Introducere

Educaia reprezint o prioritate de prim ordin a guvernelor din toate rile europene, cu
toate c structura sistemului de educaie difer considerabil de la ar la ar. Uniunea European
constituie n aceast privin numai un forum de schimb de idei i bune practici, i nu are o
politic comun n ce privete educaia, rolul su fiind de a crea un sistem de cooperare ntre
statele membre, lsnd la latitudinea fiecrei ri modul de organizare i coninutul sistemului de
educaie i de formare profesional.
n schimb, Uniunea European pune la dispoziia statelor membre parteneriate
multinaionale pentru educaie, formare profesional i tineret, scheme de schimburi i
oportuniti de a nva n alte ri, proiecte novatoare de predare i nvare, reele de expertiz
academice i profesionale, un cadru de schimb de informaii privind noile tehnologii n domeniul
educaiei i recunoaterea internaional a diplomelor, o platform de dialog i consultare pentru
compararea politicilor n domeniul educaiei i a formrii profesionale.
Uniunea Europeana sustine in acelasi timp aplicarea conceptului de nvare pe ntreg
parcursul vieii, fapt aduce beneficii societii i persoanelor ca urmare a creterii competitivitii
acestora, a dezvoltrii personale i a creterii potenialului de angajare, mijlocul fiind de a
asigura accesul populaiei de toate vrstele la diferite forme de educaie. Pentru contientizarea
publicului cu privire la beneficiile nvrii pe ntreg parcursul vieii i pentru a ntri cooperarea
dintre structurile de educaie i comunitatea oamenilor de afaceri, anul 1996 a fost declarat Anul
European al nvrii pe tot parcursul vieii (Decizia nr. 95/2493/CE).
Educatia profesionala cat si educatia vocationala ar trebui sa reprezinte elemente de baza
ale sistemului de invatamant romanesc, ele fiind abordate in noul cadru strategic pentru
cooperarea europeana in domeniul educatiei si formarii profesionale: Educatie si formare
2020.

Capitolul I- Conceptul si obiectivele educatiei profesionale

Prin educatia profesionala si vocationala se intelege acele tipuri de educatie care au ca

ideal pregatirea tinerei generatii pentru o activitate utila (pentru o meserie sau profesie) intr-un
anumit domeniu al vietii. Educatia profesionala face din om o fiinta utila pentru sine si societate.
De aceea este absolut necesar ca orice tanar, orice om normal sa-si obtina prin studiu o profesie
(meserie).
1.1. Tipuri de invatamant vocational
Exista mai multe tipuri de invatamant vocational, in functie de aria educationala la care
fac referire si anume:
- Educational pregatirea profesorilor si a educatorilor pentru gradinita, invatamantul
elementar, licee, facultati, scoli destinate copiilor cu probleme fizice sau psihice, programe
speciale de training.
- Stiinte umane si artistice teologie, limbi straine, studiul civilizatiilor, interpretare si
traduceri, lingvistica, literatura comparata, istorie, arheologie, etica, filozofie; pictura, sculptura,
design, arte audio-vizuale fotografie, cinematografie, productie muzicala si de film.
- Stiinte sociale, afaceri si drept economie, stiinte politice, sociologie, antropologie,
psihologie, geografie, jurnalism, tehnici de documentare si arhivare, marketing, vanzari, relatii
publice, financiar, bancar, asigurari, contabilitate, administratie publica, drept.
- Stiintific biologie, botanica, zoologie, entomologie, astronomie, chimie, matematica,
statistica, programare, procesarea datelor, sosteme de operare.
- Inginerie si constructii desen tehnic, mecanica, electricitate, electronica, telecomunicatii,
arhitectura, cartografie.
- Agricultura agricultura, agronomie, horticultura, medicina veterinara.
- Sanatate - medicina, servicii medicale (servicii medicale publice, farmacie, igiena,
farmacologie, nutritie), stomatologie, servicii sociale.
- Servicii servicii personale (sistemul hotelier, catering), servicii transport, protectia mediului
inconjurator, servicii de securitate.

1.2. Invatamantul vocational diferente fata de invatamantul traditional

Una dintre princialele caracteristici care diferentiaza invatamantul vocational de cel
traditional este faptul ca, daca in cazul celui traditional, clasic, sistemul de invatamant este
centrat pe profesor / educator / invatator, in cadrul invatamantului vocational, lucrurile stau exact
invers, acesta fiind centrat pe elev.
Elevul are posibilitatra de a-si alege materiile de studiu care se potrivesc cu aptitudinile,
inclinatiile si talentele pe care le poseda, se poate transfera intre diferite institutii de studiu, poate
urma atat cursuri full time cat si cursuri part time; procesul de evaluare se face diferentiat, pe
fiecare materie in parte, si nu general, cuprinzand toate materiile de studiu. Profesorul nu mai are
doar rolul de a transfera o informatie, ci devine chiar un modelator pentru elev.
Difera si metodele de predare cat si manualele, acestea devenind mult mai interactive,
pentru a atrage din ce in e mai mult atentia cursantilor.
1.3. Obiectivele educatiei profesionale
Prin educatia profesionala se urmareste atingerea urmatoarelor obiective:
a) Un obiectiv cognitiv. Dobandirea de cunostinte profesionale de specialitate (cultura tehnica
generala si cultura tehnica de specialitate) pornita de la o educatie politehnica si care sa asigure o
pregatire de specialitate de profil larg, evitandu-se pregatirea de specialitate ingusta, pentru a
oferi profesionistului posibilitati de adaptare la schimbari si mutatii in stiinta si tehnica, in
productie si profesiuni. Asa cum am aratat, pregatirea profesionala teoretica trebuie insotita si de
o pregatire intelectuala corespunzatoare nivelului de calificare.
b) Un obiectiv psihomotoriu-practic. Formarea unor abilitati (deprinderi) practice de
specialitate de profil larg, in sistem de policalificare, care sa asigure exercitarea unei profesii cu
randament, dar si posibilitatea de adaptare la schimbarile (mutatiile) produse in stiinta si tehnica,
in productie si profesii, specializarea realizandu-se (adancindu-se) dupa absolvirea scolii sau
facultatii, in productie, management etc. - dupa caz, corespunzator calificarii profesionale
-muncitori, tehnicieni, specialisti.
Desigur, acest obiectiv formativ-psihomotoriu (practic) trebuie sa fie asigurat de laboratoare si
ateliere didactice corespunzatoare cerintelor contemporane, ca si de o practica de specialitate in
unitatile de profil-productive, de cercetare, proiectare etc.

c) Formarea si dezvoltarea capacitatilor si aptitudinilor profesionale - imaginatia si gandirea

tehnica, artistica, economica etc. - dupa caz, cunoscan-du-se ceea ce am mai mentionat ca, in
viitor, rolul si aprecierea deosebita le vor avea inventatorii, creatorii in domeniu.
d) Formarea si dezvoltarea dragostei fata de profesia aleasa. Omul este creatorul muncii si nu
instrumentul ei, munca pe care s-o faca din (cu) placere si nu din constrangere, aceasta ca o
conditie importanta a succesului sau profesional, a indeplinirii nazuintelor sale personale, dar si
ale societatii in care traieste. Nu poti obtine rezultate valoroase, in mod constant, fara dragoste de
profesie.
e) Educarea spiritului de deontologie (etica) profesionala. Aceasta presupune o apreciere
corecta a muncii tale si a celorlalti, un spirit de lupta impotriva neajunsurilor, a rutinii, a
plafonarii, un spirit de cooperare si intrajutorare, admitand competitia si evaluarea corecta a
rezultatelor ei, evitand insusirea a ceea ce nu-ti apartine, nedreptatindu-i pe altii. Sa castigi mult,
dar prin munca si pe cai cinstite. Sa lupti pentru inlaturarea infractiunii profesionale, furturilor
din avutul individual si public.
f) Educatia economico-profesionala, mai ales pentru profesiunile practice, dar nu numai pentru
ele, pentru a obtine mult si bun, cu cheltuieli cat mai putine, conditie a progresului material si
spiritual.
g) Educatie manageriala - formarea capacitatii de a conduce colective, ateliere, intreprinderi
etc, capacitate de a lucra cu oamenii si de a rezolva problemele in mod democratic, etic,
economic si eficient.
h) Insusirea limbajului informational corespunzator folosirii calculatoarelor si Internetului in
activitatea profesionala.