Marea Britanie Imperiul Britanic

Suprafaa: 244 110 km2

Populaia: 60 270 000 locuitori
n nici un alt stat european tradiia nu va inluena at!t de mult evoluia societ"ii ca #n Marea Britanie$
I%olat" de lumea Mediteranei& principala a'" de comer (i civili%aie a )ntic*it"ii (i +vului Mediu&
Marea Britanie do,!nde(te din secolul al -./lea& c!nd )tlanticul ia locul Mediteranei ca principal" %on"
economic"& prin po%iia sa& un rol central& devenind prima putere maritim" (i comercial" a lumii
0up" o lun1" perioad" contradictorie& marcat" de inva%ii sau de lupte interne& este instaurat a,solutismul
dinastiei 2udorilor 31445/16067$
8ltima repre%entant" a acestei dinastii& re1ina +lisa,eta I& av!nd o domnie oarte lun1" 31557 16067&
va pune ,a%ele puterii maritime en1le%e (i& totodat"& va marca ascensiunea )n1liei$
2ot #n timpul s"u& prin navi1atorii 9rancis 0rake 31540 sau 1546/15:67 (i ;alter <alei1* 31552/16147
se sc*iea%" primii pa(i #n direcia constituirii imperiului colonial en1le% 3,ritanic7:
0rake& dup" ce reali%ea%" a doua c"l"torie #n =urul lumii 31577/15407& ia #n st"p!nire 3157:7 un
teritoriu de pe coasta vestic" a )mericii de >ord& din actuala %on" a ?olului @an 9rancisco& pe care #l
nume(te Nova Albion
<alei1* descoper"& pe cealalt" coast"& estic"& .ir1inia 315447& pe care #ncearc"& "r" succes& s/o
coloni%e%e #n anul urm"tor
0rake va i (i un corsar cele,ru& care a adus mari servicii )n1liei prin =euirea navelor spaniole& apt
pentru care va i #nno,ilat de +lisa,eta I
0rumul de la )n1lia 3160 240 km27 la <e1atul 8nit al Marii Britanii (i Irlandei de >ord 3244 110 km27
a cuprins mai multe etape:
inclus" #n Regatul Angliei #n 124:& Aara ?alilor 3;ales7 va renuna la auto1uvernare #n 1566$
@coia& ane'at" #n 12:6& se une(te cu )n1lia #n 1606& dar aceasta devine eectiv" a,ia #n 1707& c!nd
este adoptat" titulatura de Regatul Unit al Marii Britanii;
#n 1401& odat" cu alipirea oicial" a Irlandei& denumirea devine Regatul Unit al Marii Britanii i
Irlandei;
#n 1:27 3dup" ce #n 1:21 cea mai mare parte a Irlandei o,ine statutul de dominion su, denumirea de
B@tatul Ci,er IrlandaB7& Regatul Unit al Marii Britanii i Irlandei de Nord 3#n1lo,!nd din Irlanda doar
8lsterul partea de nord/est7D
In secolul al -.II/lea #n lupta pentru *e1emonia maritim" cu Elanda& Marea Britanie devine& peste dou"
secole& principala putere maritim" a lumii$
#n secolul al -.II/lea& #niinea%" primele colonii pe teritoriul )mericii de >ord& prin <"%,oiul de 7
ani 31756 17667 (i elimin" 9rana de pe continentul nord american (i din India$
la s!r(itul secolului al -.III/lea Marea Britanie #ncepe coloni%area )ustraliei& pe care o #nc*eie #n
secolul urm"tor 3un teritoriu de circa 4 milioane de km27$
#(i e'tinde actoriile (i #n )rica& re%erv!nd continentul pentru cuceriri #n secolul urm"torD
#ntre 1775/1746 are loc Rzboiul de Independen al celor 16 colonii americane datorit" m"surilor
discriminatorii adoptate de metropol"$
spri=inite de 9rana (i @pania& eternii rivali ai )n1liei& <"%,oiul se #nc*eie cu na(terea unui nou stat&
@tatele 8nite ale )mericii& care& ca un parado' al istoriei& va surclasa nu peste oarte mult timp osta
metropol"& prelu!ndu/i atri,utele mondiale$
Frin revoluia industrial" din secolele -.III -I-& Marea Britanie devine principala putere
industrial" a lumii (i& totodat"& din epoca re1inei .ictoria 31467 1:017& prima putere olonial de pe
!lob$
Frin cele dou" Rzboaie ale "piumului 31440 1442 (i 1456 14607& Marea Britanie orea%"
p"trunderea m"rurilor sale #n G*ina$
)lte colonii ale Marii Britanii:
Birmania 3posesiune din 14467$
cea mai mare parte a MalaHsiei$
@in1apore 3141:7$
0e asemenea& o,ine controlul Ganalului @ue% 314757& ocup" Giprul 314747& +1iptul 314427 (i #mparte
)rica >ea1r" cu 9rana
Ca s!r(itul Frimului <"%,oi Mondial& Marea Britanie avea cel mai mare imperiu colonial cunoscut
vreodat"$
Ca #nceputul secolului --& Marea Britanie pierde& #n avoarea @tatelor 8nite ale )mericii mai #nt!i&
apoi (i a ?ermaniei& locul de principal" putere industrial" mondial"& apoi (i #n alte domenii economice$
@ecolul -- este pentru Marea Britanie secolul declinului$
0up" e(ecul politicii mInc*ene%e& Marea Britanie 3(i 9rana7 declar" la 6 septem,rie 1:6: r"%,oi
?ermaniei& iar #n decem,rie 1:41 (i Japoniei& lupt!nd #mpotriva orelor )'ei pe ronturile din )rica&
)sia (i +uropa$
;inston G*urc*ill& va =uca un rol important #n privina *"rii politice a +uropei dup" cele trei
conerine importante tripartite 32e*eran& Ialta (i Fotsdam7D
0up" 1:45& sistemul colonial se destram"& Marea Britanie& care dup" #nr!n1erea ?ermaniei (i
Japoniei& era a treia putere mondial"& #n urma @8) (i 8<@@& continu!nd s" co,oare #n ierar*ia marilor
puteri de pe ?lo,$
Ca aceasta au contri,uit costurile celor dou" r"%,oaie mondiale& decoloni%area& reducerea investiiilor
(i a productivit"ii& e%it"rile #n aa inte1r"rii vest/europene& evoluia economic" mai lent" dup" 1:45& #n
comparaie cu 9rana& Italia& <9?& care o dep"(esc etc$
Gri%a @ue%ului& din anul 1:56& marc*ea%" s!r(itul politicii oensive imperiale$
E ultim" r",unire de or1oliu a marii puteri coloniale are loc #n 1:42& cu oca%ia a(a/numitului B<"%,oi
al MalvinelorB& c!nd #nc*eie victorioas" conruntarea cu )r1entina pentru Insulele 9alkland 3Malvinas #n
spaniol"7D
Gola,orarea str!ns" cu @8)& inau1urat" #n 1:6:& r"m!ne& (i dup" )l 0oilea <"%,oi Mondial&
principiul de ,a%" al politicii e'terne ,ritanice$
Mai mult& ca% unic #n istorie& o ost" metropol" transer" prero1ativele sale de mare putere 3economic"&
militar"& strate1ic" etcD7 unei oste colonii$
)propierea (i cola,orarea sunt at!t de mari #nc!t r"m!ne sin1ura ar" european" care particip" direct (i
nemi=locit la <"%,oiul din IraK 320067D
Ca 1 ianuarie 1:76& devine mem,ru al Gomunit"ii +conomice +uropene 3actuala 8niune +uropean"7
Ca #nceputul mileniului III& #n ciuda pierderilor (i a c"derilor suerite& Marea Britanie r"m!ne o mare
putere& 1raie mai multor atri,ute: putere economic" 3apropiat" de 9rana7& maritim" 3pe care o conserv"
de mult" vreme7& militar"& nuclear"& mem,ru permanent al Gonsiliului de @ecuritate& nucleu (i diri=or al
GommonLealt*ului