Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
(“Revoluția glorioasă”)
1) Reforma religioasă in Anglia a fost impusă de regele Henric al VIII-lea (în 1534).
Acesta încearcă impunerea anglicanismului și în Scoția, prin presiune și un iminent
război, însă Scoția rezistă.
În 1558 Elisabeta I preia tronul Angliei. Maria Stuart, regina Scoției, a încercat
asasinarea Elisabetei I. Aceasta a descoperit complotul și a arestat-o pe Maria Stuart, a adus-
o la Londra, unde a fost condamnată la moarte și executată (1587). Pe continent (Franța și
Spania, puteri catolice) sunt deranjate. Spania atacă Anglia, în 1588, dar ”Invincibila
Armada” (flota militară spaniolă), împărțită în două grupuri din cauza izbucnirii unei furtuni,
este învinsă de flota engleză, condusă (printre alții) de corsarul înnobilat, Francis DRAKE.
Scoția nu mai rezistă presiunilor engleze și acceptă anglicanismul .
2) Europa absolutistă
Secolul al XVII-lea este considerat secolul ABSOLUTISMULUI în Europa, exponentul și
modelul fiind regele Franței, Ludovic al XIV – lea, supranumit “REGELE SOARE”. El este
celebru pentru expresia “L’etat s’est moi!” (Statul sunt eu!) și pentru faptul că pe tunuri
apărea scrisă fraza: “Ultimul argument al regelui”, ca un avertisment pentru cei ce ar fi
încercat să-i conteste autoritatea.
3) Anglia și dinastia Stuart
Elisabeta I murea în 1603 și pentru că nu a avut urmași, tronul Angliei era preluat de Iacob
I Stuart (1603-1625), fiul Mariei Stuart. Deși era catolic a avut o relație bună cu nobilii
protestanți englezi. Nu același lucru se poate spune despre fiul și urmașul său la tron, Carol I
Stuart (1625-1649), care urmărea să introducă modelul absolutist francez. În plus, încuraja
practici religioase ce aminteau de MISTICISMUL DRUIZILOR CELȚI. Acest lucru a deranjat
nobilimea anglicană. Astfel, se vor isca conflicte între nobilime și rege.
4) Conflictele între nobilime și rege:
a) faza parlamentară (1628-1641)
- debutează atunci când Carol I convoacă Parlamentul pentru a adopta NOI TAXE.
- în loc să adopte ceea ce ceruse regele, nobilimea din Parlament a redactat documentul
întitulat “PETIȚIA DREPTURILOR” (1628), prin care amintea regelui drepturile lor prevăzute
în “MAGNA CHARTA LIBERTATUM” (1215). Regele avea să accepte cererile, semnând
petiția, dar va dizolva imediat Parlamentul. <“Parlamentul cel scurt” (1628)>
- În 1638 izbucnea o răscoală în Scoția iar regale are nevoie, iarăși, de bani pentru a o
înăbuși.
- Parlamentul este iarăși convocat (va fi numit ,,Parlamentul cel lung” deoarece a funcționat
neîntrerupt între 1640 și 1653) însă va refuza, și de această dată, aprobarea sumei cerute de
rege.
- în plus Parlamentul adresează regelui ,,MUSTRAREA CEA MARE” (1641), document prin
care i se făcea bilanțul abuzurilor, și i se cerea să alunge sfetnicii, aducând pe alții noi din
Parlament.
- Regele ordonă acestora liderilor Parlamentului însă aceștia sunt susținuți de populația
Londrei, înarmată și gata să lupte împotriva trupelor regale.
- Conștient că populația Londrei îi este ostilă. Regele părăsește capitala (Simbol pentru
ruptură și conflict).
MODELUL BRITANIC
Evoluția politică a Angliei și apoi a Marii Britanii(1707) când are loc uniunea politică
dintre Anglia și Scoția. Începând cu 1628 și continuând până în sec XVIII-lea (1800) avea să
devină un model pentru statele lumii. Noțiunea de model poate fi interpretată prin două
perspective:
A*perspectiva politică
B*perspectiva economică
A) Perspectiva politică:
- Toată evoluția ce a transformat Anglia din monarhie absolutistă în monarhia
constituțională (Revoluția engleză)
- Urcarea pe tron în anul 1707 a dinastiei de HANVOVRA a favorizat apariția instituției
CABINETULUI (GUVERN -> implică existența unu premier sau prim-ministru)
Această situație va accentua și mai mult principiul ”regele domnește dar nu guvernează”
ajungându-se la SEPARAREA PUTERILOR ÎN STAT.
- în Anglia apare SISTEMUL BIPARTID:
*conservatorii (TORY) - foștii susținători ai lui Iacob al II-lea
*liberalii (WIG = peruca) - parlamentarii, urmașii celor ce au luptat în tabăra parlamentară și
aveau viziuni anti-absolutiste.
B) Perspectiva economică:
- actele de navigație (1651) au impulsionat dezvoltarea și au întărit flota COMERCIALĂ dar și
pe cea MILITARĂ a Angliei.
- comerțul cu coloniile britanice care au început să fie tot mai numeroase , a făcut să se
pună bazele unui Imperiu numit, COMMONWEALTH.
- Înființarea Băncii Angliei 1694
- toate elementele precedente au favorizat apariția în Marea Britanie a REVOLUȚIEI
INDUSTRIALE, mai ales după 1769 când James Watt brevetează o variantă performantă a
MOTORULUI CU ABURI (superior calitativ) utilizat la mașini unelte de procesat lâna , bumbac
etc.. Anglia este supranumita ”ATELIERUL LUMII”.