REVOLUȚIA ENGLEZĂ sau Revoluţia glorioasă

- schiţa lecţiei –

I. CONTEXTUL DECLANȘĂRII REVOLUȚIEI

Din anul 1603, Anglia era condusă de dinastia Stuart, dar reprezentanţii acesteia
duceau o politică absolutistă şi au intrat în conflict cu Parlamentul. Conflictul dintre rege
şi Parlament s-a agravat în timpul lui Carol I Stuart. Parlamentul a trimis actul Petiţia -
Mustrarea cea Mare, prin care era criticată politica regelui Carol I. În anul 1640,
Parlamentul este convocat pentru votarea de noi impozite.

CAUZELE REVOLUȚIEI:
1. Politică (exemplu: regii Stuarți, guvernau fără să consulte Parlamentul),
2. Economică (exemplu: regele avea nevoie de finanțe pentru a acoperii deficitul
cauzat de luxul Curții regale),
3. Religioasă (regii Stuarți au susținut catolicismul deși majoritari erau
protestanții – anglicani).

II. DESFĂȘURARE (ETAPELE REVOLUȚIEI)

Conflictul dintre rege şi Parlament s-a agravat şi a început Revoluția Engleză (1642).
a. Războiul Civil (1442-1649):
 Tabăra regelui (catolici, vechea nobilime, armata regală ) a fost înfrâ ntă de
tabăra Parlamentului (parlamentari anglicani - puritani, burghezia, mica
nobilime, o mare parte a ţă ră nimii şi a oră şenilor);
 Victoria s-a datorat organiză rii „armatei noului model” condusă de Oliver
Cromwell;
 Războiul civil s-a încheiat în 1649, regele fiind executat, Anglia a devenit
republică ;
b. PROTECTORATUL LUI CROMWELL (1653-1659)
 Cromwell a devenit lord protector al Angliei, Scoţiei şi Irlandei şi a instaurat
protectoratul, regim de dictatură militară - personală (1653);
 Înfrâ nge Scoția, Irlanda și Olanda;
 Anglia devine principala putere maritimă a Europei.

c. RESTAURAȚIA (1660 – 1688, sunt repuși pe tron regii din dinastia Stuart):
 Dinastia Stuart a fost reinstalată pe tronul Angliei în anul 1660, dar regele Iacob
al II-lea Stuart a intrat în conflict cu Parlamentul;
 această dinastie a fost înlă turată de Parlament în 1688.

d. REVOLUȚIA GLORIOASĂ (s-a realizat fără vărsare de sânge)

 Tronul i-a fost oferit lui Wilhelm al II-lea de Orania, moștenitor al dinastiei
olandeze (era că să torit cu Maria, fiica regelui Iacob al II-lea Stuart);
 Wilhelm de Orania a acceptat documentul Declaraţia drepturilor (document cu
rol de Constituție), impus de Parlament;
  Actul (Declaraţia drepturilor), limita puterea regală , preciza drepturile
Parlamentului, garanta libertă ţile care fuseseră proclamate în timpul revoluţiei
(libertatea de exprimare, toleranță religioasă etc.);
III. CONSECINȚE

Anglia a devenit prima monarhie constituţională a lumii, bazată pe principiul

separării puterilor în stat:
 LEGISLATIVĂ – deținută de Parlament (realizează proiectul unei legi),
 EXECUTIVĂ – deținută de rege și Cabinetul de miniştri (Guvern) –
aprobă /validează legea,
 JUDECĂTOREASCĂ - instanţele de judecată .
Sistemul politic britanic s-a consolidat în secolul al XVIII-lea prin formarea
grupă rilor politice (”Partide Politice”), impunerea responsabilită ţii miniştrilor în faţa
Parlamentului, reglementarea succesiunii la tron.