Republica si Restauratia

Anglia in secolul XVII-lea

Revolutia
La mijlocul secolului al XVII-lea Anglia a fost
bulversata de o revolutie burgheza ce a dus la instaurarea
Republicii. Ea a fost indreptata impotriva regimului
feudal-absolutism care, in timpul regilor Iacob I (16031625) si Carol I (1625-1649) din dinastia Stuart, trecea
printr-o adanca criza social-politica.
In 1628 ,Parlamentul i-a adresat lui Carol I Stuart o
Petitie a dreptului ( Petition of Right ) ,in care-i atragea
atentia asupra limitelor puterii regale ,cat si asupra
prerogativelor parlamentare ,dobandite de-a lungul
secolelor .Regele a raspuns dizolvand adunarea ( 1629) .
Nevoia de bani l-a obligat pe Carol I sa convoace din nou Parlamentul ( 1640) .
Mustrarea cea mare adresata suveranului facea bilantul abuzurilor si ii cerea sa
aleaga ministri dintre persoanele care se bucurau de increderea Parlamentului . Razboiul
civil ( 1642-1649 ) care a urmat l-a impus pe Oliver Cromwell in fruntea armatei
Parlamentului ( Armata Noului Model ) . Acesta obtine victorie dupa victorie : Marston
-Moor,Naseby si Preston . Carol I este prins ,judecat ,condamnat la moarte si executat
( 1649).

Republica si restauratia Stuartilor

Proclamarea Republicii ( Commonwealth )
,in care puterea reala era exercitata sub
conducerea lui Cromwell ,a insemnat
consolidarea pozitiilor burgheziei si a noii
nobilimi .Miscarile regaliste izbucnite in
Irlanda si Scotia au fost reprimate cu
cruzime ,iar prin Actele de navigatie ( 16501651) s-au pus bazele dezvoltarii comertului
si flotei engleze ,ce vor consolida pozitia
maritima a Angliei moderne .

Commonwealth-ul Angliei
Necesitatea instaurarii unei guvernari autoritare a
determinat lovitura de stat prin care Cromwell a dizolvat
Parlamentul ( 1653) si s-a proclamat Lord Protector .
Noul regim ( Protectorat ) era ,de fapt , o dictatura
militara ,facand sa domneasca in Anglia ordinea morala
puritana .
Prerogativele acordate conducatorului statului le
depaseau pe acelea ale unor monarhi de pe continent .
In cadrul Republicii, puterea era detinuta de Consiliul
de Stat, compus din 16 persoane si Camera Comunelor.
Rolul lui Oliver Cromwell a crescut datorita victoriilor obtinute impotriva Scotiei si
Irlandei, care se revoltasera.
1651: Actul de navigaie, proclama monopolul de stat asupra tuturor importurilor, ceea ce
punea capt primatului olandez n comerul maritim spre Anglia. n 1655, Cromwell obine
Jamaica de la Spania.
n plan intern, deosebirile doctrinare dintre Parlament i armat cauzeaz tensiuni,
aprnd diferene de interese ntre moderai i radicali.
1653:Oliver Cromwell i impune, treptat, autoritatea, culminnd cu dizolvarea
"Parlamentului cel Lung" i promulgarea a diferite instrumente de guvernare prin care se
instituia n Anglia Protectoratul, o form de dictatur militar. Puterea executiv a fost
ncredinata lordului protector Oliver Cromwell i unui Consiliu format din 21 de membri.
Puterea legislativ a aparinut lordului protector i parlamentului unicameral. Dreptul la vot
rmne cenzitar; catolicii i regalitii au fost exclui din viaa politic. n 1657 s-a promulgat
o Constituie prin care puterea lordului protector rmne cea mai important.

Cromwell
(1599-1658)
Om cu mari caliti i cu un caracter puternic, Cromwell a fost unul dintre cei mai
remarcabili conductori din istoria european modern, cci, dei era calvinist convins,
credea profund n valoarea toleranei religioase. Totodat, victoriile lui Cromwell din ar i
de peste hotare au contribuit la rspndirea i consolidarea gndirii puritane, att n Marea
Britanie ct i n America de Nord, gndire care a exercitat o mare nrurire asupra vieii
politice i sociale pn n epoca actual.
naintea convocrii primului su Parlament, pe 3 septembrie 1654, Oliver Cromwell i
Consiliul de Stat au emis peste 80 de ordonane, ce constituiau o politic intern constructiv.

Scopul lui Cromwell era s reformeze dreptul, s nfiineze o Biseric Puritan, s permit
tolerana n afara ei, s promoveze educaia i s descentralizeze administraia.
n ciuda opoziiei unor membri ai consiliului, Cromwell i-a primit napoi pe evrei n ar.
S-a interesat mult de educaie, a fost un cancelar excelent al Universitii Oxford, a nfiinat
un colegiu n Durham i a avut grij ca colile de gramatic s se dezvolte ca niciodat pn
atunci.
nc de pe vremea campaniei din Irlanda, Cromwell avea probleme de sntate. n august
1658, dup ce fiica lui preferat, Elizabeth, a murit de cancer, s-a mbolnvit de malarie i a
fost transportat la Londra cu intenia de a fi instalat n palatul St. James, dar a murit la
Whitehall la ora trei, pe data de 3 septembrie, chiar n ziua n care aniversa dou mari
victorii repurtate n timpul vieii. Cei care l-au mblsmat au fcut o treab de mntuial,
nct corpul su n putrefacie a fost ngropat n secret cu cteva sptmni naintea
funeraliilor oficiale i a punerii n mormnt a unui sicriu, probabil gol, la catedrala
Westminster, pe 23 noiembrie 1658.

Restauratia
Regimul autoritar al lui Cromwell a creat insa si nemultumiri ,care , dupa moartea sa , au
obligat armata sa gaseasca o solutie .Ocupand Londra ( 1660 ) ,generalul Monk l-a invitat
pe Carol al II-lea ,fiul celui executat cu un deceniu in urma ,sa se intoarca in tara.
Restaturatia devenise o solutie acceptabila atat pentru burghezie ,cat si pentru nobilime
,avand in vedere ca majoritatea celor ce participasera la razboiul civil n-au urmarit inlaturarea
monarhiei ,ci a absolutismului regal .
Noua etapa din istoria Angliei a cuprins domnia regelui Carol al II-lea Stuart ( 1600-1685) si
a fratelui sau ,Iacob al II-lea ( 1685-1688) .Ambii vor incerca sa impuna absolutismul regal
si sa restaureze catolicismul ca biserica oficiala ,ceea ce va determina unirea tuturor fortelor
politice impotriva Stuartilor .In acest context a fost chemat la tron ginerele lui Iacob I
,Wilhelm de Orania ,protestant .Incoronarea acestuia a fost precedata de acceptarea
Declaratiei drepturilor ,in care Parlamentul preciza drepturile si datoriile poporului si ale
regelui .Se infaptuia astfel Revolutia glorioasa ,dupa cum a fost numit evenimentul de
istoriografia britanica.

1660 1688: ct a durat restauraia, pe tronul Angliei s-au succedat

1660 1685 :Carol al II-lea Stuart

1685 - 1688 :Iacob al II-lea Stuart

1660 mai ,,Declaraia de la Breda Carol al II-lea a promis prin o amnistie general i
garantarea libertii de contiina. Regimul instaurat de Carol al II-lea evolua spre un
echilibru politic n cadrul societii engleze.

1673 Test Act. Actul de mrturisire a credinei , excluderea catolicilor din toate func iile
statului.

1679 Habeas Corpus Act Cel mai important document promulgat de rege garanta
libertatea individual i stabilete normele de arestare i judecarea de inuilor. Prin
aceast lege, Parlamentul ncerca s contracareze tendinele de reinstaurare a
absolutismului regal.

1685-1688: Iacob al II-lea, fratele lui Charles al II-lea.

1687: Declaraia de indulgent Iacob al II-lea acorda catolicilor, libertate religioas i

politic.

Regele Iacob al II-lea a ncheiat o alian cu regele Ludovic al XIV-lea, alian ce i

permitea s ntrein o armat redutabil. Vznd n aceast alian o ameninare,
Parlamentul face apel la Wilhelm de Orania, stathouder-ul Olandei, soul fiicei lui Iacob
al II-lea, Maria.

1661: Dup Restauraia lui Carol II, la comemorarea regicidului, un cadavru care poate s
fi fost sau nu al lui Cromwell a fost exhumat i spnzurat la Tyburn, locul unde se
executau criminalii. Acel cadavru a fost apoi ngropat sub spnzurtoare, iar capul a fost
nfipt ntr-o epu pe acoperiul palatului Westminster unde se pare c a rmas pn la
sfritul domniei lui Carol II.

Revolutia glorioasa

Noiembrie 1688: Instalarea ca regent al Angliei a lui Wilhelm de Orania fr nici un fel
de incident, a intrat n istorie sub numele de ,,Revoluia glorioas.

"Revoluia glorioas" consacr monarhia parlamentar n care ,,regele domnete, dar nu

guverneaz". Regele este eful bisericii, al armatei, al justiiei, al diplomaiei. Puterea
executiv aparine Cabinetului, condus de primul-ministru, care este rspunztor n faa
Parlamentului. Puterea legislativ este ncredinat unui parlament bicameral alctuit din
Camera Lorzilor (membri ereditari sau numii de rege), i Camera Comunelor (membri ale i
prin vot cenzitar).
Se edific un sistem al partidelor politice: Tory, care susineau puterea regal, erau n
principal reprezentani ai marii nobilimi; i Whig, protestani i antiabsolutiti, erau
reprezentani ai burgheziei i claselor mijlocii, fiind adepi al liberalismului.