Cronicari MUNTENI Letopisetul CANTACUZINESC Intaia cronica a Tarii Romanesti ajunsa pana la noi a fost scrisa in a doua jumatate

a secolului al XVIIlea si cuprinde, cu multe lacune mai ales in perioadainceputurilor, evenimentele de la intemeiere (1290) si pana la moarteadomnitorului Stefan Cantacuzino (1688). Deoarece in ultima ei parte, cronica estefavorabila familiei Cantacuzinilor, i s-a dat denumirea de Letopisetulcantacuzinesc . Acest letopiset anonim, publicat pentru prima data in Magazinistoric pentru Dacia de Nicolae Balcescu si A.T. Laurian sub titlul Istoria TariiRomanesti de cand au descalecat rumanii , este o compilatie, inglobandinsemnarile si scrierile cu caracter istoric anterioare, astazi in cea mai mare partepierdute.Pana la domnia lui Mihai Viteazul, compilatorul a utilizat anale slovenestilocale, deosebite de cronicile lui Macarie, Eftimite si Azarie, adica nereprezentandpunctul de vedere oficial, luand mai degraba partea boierilor.Pe alocuri, cronica munteana seamana cu letopisetul moldovenesc a luiGrigore Ureche. Pentru istoria lui Mihai Viteazul, compilatorul a avut la indemanainsemnari contemporane, desigur pe cele ale lui Teodosie Rudeanu, prelucratedupa versiunea poloneza de Balthasar Walter, si poemul grecesc al visitiernicluluiStavrinos. Balthasar a prelucrat cronica ca sa dupa Teodosie Rudeanu in 1597. Sepoate ca logofatul sa fi dus istoria mai departe, pentru ca in letopisetulcantacuzinesc se afla amanunte care nu puteau proveni decat dintr-o relatiunecontemporana.Se presupune ca o sluga batrana la casa raposatului ConstandinPostelnicul, logofatul Stoica Ludescu ar fi autorul compilatiei, pentru ca tot elredacteaza in 1681 testamentul doamnei Elena, sotia lui Constantin Cantacuzinosi un catastif al averii lui Serban Cantacuzino.Ultima parte a cronicii, domnia lui Serban Cantacuzino e narata mult maipotolit, pentru ca, prin casatoria lui Grigore Baleanu, fiul lui Ivasco si nepotul luiGheorghe, cu Alexandra Cantacuzino, fiica lui Serban, cele doua tabere seimpacasera. Letopisetul BALENILOR Letopisetului cantacuzinesc ii raspunde la o oarecare distanta un anonimdin factiunea adversa a Balenilor, intr-o cronica intitulata Istoriile domnilortarilor Romanesti , luand-o de la intemeiere (1290) si oprindu-se tot la ultimulan al domniei lui Stefan Cantacuzino (1688).Noul compilator pune la contributie Itoria Tarii Romanesti de cand audescalicat pravoslavonicii crestini, umpland saracia stirilor cu informatii de

istorie universala, indeosebi despre celelalte provincii romanesti si despre tarilevecine. Pentru turci scoate stiri din istoricul bizantin Gheorghe Phrantzes (Franti))in prelucrarea lui Teodosiu Zygomalas, pentru Transilvania a folosit analele luiSimion Massa, Marcus Fuchs si

Cristian Lupinus, pentru moldoveni pe GrigoreUreche in versiunea Nicolae Costin.Foarte des cronicarul isi exprima nemultumirea fata de putinatatea stirilordespre Tara Romaneasca. De la Vlad-Voda (Vladislav) nici o istorie nu se aflascrisa de cinevasi. Lucrurile facute de Laiota Basarab nu se gasesc nicaieriscrise de nimeni. Despre surghiunul lui Radu Paisie nimeni n-a scris.De cine este scrisa aceasta cronica anonima a Balenilor? Nicolae Iorga acrezut ca de Constantin Capitanul Filipescu (var cu mama lui Grigore Baleanul).Dupa amanuntele cu caracter personal, C Giurescu a sustinut ca ea apartine maicurand lui Radu Popescu, fiul vizitierului Hrizea, ginerele banului GheorgheBaleanu. Dovada precisa n-o avem. Cronica a fost scrisa dupa 1688 si nu maidevreme de 1693, deoarece intr-un loc se arata ca Constantin Cantemir a domnitsapte ani (1685 1693). Aceasta stire poate fi un adaos tarziu al autorului, darapare in toate manuscrisele cunoscute ale cronicii.