1. Ce este CSR ?

CSR (Corporate Social Responsibility) este o conceptie referitoare la contributia pe care trebuie sa o
aiba companiile la dezvoltarea societatii moderne. De-a lungul timpului, aceasta contributie a fost
teoretizata diferit de mai multe curente de gandire. Initiativele responsabile! ale companiilor au fost
denumite printr-o varietate de termeni" corporate citizens#ip, corporate p#ilantropy, corporate
societal mar$eting, community affairs, community development etc.
%e masura ce statele si institutiile internationale si-au dat seama ca adoptarea principiilor de CSR de
catre companii serveste obiectivelor de dezvoltare durabila, a aparut si nevoia unor standarde
internationale pentru a defini ce inseamna un comportament corporativ dezirabil!.
&atiunile 'nite, 'niunea (uropeana si )rganizatia pentru Cooperare si Dezvoltare (conomica sunt
trei dintre cele mai importante institutii care s-au implicat in elaborarea unui cadru care sa defineasca
CSR si sa stabileasca indicatorii prin care poate fi evaluat in mod transparent.
*cest cadru, a fost insotit de recomandari si principii care sa g#ideze statele si autoritatile locale in
formularea de politici publice care sa promoveze, sa asigure transparenta si sa sustina initiativele de
CSR.
In consecinta, la ora actuala, pentru a demonstra ca este responsabila social!, o companie trebuie sa
inteleaga care sunt principiile de CSR promovate la nivel international si sa raporteze periodic in
privinta integrarii acestor principii in activitatile sale.
2. UN Global Compact
+lobal Compact este o initiativa a Secretarului +eneral )&', de a crea un parteneriat intre &atiunile
'nite si companii pentru atingerea dezvoltarii durabile la nivel global. %rogramul a devenit
operational in luna iulie a anului ,---.
.unctional, +lobal Compact este o retea formata din agentii ale &atiunilor 'nite, companii,
organizatii sindicale, organizatii de afaceri, organizatii academice, organizatii ale societatii civile,
institutii guvernamentale/administrative.
+lobal Compact actioneaza ca un g#id pentru companiile care se orienteaza catre CSR. %rogramul
prezinta directii de actiune care se subsumeaza unui set de 0- principii universale, impartite pe 1
domenii de interes"
Companiile trebuie:
Drepturile Omului:

0. sa spri2ine si sa respecte drepturile omului3
,. sa se asigure ca nu sunt complici la incalcarea drepturilor
omului.
Standarde de munca:

0. sa sustina dreptul la libera asociere3
,. sa contribuie la eliminarea tuturor formelor de munca fortata3
4. sa contribuie la eradicarea fenomenului de incadrare a copiilor
in forta de munca3
1. sa contribuie la eliminarea discriminarii in ocuparea locurilor de
munca si e5ercitarea profesiei.
Mediul inconjurator:

0. sa abordeze anticipativ problemele de mediu3
,. sa promoveze responsabilitatea fata de mediul incon2urator3
4. sa incura2eze dezvoltarea si difuzarea te#nologiilor care nu
degradeaza mediul incon2urator3
Lupta impotria
coruptiei:

0. sa combata orice forma de coruptie, inclusiv mita si santa2ul.
&atiunile 'nite recomanda companiilor sa integreze %rincipiile +lobal Compact in strategia lor de
actiune si sa la promoveze in toate sferele de influenta.
Integrarea celor 0- principii presupune trei etape. *stfel, compania"
isi ia anga2amentul de a respecta %rincipiile, inscriindu-se in +lobal Compact.
elaboreaza un plan de implementare a %rincipiilor.
raporteaza anual catre +lobal Compact progresul facut in implementare, conform
Communication )n %rogress +uidelines.
!.Uniunea "uropeana
'niunea (uropeana este interesata de CSR, pe care il vede ca un mi2loc pentru atingerea obiectivului
stabilit la Consiliul (uropean de la 6isabona, din ,--- de a deveni cel mai competitiv si mai
dinamic sistem economic din lume, capabil de a sustine dezvoltarea economica prin slujbe mai multe
si mai bune si coeziune sociala mai mare.
%entru a g#ida companiile in implementarea CSR, 'niunea (uropeana a elaborat, de asemenea, o
serie de principii. *cestea vizeaza doua dimensiuni ale relatiei dintre companie si comunitate"
Dimensiunea interna

Dimensiunea e#terna
In relatia directa cu anga2atii, companiile au
responsabilitatea sa"
asigure imbunatatirea calitatii vietii
anga2atilor, la locul de munca si in afara
acestuia.
asigure un mediu de munca sigur si
sanatos.
abordeze in mod responsabil
restructurarile in caz de criza, tinand cont
de interesele tuturor partilor implicate.
minimizeze impactul activitatilor pe care
le desfasoara asupra mediului si a
resurselor naturale.

In relatia cu toti sta$e#olderii lor, companiile
trebuie sa"
spri2ine dezvoltarea comunitatilor in
care activeaza.
spri2ine dezvoltarea sistemelor
economice locale prin inc#eierea de
parteneriate cu distribuitori auto#toni.
respecte drepturile omului stipulate in
Declaratia 'niversala a Drepturilor
)mului din 0718.
prote2eze si sa incura2eze prote2area
mediului incon2urator la nivel global.
'( recomanda companiilor sa integreze aceste principii in codurile lor de conduita si sa raporteze
asupra modului in care le-au aplicat.
$. O"CD
)rganizatia pentru Cooperare si Dezvoltare (conomica s-a dezvoltat din )rganizatia pentru
Cooperare (conomica ()((C), infiintata in 0719 pentru a spri2ini implementarea %lanului :ars#all.
Creata ca un omolog economic al &*;), )(CD a preluat responsabilitatile )((C in 07<0.
:isiunea organizatiei este de a a2uta statele sa atinga dezvoltarea durabila pe plan economic.
%entru a coordona actiunile companiilor in vederea atingerii dezvoltarii durabile la nivel global
)(CD a elaborat, in 079<, +uidelines for :ultinational (nterprises! = o serie de directive ce
trebuie luate in considerare de orice companie, indiferent de domeniul in care activeaza, vizand
drepturile omului, protectia mediului incon2urator, interesle consumatorului, coruptia si concurenta.
In anul ,--- a fost publicata varianta revizuita a +uidelines for :ultinational (nterprises!.
Conform )(CD +uidelines! companiile trebuie sa"
0. contribuie la dezvoltarea economica, sociala si de mediu, sustinand principiul dezvoltarii
durabile.
,. respecte drepturile omului in toate activitatile pe care le desfasoara.
4. incura2eze dezvoltarea comunitatilor locale.
1. nu accepte dispense care nu sunt incluse in cadrul legislativ local privind mediul, sanatatea,
siguranta, munca si ta5area.
>. spri2ine si sa aplice principii si practici ec#itabile de conducere a companiei.
<. dezvolte si sa aplice sisteme de management eficiente in construirea unei relatii de incredere
cu societatile in care activeaza.
9. promoveze valorile companiei in randurile anga2atilor prin programe de training.
8. nu discrimineze si sa nu sanctioneze indivizii sau institutiile care atentioneaza ec#ipa de
management asupra practicilor incorecte ale companiei.
7. isi incura2eze partenerii de afaceri sa aplice )(CD +uidelines!.
0-. nu se implice ne2ustificat in activitati politice locale.
'niunea (uropeana si guvernele tarilor membre )(CD sustin principiile enuntate in +uidelines!.

%ene&icii ale pro'ramelor de CSR
Activitatile de CSR ale unei companii aduc beneficii la doua niveluri: al societatii si
al companiei. Cele mai usor de intuit sunt beneficiile de la nivelul societatii. Ele tin
de binele si de interesul public.
In schimb, acest material se concentreaza pe beneficiile care pot fi obtinute la
nivelul companiei. Cunoasterea acestor beneficii si urmarirea lor, inclusiv prin
strategia generala de afaceri, sunt esentiale pentru ca procesul de adoptare al
CSR de catre companiile romanesti sa ia amploare.
ai !os sunt listate o serie de beneficii generale. "oti descoperi alte beneficii
specifice in paginile fiecarui tip de program in parte.
(.). *ro'ramele de CSR te ajuta sa te di&erentie+i de
concurenta si sa obtii loialitate &ata de brand
Sunt doi factori care fac din CSR, la ora actuala, o arma redutabila in constructia
unui brand:
consumatorii au devenit mai informati, mai capabili sa#si e$prime opiniile si
mai preocupati de subiecte care tin de sanatate, de mediu sau de
problemele sociale,
piata a devenit din ce in ce mai aglomerata, iar brand#urile au fost fortate
sa gaseasca metode noi si relevante pentru a construi legaturi emotionale
cu publicul.
"entru ca raspund tocmai unor astfel de nevoi emotionale, programele de CSR
sunt o buna oportunitate de a comunica valorile brandului tau intr#un mod
memorabil.
Studiu de caz - Avon
Din 1992, compania Avon desfasoara programul Cruciada
impotriva cancerului la san. n cei 1! ani, reprezentantele Avon au strans peste
!"" de miloane de dolari, #ani care au fost donati pentru eradicarea acestei
afectiuni. Datorita notorietatii spectaculoase a programului, compania a reusit sa
isi asigure pozitionarea pe care si-a dorit-o$ Avon % t&e compan' for (omen.
Studiile au aratat de asemenea ca atunci cand trebuie sa aleaga intre produse
similare, preferintele consumatorilor se indreapta catre brand#urile percepute ca
fiind %responsabile&. Astfel:
'() dintre consumatorii europeni considerau ca responsabilitatea unei
companii este importanta in decizia de a cumpara un produs sau un
serviciu *sursa: MORI 2000+,
,-) dintre americani erau inclinati sa schimbe un brand in favoarea altuia
similar, insa implicat intr#o cauza sociala *sursa: 2004 Cone Corporate
Citizenship Study+.
(.2. *ro'ramele de CSR te ajuta sa imbunatatesti reputatia
companiei tale
.a ora actuala, succesul companiilor depinde in mod direct de increderea pe care
le#o acorda comunitatea in care activeaza, autoritatile, mass#media sau
partenerii.
Fara aceasta incredere, compania se supune mai multor riscuri. Spre
e$emplu devine vulnerabila in fata unor gesturi de protest din partea unor grupuri
sau organizatii de activisti. Isi pericliteaza relatia cu autoritatile sau cu partenerii,
care nu vor dori sa#si puna in pericol imaginea publica asociindu#se cu o companie
ale carei practici sunt discutabile. /u in ultimul rand !urnalistii si liderii de opinie
vor tinde sa fie mai virulenti si mai sensibili la atacurile *cateodata intentionate si
false+ la adresa companiei.
"e de alta parte, in cazul in care o companie isi demonstreaza responsabilitatea
fata de comunitate, beneficiile care tin de buna reputatie au consecinte imediate.
Astfel:
-1) dintre liderii de opinie din lumea intreaga sunt dispusi sa recomande
produsele unei companii responsabile *sursa: The Insihtpoll.com
Opinion !lite "anel 2004#,
,0 ) dintre americani considera ca responsabilitatea sociala este
importanta atunci cand se gandesc la companiile pe care sunt de acord sa
le vada operand in comunitatea lor *sursa: 2004 Cone Corporate
Citizenship Study+.
1e asemenea, sustinerea unei cauze sociale este un bun prile! de a intra in
parteneriate cu alte companii, autoritati publice sau institutii media. 1aca e
vorba de cauze sociale care sunt importante si pentru acestia, compania ta le va
castiga increderea si respectul.
(.!. *ro'ramele de CSR te ajuta sa cresti an+arile si cota
de piata a companiei tale
Acest lucru e valabil mai ales pentru campaniile de mar2eting legat de o cauza
*Cause Related ar2eting+.
Studiu de caz - American )*press
+ulti considera campania American )*press pentru
restaurarea Statuii ,i#ertatii, de la inceputul anilor -.", ca fiind punctul de inceput
al succesului pe care l-a cunoscut ulterior mar/etingul legat de o cauza.
0entru fiecare card nou, facut la American )*press, compania dona o suma intr-
un fond destinat restaurarii lui ,ad' ,i#ert'. Acelasi lucru se intampla si de
fiecare data cand un client isi folosea cardul pentru o operatiune. Astfel,
compania a colectat 1,1 miloane de dolari in spri2inul cauzei. n acelasi timp a
o#tinut o crestere cu 21 3 a utilizarii cardurilor si o crestere cu 1" 3 a numarului
de noi carduri.
Contributia CSR#ului la succesul de piata al unei companii, poate fi determinata si
atunci cand nu e vorba de o campanie, ci de un anga!ament pe termen lung. 1esi
e$ista inca putine date in acest sens, cifrele sunt spectaculoase. Astfel:
In 3(((, volumul vanzarilor de %produse etice& atingea in area 4ritanie
15,0 miliarde de lire sterline. In perioada 1666#3((1 ritmul de crestere al
acestei piete a fost de 1,, 3) # de sase ori mai mare decat ritmul general
de crestere al pietei britanice *sursa: !thical "urchasin Inde$ 200%+.
7ot in 3(((, analistii au aratat ca programele de CSR au avut o contributie
directa de 3() in cresterea profitabilitatii Co#operative 4an2. 1e asemenea
activitatile de CSR au avut o contributie de 38 ) la impactul pozitiv asupra
satisfactiei clientilor companiei 4ritish 7elecom *sursa: CSR !urope+.
(.$. *ro'ramele de CSR te ajuta sa atra'i si sa,i pastre+i pe
an'ajatii alorosi
"entru orice companie care lucreaza intr#un mediu puternic concurential,
atasamentul fata de brand al anga!atilor este esential. Iar atasamentul nu se
obtine doar prin salarii ci mai ales prin accentul pus pe valorile brandului.
1in ce in ce mai mult, anga!atii resimt nevoia de a fi mandri de compania la care
lucreaza. Astfel:
',) dintre anga!atii americani prefera sa lucreze la o companie perceputa
ca fiind etica si cu o buna reputatie decat sa aiba un salariu mai mare
*sursa: 7he Cherenson 9roup, 3((1+,
pentru ,1) dintre americani, responsabilitatea unei companii este un
factor important de decizie atunci cand isi aleg locul de munca *sursa:
2004 Cone Corporate Citizenship Study+.
(. -ipurile de pro'rame de CSR
%rogramele de CSR pot fi impartite diferit conform mai multor tipologii. Din perspectiva unui
comunicator, cea mai utila credem ca este tipologia realizata de %#ilip ?otler si &ancy 6ee in
cartea Corporate Social Responsibility: Doing the ost !ood "or #our Company and #our
Cause!. *fla detalii despre fiecare program, care sunt beneficiile lui specifice si cand ar trebui
sa-l aplice compania ta.
%romovarea unei cauze
:ar$eting legat de o cauza
:ar$eting social
*ctiuni filantropice
@oluntariat in comunitate
%ractici de afaceri responsabile social
..) *romoarea unei cau+e /Cause
*romotion0
Este un tip de program prin care compania contribuie cu bani sau alte resurse
pentru:
a creste notorietatea si preocuparea pu&licului pentru o cauza, sau
pentru a mo&iliza pu&licul sa doneze, sa participe sau sa voluntarieze in
spri!inul unei cauze.
:ocusul principal il constituie comunicarea persuasi'a in spri!inul unuia dintre
obiectivele de mai sus. 1e aceea investitia principala a companiei consta in
finantarea si;sau implementarea campaniei de comunicare.
1aca in urma campaniei rezulta fonduri sau alte bunuri, acestea sunt de obicei
preluate si gestionate de unul sau mai multi parteneri *institutii publice sau
organizatii neguvernamentale+.
Studiu de caz - 4ritis& Air(a's
Apro*imativ 15 milioane de americani calatoresc anual in
)uropa. Sansele sunt mari ca la intoarcere sa le ramana prin #uzunare monezi
straine, pe care nu le vor mai folosi.
4ritis& Air(a's s-a gandit sa foloseasca acest fapt, devenind in 199! partener cu
67C)8, in cadrul programului 9C&ange for :ood. 0rin intermediul programului,
4ritis& Air(a's incearca sa ii convinga pe pasagerii curselor sale sa doneze
monedele si #ancnotele straine pentru un fond al 67C)8 destinat a2utorarii
copiilor defavorizati. 0entru a face asta, calatorii gasesc la urcare plicuri speciale,
pe scaunele lor ;vezi foto<.
0rogramul a fost inca de la inceput un succes$ in doar = saptamani de la lansare,
s-au strans 1"".""" de lire. 0ana in 2""= 4ritis& Air(a's a colectat 21 milioane
de lire pentru 67C)8, adica 2umatate din totalul fondurilor stranse in cadrul
programului 9C&ange for :ood.
Ce poti urmari printr#o campanie de promovare a unei cauze:
Sa starnesti preocuparea pu&licului pentru o cauza *e$. prin
prezentarea unor statistici sau a unor marturii despre numarul de batrani
sau de copii fara adapost, despre numarul de caini vagabonzi care sunt
ucisi in fiecare zi etc.+
Sa con'ini pu&licul sa a(le mai multe despre o cauza *e$. intrand pe
un site, participand la un seminar, solicitand o brosura sau un pachet
educational+
Sa con'ini pu&licul sa doneze timp pentru a spri)ini o cauza *e$.
actiuni de ecologizare+
Sa con'ini pu&licul sa doneze &ani pentru o cauza *e$. printr#o
sectiune de pe site#ul companiei unde vizitatorii sa doneze bani unor </9#
uri partenere, prin recipiente speciale plasate in punctele de desfacere etc.+
Sa con'ini pu&licul sa doneze 'alori ne*(inanciare *e$. haine,
aparate electrocasnice, carti, !ucarii etc.+
Sa con'ini pu&licul sa participe intr*un (el sau altul alaturi de
cauza *e$. sa semneze o petitie, sa participe la un eveniment memorial, la
un concert de protest, la o e$pozitie de arta etc.+
Cand este potriita campania de promoare a unei cau+e:
+tunci cand 'rei sa su&liniezi pozitionarea &randului
< campanie in spri!inul unei cauze te poate a!uta sa scoti in evidenta o valoare
sau o caracteristica a brand#ului tau. Spre e$emplu: o campanie prin care se obtin
bani pentru bursele acordate unor copii e$ceptionali, dar care provin din familii
sarace poate sustine anga!amentul brand#ului tau pentru =performanta&. <
campanie pentru infiintarea de telecentre la sate poate fi o dovada ca brand#ul
tau crede in =inovatie&.
ai ales atunci cand campania in care te implici este prima care abordeaza o
anumita tema, ai toate sansele sa castigi un avanta! pe termen lung in fata
concurentei.
Studiu de caz - >&e 4od' S&op
0entru #randul >&e 4od' S&op, atri#utele 9natural si 9activist
sunt centrale. Din 199", compania s-a anga2at sa convinga pu#licul ca testarea
produselor cosmetice pe animale este nu numai inumana ci si inutila din punct de
vedere stiintific. 0rodusele companiei au fost inscriptionate cu mesa2ul c&eie$
9Against Animal >esting. Astfel a reusit sa se pozitioneze ca producatorul de
cosmetice care spune 9nu suferintei animalelor.
n 1995 >&e 4od' S&op a convins ! milioane de oameni sa semneze o petitie care
cerea interzicerea testelor pe animale in tarile 6). Ca urmare, in 199. +area
4ritanie a interzis testele si apoi alte ! tari i s-au alaturat$ :ermania, Austria,
4elgia si ?landa. n 2""@ 0arlamentul )uropean a adoptat o decizie prin care le-a
impus tuturor producatorilor din industria cosmetica sa inceteze orice teste pe
animale pana cel tarziu in 2""9.
>n avanta! atunci cand urmaresti sa subliniezi pozitionarea brand#ului este sa ai o
baza mare de consumatori. Astfel le vei putea transmite mesa!ul campaniei si prin
intermediul produselor sau al punctelor de distributie *e$. inscriptionand mesa!ul
pe ambala!e sau lansand noi produse dedicate campaniei+.
+tunci cand 'rei sa o&tii mai multa 'izi&ilitate
In masura in care cauza pe care o promovezi este importanta pentru liderii de
opinie, acestia vor vorbi mai departe despre gestul tau. "entru asta este bine sa
ai o relatie apropiata si sa ceri feed#bac2 de la !urnalisti sau de la alti formatori de
opinie.
Impactul mediatic al campaniei va creste pe masura ce acesti formatori de opinie
vor simti ca sunt implicati si ca rezultatul le apartine si lor.
+tunci cand nu ai resurse decat pentru o implicare limitata in rezol'area
pro&lemei
"robabil ca orice companie si#ar dori ca odata ce s#a implicat intr#o cauza sociala
sa poata spune ca a mers pana la rezolvarea ei. Acest lucru este insa rareori
posibil. 1e cele mai multe ori este nevoie de costuri si de o perioada de timp
semnificative.
1e aceea e bine sa vezi procesele de schimbare sociala ca avand doua etape.
"rima este cea de constientizare a problemei. Cea de#a doua presupune actiunea
concertata a mai multor actori sociali pentru a schimba un comportament sau
pentru a corecta o deficienta de sistem.
Chiar daca nu ai resurse suficiente decat pentru a parcurge prima etapa,
implicarea ta poate sa fie declansatorul unei schimbari de mai mari proportii.
"entru asta e important ca mesa!ele sa fie sincere, iar actiunile tale sa convinga.
"robabil ca succesul celor 15 ani de campanie ai 7he 4od? Shop impotriva
testelor pe animale se datoreaza si credibilitatii mesa!ului pe care compania il
transmite inca de pe homepage:
@/ever doubt that a group of thoughtful, commited citizens can change the Aorld,
indeed itBs the onl? thing that ever does@ *7he 4od? Shop+
Concentrarea pe modificarea unor comportamente face obiectul altui tip de
program: mar2etingul social.
..2 Mar1etin'ul le'at de o cau+a /Cause
Related Mar1etin'0
Este un tip de program de CSR prin care o companie se ana)eaza sa doneze in
favoarea unei cauze o suma care depinde de 'anzarile pe care le realizeaza
intr#o anumita perioada.
In mod obisnuit, o campanie de CR *%Cause Related ar2eting&+ implica o
,o(erta-, care:
este valabila pentru o anumita perioada de timp,
se refera la un produs anume al companiei,
se realizeaza in beneficiul unui </9, sau al unui alt partener, care are
legitimitate in privinta cauzei si capacitatea de a administra banii.
< campanie de CR ofera cele mai multe beneficii pentru toate partile implicate:
consumatorii pot face o contributie, in mod gratuit, in favoarea </9#ului
sau a cauzei lor favorite,
</9#ul primeste o suma semnificativa de bani, intr#un mod relativ facil,
compania isi impulsioneaza vanzarile si creaza o legatura profunda si
memorabila intre brand si consumatori.
Studiu de caz - Aas&ington +utual
Aas&ington +utual si-a facut o traditie din spri2inirea educatiei.
0rogramul lor - Aa+oola for Sc&ools le permite clientilor sa directioneze o suma
de #ani din veniturile companiei catre o scoala pe care acestia o aleg,. Cand un
client face o ac&izitie cu un card inrolat, castiga un punct.
,a sfarsitul anului, punctele sunt transformate in #ani care se doneaza scolii pe
care a ales-o ;in 2""! fiecare punct valora = centi<. n primele sase luni de la
lansarea programului, in 2""!, Aa+u a reusit sa implice 1,= milioane de clienti.
0entru anul respectiv, compania se astepta la o suma totala de 2! milioane de
dolari pe care sa o doneze scolilor.
Cand este potriita o campanie de CRM
ar2eting#ul legat de o cauza este cel mai potri'it pentru companii care:
au produse care se adreseaza unei baze mari de clientiC
au canale de distributie e$tinse si bine puse la punctC
au nevoie sa#si diferentieze produsele fata de produsele concurente.
E cazul companiilor din domenii ca: :C9, servicii financiare, transport,
telecomunicatii etc.
>n alt criteriu este capacitatea de care dispune departamentul de mar.etin
al companiei tale. "entru ca finalitatea unei campanii de CR consta si in
cresterea vanzarilor, departamentul de mar2eting ar trebui sa ofere suport
pentru: realizarea planului de campanie, stabilirea pietelor tinta, realizarea si
implementarea mi$ului de comunicare, stabilirea si aplicarea instrumentelor de
evaluare.
1e asemenea, cand alegi cauza catre care se vor duce banii, trebuie sa ai in
vedere atractivitatea ei pentru un numar mare de oameni. Astfel, sunt pre(erate
cauzele care tin de:
probleme ma!ore de sanatate *cancer, SI1A+,
probleme care afecteaza copii *educatie, violenta in familie, discriminare+,
probleme sociale grave *dezastre naturale, persoane care nu au unde locui,
saracie+,
probleme de mediu.
2ormularea o&ertei
1upa ce ai stabilit produsul care va face obiectul campaniei, trebuie sa formulezi
un mecanism prin care 'or (i donati &anii. Compania ta se poate anga!a sa
doneze:
< suma fi$a pentru fiecare achizitie a produsului *sau a unui nou
abonament+C
>n procent din pretul unui produs vandut *sau al unei tranzactii realizate+C
< suma direct proportionala *matching+ cu suma pe care o doneaza un
client pentru cauzaC
>n procent din profitul net rezultat din vanzarile produsului.
1esigur, aceasta lista de oferte nu este e$haustiva. Se pot imagina mai multe
tipuri de mecanisme de campanie. Importanta este insa contributia pe care
compania a!unge sa o faca pentru o cauza, in urma unor actiuni ale
consumatorilor.
Studiu de caz - Dell
0entru Dell, reciclarea este o tema importanta, datorita
presiunii pe care o fac atat autoritatile cat si organizatiile de mediu. De aceea au
dezvoltat un program care asigura ;contra cost< transportul ec&ipamentelor pe
care clientii doresc sa le recicleze, de la adresa acestora pana la centrul de
reciclare.
n 2""@, pentru a-si stimula clientii sa participe in programul de reciclare,
compania le-a propus urmatoarea oferta$ daca reciclau ma*im trei ec&ipamente
primeau in sc&im# o reducere cu ="3 a pretului de reciclare si un cupon care le
permitea sa ac&izitioneze online softuri sau periferice Dell, cu 1" 3 reducere.
Bezultatele initiale au aratat o crestere cu 2""3 a comenzilor pentru programul
de reciclare.
..! Mar1etin'ul social /Corporate Social
Mar1etin'0
Este un program de CSR prin care compania isi propune sa schim&e un
comportament neati' sau sa con'ina pu&licul sa adopte un
comportament poziti'.
Chiar daca in cadrul programului sunt folosite si tactici care urmaresc cresterea
gradului de informare sau de educare, focusul principal il constituie schimbarea
de comportament.
3le'erea comportamentului
1e obicei, comportamentele vizate de o campanie trebuie sa fie legate de
probleme grave ale societatii.
7oti suntem reticienti atunci cand cineva incearca sa ne schimbe
comportamentul. 1e aceea, pentru ca o campanie de mar2eting social sa fie
!ustificata, pro&lema pe care o a&ordezi tre&uie sa a(ecteze un numar
semni(icati' de persoane iar rezolvarea ei sa fie urgenta *daca nu s#ar adopta
comportamentul dorit ar e$ista riscuri ma!ore+.
Cele mai des intalnite probleme tin de:
+menintari la adresa 'ietii sau a siurantei *e$. siguranta in trafic,
violenta in familie, pregatirea in vederea dezastrelor naturale, prevenirea
accidentelor etc.+
Sanatate *e$. cancer la san, tulburari de alimentatie, diabet, afectiuni ale
inimii, DIE etc.+
Mediu *e$. folosirea pesticidelor, poluarea aerului, reciclarea, prote!area
rezervatiilor naturale etc.+
Implicarea ci'ica *e$. voluntariat, participarea la vot, donarea de sange,
prevenirea crimelor sau a infractiunilor etc.+
Cand este potriita o campanie de Mar1etin' Social
+tunci cand e$ista o leatura intre pro(ilul companiei si pro&lema sociala
Alegerea unei probleme si a unui comportament care sa fie schimbat trebuie sa
tina seama de pro(ilul companiei tale si de modelul ei de &usiness.
>n motiv pentru a face o campanie de mar2eting social ar fi daca problema pe
care o abordezi ar fi foarte importanta pentru clientii tai.
Studiu de caz - 0ampers
0ampers este lider de piata pe segmentul scutecelor folosite
in maternitatile din S6A. Compania a crezut ca este de datoria ei sa raspunda la
preocuparea e*primata de un forum al e*pertilor in pediatrie si ingri2irea copilului
care a avut loc in 1999. De aceea s-a alaturat campaniei 4ac/ to Sleep, initiata
de 7ational nstitute of C&ild Cealt& and Cuman Development. Scopul acesteia
era sa ii invete pe parinti sa isi culce copiii pe spate, deoarece studiile aratasera
ca dormitul cu fata in 2os creste riscul mortalitatii la nou-nascuti.
0ampers a devenit partener al acestei campanii, anuntand ca va pune logo-ul
4ac/ to Sleep pe scutecele sale. De asemenea, le-a distri#uit parintilor pac&ete
educationale cu a2utorul clinicilor de pediatrie sau prin intermediul scrisorilor
directe. Anual, informatia care putea salva vieti a a2uns la apro*imativ 2,=
milioane de mame.
+tunci cand 'rei sa o&tii o crestere economica
>n alt motiv pentru a te implica intr#o campanie de mar2eting social ar fi daca
'anzarile tale ar a'ea de castiat de pe urma schimbarii de comportament.
>n interes direct in promovarea unui comportament ar putea totusi sa iti afecteze
credibilitatea. 1e aceea este de preferat sa nu realizezi campania pe cont propriu,
ci sa te alaturi unei initiati'e pu&lice de!a e$istente. Asocierea cu institutii
sau organizatii credibile iti va aduce un plus de legitimitate. 1e asemenea va fi o
garantie ca militezi pentru o cauza care este in interesul societatii si nu doar al
companiei tale.
Studiu de caz - Dole
n 1991, 7ational Cancer nstitute ;7C< si 0roduce for 4etter Cealt&
8oundation ;04C< au lansat programul = A Da' for 4etter Cealt&. 6nul dintre
o#iectivele programului era sa ii convinga pe copii sa consume zilnic intre = si 9
fructe sau legume. n timp, programul a a2uns cea mai mare initiativa pu#lic-
privata pentru alimentatie sanatoasa din S6A si din intreaga lumea, implicand
coordonatori si coalitii in toate cele =" de state si teritorii americane.
Compania Dole, distri#uitor de fructe si legume, s-a implicat inca din 1991 in
cadrul programului, ca partener fondator. ntre 1991 si 2""@, prin intermediul
propriului sau program, Dole = A Da', compania a furnizat gratuit materiale
educationale despre alimentatia sanatoasa pentru scolile primare din S6A. ,a ora
actuala 1"3 dintre acestea folosesc materialele educationale ale companiei.
0entru initiativele sale proactive din cadrul programului, Dole a castigat
recunoasterea pe care si-o dorea$ din partea copiilor, a parintilor, a educatorilor si
a institutiilor pu#lice din domeniul sanatatii si al educatiei.
3lti &actori de succes
Alege un rup tinta restrans, dar care actioneaza ca lider de opinie
pentru un public mai largC
Este dificil si costisitor sa convingi un public numeros. E preferabil sa alegi grupul
tinta care are cel mai mult de castigat de pe urma schimbarii, care este deschis la
schimbare, si care poate fi atins cu usurinta prin intermediul canalelor pe care le
ai la indemana.
1ecide#te asupra unui comportament speci(ic, nu asupra unuia generalC
Spre e$emplu, nu iti propune ca obiectiv adoptarea unui %stil de viata sanatos&.
>n astfel de %stil de viata& poate insemna la fel de bine sa faci e$ercitii fizice, sa
renunti la tutun, sau sa mananci produse fara grasimi. :ii cat mai specific, alege
doar una dintre actiuni: %fa zilnic 18 minute de sport&.
1e asemenea a!uta publicul sa#si dea seama daca a indeplinit cu succes
comportamentul pe care il recomanzi. /u spune %conduceti prudent&, ci %la
culoarea galbena a semaforului reduceti viteza&.
1escopera toate &arierele sau &ene(iciile pe care le presupune
schimbarea de comportamentC
1esi publicul poate recunoaste ca un comportament este benefic, poate avea
motive mai putin transparente care il impiedica sa il adopte. Sa luam e$emplul
unei campanii care si#ar propune sa ii convinga pe liceeni sa renunte la fumat. <
bariera ascunsa ar fi reprezentarea lor ca fumatul inseamna %sa fii rebel si cool&.
Iti poti propune ca obiective sa le schimbi intai reprezentarea despre ce inseamna
cool si abia apoi sa ii convingi sa se lase de fumat.
"regateste#te pentru un ana)ament pe termen lun.
Comportamentele se schimba greu. 1e cele mai multe ori e nevoie de ani de zile
pentru ca rezultatele sa fie vizibile. 1e aceea, e bine sa te asiguri ca in companie
e$ista un anga!ament pe termen lung fata de cauza.
..$ 3ctiuni &ilantropice /Corporate
*4ilantrop50
Este un tip de program prin care compania contribuie in mod direct, cu bani sau
produse la spri!inirea unei cauze.
Actiunile filantropice sunt cel mai vechi tip de initiativa de CSR. "entru mult timp,
companiile au avut contibutii dispersate si intamplatoare. In ultima vreme insa
e$ista tendinta de a alinia aceste contributii cu strategia generala de afaceri.
Astfel, companiile:
isi aleg cauzele pe care le spri!ina in concordanta cu obiectivele de afaceri,
tind sa intre mai degraba in parteneriate pe termen lung *cu un </9 sau o
institutie+, decat sa aiba o implicare formala intr#o cauza,
isi e$tind optiunile in ceea ce priveste donatiile, de la bani, la alte resurse
*e$. produsele in e$ces, e$pertiza tehnica, punerea la dispozitie a canalelor
de distributie etc.+,
isi implica mai mult anga!atii in alegerea cauzelor.
Ce &orme pot lua actiitatile &ilantropice:
1onatii in bani *e$. compania ofera bani intr#un program pentru a!utorarea
persoanelor fara adapost+
:inantari *e$. compania lanseaza un program propriu de finantare la care
pot depune proiecte </9#urile de mediu+
4urse *e$. compania initiaza un program de burse de studiu pentru tineri
defavorizati+
1onatii in produse sau servicii *e$. o companie I7 doneaza calculatoare
pentru scolile din mediul ruralC o companie de telecomunicatii ofera linii
telefonice speciale pentru a a!uta la strangerea de fonduri+
<ferire de e$pertiza *e$. o companie cu profil medical a!uta la realizarea
unor materiale de informare despre droguri+
Acces la canalele de distributie, locatiile sau echipamentele companiei *e$.
o firma de transport isi pune la dispozitie masinile de marfa pentru a duce
provizii unor sinistratiC un lant de benzinarii ofera recipiente pentru
colectarea uleiului de motor uzat+
Cand sunt potriite actiunile &ilantropice:
+tunci cand 'rei sa intaresti pozitionarea &randului
Cauzele in care investesti transmit unul dintre cele mai emotionale mesa!e despre
brand#ul tau. Aceste cauze pot deveni argumente credibile in comunicarea despre
brand.
Studiu de caz - C0
C0 a initiat programul )-inclusion pentru a spri2ini
dezvoltarea economica si sociala a comunitatilor lipsite de acces la noile
te&nologii de comunicare. 6nul dintre proiecte s-a desfasurat in comunitatea
Di/&atole, langa Do&annes#urg, in Africa de Sud. C0 si fundatia ?B> Africa de Sud
au infiintat centrul de educatie > Digital Communit' Centre.
Compania a dotat centrul cu 9" de calculatoare, = servere si 2" de ec&ipamente
periferice, in valoare de 25"."""E. 0roiectul s-a adresat categoriilor de persoane
care puteau contri#ui la dezvoltarea viitoare a comunitatii$ tineri, antreprenori,
profesori si reprezentanti ai autoritatilor locale. 0entru piata locala, a fost cea mai
#una demostratie ca produsele C0 inseamna inovatie care duce la dezvoltarea
afacerilor, la crearea de noi locuri de munca, la salarii mai #une si la un standard
de viata mai ridicat.
+tunci cand compania 'rea sa intre pe o piata noua
1onatiile pot fi folosite, alaturi de alte instrumente, pentru a castiga si a#ti intari
pozitia pe piata. ai ales atunci cand compania intra pe o piata noua, mesa!ele
sale vor fi mai credibile daca reuseste sa demonstreze ca este preocupata de
viata si de problemele comunitatilor locale.
Studiu de caz - +icrosoft
0entru +icrosoft pietele din tarile in curs de dezvoltare au o
importanta deose#ita. +ai devreme sau mai tarziu aceste piete vor face o alegere
in privinta platformelor soft(are pe care le vor adopta, iar +icrosoft vrea sa le
demonstreze inca de acum ca este un partener de incredere. Compania a lansat
in 2""@ programul 6nlimited 0otential, prin care acorda anual granturi in #ani,
programe soft(are si asistenta te&nica unor ?7:-uri din != de tari in curs de
dezvoltare. 8inantarile sunt destinate centrelor de pregatire >, care isi propun sa
creasca nivelul de pregatire al fortei de munca din pietele respective. 0ana in
2""!, +icrosoft acordase peste =" de milioane de dolari in #ani si programe
soft(are. Suma totala pe care compania si-a propus sa o investeasca pana in
2"1" este de 1 miliard de dolari.
+tunci cand 'rei sa iti consolidezi statutul de lider pe o anumita piata
Cand esti de!a lider de piata, cea mai buna strategie este sa investesti in
dezvoltarea si intarirea industriei tale. Acest lucru se va intoarce in favoarea ta,
atat ca volum absolut de piata, cat si ca reputatie de lider responsabil.
Studiu de caz - 7e( For/ >imes
0entru >&e 7e( For/ >imes este important sa contri#uie la
formarea viitorilor 2urnalisti. >&e 7e( For/ >imes Compan' 8oundation a lansat in
2""" un program de cursuri prin care le ofera acestora inspiratie si informatii
despre su#iecte de actualitate ;securitatea nationala, critica de teatru, presa
de lim#a straina, e*plozia demografica, granitele cercetarii pe creierul uman
etc.<. 0rogramul a evoluat cu infiintarea unor institute de specialitate. n 2""2,
acestea le-au oferit training de specialitate unui numar de peste 5" de scriitori si
producatori.
n paralel, 8undatia a continuat sa spri2ine liceenii de e*ceptie, acordand anual 2"
de #urse de studiu la facultate, in valoare de 1,= mii de dolari. >ot pentru liceeni,
8undatia a realizat un g&id online si o serie de instrumente gratuite care le permit
acestora sa pu#lice o revista a liceului.
Ca urmare a eforturilor sale, >&e >imes Compan' a fost nominalizata pe primul
loc, pentru @ ani la rand ;2"""-2""@<, in cadrul topului America-s +ost Admired
Companies al revistei 8ortune ;pentru industria de pu#lis&ing<. De asemenea,
in 2""@ a fost nominalizata in cadrul topului 1"" 4est Corporate Citizens al
revistei 4usiness )t&ics.
..( 6oluntariatul in comunitate
/Communit5 6olunteerin'0
Este un tip de initiativa prin care compania ii incura)eaza pe ana)atii sai sa
'oluntarieze in spri!inul comunitatii, al unui </9 sau al unei cauze.
Eoluntariatul anga!atilor este o forma clasica de CSR. Ceea ce este nou in ultima
perioada este tendinta companiilor de a folosi voluntariatul pentru:
a da mai mult impact altor initiative socialeC
a servi obiectivelor de business si comunicarii valorilor companiei.
"rintre actiunile pe care le poate face o companie pentru a stimula voluntariatul
anga!atilor se numara:
promo'area 'oluntariatului ca 'aloare oranizationalaC
recomandarea anumitor cauze prin intermediul comunicarii
interneC
recrutarea si oranizarea echipelor de 'oluntariC
spri)inirea ana)atilor in e(ortul de a asi o cauza potri'ita,
o(erindu*le resurse sau prorame de ,matchin- *e$. prin
intermediul intranetului, al unor cataloage, al unor programe softAare etc.+C
o(erirea de zile li&ere platite, pe care ana)atii sa le (oloseasca
pentru a 'oluntariaC
acordarea de (inantari O/0*urilor care reusesc sa ii con'ina pe
ana)atii companiei sa 'oluntarieze *e$. sumele donate sunt
proportionale cu numarul de ore voluntariate de anga!atii companiei pentru
un anumit </9+C
recunoasterea ana)atilor care s*au remarcat in cadrul actiunilor
de 'oluntariat *e$. prin neAsletter#ul intern, prin insigne sau alte obiecte
onorifice, prin prezentari in cadrul evenimentelor interne ale companiei
etc.+
Studiu de caz - 8ord
Goluntariatul este o valoare organizationala importanta pentru
8ord. n 2""=, compania a infiintat organizatia 8ord Golunteer Corps, care ii
reuneste pe toti voluntarii 8ord. Site-ul dedicat anga2atilor ii informeaza despre
programe si ?7:-uri care au nevoie de a2utor. Goluntarii pot alege cauzele care li
se potrivesc in functie de$ perioada si locul de desfasurare, domeniul programului
si a#ilitatile necesare. n fe#ruarie 2""5, pe site erau inscrise @..""" de
organizatii si @5.""" de oportunitati de voluntariat.
Cand este potriit un pro'ram de oluntariat in
comunitate:
Cand 'rei sa intaresti loialitatea (ata de companie si spiritul de echipa al
ana)atilor
"articipand la un program de voluntariat anga!atii au oportunitatea sa iasa din
preocuparile lor zilnice. ai mult, ei pot simti ca au o contributie directa la o
realitate care este dincolo de problemele si interesele lor particulare si ca sunt
parte intr#un efort general indreptat inspre binele societatii.
1e aceea, studiile arata ca voluntariatul le ofera anga!atilor cea mai completa si
mai satisfacatoare e$perienta dintre toate tipurile de initiative de CSR.
Actiunile de voluntariat le permit totodata anga!atilor sa comunice si sa se
cunoasca intre ei, intr#un cadru mai putin formal decat cel de la munca. 1e aceea,
astfel de actiuni le intaresc sentimentul de camaraderie si ii a!uta sa lucreze mai
bine in echipa.
Studiu de caz - 8ed)*
6n e*emplu de companie care acorda o importanta mare
actiunilor de voluntariat este 8ed)*. n paginile in care vor#este despre
programele sale de voluntariat, compania foloseste din plin marturiile anga2atilor
care au luat parte la ele. 0entru cei peste ="".""" de anga2ati din lumea intreaga,
aceasta este o metoda foarte #una de transmitere a valorilor 8ed)* si a
preocuparii pentru comunitate.
Cand 'rei sa im&unatatesti reputatia companiei
Cei mai buni vectori de imagine pentru un brand sunt avocatii lui. <amenii care
ofera o marturie personala despre companie sunt mai credibili decat o stire in
presa sau un material de mar2eting.
>n program de voluntariat iti permite sa multiplici e$ponential numarul de astfel
de avocati ai brandului. "rimii care vor fi convinsi vor fi cei implicati de!a in cauza
sau organizatia care beneficiaza de pe urma programului. "entru acestia,
interactiunea cu voluntarii tai va fi mult mai credibila decat primirea unui cec.
"e de alta parte, chiar anga!atii care participa in program vor fi mai convinsi de
anga!amentul companiei fata de niste valori. "entru ca e vorba de o e$perienta
memorabila, ei vor povesti mai departe despre ea si despre gestul companiei.
Studiu de caz - S&ell Australia
0entru S&ell Australia, pro#lema acuzatiilor in privinta
mediului este una foarte serioasa. De aceea compania si-a propus sa-si
demonstreze preocuparea pentru acest su#iect in fata comunitatilor si a
grupurilor de activisti. 0e langa alte initiative, a lansat in 2""1, in parteneriat cu
organizatia Conservation Golunteers Australia, programul S&ell Coastal
Golunteers.
n cadrul programului, anga2atii S&ell lucreaza ca voluntari alaturi de mem#rii
organizatiilor locale pentru a prote2a regiunile de coasta ale Australiei impotriva
poluarii. 0ana acum, eforturile ec&ipelor de voluntari s-au concretizat in peste
1@.""" de ore de munca. S-au curatat ." de /m de pla2a, s-au colectat 2 tone de
gunoaie si s-au plantat !1.""" de copaci. Asa cum a spus si directorul general al

... *ractici de a&aceri responsabile social
/Sociall5 Responsible %usiness *ractices0
"racticile responsabile social sunt initiative prin care o companie isi
im&unatateste, in mod 'oluntar modul de operare, in asa fel incat sa
contribuie la &inele eneral al comunitatii si la prote)area mediului.
"entru ca o initiativa sa fie considerata ca facand parte din CSR, este esential
caracterul ei voluntar. Cu alte cuvinte, nu poate fi considerata ca fiind o initiativa
de CSR o schimbare pe care compania o adopta ca urmare a presiunilor din
partea autoritatilor, a organizatii neguvernamentale sau a consumatorilor.
In ce domenii pot fi operate schimbari:
< companie poate opera schimbari pentru adoptarea unor practici responsabile
social in domenii ca:
desinul locatiilor in care opereaza *e$. proiectarea sediilor, a unitatilor
de productie sau de desfacere in asa fel incat: sa e$iste un nivel mai mare
de siguranta, sa fie prote!at mediul, sa scada consumul de energie etc.+
im&unatatirea procesele de productie *e$. eliminarea deseurilor,
reducerea nivelului de substante chimice folosite ca ingrasaminte etc.+
retraerea unor produse care pot (i considerate daunatoare, chiar
daca nu sunt ileale *e$. gestul c1onalds de a retrage in 3((0 portiile
%Supersize& de cartofi pra!iti si de bauturi carbogazoase+
aleerea unor materiale de productie si de am&alare care sa
prote)eze mediul *e$. sa permita reducerea cantitatii de deseuri, sa
faciliteze procesul de reciclare, sa elimine emisiile to$ice etc.+
o(erirea de in(ormatii o&iecti'e despre produse *e$. ambala!ele
contin si informatii despre: efectele negative potentiale ale consumului,
volumul de activitati fizice necesar pentru a arde caloriile sau grasimile pe
care le contine un produs etc.+
dez'oltarea de prorame care sa urmareasca &inele ana)atilor *e$.
asistenta medicala, consiliere psihologica, facilitati pentru recreere sau
sport etc.+
asiurarea unor politici de mar.etin responsa&ile in special in
ceea ce ii pri'este pe copii *e$. sa nu fie permisa vanzarea online
copiilor minori, sa retraga programele de mar2eting ale unor produse cu
potential daunator din scoli etc.+
im&unatatirea accesului la produsele comercializate pentru
persoanele cu diza&ilitati *e$. rampe de acces in magazine, fomate
alternative de print, site#uri Aeb accesibile etc.+.
Cand este potriita adoptarea unor practici de a&aceri
responsabile social:
+tunci cand pu&licul ar putea considera ca o practica a companiei tale
contri&uie 1cel putin in parte# la o pro&lema sociala importanta
Asa cum poti vedea si la sectiunea de %beneficii generale ale programelor de
CSR&, consumatorii au inceput sa fie ghidati in alegeri si de argumente care sunt
dincolo de calitatea produsului sau de pret. Ei tind sa aprecieze o companie care e
perceputa ca avand un impact pozitiv asupra conte$tului social. 1e asemenea
penalizeaza companiile pe care le percep ca avand un impact negativ.
1espre c1onalds, spre e$emplu, a e$istat perceptia ca are o contributie la
problema obezitatii si a stilului de viata nesanatos. Retragerea portiilor
%Supersize& si modificarea meniurilor Dapp? eal sunt doar 3 e$emple de
schimbari pe care compania le#a facut pentru a arata ca este preocupata de stilul
de viata sanatos al consumatorilor sai.
Studiu de caz - Hraft 8oods
Hraft este o alta companie pentru care tema alimentatiei
sanatoase este importanta. 0rogramul Sensi#le Solution a fost o initiativa prin
care Hraft a investit in cercetare, in modificarea am#ala2elor si a liniilor sale de
productie.
Am#ala2ul produselor din cadrul programului le-a oferit consumatorilor informatii
despre$ capacitatea nutritiva ;e*. calciu, cereale integrale etc<, #eneficii
functionale ;e*. sanatatea inimii< sau nivelul ingredientelor ;e*. continut redus de
grasimi, continut #ogat in calciu, etc<.
De asemenea, pentru a spri2ini eforturile de im#unatatire a produselor sale,
compania a infiintat un grup format din 1" specialisti recunoscuti in domeniul
sanatatii pu#lice$ Hraft 8oods Aorld(ide Cealt& I Aellness Advisor' Council.
Atunci cand vrei sa prote!ezi sanatatea, siguranta sau bunastarea anga!atilor
In general, orice initiativa de CSR imbunatateste satisfactia si loialitatea
anga!atilor fata de companie. Adoptarea unor practici responsabile poate duce si
mai departe acest obiectiv. Ea ii permite companiei sa actioneze direct asupra
amenintarilor la adresa sanatatii sau a sigurantei anga!atilor.
>n e$emplu de initiativa in acest sens este actiunea Coca#Cola in Africa. "rin
intermediul 7he Coca#Cola Africa :oundation, compania s#a adresat celei mai mari
amenintari la adresa sanatatii anga!atilor sai din Africa: DIE;SI1A. 1in 3((3
compania a investit anual intre 0 si 8 milioane de dolari intr#un program de
prevenire si de tratare a DIE;SI1A, adresat celor -(.((( de anga!ati africani ai sai.
Atunci cand vrei sa cresti preferinta de brand
Compozitia si modul in care sunt fabricate produsele companiei tale sunt un alt
argument important pentru consumatori, dincolo de pret si de calitate.
Studiu de caz - 7i/e
0entru a-si demonstra anga2amentul fata de protectia mediului
7i/e a lansat, in 199@, programul Beuse A S&oe. Acesta presupune colectarea
pantofilor vec&i si reciclarea lor. +aterialele o#tinute au fost folosite de 7i/e
pentru a fa#rica suprafete pentru terenuri de sport de inalta performanta.
Suprafetele au fost realizate in mod gratuit, in #eneficiul unor comunitati care
altfel nu si le-ar fi putut permite. n acest fel, compania a adus si mai multa
valoare programului sau 7i/e:?, care urmareste sa-i convinga pe copii sa faca
sport. 0ana in 2""=, peste 11" de terenuri de sport din scoli au #eneficiat de
a2utorul materialelor refolosite oferite de 7i/e.