Sunteți pe pagina 1din 6
GBI 1 6 I. Dezvoltarea Sustenabil` ”reDuceţI, reutIlIzaţI, recIclaţI”! Slogan al multor campanii de mediu,
GBI 1 6 I. Dezvoltarea Sustenabil` ”reDuceţI, reutIlIzaţI, recIclaţI”! Slogan al multor campanii de mediu,

GBI 16

I. Dezvoltarea Sustenabil`

”reDuceţI, reutIlIzaţI, recIclaţI”!

Slogan al multor campanii de mediu, acești ”3R” recomandă, pe scurt, ceea ce poate face fiecare dintre noi pentru a con­ serva resursele și a ajuta la protejarea me­ diului înconjurător. În lumea afacerilor însă, cei ”3P”, adică Populaţia, Planeta și Profitul, sunt relevanţi pentru conservarea resurselor naturale și pro­ movarea sustenabilităţii. La nivelul unei com­ panii, sustenabilitatea se referă la adoptarea de strategii de business care satisfac nevoile întreprinderii și acţionarilor ei în prezent, dar, în același timp, protejează, conservă și spo­ resc resursele umane și naturale care vor fi necesare generaţiilor viitoare. Când companiile înţeleg avantajele finan­ ciare pe termen lung ale acţiunilor lor, este mult mai ușor să adopte practici ”verzi”. Fi­ losofia care stă la baza celor ”3P” este că, deși succesul financiar va continua să fie prin­ cipala motivaţie în luarea deciziilor, dezvolta­ rea economică poate fi menţinută protejând mediul în același timp. Profitul realizat de o companie poate aduce beneficii tuturor, atât timp cât procesul folosit pentru obţinerea banilor nu dăunează mediului. Evaluarea Green Business Index la acest domeniu a urmărit gradul de aplicare a Stra­ tegiei de Dezvoltare Sustenabilă în cadrul companiilor, implementarea sistemelor de management de mediu și deschiderea faţă de economia verde prin adoptarea politicii de CSR de protecţia mediului și conservarea și refacerea capitalului natural.

Strategia de Dezvoltare sustenabilă

Incorporarea dezvoltării sustenabile în poli­ ticile și procesele unei companii presupune ra­ finarea sistemelor, practicilor și procedurilor de management. Pentru a se asigura că Strategia de Dezvoltare Sustenabilă este implementată, managerii trebuie să efectueze o monitorizare constantă a performanţei de mediu. Potrivit art. 94 (1) lit. d) din OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului, societă­ ţile care desfășoară activităţi cu impact sem­ nificativ asupra mediului au obligaţia de a organiza structuri proprii specializate pentru protecţia mediului. Conform rezultatelor chestionarului Green Business Index, 67% din companiile respon­ dente au declarat că, în conformitate cu pre­ vederile legale, trebuie să deţină o Strategie de Dezvoltare Sustenabilă și personal desem­ nat pentru managementul de mediu, siguranţă și sănătate ocupaţională și își respectă îndato­ ririle în acest sens. Doar 8% dintre companiile înscrise în GBI anul acesta au declarat că au implementat deja o Strategie de Dezvoltare Sustenabilă, deși nu sunt obligate prin lege să facă acest lucru. Tot din proprie iniţiativă, 15% dintre companiile respondente planifică să aplice o asemenea Strategie. Restul de 10% dintre companiile respon­ dente nu au obligaţia de a deţine o Strategie de Dezvoltare Sustenabilă și nu și­au manifes­ tat intenţia de a implementa un astfel de plan de acţiune.

Totuşi, nivelul de aplicare a prevederilor Strategiei de Dezvoltare Sustenabilă în cadrul companiilor care o deţin este diferit. Astfel, 41% dintre companiile respondente aplică mai mult de 50% din prevederile Strategiei, în timp ce 11% dintre companii aplică mai puţin de 50%. Doar 48% dintre companiile responden­ te au aplicat toate prevederile Strategiei de Dezvoltare Sustenabilă în cadrul companiei. Chestionarul GBI 2011 a urmărit și dacă prevederile Strategiei de Dezvoltare Sustena­ bilă sunt aplicate în toate locurile în care își desfășoară activitatea companiile participante. Astfel, 13% dintre companiile deţinătoare de Strategie de Dezvoltare Sustenabilă o aplică în mai puţin de jumătate din locurile în care își desfășoară activitatea, iar 87% aplică prevederile Strategiei în peste 75% din locurile în care își desfășoară activitatea. Totuși, o companie sustenabilă nu este aceea care se mulţumește cu simpla con­ formare cu normele în vigoare. Deschiderea faţă de economia verde se reflectă mai ales în măsurile aplicate de companie în direcţia protecţiei mediului, în plus faţă de cele im­ puse de normele de mediu. Conform statisticilor Green Business Index, 79% este procentul companiilor care au apli­ cat măsuri suplimentare faţă de cele specifi­ cate pe cale de lege, ceea ce indică o preocu­ pare tot mai mare pentru preocupare tot mai mare pentru protecţia mediului, în contextul în care și legislaţia de mediu s­a înăsprit. Pentru simplificarea legislaţiei existente şi reducerea costurilor administrative, Comisia Europeană a adoptat în noiembrie 2010 Di­ rectiva 2010/75/UE privind emisiile industriale (IED), care are ca obiective „reguli mai clare şi un aer mai curat”. Respectivul act normativ reformează Directiva IPPC din 2008 referi­ toare la prevenirea și controlul integrat al poluării, astfel că:

Obligate legal să deţină, au deja implementată Nu sunt obligate legal să deţină, nu au
Obligate legal să deţină,
au deja implementată
Nu sunt obligate legal să
deţină, nu au implementată
Nu sunt obligate legal
să deţină, au planificat să
implementeze
Nu sunt obligate legal
să deţină, dar au deja
implementată
Strategia
lprevede obligaţia întocmirii de către ope­
ratori a unui raport privind situaţia de re­
ferinţă, în vederea furnizării de informaţii
cuantificate privind nivelul de contaminare
de Dezvoltare
Sustenabilă
în companiile
respondente
a
solului şi a apelor subterane;

lla încetarea definitivă a activităţii, operatorul trebuie să remedieze amplasamentul şi să­l

readucă la starea iniţială;

lintroduce unele dispoziţii privind inspecţiile

şi ameliorarea protecţiei mediului;

lsimplifică şi clarifică anumite dispoziţii pri­

vind autorizarea, monitorizarea şi raportarea conformării.

Printre acţiunile din cadrul Strategiilor de Dezvoltare Sustenabilă ale companiilor se nu­ mără: utilizarea raţională a resurselor prin ale­ gerea unei logistici adecvate, unei tehnologii performante; utilizarea unui transport eficient; reciclarea deșeurilor; adoptarea unor măsuri su­ plimentare pentru limitarea emisiilor; prioritatea privind protecţia și îmbunătăţirea calităţii me­ diului; utilizarea resurselor regenerabile pentru producerea energiei electrice, termice etc.

17 GBI

Conform recomandărilor Institutului Inter­ naţional pentru Dezvoltare Sustenabilă, o afa­ cere poate fi condusă după principiile de dez­ voltare sustenabilă, urmând şapte paşi:

1. analiza atentă a părţilor interesate

2. Stabilirea politicilor și obiectivelor de dezvoltare sustenabilă

3. proiectarea și executarea unui plan de implementare

4. dezvoltarea unei culturi corporative de susţinere

5. dezvoltarea măsurilor și standardelor de performanţă

6. pregătirea rapoartelor

7. Monitorizarea internă

Tipurile

de Sisteme

de Management

de Mediu

implementate

de companiile

respondente

Pentru a se asigura că Strategia de Dez­ voltare Sustenabilă este implementată, ma­ nagerii trebuie să efectueze o monitorizare a performanţei, în multe cazuri direct legată de raportare. Eficienţa unui sistem este dată de măsura în care conducerea monitorizează

Fără SMM SMM standardizat ISO 14001 SMM nestandardizat SMM integrat EMAS

Fără SMMSMM standardizat ISO 14001 SMM nestandardizat SMM integrat EMAS

SMM standardizatFără SMM ISO 14001 SMM nestandardizat SMM integrat EMAS

ISO 14001

SMM nestandardizatFără SMM SMM standardizat ISO 14001 SMM integrat EMAS

SMM integrat Fără SMM SMM standardizat ISO 14001 SMM nestandardizat EMAS

EMASFără SMM SMM standardizat ISO 14001 SMM nestandardizat SMM integrat

GBI 18

constant operaţiunile și randamentele. Un studiu din 2010 referitor la incorpo­ rarea sustenabilităţii în cultura corporatistă a evidenţiat că eficacitatea Strategiilor de Dez­ voltare Sustenabilă este dată și de participa­ rea activă a angajaţilor în protejarea mediului înconjurător. Chestionarul GBI a determinat gra­ dul de cointeresare a angajaţilor în implementa­ rea Strategiei de Dezvoltare Sustenabilă astfel:

prin intermediul programelor de infor­ mare, instruire și evaluare, 67% dintre angajaţii și colaboratorii companiilor care au răspuns la întrebările domeniului Dezvoltare Sustenabilă cunosc și își asumă majoritatea prevederilor Strategiei (peste 75%), iar restul de 33% sunt în mai mică măsură implicaţi în aplicarea res­ pectivelor prevederi.

Sistemul de Management de Mediu

Conform datelor primite de la experţii evaluatori, 70% dintre companiile înscrise în Green Business Index 2011 au implementat un sistem de management de mediu (SMM). Sistemul de Management de Mediu se referă la managementul programelor de mediu al unei organizaţii în mod global, sistematic, planificat și documentat. Acest sistem include structura organizatorică, planificarea și resursele pen­ tru dezvoltare, implementarea și respectarea politicilor de protecţie a mediului.

48% dintre companii au declarat că au

optat pentru standardizarea ISO 14001. Re­

cunoscut internaţional privind managementul de mediu, standardul ISO 14001 recomandă

verificarea activităţilor din punctul de vedere

al protecţiei mediului. Acest fapt vizează fo­ losirea resurselor naturale, manipularea și tratarea deșeurilor, consumul de energie etc. 3% dintre companiile respondente au de­ clarat că au optat pentru standardul EMAS (Eco­Management and Audit Scheme). EMAS

este un instrument voluntar la nivelul UE pen­ tru recunoaşterea organizaţiilor care îşi îmbu­ nătăţesc performanţele de mediu pe o bază continuă. 12% dintre companiile înscrise în Green Business Index au implementat sisteme de management nestandardizate, iar restul de 3% au sisteme de management de mediu in­ tegrat. Sistemele de Management de Mediu im­ plementate în cadrul companiilor înscrise în GBI vizează reducerea emisiilor atmosferice, controlul calităţii apei evacuate, protejarea solului și subsolului, reabilitarea zonelor in­ dustriale exploatate sau dezafectate și con­ servarea resurselor naturale neregenerabile. Măsurile aplicate de companii în cadrul Siste­ melor de Management de Mediu se axează fie pe o singură componentă a mediului, fie au o abordare integrată.

Politica de CSR mediu

Politica de Responsabilitate Socială Cor­ poratistă (CSR) este parte integrantă a dez­ voltării durabile. Stă în puterea companiilor să­și modeleze acţiunile pentru a nu aduce atingere comunităţii și mediului. Prin intermediul CSR, companiile își moni­ torizează voluntar și își îmbunătăţesc im­ pactul social și de mediu al acţiunilor lor. 66% dintre societăţile care s­au înscris la GBI 2011 au o politică de CSR cu componenta de protecţia mediului clar evidenţiată și respon­ sabili desemnaţi pentru a o implementa, 7% și­au conturat politica de CSR, dar nu au și responsabil desemnat, iar restul de 27% nu deţin o astfel de politică în cadrul companiei. O posibilă explicaţie a ponderii ridicate a companiilor cu politică de CSR mediu este conștientizarea avantajelor oferite de prac­ ticarea unei politici coerente de CSR mediu. Printre beneficiile politicii de CSR mediu se

pot enumera: consolidarea imaginii mărcii, creșterea productivităţii, creșterea loialităţii clienţilor și facilitarea accesului la capital. Ma­ joritatea companiilor cu o politică puternică de CSR în România sunt multinaţionale, care au ”importat” cultura corporatistă a com­ paniei din ţara de provenienţă. Probabil cel mai semnificativ beneficiu adus unei afaceri de CSR este efectul pozitiv asupra imaginii mărcii și loialităţii clienţilor. Dacă o companie este recunoscută pentru comportamentul ei responsabil și etic, atunci va fi bine poziţionată pe o piaţă competitivă. Un studiu recent a arătat că angajaţii care lucrează pentru companii responsabile social au tendinţa să fie foarte motivaţi la locul de muncă, în parte pentru că au satisfacţia de a ști că lucrează pentru o organizaţie care pune pe primul plan comunitatea și mediul. Dacă angajaţii sunt motivaţi, ei vor fi mai productivi. De asemenea, tot mai mulţi investitori sunt interesaţi de politicile de CSR ale companiilor în care investesc, mai ales în chestiuni care se referă la mediu și drepturile omului. Astfel, firmele responsabile faţă de mediu și societate vor avea mai mult acces la capital potenţial. Politica de CSR mediu a companiilor înscri­ se în GBI 2011 vizează acţiuni de voluntariat, plantări, donaţii de bani pentru cauze verzi și donaţii de materiale pentru cauze verzi. Ca acţiune de sine stătătoare, cea mai mare pon­ dere o au donaţiile de materiale pentru cauze verzi, 8% dintre companiile respondente fiind implicate în astfel de activităţi de binefacere. Pe locul secund în ceea ce privește iniţiativele cu caracter singular se situează voluntariatul, 7% dintre companii desfășurând acest tip de activităţi cu angajaţii. De asemenea, 4% din­ tre companiile respondente au efectuat doar plantări, iar alte 4% și­au axat activităţile de CSR pe donaţii de bani pentru cauze verzi. Majoritatea companiilor respondente, 44%,

19 GBI

nu există politică de CSR cu componenta de protecţia mediului Voluntari Acţiuni de plantare Donaţii
nu există politică
de CSR cu componenta
de protecţia mediului
Voluntari
Acţiuni de plantare
Donaţii de bani pentru
cauze verzi
Donaţii de materiale
pentru cauze verzi
Voluntari, donaţii de bani
şi materiale
Altele
Politica
de CSR mediu
a companiilor
Buget alocat
politicii
de CSR mediu
de companiile
respondente
au însă o abordare integrată a politicii de CSR
mediu, printr­o combinaţie de activităţi care
înglobează voluntariatul, donaţiile de bani și
de materiale pentru cauze verzi. În cazul com­
paniilor care și­au implicat activ angajaţii în
proiecte de responsabilitate faţă de mediu,
42% dintre respondente au declarat că orele
prestate de angajaţi în acest scop sunt de mai
puţin de 5% din totalul celor prestate la locul
de muncă.
Fără politica de CSR
cu componenta de
protecţia mediului
Investiţiile de mediu
reprezintă mai puţin de
20% din bugetul alocat
politicii de CSR
Investiţiile de mediu
reprezintă între 20% şi
40% din bugetul alocat
politicii de CSR
Investiţiile de mediu
reprezintă între 40% şi
50% din bugetul alocat
politicii de CSR
Investiţiile de mediu
reprezintă între 60% şi
80% din bugetul alocat
politicii de CSR
Investiţiile de mediu
reprezintă peste 80%
din bugetul alocat
politicii de CSR

GBI 20

Pe de altă parte, pentru 34% dintre com­ paniile înscrise în GBI participarea angajaţilor în proiecte de CSR de protecţia mediului a fost între 5 și 10% ore de muncă. Doar pen­ tru 24% dintre companii angajaţii acesto­ ra au fost activi în proiecte de CSR mediu, într­o proporţie de peste 10% din totalul de ore prestate la locul de muncă. Conform unui raport al Camerei de Co­ merţ și Industrie a României, politica de CSR practicată de companiile din ţara noastră evoluează rapid și este eficientă în rezolvarea problemelor sociale și de mediu neabordate de autorităţi din cauza fondurile insuficiente. Totuși, potrivit aceluiași raport, doar 5% din­ tre companiile românești au un buget anual fix de donaţii și 25% au intenţia de a fi impli­ cate regulat în activităţi caritabile. Statisticile GBI 2011 arată că 22% dintre companiile respondente au declarat că suma investită pentru protecţia mediului reprezintă mai puţin de 20% din totalul bugetului de CSR, 20% dintre companii au alocat între 20 și 40% din totalul bugetului de CSR pentru proiecte de protecţia mediului, 10% dintre companii au alocat între 40 și 60% din totalul bugetului de CSR pentru acţiuni de conserva­ re a mediului. 18% dintre companiile înscrise în GBI au dedicat însă peste 60% din totalul bugetului de CSR pentru acţiuni de protejare a mediului și resurselor naturale. Deși trendul este ascendent, politica de CSR din România este totuși departe de performanţele înregistrate peste hotare. Drept dovadă, o singură companie din ţara noastră figurează în topul 20 al companiilor cu cel mai bun rating CSR din Europa Centrală și de Est.

Capitalul natural

Chiar dacă protejarea capitalului economic este considerată esenţială în activitatea unei companii, nu același lucru este valabil pen­

tru capitalul natural. Conform studiului OnU ”The Economics of Ecosystems and Biodiver­ sity” (TEEB), costul total anual al reducerii biodiversităţii și al degradării ecosistemelor este estimat a fi între 2 și 4,5 mii de miliarde de dolari americani, sau între 3,3 și 7,5% din PIB­ul global.

Conservarea capitalului natural

Studiul „Millennium Ecosystem Assess­ ment“ a arătat că, în ultimii 50 de ani, schim­ bările operate în ecosisteme au contribuit la obţinerea unui profit net substanţial pentru bunăstarea oamenilor și dezvoltarea eco­ nomică, dar acest profit a fost obţinut cu cos­ turi majore, sub forma degradării multor ser­ vicii ale ecosistemelor și exacerbării sărăciei în rândul multor oameni. Aceste probleme, dacă nu sunt rezolvate, vor scădea foarte mult beneficiile pe care generaţiile viitoare le obţin de la ecosisteme. Tocmai aceste beneficii sunt dificil de cuantificat și evaluat. În acest sens, este ne­ cesară evaluarea clară a bunurilor și servicii­ lor furnizate de ecosisteme. În 2011, Strategia Uniunii Europene privind biodiversitatea va lua în considerare măsurarea capitalului natu­ ral al Europei și integrarea valorii serviciilor ecosistemice în elaborarea de politici. Definirea capitalului natural presupune evaluarea rolului structurii și funcţiilor eco­ sistemului în furnizarea unei game largi de beneficii societăţii umane. În primul rând, ca­ pitalul natural furnizează materii prime pentru producţia economică. La fel de importante sunt serviciile de reglare a climei, furnizare a apei și de neutralizare prin absorbirea și pro­ cesarea deșeurilor generate de activităţile umane. Deși serviciile ecosistemelor sunt la fel de importante ca materiile prime pentru bunăstarea noastră, ele sunt mult mai greu de măsurat.

Conservarea resurselor naturale și bio­ diversităţii a făcut obiectul unei secţiuni dedi­ cate din domeniul Dezvoltare Sustenabilă al chestionarului Green Business Index 2011. Toate companiile înscrise în GBI 2011 aplică măsuri de conservare a resurselor naturale și biodiversităţii, fie că este vorba de obligaţii impuse prin legislaţia în vigoare, fie adoptate prin Sistem de Management de Mediu. Mai mult decât atât, 75% dintre compa­ niile înscrise în GBI 2011 au afirmat că activi­ tatea desfășurată ia în considerare statutul terenurilor învecinate, urmărindu­se minimi­ zarea impactului activităţii pentru majoritatea parametrilor de mediu. Chestionarul GBI 2011 a măsurat și compatibilitatea activităţilor de birou ale companiilor cu animalele și păsările din preajma sediilor. Astfel, în cazul a 58% dintre companii, clădirea administrativă și facilităţile de pro­ ducţie permit adăpostirea sau cuibărirea unor specii de animale sălbatice.

Suprafaţa ocupată de spaţii verzi în cadrul companiilor respondente Fără spaţii verzi, fără proiect de
Suprafaţa
ocupată
de spaţii verzi
în cadrul
companiilor
respondente
Fără spaţii verzi, fără
proiect de amenajare
Fără spaţii verzi, dar cu
proiect de amenajare
Mai puţin de 25% spaţii
verzi din suprafaţa
disponibilă pentru
amenajare
Între 25 şi 50% spaţii verzi
din suprafaţa disponibilă
pentru amenajare
Între 50 şi 75% spaţii verzi
din suprafaţa disponibilă
pentru amenajare
Peste 75% spaţii verzi
din suprafaţa disponibilă
pentru amenajare

21 GBI

Refacerea capitalului natural

Conservarea resurselor naturale este esenţială, dar la fel este și refacerea capitalu­ lui natural, care mărește rezervele de capital natural și astfel stimulează fluxul bunurilor și serviciilor ecosistemelor. Ultimele cercetări arată că refacerea capitalului natural este cel mai direct și mai eficient remediu pentru re­ dresarea situaţiei socio­economice defavora­ bile cauzate de caracterul limitat al resurselor naturale. Refacerea capitalului natural presupune în primul rând reconstrucţia ecologică, un pro­ ces prin care sunt reconstituite, pe cât posibil, caracteristicile iniţiale ale unui ecosistem. Totuși, doar 46% dintre companiile înscrise în GBI 2011 au implementat măsuri voluntare de reconstrucţie ecologică pe terenurile aflate în proprietatea lor. Chiar și în cazul acestor companii, bugetul alocat reconstrucţiei eco­ logice reprezintă pentru majoritatea mai puţin de 10% din totalul de investiţii al companiei.

Mai simplă și mult mai puţin costisitoare decât reconstrucţia ecologică este amenaja­ rea de spaţii verzi. Din păcate, 12% dintre com­ paniile înscrise în GBI 2011 nu au niciun spaţiu verde amenajat. Alte 14% nu au spaţii verzi amenajate, dar intenţionează să le amenajeze, existând deja un proiect în acest sens. Pentru 13% dintre companiile responden­ te, spaţiile verzi ocupă mai puţin de 25% din suprafaţa disponibilă pentru amenajarea lor, în cazul a 27% dintre companii spaţiile verzi ocupă între 25 și 50% din suprafaţa disponibilă pentru amenajarea lor. Pentru 17% dintre companiile responden­ te, suprafaţa ocupată de spaţiile verzi este în­ tre 50 și 75% din suprafaţa disponibilă pentru amenajarea lor. Restul de 17% din companiile înscrise în GBI 2011 au afirmat că spaţiile verzi ocupă peste 75% din suprafaţa disponibilă pentru amenajarea lor.

EcOX SRL

este câ[tig`toarea primuluilocladomeniul DezvoltareSustenabil`, pentru sectorul de activitate Servicii/comer]

Societatea aplică preve­ derile Strategiei de Dezvoltare Sustenabilă în proporţie de 100% în toate punctele de lu­ cru în care își desfășoară ac­ tivitatea. Conștientizând că eforturile comune dau măsura succesului, Ecox SRL a imple­ mentat programe de infor­ mare și conștientizare pentru angajaţi și colaboratori, astfel încât prevederile Strategiei de Dezvoltare Sustenabilă sunt

Top 10 GBI Dezvoltare Sustenabil` Servicii/Comer]

sunt Top 10 GBI Dezvoltare Sustenabil ` Servicii/Comer ] GBI 2 2 asumate de aceștia pentru

GBI 22

asumate de aceștia pentru peste 75% din as­ pectele urmărite. Compania deţine o triplă certificare, de management al mediului (ISO 14001), al cali­ tăţii (ISO 9001) și al sănătăţii ocupaţionale (BS OHSAS 18001). Sistemul de Management de Mediu vizează conservarea resurselor na­ turale neregenerabile prin promovarea și punerea în practică a regulii celor ”3R”: Re­ ducere, Revalorificare, Reciclare. În cadrul companiei Ecox SRL au fost aplicate măsuri de protecţia mediului suplimentare celor im­ puse de legislaţia în vigoare, vizând în primul

rând deșeurile, iar angajaţii și colaboratorii au fost cointeresaţi cu privire la aceste măsuri. ”Angajaţii companiei sunt stimulaţi să pună în practică măsurile de economisire

a resurselor naturale, să reducă impactul

negativ asupra mediului și să vină cu idei noi în acest sens”, a declarat doamna Vali Gheorghiţă, director general al companiei

Ecox SRL. Dovedind responsabilitate faţă de mediu și comunitate, Ecox SRL a dezvoltat

și implementat o politică de CSR coerentă,

cu componenta de protecţia mediului clar evidenţiată și responsabil desemnată. Astfel,

în baza liniilor directoare ale acestei politici,

societatea a desfășurat acţiuni de voluntariat ale angajaţilor săi, participând de exemplu la acţiuni de plantare.

De asemenea, Ecox SRL a donat bani

și materiale pentru cauze verzi. Din tota­

lul bugetului de CSR, suma investită pentru protecţia mediului este de peste 80%, iar orele

lucrate de angajaţi în proiectele de CSR mediu sunt de peste 10% din ponderea programului normal de muncă. Compania este preocupată

și de conservarea resurselor naturale și a

biodiversităţii, aplicând măsuri în acest sens. Sediul companiei este compatibil cu viaţa

sălbatică și permite adăpostirea păsărilor, de exemplu.

Astfel, animalele sunt agreate, cuiburile nu sunt deranjate, iar personalul nu stresează animalele. De asemenea, compania a aranjat spaţii verzi pe o suprafaţă între 50 și 75% din suprafaţa disponibilă pentru amenajarea lor. Mai mult decât atât, plantele folosite pentru amenajarea lor sunt doar specii autohtone. Conștientă de importanţa refacerii capi­ talului natural ca acţiune de bază în cadrul Strategiei de Dezvoltare Sustenabilă, Ecox

SRL a implementat măsuri voluntare de re­ construcţie ecologică a terenurilor, iar bugetul alocat acestor măsuri reprezintă mai mult de 10% din totalul de investiţii al companiei. Astfel, Ecox SRL a decontaminat 75% din terenurile iniţial poluate cu pulberi, iar acţiunile de decontaminare fac parte dintr­o strategie punctuală. Ecox SRL se dovedește

a fi pe deplin responsabilă pentru impactul

asupra mediului al activităţilor desfășurate, luând în considerare și statutul terenurilor în­ vecinate pentru toţi parametrii de mediu (aer, apă, sol­subsol, biodiversitate). ”Faptul că ne aflăm pe podiumul pre­ mianţilor Green Business Index demonstrea­ ză că suntem responsabili și activi în ceea ce privește propunerea și susţinerea oricăror

acţiuni ecologice care au ca obiectiv proteja­ rea mediului înconjurător”, a subliniat doamna Vali Gheorghiţă, director general al Ecox SRL.

HOLcIm (ROmânIA) SA

este ocupanta primului loc la domeniulDezvoltareSustenabil`, pentru sectorul de activitate Industrie/Produc]ie

Holcim (România) SA face parte din Gru­ pul international Holcim Ltd., unul dintre li­ derii mondiali în producţia și furnizarea ci­ mentului, betoanelor și agregatelor, precum

și a lianţilor speciali și a unei game largi de

servicii conexe.

23 GBI

Top 10 GBI Dezvoltare Sustenabil ` Industrie/Produc ]ie Compania aplică prevederile Strategiei de Dezvoltare

Top 10 GBI

Dezvoltare

Sustenabil`

Industrie/Produc]ie

Compania aplică prevederile Strategiei de Dezvoltare Sustenabilă în proporţie de 100% în toate punctele de lucru în care își desfășoară activitatea. Principiul pe care se consolidează întreaga strategie de business a Holcim este cel al dezvoltării durabile, care se concretizează în toate acţiunile companiei prin tripla abordare a liniilor directoare – performanţa economică, protecţia mediului înconjurător și responsabilitatea socială. Holcim (România) SA a implementat pro­ grame de informare și conștientizare pentru angajaţi și colaboratori, astfel încât prevede­ rile Strategiei de Dezvoltare Sustenabilă sunt asumate de aceștia pentru peste 75% din as­ pectele urmărite. Mai mult, pentru a asigura alinierea tuturor proceselor la ideea de dezvoltare durabilă, Holcim (România) SA a creat la începutul acestui an Departamentul de Dezvoltare Du­ rabilă, al cărui manager este parte din Echi­

pa de Mana gement a com­ paniei. Acesta coordonează diviziile de Protecţie a Mediului, Sănătate şi Securitate în Muncă, Schimbări Climatice şi Relaţii Instituţionale, Sistemul de Ma­ nagement Integrat şi divizia de Responsabilitate Socială Cor­ poratistă. Obţinerea în 2003 a triplei certificări (pentru sistemele de management al calităţii ­ ISO 9001, al mediului ­ ISO 14001 și al sănătăţii și securităţii în muncă ­ OHSAS 18001) a mar­ cat o premieră pentru compa­ niile din domeniu, precum și lansarea produselor cu conţinut scăzut de clincher, care con­ feră betonului proprietăţi îm­ bunătăţite. Sistemul de Management de Mediu al companiei vizează reducerea emisiilor atmos­ ferice, conservarea resurselor naturale nere­ generabile, controlul calităţii apei, protejarea solului și subsolului și reabilitatea zonelor in­ dustriale exploatate. În cadrul companiei Hol­ cim au fost aplicate măsuri suplimentare de protecţia mediului celor impuse de legislaţia în vigoare, vizând transportul, resursele na­ turale, energia, deșeurile și schimbările cli­ matice, iar angajaţii și colaboratorii au fost cointeresaţi cu privire la aceste măsuri. Stabilindu­și obiective clar evidenţiate de protecţie a mediului, Holcim (România) SA le­a incorporat într­o politică de CSR solidă. Pentru îndeplinirea scopului declarat, com­ pania a depus eforturi de voluntariat, a plan­ tat copaci și a donat bani și materiale pentru cauze verzi. Mai mult de 20% din totalul bugetului de CSR al companiei Holcim (România) SA este

GBI 24

reprezentat de suma investită pentru protecţia mediului, iar orele lucrate de angajaţi în pro­ iectele de CSR mediu sunt între 5 și 10% din ponderea programului normal de muncă. Compania este preocupată și de conser­ varea resurselor naturale și a biodiversităţii, aplicând măsuri în acest sens. Sediul com­ paniei este compatibil cu viaţa sălbatică și permite adăpostirea păsărilor de exemplu. Astfel, animalele sunt agreate, cuiburile nu

lor, iar plantele folosite pentru amenajarea lor

Strategia companiei este de a se pregăti pentru a putea valorifica oportunităţile viitoare preconizate pe piaţa locală, prin realizarea de investiţii verzi și prin introducerea de soluţii inovatoare în unităţile sale de producţie. Tocmai datorită preocupării permanente faţă de mediu și resursele naturale, compa­ nia Holcim (România) SA se dovedește a fi pe deplin meritorie pentru locul ocupat pe po­ diumul Green Business Index 2011.

sunt deranjate, iar personalul nu stresează animalele. De asemenea, compania a amena­

Concluzii

jat spaţii verzi pe o suprafaţă de peste 75% din suprafaţa disponibilă pentru amenajarea

sunt doar specii autohtone. Holcim (România) SA nu s­a limitat la măsuri de conservare a resurselor naturale,

Deși dezvoltarea sustenabilă este în mod clar o soluţie viabilă pentru problemele mediu­ lui atât natural, cât și de afaceri din România, prin multiplele avantaje financiare pe care le conferă, firmele din ţara noastră sunt deo­ camdată debutante la acest capitol.

ci

a avut iniţiative și de refacere a capitalului

Majoritatea deţinătoarelor de Strategie de

natural. Astfel, Holcim (România) SA a imple­ mentat măsuri voluntare de reconstrucţie ecologică a terenurilor, iar bugetul alocat acestor măsuri reprezintă mai mult de 10% din totalul de investiţii al companiei. Compania a decontaminat aproape jumătate din terenurile iniţial poluate cu păcură, iar acţiunile de de­ contaminare au făcut parte dintr­o strategie punctuală. Responsabilitatea faţă de mediu a com­ paniei Holcim (România) SA este demonstrată prin limitarea pe cât posibil a impactului

Dezvoltare Sustenabilă și Sistem de Mana­ gement de Mediu sunt companiile obligate prin lege să facă acest lucru. Doar 8% dintre companiile înscrise în Green Business Index 2011 au declarat că au implementat deja o Strategie de Dezvoltare Sustenabilă, deși nu există nicio obligaţie legislativă în acest sens. De asemenea, chiar și în cazul compa­ niilor care au implementat deja o Strategie de Dezvoltare Sustenabilă, prevederile aces­ teia sunt aplicate pe deplin doar pentru 46% dintre respondente. Așadar, marea problemă

activităţilor asupra terenurilor învecinate prin monitorizarea constantă a tuturor pa­ rametrilor de mediu (aer, apă, sol­subsol, bio­ diversitate). Holcim (România) SA va investi 35 de mi­ lioane de euro în 2011, cu 75% mai mult faţă de anul trecut, în dezvoltarea de proiecte care contribuie la protejarea mediului înconjurator

rămâne implementarea, întrucât strategia nu înseamnă nimic dacă e menţinută la nivel de­ clarativ. Îmbucurătoare este deschiderea mediului de afaceri românesc faţă de economia verde, drept dovadă indicele de 80% dintre compa­ nii care au aplicat măsuri suplimentare faţă de cele impuse prin normele de mediu, după cum

și

la creșterea eficienţei energetice, precum și

arată statisticile Green Business Index.

la

modernizarea și întreţinerea tehnologiilor și

Această cifră este de­a dreptul spec­

instalaţiilor sale.

taculoasă, dar trebuie să ţinem cont de faptul

25 GBI

că eșantionul de companii respondente este relativ mic, dacă îl raportăm la numărul total al societăţilor comerciale de la noi din ţară. Astfel, datele obţinute nu pot fi extrapo­ late la nivel naţional. Dintre companiile care au declarat că au aplicat măsuri suplimentare

care au declarat că au aplicat măsuri suplimentare GBI 2 6 pentru protecţia mediului, 52% sunt

GBI 26

pentru protecţia mediului, 52% sunt companii noi (participante anul acesta pentru prima

oară), iar 48% sunt companii vechi (aflate la a doua participare).

O posibilă explicaţie pentru grija mani­

festată de companii faţă de mediu este înăs­ prirea legislaţiei din domeniu prin adopta­ rea în noiembrie 2010 a Directivei IED care reformează Directiva IPPC referitoare la pre­

venirea și controlul integrat al poluării, stabi­ lind criterii de conformare mult mai stricte.

De asemenea este mare numărul de com­

panii cu politică de Responsabilitate Socială

Corporatistă (CSR) cu componenta de pro­

tecţia mediului, ceea ce demonstrează gradul crescut de asumare a responsabilităţii so­ ciale și de mediu la nivel corporatist. Cele mai mari contribuţii le­au avut însă com­ paniile multinaţionale, care au ”moștenit” o cultură corporatistă puternică din ţările de provenienţă.

În condiţiile crizei mondiale de resurse,

capitalul natural începe să fie apreciat la adevărata lui valoare, însă nu și în România. Drept dovadă, doar 46% dintre companiile înscrise în Green Business Index 2011 au im­ plementat măsuri voluntare de reconstrucţie ecologică a terenurilor aflate în proprietatea lor. Chiar și în cazul acestor companii, bugetul alocat refacerii capitalului natural reprezintă mai puţin de 10% din totalul de investiţii al companiei. Drumul către dezvoltarea sustenabilă a companiilor românești este lung și anevoios. Implică în primul rând conturarea și imple­ mentarea unor politici puternice orientate spre dezvoltarea sustenabilă și menţinerea stocului de capital natural, în volumul și struc­ tura lui actuală. Doar în acest mod generaţiile viitoare vor avea oportunităţi de utilizare similare cu ale generaţiei prezente.

Doar în acest mod generaţiile viitoare vor avea oportunităţi de utilizare similare cu ale generaţiei prezente.