Universitatea de Babeș-Bolyai Cluj-Napoca

Facultatea de Geografie
Departamentul de Geografie Fizică și Tehnică
Școala Doctorală de Geografie

Teză de doctorat

Insula de căldură urbană în municipiul

Cluj-Napoca. Evaluare și modalități
durabile de combatere.
Doctorand:
Ioana Herbel
Conducător științific:
Prof. univ. dr. Dănuț Petrea

2020
• Urbanizarea continuă a marilor orașe pretutindeni în lume, precum și
efectele climatice induse de acest proces este, în prezent, o problemă
majoră abordată în studiile de dezvoltare urbană.
• Consecința principală a creșterii suprafețelor urbane este intensificarea
insulei de căldură urbană (ICU) deasupra orașelor de mărime medie și
mare.

CONTEXT GENERAL
• Fenomen climatologic ce presupune concentrarea unor temperaturi mai
ridicate în arealele urbane dens populate și construite comparativ cu
arelalele rurale înconjuratoare.
• ICU se poate manifesta atât la nivelul aerului atmosferic (insula de
căldură urbană atmosferică – ICUA), cât și la nivelul suprafețelor
(insula de căldură urbană de suprafață – ICUS).

CONCEPT: Ce este de fapt ICU?

 Structura lucrării

Modalități de evaluare a Rezultate și discuții.

Introducere ICU. O revizuire a Caracteristicile ICU în Concluzii
literaturii de specialitate. Cluj-Napoca.
I III V VII

II IV VI
Insula de căldură Date și metode. Combaterea ICU. Posibile
urbană. Aspecte Designul de cercetare soluții pentru municipiul
teoretice. utilizat pentru evaluarea Cluj-Napoca.
ICU.
I. Obiective specifice
Evaluarea ICUS și identificarea tiparelor spațiale ale
i acesteia pe baza imaginilor satelitare Landsat 8.

Evaluarea ICUA prin măsurători directe

ii
Evaluarea impactului valurilor de căldură
iii asupra temperaturii de suprafață

Identificarea în literatură a unor soluții durabile pentru

iv atenuarea efectelor dezvoltării asupra climatului urban

Furnizarea unor soluții specifice pentru municipiul

v Cluj-Napoca.
II. ICU – Aspecte teoretice
III. Evaluarea ICU în literatura de specialitate
 În literatură, evaluarea efectelor dezvoltării ICU
asupra climatului urban se realizează prin 5 Stații fixe
metode diferite, preluarea datelor fiind Măsurători
pe
realizată în mod direct sau indirect: verticală

1. stațiile sau punctele fixe (ICUA)

2. observațiile meteorologice mobile (ICUA) Evaluarea
Imagini ICU
3. bilanțul energetic (ICUA) satelitare (Gartland
2008)
4. teledetecția/procesarea imaginilor Profile
satelitare (ICUS) termice

5. măsurătorile radiometrice pe verticală

(ICUS și ICUA) Bilanț
energetic
IV. DATE ȘI METODE
Designul de cercetare
IV. Date și metode. Designul de cercetare.

 În Cluj-Napoca se propune o abordare mixtă care

combină măsurătorile realizate în puncte fixe din
diferite zone climatice locale, observații
meteorologice mobile efectuate la nivelul rețelei de
drumuri și procesarea imaginilor satelitare.
 Datele au fost comparate cu temperatura înregistrată într-
un punct de referință extraurban.
IV. Tipuri de date utilizate în studiu

I Valorile parametrilor meteorologici

Evaluarea
ICU în II Hărți sinoptice
Cluj-Napoca

III Imagini satelitare

 IV. Instrumente
2 stații meteorologice portabile
produse de compania Davis Instruments, model Vantage Pro2™ (fig. 4.4a).

9 termometre cu mercur normale

aflate în dotarea Laboratorului de Meteorologie al Facultății de Geografie (fig. 4.4b)

3 termo-higrometre de mare precizie

(0,3 °C) Dostmann P400 (fig. 4.4c).

Adăposturi meteorologice mobile

Pentru o mai mare precizie la efectuarea măsurătorilor (fig. 4.4d)

Figura 4.4 Aparatura utilizată pentru colectarea datelor

Aplicația GPS logger for Android

Pentru înregistrarea poziției geografice a punctelor
IV. Evaluarea ICUA. Designul de cercetare.
 Datele au fost colectate în intervalul mai 2015 - februarie 2016, în
cadrul a 7 campanii de măsurători atât în weekend, cât și în
timpul săptămânii, în condiții de presiune ridicată, cu cer senin
și viteze mici ale vântului.

 S-au realizat câte două pentru fiecare anotimp (iarna - un

singur set de măsurători).

 Cea mai mare parte a campaniilor s-au desfășurat în timpul nopții

(datorită stabilității atmosferice) între orele 23:00 și 03:00, însă una
dintre ele (13-14 mai 2015), s-a derulat pe o perioadă de 24h.

 Măsurătorile au fost realizate la 1,5 m de la nivelul suprafeței

terestre iar intervalul de înregistrare a temperaturilor în punctele
fixe a fost de 5 min. ( respectiv 10 min. pentru măsurătorile de 24 de
ore)
IV. Evaluarea ICUA. Punctele fixe.
Figura 4.1 Punctele în care au fost realizate
măsurători și zonele climatice locale de
apartenență

Tipuri LCZ
- Compacte de înălțime mare (peste 9
etaje) – Cartierele Mărăști și Mănăștur
- Compact de înălțime medie (sub 9
etaje) – zona Interservisan
Gheorgheni
- Compact de înălțime mică – Centrul
orașului
- Deschis de înălțime mică (Cartierul
Andrei Mureșanu)
- Întins de înălțime mică/corp de apă
(malul râului Someș)

Alte date utilizate

- Clădiri dispersate (stația CMR)
- Arbori dispersați (campus
Geografie)
 IV. Evaluarea ICUA. Profilele termice.
 În timpul celor 7 campanii s-au
realizat măsurători și pe 3 rute
simultan, pe direcțiile EV (AA’), NS
(CC’) și NV-SE (BB’).
 Cele 3 trasee au fost parcurse cu
mașina, cu mai multe opriri în funcție
de modificările țesutului urban (17-
22 de puncte/ profil);
 Durata observațiilor: 3h

Figura 4.2 Rutele pe care s-au efectuat observațiile meteorologice mobile

IV. Evaluarea ICUA. Procesarea datelor.
 După efectuarea măsurătorilor a urmat etapa de procesare a datelor în
care s-a impus aplicarea unor corecții de timp și altitudine asupra
valorilor de temperatură înregistrate.

 Întrucât pentru stația meteorologică a orașului nu mai sunt disponibile

date din aerosondaj din luna noiembrie a anului 2012, pentru realizarea
corecțiilor de altitudine s-a utilizat gradientul termic vertical mediu
(0.65).

 Pe profile s-a aplicat corecție de timp, fiind calculată abaterea primară

ca și o diferență de temperatură dintre punctul de referință
extraurban și punctul de profil considerat.
 IV. Metode. Evaluarea ICUS.
 Intensitatea și extinderea spațială a ICUS a fost analizată cu ajutorul temperaturii de
suprafață a terenului (LST), parametru definitoriu pentru climatul urban și principalul
indicator al acesteia.
 Au fost utilizate 3 imagini de bază, preluate în timpul valurilor de căldură (scene
Landsat 8 din vara anului 2015).

 Acestea au fost comparate cu 11 imagini de control din aceeași lună cu cele de bază,
preluate în condiții normale, din perioada 2001-2013 (imaginile Landsat 5, 7, 8 au fost
procesate în timpul studiilor de masterat).
 LST a fost obținută prin integrarea unui set de ecuații într-un model realizat cu ajutorul
soft-ului ArcMap 10.2
 Algoritmul a fost diferit în funcție de tipul de scenă satelitară utilizat : Pentru toate scenele
utilizate (Landsat 5, 7, 8), algoritmul presupune conversia numerelor digitale din fiecare
pixel în valori de radianță spectrală și ulterior în valori de temperatură, ținând cont de
constantele de calibrare specifice fiecărui tip de senzor.
 IV. Metode. Evaluarea ICUS.

A corpului negru
Diferența dintre dintre valoarea fiecărui pixel și
valoarea pixelului care conține punctul de
referință extraurban.
Metoda pragurilor NDVI (Xiong et. al 2012)
(a) Când NDVI < 0,05, ε = 0,973, dar pentru corpuri 7 clase de temperatură
de apă, ε = 0,995; <25, 25.1-30, 30.1-35, 35.1-40, 40.1-45, 45.1-50,
(b) Când NDVI > 0,70, ε = 0,99; >50
(c) Când 0,05 ≤ NDVI ≤ 0,70, ε =

Figura 4.5 Modelul conceptual de evaluare a ICUS în municipiul Cluj-Napoca

 V. REZULTATE
Insula de căldură urbană atmosferică (ICUA)
 V. Rezultate. ICUA. Măsurătorile în punctele fixe
 Valorile (medii!) cele mai mari față
de PR extraurban au fost
semnalate de obicei în tipurile
compacte de înălțime mare și
medie (OMV Mărăști,
Interservisan Gheorgheni).
 Identificarea lor în punctele de
observație din alte zone climatice
locale se datorează unor
circumstanțe speciale precum valul
de căldură din 7 august 2015 sau
unei advecții de aer cald în 23
februarie 2016.
 Valorile cele mai mici au fost Tabelul 5.5 Abaterea temperaturii față de PR, cu corecții de timp și altitudine, în punctele fixe (°C )
depistate pe malul râului Someș
și la stația CMR.
 V. Rezultate. ICUA. Măsurătorile în punctele fixe
 Datele în cele 8 puncte fixe
au fost preluate continuu
timp de 24 de ore.
 S-a identificat intervalul de
stabilitate atmosferică
relativă care a durat
aproximativ 5 ore, de la ora
23:00 până la 04:00.
 În timpul zilei se pot
observa variații foarte mari
de temperatură atât între
diferitele areale ale orașului,
cât și de la un interval de
măsurători la altul în cadrul Figura 5.4 Valorile de temperatură înregistrate în punctele fixe în data de 13-14 mai 2015 (ora locală ) după
Herbel et al. (2016)
aceluiași punct de
măsurare;
 V. Rezultate ICUA. Măsurătorile
pe profile. Profilul AA’
 Cel mai reprezentativ dintre toate cele 3 analizate
datorită diferenței mici de altitudine dintre puncte (62
m);
 Relizat pe direcția E-V, de la intersecția străzii
Traian Vuia cu Centura Apahida-Vâlcele până la
sensul giratoriu din Florești;
 ICUA a fost observată în toate seturile de date,
însă graficul termic a fost diferit de la caz la caz, sub
formă de cupolă sau platou.
V. Rezultate ICUA. Măsurătorile pe profile. Profilul AA’
 Forma este bine diferențiată, mai
proeminentă în timpul verii, însă prezența
unor valuri de căldură puternice determină
extinderea insulei către est și încălzirea
puternică a primei jumătăți din profil (a
segmentului care acoperă cartierul
Someșeni.
 Zona aeroportului are caracter de hot-
spot local, de fiecare dată mai cald decât
împrejurimile acestuia, fapt datorat
urbanizării accentuate din ultimii ani.
 Intensitatea maximă a fost depistată în
perioada verii (7-8 august), cu diferențe de
până la 4,3 °C față de PR.
 În majoritatea cazurilor analizate cartierul
Mărăști este mai cald, fapt datorat
caracteristicilor țesutului urban.
Figura 5.1 Abaterea temperaturii față de valorile PR pe profilul AA’
V. Rezultate ICUA. Măsurătorile
pe profile. Profilul BB’
 Realizat pe direcția NV-SE (din localitatea Baciu
până în Colonia Borhanci).
 ICUA este vizibilă în fiecare dintre cazurile analizate.
Forma acesteia diferă de la o campanie la alta, fiind
în cea mai mare parte una bine definită.
 Zona de intensitate maximă debutează în centrul
orașului și este ușor deplasată spre partea sud-
estică a acestuia.
V. Rezultate ICUA. Măsurătorile pe profile. Profilul BB’
 Valorile cele mai mari au fost observate
de cele mai multe ori pe str. Constantin
Brâncuși (a doua parte a profilului) și
mai puțin în partea centrală a orașului.
 Intensitatea maximă a fost semnalată în
timpul valului de căldură extrem de sever
(7-8 august), cu valoarea de 3,6 °C.
 Intensitatea minimă apare de regulă la
începutul profilului, în zona localității
Baciu.
 Creșterea bruscă a altitudinii la finalul
profilului (la ieșirea înspre centura
Apahida-Vâlcele) a determinat apariția
fenomenului de inversiune termică în 5
din cele 7 campanii efectuate.

Figura 5.2 Abaterea temperaturii față de valorile PR pe profilul BB’

V. Rezultate ICUA. Măsurătorile
pe profile. Profilul CC’
 Realizat pe direcția N-S (Chinteni-Feleac)

 Cel mai puțin reprezentativ ca urmare a diferenței mari de

altitudine. Punctele au altitudini cuprinse între 331 și 711 m,
lucru care determină apariția frecventă a inversiunilor
termice la capătul acestuia (5 din 7 campanii).

 Forma tipică de insulă, concavă, a fost observată doar în

prima jumătate a profilului, până în partea centrală a
orașului.

 Intensitatea minimă a fost identificată de cele mai multe ori

la începutul profilului, pe străzile Valea Chintăului și Oașului.
V. Rezultate ICUA. Măsurătorile pe profile. Profilul CC’
 Amplitudine termică mare în toate
seturile de date;

 Dacă luăm în considerare doar datele

din prima jumătate a profilului unde
valoarea abaterilor reflectă prezența
ICUA, intensitatea maximă a fost
observată în zona centrală,efectul
fiind mai pronunțat în timpul
măsurătorilor de vară.

 Diferența maximă de 5,6 °C față de

PR, observată la intrarea în localitatea
Feleacu în 22-23 februarie 2016, este
un rezultat al inversiunii termice
pronunțate și nu unul al ICU.
Figura 5.3 Abaterea temperaturii față de valorile PR pe profilul CC’
 V. REZULTATE
Insula de căldură urbană de suprafață (ICUS). Impactul HW asupra ICUS.
V. Rezultate ICUS. Impactul HW asupra ICUS
 Apariția valurilor de căldură în timpul verii pe teritoriul țării noastre se
leagă în general de advecția maselor de aer cald dinspre sud sau
sud-vest asociate unor sisteme de presiune ridicată, originare din
nordul Africii sau din Insulele Azore (Sfîcă et al. 2017)

Data captării Intensitatea Data de Data de sfârșit Ta la TX TX a valului

imaginii satelitare valului de început trecerea a zilei(°C) (°C)
căldură satelitului
7 iulie 2015 Severă 6 iulie 8 iulie 29.5 32.7 33.6
23 iulie 2015 Severă 23 iulie 25 iulie 29.4 33.3 33.4
8 august 2015 Extrem de 5 august 8 august     33.7
severă 28.9 32.6
Moderată 4 august 16 august 35.6

Tabelul 5.10 Data captării imaginilor și caracteristicile HW din vara anului 2015

[1]*
Ta este temperatura înregistrată la stația meteorologică din Cluj-Napoca la cel mai apropiat moment de captarea imaginii (mai
puțin de 10 minute).
[2]*
TX a zilei este temperatura maximă zilnică de la stație în ziua specificată.
[3]*
TX a valului este temperatura zilnică maximă din timpul valului de căldură înregistrată la stația meteorologică din Cluj-Napoca.
 V. Rezultate ICUS. 7 IULIE 2015
 Insula este bine dezvoltată, cu
o temperatură medie de 33,1 °C
în jurul orei 12:00 OVR.
 Valorile cele mai scăzute ale
LST au fost identificate în lungul
Canalulului Someșul Mic din
Florești (23,4 °C), dar și în zonele
de pădure.
 Cele mai ridicate apar în
suprafețele urbanizate dar și în
zonele cu grad scăzut de
acoperire cu vegetație (până la
16 °C față de PR).
 V. Rezultate ICUS. 7 IULIE 2015
 În interiorul orașului zonele de tip hot-spot
au corespuns platformelor industriale din
partea de nord-est a suprafeței urbanizate,
urmate de nucleul medieval al orașului.

 Alte zone problematice sunt acoperișurile

clădirilor cu destinație industrială și
comercială ( Ex. Vivo - acoperișul și
parcarea asfaltată au înregistrat valori între
45,0 și 55,7 °C.
Clasa LST (°C) Suprafața%

<25 0.01
25.1...30 22.57
30.1...35 48.44
35.1...40 23.60
40.1...45 5.03
45.1...50 0.32
>50 0.03
Suprafața totală 100.00
 V. Rezultate ICUS. 23 IULIE 2015
 În data de 23 iulie, harta LST indică
o insulă mai dezvoltată în
comparație cu primul studiu de
caz, temperatura medie în oraș fiind
de 33,5 °C.
 Tiparele de temperatură au fost
similare cu cele din imaginea
anterioară (Tmin la canalul Someșul
Mic din Florești - 20,6 °C)
 Hot-spot-urile cele mai întinse au
fost identificate în zonele
industriale (T max 51,7 °C -
acoperișului unei fabrici de oțel), dar
și în centrul vechi al orașului.
 V. Rezultate ICUS. 23 IULIE 2015
 O analiză asupra repartiției în
teren a claselor LST indică, față
de imaginea din 7 iulie, o
creștere majoră pentru
intervalul cuprins între 35,1 și
40,0 °C.

Clasa LST (°C) Suprafața%

<25 0.08
25.1...30 19.26
30.1...35 44.33 -
35.1...40 31.99 +
40.1...45 4.12
45.1...50 0.20
>50 0.02
Suprafața totală 100.00
 V. Rezultate ICUS. 8 AUGUST 2015
 Comparativ cu situatiile
anterioare, valoarea medie a
LST pentru întreaga zonă a fost
mai mare (34,0 °C).

 Tiparele LST au fost similare

cu celelalte imagini luate în
considerare:
- Abaterea LST min - Florești, la
Canalul Someșul Mic (19,6 °C),
- Abaterea LST max - zona
comercială din partea de vest a
orașului (50,4 °C – Vivo).
 V. Rezultate ICUS. 8 AUGUST 2015
 Clasa cu temperaturi de peste 40,0 °C a
avut ponderea cea mai mare comparativ
cu celelalte studii de caz (41.2%)
 Creșterea substanțială a ponderii
acestei clase în suprafața totală se
datorează nu doar suprafeței urbanizate,
ci și terenului agricol cu vegetație mai
puțin densă, în funcție de tipul de cultură
și de perioada de recoltare.

Clasa LST (°C) Suprafața%

<25 0.18
25.1...30 19.78
30.1...35 33.60
35.1...40 41.20
40.1...45 5.11
45.1...50 0.13
>50 0.00
Suprafața totală 100.00
V. Rezultate. Impactul valurilor
de căldură asupra LST
 Pentru a detecta măsura în care evenimentele de
căldură influențează intensitatea ICUS, au fost
extrase valorile abaterilor LST pentru 18 pixeli,
precum și a punctului de referință din localitatea
Florești;
 Pentru fiecare imagine din timpul unui val de
căldură din vara anului 2015 au fost alese câteva
imagini de control, în zile fără evenimente termice
extreme.
V. Rezultate. Impactul valurilor de căldură asupra LST

 Analiza abaterii temperaturii de suprafață a celor 18 puncte, efectuate atât pentru

imaginile de bază, cât și pentru cele din grupul de control, indică faptul că
intensitatea ICUS crește odată cu intensitatea valului de căldură și pare să fie
influențată mai tare de cele extrem de severe.
 Valurile de căldură moderate și severe par să aibă o influență mult mai mică.

Figura 5.43 Abaterea LST calculată pentru punctele de profil de pe ruta E-V (Aeroport –Florești), la începutul lunii
iulie (a), la finalul lunii iulie (b) și la începutul lunii august (c) (după Herbel et al., 2017)
VI. COMBATEREA ICU
PRACTICI UTILIZATE ÎN PREZENT.
VI. COMBATEREA ICU. PRACTICI
UTILIZATE ÎN PREZENT.
 În ultima perioadă studiile de climă urbană se axează
mai mult pe partea de combatere decât pe cea de
evaluare.

 Este tot mai des utilizat conceptul de „Infrastructură

verde”, acesta fiind definit ca un ansamblu de
elemente antropice care conferă multiple funcții
ecologice, la nivel de clădire și la scară urbană.
VI. COMBATEREA ICU. PRACTICI
UTILIZATE ÎN PREZENT.
Tehnicile de combatere pot fi clasificate in 3 categorii principale:

1. Utilizarea unor materiale corespunzătoare

pentru anvelopa clădirilor, pavimente și
acoperișuri în vederea reducerii albedo-ului
2. Amenajarea peisagistică a spațiilor din mediul
urban
3. Ventilarea naturală
VI. Direcții generale pentru formularea unei
politici de combatere a ICU în Cluj-Napoca.
 ICU reprezintă un aspect de cele mai multe ori neglijat de factorii de decizie din
politicile publice, mai ales în țările post-comuniste, unde eforturile autorităților locale ar
trebui focusate pe reducerea nivelului de căldură antropogenică și intervenția
asupra geometriei urbane.
 În Cluj-Napoca se recomandă implementarea unei strategii integrate, cu măsuri la
nivel de oraș, dar și la nivel de clădire, care să includă direcții precum
1. reintroducerea vegetației în oraș
2. modificarea albedo-ului suprafețelor urbane
3. aplicarea unui set de bune practici în designul urban
și planificarea teritorială
4. informarea populației.
 Reintroducerea vegetației se poate realiza prin crearea de noi grădini urbane, scuaruri
sau aliniamente stradale. În absența spațiului la sol, acoperișurile verzi pot constitui o
alternativă viabilă.

 O altă soluție este și amplasarea de pereți vegetali pe laturile estice și vestice ale clădirilor.

 În vederea potențării efectului răcoritor, se recomandă unde e posibil, asocierea zonelor

verzi cu amenajări hidrotehnice de mici dimensiuni (iazurile, fântânile arteziene).

 Arborii de umbră pot aduce un aport valoros. Amplasarea unor specii dendrologice
viguroase cu creștere rapidă în fața ferestrelor, pe laturile estice, vestice și mai ales
sudice ale clădirilor pot reduce temperatura în interioare și nevoia de aer condiționat.

VI.1. Reintroducerea vegetației în oraș.

VI.1. Combaterea ICU. Reintroducerea vegetației în oraș.

Figura 6.3 Grădină verticală proiectată de botanistul francez Patrick Blanc la Muzeul Quai De Branly, Paris.
Sursa: http://www.i.pinimg.com
 A doua categorie de măsuri ar trebui să vizeze creșterea albedo-ului și a permeabilității
structurilor urbane.
 Pentru reducerea temperaturii de suprafață a pereților clădirii se pot utiliza materiale reflective și
retro-reflective menite să diminueze nivelul radiației încrucișate sau integrarea în anvelopa
clădirii a PCM de origine organică (ex. amestecurile de sare).
 Pavimentele vechi (care ocupă în Cluj peste 40 ha) pot fi acoperite cu vopsea reflectivă în
domeniul IR.
 Pentru proiectele noi se recomandă utilizarea pavimentele „răcoroase”.
 Identificarea acoperișurilor plane pentru crearea de terase/ acoperișuri verzi și acoperirea celor
înclinate cu vopsea albă sau reflectivă în IR.

VI. 2. Modificarea proprietăților termice ale

structurilor urbane.
VI.1. Modificarea proprietăților termice ale structurilor urbane.

Acoperiș reflectiv Sursa: https://networx.global.ssl.fastly.net/ Acoperiș verde Sursa: https://i.ytimg.com/

Figura 6.1 Câteva exemple de pavimente răcoroase.

Surse: www.lonelyplanetwpnews.imgix.net; www.terram.com.au; www.amazon.co.uk
 A treia categorie de măsuri pentru combaterea ICU vizează designul urban și planificarea teritorială,
domenii în care se impune promovarea sau chiar legiferarea unor tipare sănătoase de
dezvoltare a noilor zone rezidențiale.
 Locuințele ar trebui amplasate la o distanță de un parc, o grădină urbană sau scuar care poate fi
parcursă la pas.De asemenea, străzile noi ar trebui orientate perpendicular pe spațiul verde.
 Aranjarea ferestrelor clădirilor perpendicular pe direcția vântului dominant ar asigura răcorirea
pasivă și un climat interior calitativ.
 Un regim de înălțime variabil este preferabil celui uniform, întrucât ar facilita mișcarea curenților de
aer.
 Este necesară și aplicarea unor norme legate de geometria urbană (mai ales în zonele nou
dezvoltate) menite să țină sub control factorul de vedere a cerului.

VI. 3. Promovarea unor tipare sănătoase de

dezvoltare urbană.
 Ultima categorie de măsuri implică informarea și conștientizarea populației cu
privire la ICU și la combaterea acesteia prin modalități de răcorire pasivă, cu o atenție
mărită asupra populației vulnerabile (populația vârstnică și cea săracă).

 Derularea unor proiecte în care profesioniștii din domeniul arhitecturii și cel al

construcțiilor să fie instruiți prin seminarii și conferințe ar putea constitui o formă
indirectă de combatere și ajuta totodată la creșterea nivelului de conștientizare.

 Se impune și îmbunătățirea sistemelor de avertizare pentru valurile de căldură

întrucât, de cele mai multe ori, stațiile de meteorologice nu sunt amplasate în zonele
dens construite din mediul urban.

VI.4.Informarea și creșterea nivelului de

conștientizare al populației.
 VII. Concluzii
 Lucrarea de față a vizat evaluarea ICU prin metode mixte,
precum și identificarea unor soluții durabile pentru Cluj-
Napoca.

 ICUA a fost identificată în toate campaniile de

măsurători. În anumite situații au fost detectate anomalii
datorate advecției maselor de aer și inversiunilor termice.

 Arealele de tip „hot spot” au fost identificate de obicei în

tipurile compacte de înălțime mare și medie – cartierele
cu blocuri și suprafețe impermeabile considerabile, dar și în
centrul istoric al orașului.
 VII. Concluzii

 Intensitatea maximă a insulei atmosferice a fost

surprinsă în timpul măsurătorilor de vară (diferența față
de PR a depășit 3,5 °C)

 ICUS a fost observată în toate cazurile analizate. Dacă forma

ICUS a rămas la fel, intensitatea ei pare să se modifice în
funcție de intensitatea episodului de căldură.

 Valorile cele mai mari au corespuns zonelor industriale,

comerciale și cartierelor rezidențiale, iar cele mai mici
spațiilor verzi, corpurilor de apă și zonelor de pădure.
 Limitele lucrării
 Prima dintre ele se leagă de rezoluția spațială. În cazul produselor
Landsat, rezultatul are o precizie mare doar pentru suprafețele omogene.
Acesta nu este cazul celor din mediul urban.

 O altă limită a lucrării se leagă de sensibilitatea senzorilor TIR utilizați.

Aceștia reacționează doar în anumite intervale și pot ajunge la saturație
dacă suprafețele au temperaturi extrem de ridicate.

 Problematică este și relația dintre ICUS și valurile de căldură.

Intensitatea episodului de căldură pare să influențeze intensitatea insulei,
însă concluziile sunt bazate însă pe un număr limitat de imagini satelitare.

 Studiul asupra ICU efectuat în municipiul Cluj-Napoca este unul preliminar,

fiind necesare măsurători suplimentare ale ICUA mai ales în timpul iernii.
Viitoarea agendă de cercetare

 Este dezirabilă proiectarea și implementarea în municipiul

Cluj – Napoca a unui sistem automatizat de monitorizare
a climatului urban, cu preluare continuă de date.

 O altă direcție de cercetare ar putea fi și cartografierea

zonelor climatice locale pentru întreaga suprafață a
municipiului.
Activitatea științifică în perioada studiilor doctorale
• 2 ARTICOLE ÎN REVISTE COTATE ISI
1. Herbel, Ioana, Adina-Eliza Croitoru, Adina Viorica Rus, Cristina Florina Roşca, Gabriela Victoria Harpa, Antoniu-Flavius Ciupertea, și Ionuţ Rus. 2017. “The
Impact of Heat Waves on Surface Urban Heat Island and Local Economy in Cluj-Napoca City, Romania.” Theoretical and Applied Climatology 133 (3–4): 681–95.
2. Roșca, Cristina-Florina, Gabriela Victoria Harpa, Adina-Eliza Croitoru, Ioana Herbel, Alexandru Mircea Imbroane, și Doina Cristina Burada. 2017. “The Impact of
Climatic and Non-climatic Factors on Land Surface Temperature in Southwestern Romania.” Theoretical and Applied Climatology 130 (3–4): 775–90.

• 2 ARTICOLE ÎN REVISTE COTATE BDI

1. Herbel, Ioana, Adina –Eliza Croitoru, Ionuț Rus, Gabriela Victoria Harpa, Antoniu-Flavius Ciupertea. 2016. “Detection of Atmospheric Urban Heat Island
through Direct Measurements in Cluj-Napoca City, Romania”. Hungarian Geographical Bulletin, 65(2).
2. Herbel, Ioana, Adina Eliza Croitoru, Alexandru Mircea Imbroane, Dănuț Petrea. 2015. “Methods to Detect Atmospheric and Surface Heat Islands in Urban
Areas”, Riscuri și catastrofe, an XIV, vol. XVII ( 2): 25-32.

• PARTICIPARE LA 2 CONFERINȚE INTERNAȚIONALE

1. Herbel, Ioana, Adina-Eliza Croitoru, Ionuţ Rus, Antoniu-Flavius Ciupertea, și Gabriela Victoria Harpa. 2015. “Atmospheric Urban Heat Island Detection by
Direct Measurements in Cluj-Napoca City, Romania.” EUGEO International Conference, Budapest, Hungary.
2. Imbroane, Alexandru Mircea, Adina-Eliza Croitoru, Ioana Herbel, Rus, I., și Petrea, D. 2014. “Urban Heat Island Detection by Integrating Satellite Image Data
and GIS Techniques. Case Study: Cluj-Napoca City, Romania”. Proceedings of the 14th International Multidisciplinary Scientific Geoconference SGEM (14), 359–
366.

• PARTICIPARE ÎN 2 GRANTURI DE CERCETARE

1. 2015. Expert pe termen scurt. RO07 Adaptation to Climate Changes – Green Path towards Sustainable
Development, EEA Grants
2. 2015. Expert pe termen scurt. The Integrated Urban Development Strategy for the Ploiești Growth Pole:
2014-2020, World Bank Group
  Teza de doctorat este în proces de publicare, versiunea
în limba engleză urmând să apară după susținerea publică
la editura Presa Universitară Clujeană.

PUBLICAREA TEZEI DE DOCTORAT

Mulțumesc pentru atenție!