INFORMATII UTILE

Bibliografie
a) Suport învăţare:
Ciulache S., 1973, Meteorologie, manual practic,Tipografia Universităţii din Bucureşti.

b) Alte surse:
Ciulache S., 2002, Meteorologie şi climatologie, Editura Universitară, Bucureşti.
Erhan Elena, 1999, Meteorologie şi climatologie practică, Editura Universităţii Al. I. Cuza
Iaşi.
Măhăra Gh., 2001, Meteorologie, Editura Universităţii din Oradea
Tişcovschi A.A., Diaconu D., 2004, Meteorologie şi Hidrologie – Lucrări practice, Editura
Universitară, Bucureşti
*** 1983, Instrucţiuni pentru staţiile şi posturile meteorologice, INMH, Bucureşti.

Teme:
Tema 1 : Identificarea si definirea principalelor elemente meteorologice (prezentare orala 1
persoana)
Tema 2 : Prezentarea modalitatilor de organizare si intretinere a platformelor meteorologice
(prezentare orala 2 persoane)
Tema 3 : Prezentarea generala a instrumentelor meteorologice utilizate in determinarea
elementelor meteorologice (prezentare orala 2 persoane)
Tema 4 : Prezentarea generala a complexului de observatii (prezentare orala 1 persoana)
Tema 5 : Prezentarea liniei 1 specifica platformelor meteorologice standard (prezentare orala
3 sau 4 persoane)
Tema 6 : Prezentarea liniei 2 specifica platformelor meteorologice standard (prezentare orala
2 persoane)
Tema 7 : Prezentarea liniei 3 si 4 specifice platformelor meteorologice standard (prezentare
orala 2 persoane)
Tema 8 : Prezentarea liniei 5 specifica platformelor meteorologice standard (prezentare orala
2 persoane)
Tema 9 : Prezentarea liniei 6 specifica platformelor meteorologice actinometrice (prezentare
orala 2 persoane)
Tema 10 : Prezentarea altor tipuri de observatie ce nu sunt determinate pe o platforma
meteorologica standard (in biroul statiei, platforma nivometrica) (prezentare orala 3 persoane)

Realizarea temelor : power point, etc.

Slide 1 : pagina de prezentare
Slide 2 : cuprins
Slide 3 : diverse definitii (definitii ce fac referire la principalelor elementelor meteorologice
determinate pe linie, definitii procedurii executate respectiv masurare sau determinare,
observatiei, etc)
Slide 4 si 5 : prezentarea locului (platforma, birou de statie, etc.) si a liniei unde executam
masuratorile sau determinarile – schita sau fotografie, cu explicatiile aferente
Slide 6 - 17 : prezentarea elementului determinat (inclusiv unitatea de masura si alte
componente teoretice), pozitia pe linie a instrumentului si instrumentul (piesa receptoare si
elemente esentiale in observatie), modul de executare a observatiilor, mod de intretinere, etc.
Slide 18 : bibliografie
Slide 19 : Va multumesc
 Alte informatii utile studentului

Elementele şi fenomenele meteorologice care determină starea vremii sunt generate de o serie de factori grupaţi în:
factori radiativi, factori dinamici şi factori fizico-geografici.

Cercetarea legilor de dezvoltare a proceselor şi fenomenelor din atmosfera terestră care determină starea vremii
şi importanţa practică a cunoaşterii timpului şi a climei este mult prea evidentă pentru a mai fi necesară
justificarea, fie chiar şi succintă a utilităţii determinării meteorologice.

Determinările meteorologice se efectuează în zeci de mii de puncte repartizate neuniform pe Glob, iar
coordonarea activităţii reţelei de staţii se realizează sub conducerea Organizaţie Meteorologice Mondiale
(O.M.M.), fostă O.M.I., înfiinţată în anul 1873. Ziua de 23 martie 1950 este declarată Ziua Meteorologică
Mondială.

Romania este ţară membră fondatoare OMI. În anul 1884 ia fiinţă Serviciul Meteorologic al României, azi
activitatea meteorologică fiind coordonată de Administraţia Naţională de Meteorologie – A.N.M., din anul 2004,
atribuţiile fiind recunoscute prin Legea Meteorologiei din anul 2000.

Participăm activ la programul Veghea Meteorologică Mondială, program de colectare, procesare şi transmitere
zilnică a peste 15 mil.de caractere şi 2000 de hărţi meteorologice globale.

Sistemul meteorologic de observare cuprinde două subsisteme:

- puncte de observaţii situate pe suprafaţa terestră
- sateliţi, constituit din sateliţi meteorologici de pasaj şi geostaţionari.

Sistemul meteorologic naţional reproduce, la scara ţării, sistemul meteorologic mondial.

Reţeaua meteorologică din România se compune în funcţie de programul de observare din staţii : meteorologice,
climatologice, sinoptice, posturi pluviometrice, radare meteorologice, observatoare aerologice şi alte unităţi
specializate.

Pentru verificare şi omologarea observaţiilor obţinute, asigurarea continuităţii şirurilor de date pe perioade mari de
timp, sunt efectuate observaţii, în paralel, în sistemul clasic, adică staţiile meteorologice sunt echipate cu
instrumente cu citire directă şi în sistem modern, adică staţiile meteorologice sunt echipate cu instrumente
înregistratoare, automate.

Asupra elementelor meteorologice se fac observaţii la staţiile meteorologice. Principalele metode de observaţii a
elementelor meteorologice sunt: metoda instrumentală şi metoda observaţiilor vizuale. Pentru fiecare
element meteorologic au fost imaginate şi construite instrumente şi aparate de măsură care sunt utilizate în toate
staţiile meteorologice de pe suprafaţa Globului.

Staţiile meteorologice reprezintă spaţiul special amenajat unde se efectuează observaţiile meteorologice,
poziţie reprezentativă pentru regiunea geografică aleasă, deoarece este necesar ca elementele măsurate să fie
reprezentative pentru regiunea înconjurătoare.
Elemente identificare (esentiale de retinut): densitatea retelei de statii; pentru realizarea unor studii regionale se
impune ca perioada de observatii la statii sa fie de minimum 30 ani (50 ani pentru regiunile montane); pentru o
statie trebuie cunoscuta cu precizie localizarea sa, denumirea statiei, localizarea staţiei meteorologice; cod
numeric sau indicativul statiei.

Elemente componente : 1) Biroul staţiei, în care sunt amplasate barograful şi barometrul cu mercur şi tot aici
se efectuează o serie de observaţii; arhiva staţiei meteorologice; 2) Platformele meteorologice; 3) Platforma
nivometrică; 4) Statia meteorologica automata
Statii meteorologice automate. Statiile meteorologice automate, comparativ cu cele clasice, prezinta o serie de
avantaje dintre care amintim: permit efectuarea de masuratori ale parametrilor meteorologici ca si a altor
parametri, cum sunt cei ce caracterizeaza calitatea aerului sau a apeoi, in zone greu accesibile; datorita noilor
generatii de senzori, precizia datelor obtinute este crescuta iar gama parametrilor pe pot fi masurati, mult largita;
ofera posibilitatea obtinerii si prelucrarii unui volum mult mai mare de date datorita legarii acestor statii la un
calculator si, de asemenea, transmiterea in timp real a datelor la centrele de colectare; sunt utile pentru urmarirea
unor fenomene cu dinamica rapida si pentru avertizari prin efectuarea observatiilor la intervale de timp scurte sau
in mod continuu.
Statia de tip AWS 2700 a firmei AANDERAA
Statiile meteorologice automate CIMEL
Statiile automate Champbell

Observaţiile meteorologice se realizează pe două căi: vizual şi instrumental.

Standardul efectuării observaţiilor:

- la orele 0, 6, 12, 18 se execută rondul preliminar, se sunt efectuate determinări asupra vântului, nebulozităţii şi
temperaturii solului.
- la orele 6, 18 – este verificată starea solului
- la orele 1, 7, 13, 19 se determină temperatura aerului, umezeala aerului; sunt citite următoarele instrumente:
termograful, higrograful, pluviograful; se marchează semnele pe diagramele diferitelor aparate înregistratoare; se
citeşte barometrul şi barograful; se determină vizibilitatea şi fenomenele atmosferice;
- la orele 13, 19 sunt schimbate diagramele aparatelor înregistratoare;
- la orele 7 – 19 este înlocuit colectorul pluviometrului şi se măsoară cantitatea de precipitaţii atmosferice.

Scopul observaţiilor meteorologice este:

- de a informa permanent cu date Centrele regionale şi implicit Centrul Naţional de Prevedere a Vremii, precum şi
diferite instituţii de stat şi mass-media, interesate să cunoască starea şi evoluţia timpului;
- de a contribui la acumularea unei baze de date meteorologice necesare efectuării de studii şi cercetări asupra
legilor de dezvoltare a proceselor şi fenomenelor atmosferice, elaborării anuarelor meteorologice şi atlaselor
climatologice;
-de a asigura sprijinul permanent al diferitelor ramuri ale economiei, a căror activitate şi rezultate depind de
condiţiile de vreme şi cele de climă;
- de a monitoriza şi gestiona fenomene le meteorologice de risc.
Observaţiile meteorologice centralizate la ANM servesc şi pentru prognoza vremii în Europa.
Orele de observaţie diferă în funcţie de sezon, putându-se stabilii două ore oficiale:
-O.I.R.-ora oficială de iarnă a Romanici (1, 7, 13, 19) în conformitate cu timpul solar mediu local de la staţie;
-O.V.R.-ora oficială de vară a României (2, 8, 14, 20), decalată cu o oră faţă de cea oficială ca pe întregul continent.

Inventarul aparatelor şi instrumentelor meteorologice se executa dupa elementul meteorologic:

Aparate pentru determinarea duratei de strălucire a Soarelui.
Aparate pentru determinarea energiei solare radiante.
Aparate pentru determinarea temperaturii pe sol, în sol, în aer, la diferite nivele şi în adăpostul meteorologic.
Aparate pentru determinarea umezelii aerului.
Aparate pentru determinarea precipitaţiilor atmosferice
Aparate pentru determinarea direcţiei şi vitezei vântului
Aparate pentru determinarea presiunii atmosferice.

Fiecare aparat în parte trebuie utilizat cu grijă şi întreţinut corespunzător pentru a nu se deteriora şi induce erori.
Structura fiecărui aparat şi modul de funcţionare se găsesc în Instrucţiunile pentru posturile şi staţiile
meteorologice, elaborate de I.N.M.H. şi care există în dotarea fiecărei staţii meteorologice.

La staţiile meteorologice permanente, fără întrerupere, se realizează observaţii asupra fenomenelor

meteorologice. La unele dintre acestea se efectuează şi observaţii asupra radioactivităţii naturale. La staţiile
agrometeorologice se mai efectuează, în paralel, observaţii fenologice asupra unor culturi, specii de plante sau
pomi fructiferi.