RECENZII 201

OCTAVIA BOGDAN , IOANA CÂMPEAN : Bazele metodologice ale

Meteorologiei, Sibiu , 2oo6 , 257 p .

Apariţia lucrării cu titlul de mai sus completează literatura de specialitate şi

actualizează problemele care ţin de practica efectuării observaţiilor la staţiile din Reţeaua
Meteorologică Naţională .
Prin problematica pe care o abordează , conţinutul lucrării se adresează ,
deopotrivă , studenţilor de la toate facultăţile care audiază Cursul de Meteorologie şi
efectuează lucrări practice de laborator şi teren la această disciplină , profesorilor de
geografie , care găsesc aici toate normele de organizare a unei staţii meteorologice şcolare
şi de efectuare , de către elevi , a observaţiilor instrumentale şi vizuale asupra unor
elemente şi fenomene meteorologice , folosite ulterior pentru cunoaşterea caracteristicilor
locale ale climei şi a impactului acestora asupra mediului , în general, iar în ultimă instanţă,
tuturor celor care trudesc pentru dezvoltarea teoretică şi practică a meteorologiei în ţara
noastră .
Cele patru părţi ale lucrării fac obiectul următoarelor probleme :
I . Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) şi rolul ei în dezvoltarea
Meteorologiei . Organizarea activităţii meteorologice în România ;
II . Staţia meteorologică clasică şi sistemul de observaţii ;
III . Descrierea aparaturii şi efectuarea observaţiilor meteorologice ;
IV . Sistemul modern de observaţii meteorologice .
Pentru anumite precizări , în subsidiar , în finalul lucrării se prezintă o serie de
anexe ( p. 2o8-257) privind :
Legea Meteorologiei ;
Dicţionarul explicativ al fenomenelor meteorologice ;
Mesajele speciale pentru fenomenele meteorologice de risc ;
Indicaţii privind întocmirea şi transmiterea mesajelor meteorologice speciale
conform codurilor sinoptice FM-12 x SYNOP şi FM-13 x SHIP .
În partea I-a sunt consemnate principalele etape istorice care au deschis calea
spre constituirea OMM , organizaţie interguvernamentală specializată pe lângă ONU , cu
sediul la Geneva , la care România se numără printre membri fondatori . Tot aici se fac
aprecieri importante asupra evoluţiei în timp a organizării activităţii meteorologice în
România , care în prezent se desfăşoară conform Legii nr . 139/24.07.2000 , în concordanţă
cu recomandările şi rezoluţiile OMM , precum şi cu convenţiile internaţionale la care
România aderă.
Partea a II-a (p.20-29) este destinată expunerii elementelor componente ale unei
staţii meteorologice , organizării platformei şi complexului de observaţii instrumentale şi
vizuale care se efectuează pe platforma meteorologică şi în biroul staţiei . Pentru a fi în
concordanţă cu titlul cărţii , autorii insistă asupra regulilor de amplasare şi întreţinere a
platformei meteorologice , a instalării în mod corect a instrumentelor şi aparatelor pe
platformă şi în adăposturile meteorologice .
În partea a III-a , care cuprinde şi ponderea cea mai mare din lucrare (p.30-170)
, sunt prezentate instrumentele cu citire directă şi înregistratoarele utilizate pentru
202 RECENZII

efectuarea observaţiilor asupra tuturor elementelor meteorologice (radiaţia solară , durata

de strălucire a Soarelui , temperatura aerului şi a solului , umezeala aerului , nebulozitatea ,
precipitaţiile atmosferice lichide şi solide, presiunea atmosferică , vântul cu caracteristicile
lui de viteză şi direcţie , ca şi metodele de determinare instrumentale şi vizuale ale
vizibilităţii şi fenomenelor meteorologice . De apreciat este şi faptul că , pentru fiecare
element şi fenomen se precizează instrumentele şi aparatele utilizate , modul lor de
alcătuire şi instalare , metodele şi principiile de construcţie pe baza cărora funcţionează
acestea , din ce constau determinările , cum se efectuează concret observaţiile , citirea
instrumentelor şi descifrarea diagramelor de la înregistratoare şi , respectiv , corecţiile care
trebuie aplicate şi , în final , înscrierea valorilor în tabelele meteorologice corespunzătoare .
Tratarea detaliată a tuturor acestor aspecte , legate de efectuarea observaţiilor ,
este deosebit de importantă pentru studenţi şi , în general , pentru toţi aceia care se iniţiază
în munca de cercetare ştiinţifico-climatologică .
Consacrarea în întregime a ultimei părţi ( a IV-a) pentru cunoaşterea sistemului
modern de observaţii ( staţii automate MAWS ) , conferă lucrării o calitate înnoitoare , faţă
de bibliografia anterioară începutului de mileniu . În acest context , se menţionează
avantajele adoptării sistemului rapid de computerizare a măsurătorilor , de transmitere şi
prelucrare automată a datelor , în vederea obţinerii de sinteze lunare şi anuale direct din
mesajele meteorologice de ordin sinoptic şi climatic zilnic , alături de creşterea eficienţei
activităţii de cercetare prin schimbul de informaţii cu OMM şi cu Serviciile Meteorologice
a altor state . Cum era de aşteptat , în cadrul acestei părţi sunt dezvoltate aspectele legate de
Sistemul Meteorologic Integrat (SIMIN) - aplicat recent în România - şi de prognoză a
vremii (de scurtă durată , pe termen mediu şi de lungă durată) .
Bibliografia consultată la zi , bogăţia informaţiei şi a materialului ilustrativ care
însoţesc textul , ca şi abordarea sistematică a tuturor problemelor analizate constituie
atributele unei contribuţii notabile ale autorilor , pe plan didactic şi ştiinţific .

Elena Erhan