Sta ia meteorologic

Platforma meteorologica standard

Meteorologia este stiinta care studiaz atmosfera att din punct de vedere al insusirilor straturilor care o compun, al originii si compoziiei, cat si in ceea ce privete proprietatile acesteia (de natura fizico-chimica, biologica etc.); etimologia termenului este legata de cuvntul grecesc meteoron proces, fenomen atmosferic. Climatologia este ramura care se ocupa att cu stabilirea factorilor de geneza pentru climatele Pamantului (factori radiativi, dinamici, fizico-geografici, antropici) cat si cu distribuia acestora pe suprafaa planetei; etimologia termenului este legata de cuvntul grecesc klima nclinare. Atmosfera este invelisul de gaze al Pamantului care conine in suspensie cantitati variabile de particule in diverse stari de agregare (in principal lichide, dar si solide). Instrumentul permite determinri instantanee, care solicita prezenta unui utilizator, valorile fiind citite pe scara gradata (instrumentele au terminaia metru). Aparatul necesita un dispozitiv automat de nregistrare, cu o parte receptoare, o parte de transmisie si o parte nregistratoare. Variaiile parametrului atmosferic sunt transcrise pe o diagrama (termograma, pluviograma etc) (aparatele au terminaia graf). Scurt istoric meteo-climatologic: In perioada antica ideile privitoare la intamplarile atmosferice aveau caracter filosofico-descriptiv si se refereau la evenimente cu caracter spectacular, mai ales manifestri extreme in aspectul vremii si al climei. In secolul IV d. Hr. apare prima lucrare de specialitate: Meteorologica lui Aristotel (anul 364 d. Hr.). Galileo Galilei inventeaz primul instrument meteorologic termometrul (care funciona pe baza de apa). Viticultorii francezi din zona Bordeaux fac primele observaii referitoare la periodicitatea (ciclicitatea) climei. Dup 1856 se pune pentru prima data problema existentei unei reele de staii si posturi meteorologice care sa permit supravegherea unor teritorii cat mai extinse. In 1887 se infiinteaza Organizaia Meteorologica Internaionala (O.M.I.) care in 1951 devine O.M.M. In 1932 Jacob Bjerkness realizeaz primul sistem de nscriere a datelor meteorologice in cadrul harilor, ceea ce a fcut posibila comunicarea intre meteorologi. In 1948 se realizeaz primul ordinator stiintific, E.N.I.A.C., cu ajutorul cruia s-a trecut la un nou concept si noi metode ale prognozelor de vreme N.W.P. (Numerical Weather Prediction), prognozele numerice. Se lanseaz primul satelit meteorologic T.I.R.O.S., cu ajutorul cruia se pun bazele celui mai complet sistem de observare a atmosferei.

In Romnia primele referiri cu privire la evenimente meteo-climatice extreme aparin cronicarilor (Miron Costin; Grigore Ureche in Letopiseul Tarii Moldovei, in care face referiri la apele mari din anul 1504 si la seceta din anul 1585; Dimitrie Cantemir in Descriptio Moldaviae). Sunt consemnate observaii meteorologice mai mult sau mai puin sistematice , la Iai (inca din 1770), la Bucureti (ncepnd cu 1773), la Sibiu (ncepnd din 1789), la 2

Cluj (ncepnd cu 1833), la Sulina (ncepnd cu 1857), la Giurgiu (ncepnd cu 1863), la Timioara (ncepnd cu 1874), la Galai si la Brila (ncepnd cu 1878). La 30 iulie 1884 se organizeaz si functioneaza Institutul Meteorologic Central (I.M.C.) care in timp va primi si alte denumiri (I.M.H., I.N.M.H., I.N.M.H.G.A, A.N.M.). Reeaua de staii si posturi meteorologice din Romnia, A.N.M.: In Romnia activitatea de supraveghere si cercetare a atmosferei se desfasoara pe baza existentei unui sistem integrat, capabil att pentru a face posibila cuantificarea sau msurarea elementelor meteorologice, efectuarea de observaii vizuale (ambele standardizate la nivel mondial) cat si pentru stabilirea calitatii aerului pentru diferite spatii geografice. In cadrul acestui sistem, programele naionale A.N.M. sunt subordonate directivelor O.M.M. (exista programe in care Romnia este partener direct). Primele staii meteorologice de pe teritoriul tarii noastre au nceput sa funcioneze in secolul al XIX-lea, in 1859 infiintandu-se staia meteorologica de la Sulina in cadrul Comisiei Dunrene (condusa de inginerul Kuhll). In anii urmtori se infiinteaza alte staii meteorologice in oraele Bistria in 1864, Reghin in 1868, Orova in 1871, Baia Mare in 1871, Trgu Mures in 1878, Timioara in 1873, Miercurea Ciuc in 1873, Odorhei in 1874, Alba Iulia in 1875 etc. In perioada 1884-1908 se infiinteaza 66 de staii climatologice si 384 posturi pluviometrice in zona montana. Primul rzboi mondial a determinat distrugerea unei bune pari din reeaua staiilor meteorologice, producndu-se o ntrerupere a irului de date meteo pentru intervalul 1916-1926, cu excepia staiilor de la Sulina si cea de la BucurestiFilaret, care si-au pstrat continuitatea observaiilor. Din 1926-1927, are loc o reorganizare a reelei de staii meteorologice, astfel incat, in mod treptat se reia activitatea de observaii. In 1936, functioneaza peste 30 de staii sinoptice, 180 staii climatologice si 1100 puncte pluviometrice. Dup cel de-al doilea rzboi mondial se infiinteaza staii meteorologice pe masivele montane Tarcu, Semenic, Rarau, Toaca, Lacauti si Vladeasa.

In 1951, Romnia ia parte ca membru fondator la primul Congres al Organizaiei Meteorologice Mondiale, organizaie specializata a ONU. Astzi, in structura reelei intra: 125 staii cu program sinoptic, 123 staii cu program climatic, 3 staii de radiosondaj (Bucureti Baneasa, Constanta, ClujNapoca), 7 staii radar (Bucureti Baneasa, Constanta, Iai, Cluj-Napoca,

Oradea, Craiova, Timioara), 23 de staii cu platforme pentru sondajul cu balonul pilot, 6 staii cu program de radioactivitate, 55 de staii cu program agrometeorologic, 8 staii cu program actinometric, o staie pentru prelucrarea datelor transmise de sateliii meteorologici si una pentru msurarea electricitatii (Bucureti Afumai). In plan naional, A.M.N. a impartit teritoriul tarii in mai multe sectoare numite C.M.R. (Centre Meteorologice Regionale). Denumirea acestora este similara si se suprapune peste marile provincii istorice: Muntenia, Banat Crisana, Transilvania Nord, Transilvania Sud, Oltenia, Moldova, Dobrogea. In cadrul C.M.R., activitatea se desfasoara prioritar la nivelul centrelor de prevedere a vremii (CPV), precum si a staiilor meteorologice. Subordonate staiilor meteorologice sunt posturile meteorologice cu o dotare mai redusa.

Organizarea unei staii meteorologice

O staie meteorologica se compune de regula dintr-o cldire (CL) in interiorul creia se afla si biroul observatorului (B), o platforma meteorologica (PL. MET.) si doua parcele meteorologice (P1 si P2).

In biroul staie se fac determinri ce vizeaz valorile presiunii atmosferice folosindu-se barometrul cu mercur; are loc verificarea exactitatii datelor nregistrate; se transcriu datele de observaie din registrul de staie in tabelele meteorologice; se descifreaz diagramele de la aparatele nregistratoare (termograme, higrograme, pluviograme, barograme etc.). Pe parcelele meteorologice se efectueaz determinri privind structura si densitatea zpezii dar si msurtori ale grosimii stratului de nea. Platforma meteorologica reprezint suprafaa de teren special amenajata pe care sunt instalate majoritatea instrumentelor si aparatelor meteorologice cu care se efectueaz la staii cea mai mare parte a observaiilor meteorologice. Condiiile generale de amplasare a staiilor meteorologice: Staiile meteorologice se instaleaz in cmp deschis, pe un teren neted si care sa permit o cat mai buna vizualizare a spaiului din jur. Trebuie sa se tina seama de reprezentativitatea in raport cu ansamblul condiiilor fizico-geografice aferente unitatii de relief in care se gaseste staia (datele obinute vor fi valabile nu numai pentru locul unde se fac determinrile, ci pentru o suprafaa mult mai ntinsa de teren, aflata in jurul staiei). Condiiile speciale de amplasare a staiilor meteorologice: daca in apropierea staiei exista obstacole mici (arbori izolai, tufiuri), atunci staia va fi poziionata la o distanta de 10 ori mai mare dect inaltimea acestora. daca in proximitate exista obstacole de dimensiuni mai mari (grupuri mari de construcii, pduri), atunci staia va fi amplasata la o distanta de 20 de ori mai mare dect inaltimea maxima a acestora. 5

 daca in vecintatea staiei se afla o unitate acvatica (indiferent de dimensiunile

acesteia), atunci staia va fi instalata la o distanta de 100 m fata de cel mai nalt nivel posibil al apei (nivelul de maxim-maximorum). staia trebuie ferita de influenta oraului (care se constituie intr-o veritabila insula de cldura fata de cmpul deschis nvecinat) in aa fel incat amplasamentele le vom regsi ctre periferiile oraelor, departe de surse de cldura, de zgomot, trepidaii, energie etc. Dimensiunile platformei meteorologice variaz in funcie de volumul determinrilor efectuate si de programul de cercetare al statiei, astfel: la statiile meteorologice cu program redus dimensiunile platformei meteorologice sunt 20x16 m, la statiile meteorologice cu program standard 26x26 m iar la cele cu program radiometric 26x36 m. Platforma meteorologica standard Platforma meteorologica standard (P.M.) este un ptrat de 26x26 m, orientat pe direciile nord-sud (foarte rar est-vest), acoperit cu vegetaie ierboasa si mprejmuit de un gard de plasa de sarma cu ochiuri mari (pentru a asigura o cat mai buna circulaie a aerului). Aparatele si instrumentele meteorologice sunt instalate pe platforma meteorologica astfel incat sa se evite umbrirea unora de ctre altele. Dispunerea se face pe aliniamente astfel: Pe primul aliniament sunt amplasate girueta cu placa uoara, girueta cu placa grea si chiciurometrul. Pe cel de-al doilea aliniament se afla trei adposturi meteorologice: in primul se afla termometrele psihrometrice (ordinare), termometrul de maxima, termometrul de minima, higrometrul de serviciu si higrometrul de rezerva; in cel de-al doilea se afla termograful si higrograful. Pe cel de-al treilea aliniament se gsesc pluviograful, pluviometrul tip A.N.M. si pluviometrul tip Tretyakov. In partea central-sudica a P.M. se afla heliograful, iar in sudul extrem se afla doua platforme meteo, P1 (termometre de sol: ordinar, de maxima, de minima, o trusa de patru geotermometre de tip Savinov) si P2 (rigla de zpada, glaciometrul, o trusa de 5-8 geotermometre cu tragere verticala).

Adpostul meteorologic (A.M.) reprezint o construcie speciala care protejeaz instrumentele si aparatele meteorologice din interior mpotriva radiaiilor solare, precipitaiilor atmosferice, vntului etc. Se compune din: A.M. propriu-zis, suport de susinere, scara. A.M. propriu-zis este confecionat din lemn, are acoperi dublu, pereii sunt dispui sub forma de jaluzele (cu un unghi de 45) iar podeaua se compune din doua scnduri dispuse in cruce, peste care se aseaza o bucata de plasa de sarma. A.M. este vopsit in alb la exterior (pentru a reflecta radiaia solara) si in negru la interior (pentru a atrage radiaia solara). Inaltimea A.M. este de 2 m, iar in cazul staiilor de munte si in condiiile unui strat de zpada mai mare de 1 m, distanta se mareste la 2,75 m.

Adapost meteorologic Modul de efectuare a observaiilor meteorologice si a masuratorilor la staii: Pentru ca valorile rezultate din observaiile meteorologice sa poat fi comparate intre ele, platformele meteorologice si instrumentaia utilizata trebuie sa corespunda unor cerine universal recunoscute. Astfel, O.M.M. a implantat o serie de masuri pentru standardizarea instrumentelor si metodelor de observaii in toate tarile care au aderat la

aceasta organizaie. Aparatura trebuie instalata in aa fel incat sa nu se influeneze reciproc, sa fie etalonata, astfel incat precizia valorilor sa fie cat mai mare. Observaiile meteorologice la staii asupra elementelor si fenomenelor meteorologice se efectueaz pe cale vizuala si pe cale instrumentala. Programul observaiilor si masuratorilor: Orele de efectuare a observaiilor sunt conforme cu programul de cercetare al staiei si se desfasoara astfel: Daca staia are program climatologic, atunci termenele orare (din 24 de ore) de efectuare a observaiilor vizuale si a msurtorilor instrumentale sunt 1, 7, 13, 19. Daca staia are program sinoptic, atunci acestea se desfasoara la orele 2, 5, 8, 11, 14, 17, 20, 23; termenele orare 2, 8, 14, 20 sunt considerate principale. Efectuarea observaiilor si a msurtorilor: Observaiile si msurtorile se desfasoara dup reguli, norme, instruciuni, recomandri ale O.M.M. Observatorul/ operatorul/ tehnicianul trebuie sa tina cont de: Sa se noteze in registru numai valori determinate de observatorul insusi; Sa se efectueze cu regularitate rondul preliminar, pentru a putea nlocui eventualele aparate defecte, cu cel puin 20 de minute naintea determinrii; Sa se respecte cu strictee ordinea tip de efectuare a observaiilor; Sa se mnuiasc atent aparatele si instrumentele meteorologice, ferindu-le de deteriorri; Sa se efectueze determinri numai cu aparate si instrumente etalonate. Notarea observaiilor si msurtorilor: In acest sens se va recurge la registre, formulare speciale, tabele tip etc. Acestea nu vor include doar valorile zilnice sau medii zilnice ci si medii pendadice, dedadice, lunare, sezoniere, semestriale, anuale si multianuale. Cele mai cunoscute sunt RM-1M, TM-1, TM-12 etc. In afara lor, la staie trebuie sa se mai afle: un registru de predare-primire a serviciului, un registru cu greeli si un registru privind istoricul staiei.

Bibliografie:
Sterie Ciulache, Meteorologie. Manual practic, Facultatea de GeologieGeografie, Bucureti.