INFORMATII UTILE

Bibliografie

a) Suport învăţare:
Ciulache S., 1973, Meteorologie, manual practic,Tipografia Universităţii din
Bucureşti.

b) Alte surse:
Ciulache S., 2002, Meteorologie şi climatologie, Editura Universitară, Bucureşti.
Erhan Elena, 1999, Meteorologie şi climatologie practică, Editura Universității Al. I.
Cuza Iaşi.
Gaceu O., 2002, Elemente de climatologie practica, Editura Universitatii
din Oradea
Ionac Nicoleta, Ciulache S., 2010, Legi, mărimi, simboluri în meteorologie, Editura Ars
Docendi, Bucureşti
Marin I., 1986, Masuratori si calcule in meteorologie si climatologie, Bucuresti
Măhăra Gh., 2001, Meteorologie, Editura Universității din Oradea
Tişcovschi A.A., Diaconu D., 2004, Meteorologie şi Hidrologie - Lucrări practice,
Editura Universitară, Bucureşti
*** 1983, Instrucțiuni pentru stațiile şi posturile meteorologice, INMH,
Bucureşti.

Tematica

Tema 1
Organizarea si efectuarea observatiilor meteorologice intr-o statie meteorologica

Tema 2
Linia 1: Organizarea si efectuarea observatiilor meteorologice

Tema 3
Linia 2: Organizarea si efectuarea observatiilor meteorologice

Tema 4
Linia 3: Organizarea si efectuarea observatiilor meteorologice

Tema 5
Linia 4: Organizarea si efectuarea observatiilor meteorologice

Tema 6

Linia 5: Organizarea si efectuarea observatiilor meteorologice

Tema 7

Linia 6 : Organizarea si efectuarea observatiilor meteorologice actinometrice

Tema 8
Determinarea vizuala si instrumentala a nebulozitatii atmosferice.
Clasificarea norilor. Efectuarea observatiilor asupra vizibilitatii atmosferice

Tema 9

Determinarea presiunii atmosferice intr-o statie meteorologica

Scanned with CamScanner

Prezentarea power point - continut obligatoriu

Slide 1: Pagina de prezentare

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

Facultatea de Geografie
Specializarea: Master Managementul resurselor si activitatilor
turistice

STATIUNEA BALNEOCLIMATICA BAILE OLANESTI, ROMANIA PROIECT LA

DISCIPLINA
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI SI LUCRATORULUI DIN DOMENTUL SERVICIILOR TURISTICE

Indrumător ştiinţific:
Lector univ.dr. PREDA MIHAELA

Slide 2: cuprins academic

 Introducere
BUCURESTI,
2020

Cap.1 Contextul stiintific

Cap 2 Metodologia cercetarii

..............

2.1 Prezentarea zonei de studiu

2.2 Analiza datelor....

2.3 Modelarea datelor

Cap 3 Rezultatele cercetarii

3.1 Caracteristicile evolutiei
demografice
3.2 Caracteristicile profilului economic
3.3 Crize structurale..

3.4 Managementul crizei structurale

Concluzii

Bibliografie

Slide 19 Bibliografie

Slide 20: Va multumesc!

Autor:
Student CRISTEAMarius Alin
Grupa 401

pag.
 Scanned with CamScanner
De la slide 3 pana la slide 18 prezentarea
temei

Respectiv prezentarea ca si denumire stiintifica a notiunilor sau elementelor meteorologice;

definitia acestora; originea; elemente componente; rol si directii de aplicare; functiile
elementelor componente; principalele instrumente utile in determinarea elementelor
meteorologice; complex de observatii
Obligatoriu schite, fotografii, desene, etc.
In general la temele cu linie specifica trebuie sa contina: prezentarea si definitia
elementelor din titlul temei; unitatile de masura si scara de masura a elementelor meteorologice
din titlu; metode utile in observatiile meteorologice; locul determinarii elementelor
meteorologice din titlul temei; inventarul instrumentelor; particularitati ale instalarii
instrumentelor elementelor meteorologice din titlul temei; complexul de observatie.

Despre ce discutam saptamanal:

Tema 1 - elementele componente ale statiei meteorologice; organizarea
platformei meteorologice; reguli de intretinere; complex de observatii
Tema 2- vantul; depunerea de gheata
Tema 3 - temperatura aerului; umezeala aerului
Tema 4 - precipitatii atmosferice
Tema 5 durata de stralucire a Soarelui; cantitatea de radiatie solara
-

Tema 6-temperatura solului; inghetul solului; descarcari electrice; evaporatia

-

Tema 7 complexul actinometric (Determinarea radiatiei solare directe; Determinare

radiatiei difuze si globale; Determinarea radiatiei reflectate; Determinarea bilantului caloric)
Tema 8 - nebulozitatea; vizibilitatea atmosferica
Tema 9 - presiunea atmosferica

Alte informatii utile studentului

Meteorologia sau fizica atmosferei reprezintă un domeniu al fizicii

care:
- analizează starea atmosferei (alcătuirea, structura, procesele, fenomenele, legile,
dinamica şi evoluţia componentelor sale)
- studiază şi măsoară elementele meteorologice
- oferă prognoze asupra dinamicii vremii
- fundamentează diferenţierea şi specificul climatelor
Pământului.

Elementele şi fenomenele meteorologice care determină starea vremii sunt generate de o

serie de factori grupaţi în: factori radiativi, factori dinamici şi factori fizico-geografici.
Toate fenomenele meteorologice sunt rezultatul interacţiunii radiației solare
(elementul determinant al fenomenelor meteorologice) cu atmosfera şi suprafaţa
terestră (ambele influenţează modul de manifestare al acestora). Factorii fizico-
geografici şi cei care ţin de dinamica atmosferei modifică influenţa radiației solare
asupra suprafeței terestre şi atmosferei, intervenind astfel în repartiţia, durata şi
intensitatea acestor fenomene.

Cercetarea legilor de dezvoltare a proceselor şi fenomenelor din atmosfera terestră care

determină starea vremii şi importanţa practică a cunoaşterii timpului şi a climei
este mult prea evidentă pentru a mai fi necesară justificarea, fie chiar şi succintă a
utilităţii determinării meteorologice.

Determinările meteorologice se efectuează în zeci de mii de puncte repartizate

neuniform pe Glob, iar coordonarea activității rețelei de stații se realizează sub conducerea
Organizaţie Meteorologice Mondiale (O.M.M.), fostă O.M.I., înfiinţată în anul 1873. Ziua de
23 martie 1950 este declarată Ziua Meteorologică Mondială.

Scanned with CamScanner

Romania este ţară membră fondatoare OMI. În anul 1884 ia ființă Serviciul
Meteorologic al României, azi activitatea meteorologică fiind coordonată de
Administraţia Naţională de Meteorologie - AN.M., din anul 2004, atribuţiile fiind
recunoscute prin Legea Meteorologiei din anul 2000. Participăm activ la
programul Veghea Meteorologică Mondială, program de colectare, procesare şi
transmitere zilnică a peste 15 mil.de caractere şi 2000 de hărţi meteorologice globale.

Rolul organizaţiei OMM este de a da indicaţii ştiinţifice asupra modului de realizare

a observaţiilor meteorologice, să asigure o metodologie unitară pentru a permite compararea
datelor obţinute, de a iniţia şi coordona cercetarea meteorologică simultană la nivel
mondial, să faciliteze schimburile reciproce de informaţii între serviciile meteorologice
ce se realizează de minimum 6 ori pe zi.

Sistemul meteorologic de observare cuprinde două

subsisteme:
-cel bazat pe puncte de observaţii situate pe suprafaţa terestră, organizat în reţele
sinoptice de bază regionale împărţite în staţii de uscat şi maritime, precum şi în
echipamente de observaţii şi măsurători instalate la bordul aeronavelor;
-şi cel bazat pe sateliti, constituit din sateliti meteorologici de pasaj şi
geostationari.

Sistemul meteorologic naţional reproduce, la scara ţării, sistemul meteorologic mondial.

Reţeaua meteorologică din România se compune în funcţie de programul de

observare din staţii: meteorologice, climatologice, sinoptice, posturi pluviometrice,
radare meteorologice, observatoare aerologice şi alte unităţi specializate.

Pentru verificare şi omologarea observaţiilor obţinute, asigurarea continuităţii şirurilor de

date pe perioade mari de timp, sunt efectuate observaţii, în paralel, în sistemul clasic,
adică staţiile meteorologice sunt echipate cu instrumente cu citire directă şi în sistem
modern, adică staţiile meteorologice sunt echipate cu instrumente înregistratoare,
automate.

Asupra elementelor meteorologice se fac observații la staţiile meteorologice. Pentru fiecare

element meteorologic au fost imaginate şi construite instrumente şi aparate de măsură
care sunt utilizate în toate stațiile meteorologice de pe suprafaţa Globului.

Elementul meteorologic - termen meteorologic care defineşte parametrii ce în ansamblul

lor caracterizează starea vremii într-un interval de timp (presiunea atmosferică, temperatura
şi umezeala aerului, vântul, nebulozitatea, precipitaţiile atmosferice, etc.).
Elementele meteorologice reprezintă însuşirile calitative şi cantitative care
exprimă procesele şi fenomenele fizice ce se petrec în atmosferă, caracterizând
diferitele ei stării într-un anumit interval de timp.

radiația definită ca emisia şi propagarea energiei sub formă de unde acustice,

calorice, electromagnetice, etc. poate fi:
solară - definită ca radiația electromagnetică emisă de Soare având lungimi de
undă din întregul spectru al undelor electromagnetice;
atmosferică - flux radiativ de undă lungă, emis de atmosfera încălzită, în urma
absorbţiei radiației neîntreruptă, absorbţie cu un caracter selectiv datorită
vaporilor de apă, picăturilor de apă, ozon şi CO2 );
terestră - flux de radiații calorice emise neîntrerupt de suprafeţa terestră în
 infraroşu; temperatura este definită ca o caracteristică fizică a diferitelor sisteme,
reprezentând gradul de încălzire sau răcire în funcţie de energia pe care a primit-o
sau a cedat-o;
temperatura aerului;
temperatura solului;
temperatura apei
presiunea atmosferică - presiunea pe care o exercită atmosfera asupra
Pământului şi a corpurilor situate pe el;

Scanned with CamScanner

vântul (direcţia şi viteza) - definit ca mişcarea pe orizontală a maselor de aer,
generată de diferenţa de presiune dintre două sectoare ale atmosferei, influențată
de forţa centrifugă și forţa Coriolis;
evapotranspiraţia - cantitatea totală de apă cedată atmosferei, prin evaporația
solului, suprafeţei apei şi prin transpirație plantelor; cedarea apei făcându-se sub
influența unei temperaturi ridicate;
umezeala aerului - caracteristica aerului de a conţine vapori de apă;
nebulozitatea - perioada de timp în care cerul este acoperit cu nori;
precipitaţia atmosferică (felul şi cantitatea) - manifestarea rezultată din
condensarea vaporilor de apă în anumite condiţii de temperatură; după starea de
agregare precipitaţiilor pot fi: lichide - ploaie, rouă, ceaţă; solide - zăpadă, măzărichea,
grindina, bruma, chiciura, poleiul; mixte - lapoviţa;
vizibilitatea - distanţa până la care poate fi distins clar, cu ochiul liber, un obiect luat ca reper şi
rămâne vizibil în condiţii atmosferice date;
fenomenele atmosferice: optice, acustice, eletrice etc.

Principalele metode de observaţii a elementelor meteorologice sunt: metoda

instrumentală şi metoda observațiilor vizuale. Pentru fiecare element meteorologic au fost
imaginate şi construite instrumente şi aparate de măsură care sunt utilizate în toate
staţiile meteorologice de pe suprafata Globului.

Staţiile meteorologice reprezintă spațiul special amenajat unde se efectuează observaţiile

meteorologice, poziție reprezentativă pentru regiunea geografică aleasă, deoarece este
necesar ca elementele măsurate să fie reprezentative pentru regiunea înconjurătoare.
Densitatea retelei de statii este mai mare in regiunile unde variabilitatea elementelor
meteorologice este mai pronuntata si mai ales in vecinatatea zonelor care constituie limite
climatice. Pentru terenurile putin accidentate se considera insa suficienta amplasarea unui
post pluviometric la 100 kmp., unui post termohigrometric la 500 kmp, iar a unuia
barometric, amemometric si heliografic la 5000 kmp.
Pentru realizarea unor studii regionale se impune ca perioada de observatii la statii sa fie de
minimum 30 ani (50 ani pentru regiunile montane). Aceasta perioada trebuie sa fie mai
mare pentru regiunile muntoase, acolo unde variabilitatea elementelor climatice, si in special
precipitatiile atmosferice, este mai accentuata. Pentru o statie trebuie cunoscuta cu
precizie localizarea sa, data prin: denumire, coordonate geografice, altitudine, indicativ si
numar. Denumirea statiei este data de cea a localitatii pe teritoriul careia este amplasata
sau poartă denumirea localităţii în apropierea căreia se află amenajată. Dacă se află în
locuri nepopulate, atunci este denumită după denumirea dealul, masivul sau vârful de
munte cel mai reprezentativ pe care este amplasată. Localizarea staţiei meteorologice se
identifică prin coordonate geografice (latitudine, longitudine şi altitudine absolută). Pentru
diverse operaţiuni meteorologice, aceasta poartă un cod numeric care reflectă poziţia stației
respective în cadrul reţelei meteorologice naţionale şi mondiale. Indicativul statiei este
compus din cinci cifre si reprezinta amplasarea sa pe suprafata globului terestru, in
cadrul retelei meteorologice mondiale. Numarul reprezinta pozitia in cadrul retelei
meteorologice nationale. La noi el este format din 6 cifre ce corespund unitatilor de grad,
zecilor si unitatilor de minut ale latitudinii, respectiv longitudinii. De exemplu, statia
Bucuresti - Baneasa are coordonatele geografice 44°30'lat.N si 26°08'long.E. Numarul
climatologic al statiei va fi 430608. Toate mesajele transmise de staţia meteorologică, ca
şi toate materialele în care se înscriu observațiile trebuie să poarte acest cod de identificare.

1) Biroul staţiei, în care sunt amplasate barograful şi barometrul cu mercur (aparate

pentru măsurarea presiunii atmosferice) şi tot aici se efectuează o serie de observaţii, ca de
exemplu: prelucrarea primară a datelor provenite din observații; descifrarea
diagramelor de la înregistratoare şi aplicarea, după caz, a corecțiilor la valorile citite;
transcrierea datelor de observaţie în registre şi tabele meteorologice; verificarea
exactităţii datelor înregistrate şi prelucrate; această operație se realizează de către
şeful staţiei; transmiterea codificată a datelor de

Scanned with CamScanner

observaţie la Centrul Meteorologic Regional (CRM) la care este arondată staţia şi
ulterior la ANM, Bucureşti. Arhiva stației meteorologice trebuie să conțină un jurnal al
stației în care se menţionează: istoricul stației cu toate schimbările survenite pe parcurs (mutări ale
staţiei, aparate folosite sau înlocuite, modificarea vizibilităţii, a programului de observaţii,
personalul de lucru, înlocuirea acestuia, observaţiile inspecțiilor de teren etc.); registre de
procese verbale, materiale auxiliare necesare desfăşurării activității (instrucţiuni, tabele
psihrometrice, atlase de nori), diagrame ale aparatelor, registre meteorologice şi tabele
înregistratoare, publicațiile de specialitate
etc.
2) Platformele meteorologice, suprafaţa de teren pe lîngă stația meteorologică pe care
sunt instalate majoritatea instrumentelor şi aparatelor meteorologice destinate efectuării
observaţiilor, este de forma unui pătrat cu laturile orientate pe direcţiile N-S şi E-V.
Instrumentele din interiorul platformei sînt instalate în ordinea descreşterii înălţimii lor, de
la nord la sud; platformele pot fi clasificate în:
- platforme meteorologice standard
- platforme meteorologice organizate pentru un anumit scop (de monitorizare a
fenomenelor meteorologice şi agrometeorologice, pentru cercetări fenologice; pentru
cercetări topoclimatice, didactice etc.).
- platforme meteorologice în staționar
-puncte de observaţii;

3) Platforma nivometrică pe care se fac determinări asupra grosimii, densităţii şi structura

stratului de zăpadă.

4) Statia meteorologica automata - aparat complex care măsoară şi transmite

automat valoarea unor elemente meteorologice. Asemenea staţii se instalează de obicei în
locuri greu accesibile

Statii meteorologice automate

Statiile meteorologice automate, comparativ cu cele clasice, prezinta o serie de avantaje
dintre care amintim:
permit efectuarea de masuratori ale parametrilor meteorologici ca si a altor parametri,
cum sunt cei ce caracterizeaza calitatea aerului sau a apeoi, in zone greu accesibile; datorita
noilor generatii de senzori, precizia datelor obtinute este crescuta iar gama
parametrilor pe pot fi masurati, mult largita; ofera posibilitatea obtinerii si prelucrarii
unui volum mult mai mare de date datorita legarii acestor statii la un calculator si, de
asemenea, transmiterea in timp real a datelor la centrele de colectare; sunt utile pentru
urmarirea unor fenomene cu dinamica rapida si pentru avertizari prin efectuarea
observatiilor la intervale de timp scurte sau in mod continuu.

Statia de tip AWS 2700 a firmei AANDERAA

Statiile meteorologice automate CIMEL
Statiile automate Champbell

Observaţiile meteorologice se realizează pe două căi: vizual şi

instrumental.

a) Observaţiile vizuale. Se efectuează cu ochiul liber, asupra Soarelui si a diferitelor fenomene

atmosferice cum sunt:

·
 nebulozitatea atmosferică, care se apreciază în zecimi (sau optimi) de boltă
cerească; discul solar, care redă starea timpului: senin, semisenin, acoperit;
starea solului: umed, uscat, reavăn, acoperit sau nu cu zăpadă etc.;
diverse fenomene hidrometeorologice ca rouă, pâcla, bruma, poleiul, chiciura,
ninsoarea, lapoviţa, stratul de zăpadă, ceaţa, aerul cetos, negura, depunerile
de gheaţă pe conductorii aerieni, ploaia, aversa de ploaie, grindina,
măzărichea, aversa de zăpadă
etc.

Scanned with CamScanner

-

fenomene orajoase: tunete, fulgere, trăsnete etc.;

furtuni, vijelii, uragane, viscole etc.
Pentru fiecare fenomen se utilizează anumite semne convenționale consacrate
înscrise în aceleaşi Instrucţiuni de la staţiile meteorologice. Se notează pentru fiecare
ora de început şi ora de sfârşit, iar pentru unele şi intensitatea lor, sub forma unor
indici exponenţiali, notate cu cifre arabe (0, 1 şi 2); intensitatea maximă este dată
de exponentul cel mai mare şi invers.

b) Observaţiile instrumentale. Se efectuează cu ajutorul instrumentelor sau aparatelor

de măsură şi pot fi: cu citire directă și înregistratoare (datele sunt înscrise pe
diagrame). Aproape fiecare element meteorologic poate fi determinat, atât cu aparate cu citire
directă, cât şi cu aparate înregistratoare.
Atât observaţiile instrumentale, cât şi cele vizuale, se efectuează la termene standard
conform programelor meteorologice mondiale şi anume: la orele 0, 6, 12, 18 UTC în
cazul Programului climatologic şi din oră în oră în cazul Programului sinoptic.
In cazul observaţiilor topoclimatice, acestea se efectuează începând cu aparatele instalate pe
sol şi apoi, pe verticală şi în adăposturi. Acest lucru este necesar deoarece procesul de încălzire
începe de jos în sus, încât să poată fi evitate erorile de supraîncălzire sau răcire a
suprafeței solului.
In cazul observaţiilor sinoptice şi de climat, acestea se efectuează începând cu cele din
adăpostul meteorologice; ordinea şi durata efectuării observaţiilor la termenele respective se
realizează între minutele de mai jos ale orei precedente, astfel:
- la si 15 - 17 minute se determină temperatura pe sol şi în sol şi se constată starea
suprafeţei solului (umed, uscat, cu strat de zăpadă afânat, geruil etc.);
- la şi 18 19 minute se efectuează determinările la aparatele înregistratoare, astfel:
pentru termografsi higrograf la ora 12, pentru barograf, după ora 12; pentru pluviograf la 6 şi
18; pentru heliograf, după apusul Soarelui; pentru strat de zăpadă, chiciură si polei la ora
6;
- la şi 20 - 23 minute, giruetele;
- la şi 24 - 25 minute, pluviometrul (înlocuirea colectorului);
-

la şi 26 29 minute, la aparatele cu citire directă din adăpostul din stânga

(psihrometru, higrometru, termometrele de maximă şi de minimă);
- la şi 30 minute, la barometrul cu mercur din interiorul
staţiei;
- la şi 31-34 minute, observaţii instrumentale asupra stratului de zăpadă (grosime,
densitate);
- concomitent se fac observaţii vizuale asupra nebulozității, vizibilităţii şi a altor fenomene
meteorologice.
Pentru rigurozitatea determinărilor instrumentale, observatorul trebuie să respecte
anumite reguli de comportament care solicită atenţie mare, efectuarea corectă şi
la termen a observaţiei, notarea imediat în registru a datelor obţinute şi transmiterea
lor urgentă la centrele regionale de colectare. Orice falsificare a datelor, din neglijenţa
efectuării observaţiilor, este cu uşurinţă depistată şi sancţionată ca atare.
De asemenea, pentru buna funcţionare a aparatelor, observatorul este obligat ca
înainte de efectuarea observaţiei la termenul respectiv, să efectueze rondul
preliminar pentru a verifica starea aparatelor. Dacă constată unele defecţiuni este
obligat să le înlocuiască.

Standardul efectuării observaţiilor:

- la orele 0, 6, 12, 18 se execută rondul preliminar, se sunt efectuate determinări asupra
vântului, nebulozităţii şi temperaturii solului.
- la orele 6, 18- este verificată starea solului
-

la orele 1, 7, 13, 19 se determină temperatura aerului, umezeala aerului; sunt

citite următoarele instrumente: termograful, higrograful, pluviograful; se marchează
semnele pe diagramele diferitelor aparate înregistratoare; se citeşte barometrul şi
barograful; se determină vizibilitatea şi fenomenele atmosferice;
- la orele 13, 19 sunt schimbate diagramele aparatelor înregistratoare;
- la orele 7 - 19 este înlocuit colectorul pluviometrului şi se măsoară cantitatea
de precipitaţii atmosferice.

Scanned with CamScanner

Scopul observaţiilor meteorologice este:
- de a informa permanent cu date Centrele regionale şi implicit Centrul
Naţional de Prevedere a Vremii, precum şi diferite instituții de stat şi mass-
media, interesate să cunoască starea şi evoluţia timpului;
- de a contribui la acumularea unei baze de date meteorologice necesare efectuării de studii
şi cercetări asupra legilor de dezvoltare a proceselor şi fenomenelor atmosferice,
elaborării anuarelor meteorologice şi atlaselor climatologice;
-de a asigura sprijinul permanent al diferitelor ramuri ale economiei, a căror
activitate şi rezultate depind de condiţiile de vreme şi cele de climă;
- de a monitoriza şi gestiona fenomene le meteorologice de
risc.
Observaţiile meteorologice centralizate la ANM servesc şi pentru prognoza vremii
în Europa. Orele de observaţie diferă în funcţie de sezon, putându-se stabilii două ore
oficiale:
-O.I.R.-ora oficială de iarnă a Romanici (1, 7, 13, 19) în conformitate cu timpul solar
mediu local de la staţie;
-O.V.R.-ora oficială de vară a României (2, 8, 14, 20), decalată cu o oră faţă de cea
oficială ca pe întregul continent.

Inventarul aparatelor şi instrumentelor meteorologice

Aparate pentru determinarea duratei de strălucire a Soarelui. Se realizează cu ajutorul

heliografului. Acesta este compus dintr-o sfera de sticlă, în spatele căreia se află un
suport pentru diagramă. Diagrama, denumită heliogramă, este divizată în ore şi minute;
în timpul strălucirii Soarelui este arsă de razele solare concentrate de sfera de sticlă pe un
focar situat pe această diagramă; intervalul orar ars de pe diagramă indică durata cât a
strălucit Soarele.

Aparate pentru determinarea energiei solare radiante. Se utilizează aparatele:

• actinometrele, de diferite tipuri, pentru radiația solară directă;
albedotnetru, pentru radiația solară directa si
difuză;
•piranometrul, pentru radiația globală şi
difuză;

Aparate pentru determinarea temperaturii pe sol, în sol, în aer, la diferite nivele şi

în adăpostul meteorologic. Se folosesc:
• termometre ordinare (cu mercur), care redau temperatura la momentul
respectiv;
• termometrul de minimă (cu alcool), care indică cea mai mică valoare de temperatură de
pe sol sau din aer, din ultimele 24 de ore;
• termometrul de maximă, care redă cea mai mare valoare de temperatură din ultimele
24 de
ore;
 •psihrometrul, compus din două termometre ordinare
cu mercur.

cel din dreapta, prevăzut cu un tifon (termometrul umed);

cel din stânga, fără tifon (termometrul uscat), care serveşte pentru determinarea mai
multor parametri climatici: temperatura aerului din adăpostul meteorologic;
tensiunea vaporilor de apă; umezeala relativă a aerului; deficitul de saturație;
temperatura punctului de rouă;
termograful, aparat înregistrator cu diagramă zilnică sau
săptămânală;
• termohigrobarograful, aparat înregistrator cu o diagramă complexă zilnică sau
săptămânală, care serveşte pentru înregistrarea simultană a mai multor parametrii climatici:
temperatura aerului; umezeala relativă; presiunea atmosferică;
• termometre Savinov şi termometre cu tragere verticală pentru determinarea
temperaturii în sol, la diferite adâncimi; în acest caz se folosesc numai aparate cu citire
directă;
geoglaciometrul (tip Danilin), se utilizează pentru determinarea adâncimii
îngheţului, respectiv adâncimea la care temperatura este mai mică de 0°C, care
determină îngheţarea apei.
·

Aparate pentru determinarea umezelii aerului. Se utilizează următoarele

aparate:
• higrometrul cu fir de păr;
• higrometrul metalic;

Scanned with CamScanner

• psihrometrul, care utilizând valorile de la cele două termometre, umed şi uscat,
permite obţinerea umezelii relative, a tensiunii vaporilor de apă, a deficitului de
saturație și a temperaturii punctului de rouă din tabelele psihrometrice, după cum s-a
precizat mai sus;
•

higrograful, aparat înregistrator cu diagrame zilnice sau

săptămânale;
termohigrobarograful, înregistrator complex cu diagrame zilnice sau săptămânale
care redă simultan temperatura, umezeala relativă şi presiunea atmosferică.

Aparate pentru determinarea precipitaţiilor atmosferice în acest scop se

folosesc:
• pluviometrul tip I.M.C., cu două corpuri pentru a putea înregistra şi cantităţile
excepţionale de precipitaţii, în acest scop se foloseşte eprubeta pluviometrică, pe care
se poate citi înălţimea stratului de apă căzut (în mm), raportat la unitatea de suprafaţă;
• pluviograful, apărătoare înregistrează precipitaţiile
lichide;
·

drosometrul, pentru rouă;

evaporimetrul, lip eprubeta, pentru apa evaporată existentă
în aer;
evaporimetrul cu cântar, pentru apa evaporată din
sol;
densimetrul, pentru densitatea straiului de
zăpadă;
rigla de zăpadă, pentru determinarea grosimii stratului de
zăpadă.

Aparate pentru determinarea direcţiei şi vitezei vântului. Pentru aceasta se

folosesc:
• girueta cu placă grea, pentru vânturile tari;
• girueta cu placă uşoară, pentru cele cu viteze mici;
• girueta de mână, pentru viteza şi direcţia vântului în spațiul micro- şi
topoclimatic;
⚫ anemometru de mână, de mai multe tipuri (cu palete şi cupe), care redă viteza
vântului în m/s în funcţie de numărul de rotaţii (fiecare rotaţie pe un cadran de
36<âste egal cu 100m/s) împărţit la timpul consumat de rafalele de vânt;
anemograful şi anemocinemograful, care înscriu pe diagrame viteza vântului,
instalate în adăpostul staţiei.

Determinarea presiunii atmosferice. Se utilizează următoarele aparate:

• barometrul cu mercur;
• barometrul metalic;
barograful, aparat înregistrator, cu diagrama simplă, zilnică sau
săptămânală, pentru presiune,
termohigrobarografui, cu diagrama pentru mai multe
elemente.

Fiecare aparat în parte trebuie utilizat cu grijă şi întreţinut corespunzător pentru a nu se

deteriora şi induce erori. Structura fiecărui aparat şi modul de funcţionare se
găsesc în Instrucțiunile pentru posturile şi staţiile meteorologice, elaborate de
I.N.M.H. şi care există în dotarea fiecărei staţii meteorologice.

La staţiile meteorologice permanente, fără întrerupere, se realizează observaţii asupra

fenomenelor meteorologice. La unele dintre acestea se efectuează şi observaţii
asupra radioactivităţii naturale. La stațiile agrometeorologice se mai efectuează, în
paralel, observaţii fenologice asupra unor culturi, specii de plante sau pomi
fructiferi.

Scanned with CamScanner