Sunteți pe pagina 1din 34

Analiza starii mediului in municipiul Calarasi

Cuprins:

Date generale municipiul Clrai.......................... Error: Reference source not found Asezare geografica....................................................... Error: Reference source not found Relieful........................................................................ Error: Reference source not found Clima........................................................................... Error: Reference source not found Solul i resurse naturale................................................Error: Reference source not found Apa.............................................................................. Error: Reference source not found Vegetatia si fauna.........................................................Error: Reference source not found Analiza starii mediului in municipiul Calarasi........Error: Reference source not found Calitatea aerului........................................................... Error: Reference source not found Calitatea aerului ambiental....................................... Error: Reference source not found Pulberi n suspensie..................................................Error: Reference source not found Gazele cu efect de sera............................................. Error: Reference source not found biecti!e i m"suri pentru gestionarea calit"#ii aerului.......Error: Reference source not found Calitatea apei................................................................Error: Reference source not found Calitatea apei flu!iului $un"rea................................Error: Reference source not found Calitatea apei lacului %ezeru&C"l"rai........................Error: Reference source not found Poluarea apelor.........................................................Error: Reference source not found Analiza calitatii si poluarea solurilor.............................Error: Reference source not found Eroziunea i degradarea solurilor.............................Error: Reference source not found Calitatea faunei si a florei............................................. Error: Reference source not found Arii naturale prote'ate..............................................Error: Reference source not found Arie de Protec#ie Special" A!ifaunistic"................... Error: Reference source not found (iodi!ersitate........................................................... Error: Reference source not found )actori de poluare industriala........................................Error: Reference source not found Gestionarea deeurilor. $epozite de deeuri..................Error: Reference source not found Evaluarea starii mediului...................................... Error: Reference source not found Concluzii.....................................................................Error: Reference source not found (ibliografie......................................................................................................................... ........Er ror: Reference source not found

Date generale municipiul Clrai

Asezare geografica Municipiul Clrai este situat n partea de Sud&Est a C+mpiei Rom+ne, pe malul st+ng al bra#ului (orcea, la - .m de desprindere a acestuia din flu!iul $un"rea. Este o localitate amplasat" n sudul 'ude#ului C"l"rai, ntr&o zon" transfrontalier" cu (ulgaria, cu perspecti!e de dez!oltare a circula#iei flu!iale i terestre c"tre estul Europei Centrale i Peninsula (alcanic".

Suprafa#a municipiului este de /0 0** 1a. Vecin"#"tile unit"#ii teritorial&administrati!e a municipiului sunt urm"toarele: - 2ord comuna 3tefan Vod"4

Est : Sud : Vest :

comuna 5odelu4 comuna stro! din 'ude#ul Constan#a, Republica (ulgaria4 comuna Cuza Vod".

Relieful 5unicipiul C"l"rai este amplasat at+t n 6unca $un"rii, c+t i n C+mpia Rom+n". raul C"l"rai este situat n cadrul C"mpiei Rom+ne, n sectorul acesteia numit ("r"ganul Sudic, respecti! C+mpul C"l"raiului 78erasa C"l"rai9 situat la sud de C+mpul 3tefan Vod" 7/:&*; m alt.9. Cu altitudini de *; < =; m c+mpia este relati! plan", i prezint" mici depresiuni . Clima 5unicipiul C"l"rai se suprapune climei specifice p"r#ii de Sud&Est a Rom+niei,respecti! a C+mpiei Rom+ne de est,a!+nd in ansamblu un caracter temperat continental, determinat de circula#ia atmosferic" specific" p"r#ii de sud<est a Europei Centrale i a regimului radia#iilor solare din zona latitudinilor medii.Regimul climatic general este omogen n tot cuprinsul teritoriului ca urmare a uniformit"#ii reliefului de c+mpie. El se caracterizeaz" prin !eri foarte calde cu precipita#ii nu prea bogate, ce cad mai ales sub form" de a!erse i prin ierni relati! reci, marcate uneori de !iscole puternice, dar i de frec!ente perioade de nc"lzire, care pro!oac" discontinuit"#i n distribu#ia temporar" i teritorial" a stratului de z"pad". >n e?tremitatea sudic" a 'ude#ului, unde este amplasat 3i municipiul C"l"rai se indi!idualizeaz" topoclimatul specific luncii $un"rii, cu !eri mai calde i ierni mai bl+nde dec+t n restul c+mpiei. Regimul climatic general este omogen n tot cuprinsul oraului,caracteriz+ndu&se prin !eri deosebit de calde,precipita#ii cantitati! nesemnificati!e,sub form" de a!erse,ierni reci ,marcate uneori de !iscole puternice,dar i de perioade de ncalzire,care pro!oac" discontinuit"#i n distribu#ia temporar" a stratului de zapad".Putem !orbi de un topoclimat urban pentru cartierele centrale situate pe malul (orcei,cu o umezeal" a aerului diferit" de cea a cartierelor Car"midari,Gar".Ceremac ,etc. 8emperatura medie anual" este cuprins" ntre /;,0 @C la )undulea i //,0 @C la C"l"rai. >n condi#iile men#ionate mai sus precipita#iile nregistreaz" !alori medii la fel de omogene ca i temperaturile ntre :;;&:=; mm 7/ mm A /;;;; litriB1a A / litriBm *9. >n anii secetoi acestea scad sub 0:; mm. Solul i resurse naturale 8eritoriul municipiului este situat pe o mare unitate structural" cunoscut" n literatura de specialitate sub numele de platforma moesic". Acesteia i corespunde din punct de !edere morfologic C+mpia Rom+n". >n alc"tuirea platformei 5oesice distingem dou" eta'e structurale: soclul i cu!ertura sedimentar", analizate prin fora'e pe ntreaga lor grosime.

>n alc"tuirea soclului intr" isturi cristaline, str"b"tute de masi!e granitice, i Cisturi !erziC care apar la zi n masi!ul Central $obrogean, iar n 'um"tatea sudic" soclul este format din isturi cristaline de tip palazu. $epozitele calcaroase (arreniene din zona C"l"rai situate la ad+ncimi de /D; < ::0; m litologic sunt reprezentate prin calcare fisurate i calcare dolomitice. Straturile de nisip i pietri cunoscute sub numele de EStratele de )r"tetiF constituie principala roc" ac!ifer". CStratele de )r"tetiF nu sunt e?ploatate n prezent dec+t n mic" m"sur", e?ist+nd disponibilit"#i rele!ante n (azinul $un"rii. %n acest conte?t, aspectul c!asiorizontal al reliefului i fragmentarea redus" a oferit condi#ii fa!orabile pentru practicarea agriculturii. 8erenurile agricole ocup" o suprafa#" de -=,*G din e?tra!ilan din care arabilul HI,DG. Solurile, constituite n cea mai mare parte din diferite tipuri de cernoziomuri i din soluri alu!ionale, au o fertilitate ridicat", ceea ce permite practicarea pe scar" larg" a agriculturii, predominant fiind caracterul cerealier al productiei !egetale. Apa Situat n bazinul dun"rean, la contactul a dou" subunit"#i geografice ale C+mpiei Rom+ne: C+mpia ("r"ganului i 6unca $un"rii, teritoriul municipiului C"l"rai prezint" un poten#ial 1idrologic !ariat, constituit din ape subterane cu un caracter puternic, ascensional, put+nd furniza debite considerabile 7D,0&// lBs9. Strate ac!ifere freatice cu debite importante apar n depozitele grosiere din lunca i terasa C"l"rai. Este de re#inut faptul c" relieful actual din lunc" a suferit modific"ri profunde datorit" inter!en#iei antropice: ndiguire n mai multe etape, desec"ri, realizarea de canale de iriga#ii, a canalului na!igabil ce deser!ete S.C.8E2AR%S & $ 2AS%$ S.A., rectificarea zonei Gura (orcei, amena'area lacului de agrement de la gura de !"rsare a Jirl"ului, etc. alt" surs" natural" a municipiului C"l"rai o reprezint" apele de suprafa#". )lu!iul $un"rea m"rginete la sud teritoriul oraului, iar bra#ul (orcea, ce se desprinde pe malul st+ng n a!al de punctul C1iciu, str"bate aria urban" de la sud&nord spre sud&!est, dup" ce formeaz" cotul (orcii. (ra#ul (orcea pe care se afl" amplasat municipiul C"l"rai are HH .m lungime. Pe malul st+ng s&a relizat un canal industrial 7/; .m lungime9 amena'at pentru a permite bar'elor nc"rcate cu materii prime 7fier !ec1i, minereu, c"rbune9 s" a'ung" la S.C. 8E2AR%S < $ 2AS%$ S.A.. S&a realizat i un port mineralier pre!"zut cu instala#tii de ncarc"re&desc"rcare i dane de acostare a na!elor flu!iale. Canalul este tra!ersat de un pod modern cu patru benzi de circula#ie ce leag" oraul de punctul de trecere a $un"rii de la C1iciu < stro!, fiind totodat" i un e?celent loc de pescuit i antrenament pentru sporturile nautice. >n apropierea oraului se afl" %ezerul&C"l"rai, arie de protec#ie special" ac!ifaunistic", n suprafa#" de *.DII 1a. Este un lac de lunc" situat pe dreapta drumului na#ional (ucureti < C"l"rai, legat de (orcea printr&un pri!al Jirl"u. Rezer!a#ia natural" %ezerul&C"l"rai cuprinde luciul de ap" 7bazine piscicole, canale na!igabile i de desecare9, !egeta#ia palustr" pe o band" de :; m l"#ime ce ncon'oar" lacul i bazinele piscicole 7stuf, papur", rogoz9 precum i o zon" de pa'iti umede, culturi agricole i p"dure.

Partial desecat i ndiguit, el a func#ionat ca o ntins" depresiune lacustr" a!+nd *&0 metri ad+ncime. Are un !olum de ap" de cca =;;.;;; metri cubi, /- .m de diguri, nalte de * m, i&a mai diminuat suprafa#a 7*;; 1a9 i functioneaz" din /H-D ca amena'are piscicol". Suprafa#a lacului la ni!el normal de reten#ie este de -:- 1a, con#in+nd 1eletee i pepiniere pentru creterea i nmul#irea petilor n cadrul S.C. Piscicola C"l"rai. egetatia si fauna )lora i faun" 'ude#ului C"l"rai sunt caracteristice zonelor de step" i sil!ostep", fiind direct influen#ate de starea factorilor de mediu din 'ude# i de ac#iunile antropice .6a ni!elul 'ude#ului C"l"rai, ma'oritatea !egeta#iei este reprezentat" de culturi de plante te1nice i cerealiere. Kona stepei ocup" cea mai mare parte a 'ude#ului C"l"rai, i partea de nord si nord&!est a teritoriului municipiului C"l"rai, fiind caracterizat" prin ste'ar brum"riu cu ar#ar t"t"resc, dispersate ntre terenurile agricole i areale restr+nse de pa'iti secundare stepice n care predomin" gramineele & firu#" cu bulb, firu#" b"rboas", laptele c+inelui, colilie, pir crestat, p"iu, i mai pu#in dicotiledonatele < pelini#", trifoiul . Vegeta#ia azonal" i intrazonal" este specific" luncii $un"rii, prin urmare si municipiului C"l"rai n partea lui sudic" i sud&estica. Vegeta#ia azonal" este caracterizat" prin z"!oaie de lunc" alc"tuite din plop, salcie, leauri de lunc" cu garni#", grupuri cu salc+m, frasin, ulm, carpen, carpini#", !iin turcesc, plante ag"#oare, liana greceasc" i planta#ii de plop ntre care se intercaleaz" pa'iti de lunc" cu iarba moale, coada !ulpii, pir t+r+tor, specii de rogoz, pipirig i terenuri culti!ate. 6a acestea se mai adaug" !egeta#ia 1igrofil" i 1idrofil" a b"l#ilor din lunca $un"rii, %ezerul C"l"rai i pri!alul Jirl"u format" din stuf, ment", forma#iuni de plaur cu nuferi, s"geata apei, iarba broatelor, piciorul cocoului de ap", comunitati de plante ac!atice de ape dulci 7plutici, linti#a de balt"9. )auna s"lbatic" din zona municipiului C"l"rai este reprezentat" de elemente tipice adaptate agrobiocenozelor din zonele de step" ca: oareci i obolan, di1or de step", orbete, pop+nd"u, ne!"stuic", graur, gugustiuc, porumbel salbatic, turturica, sturz, cioc+rlie, co#ofana, pesc"ru, fazan, pot+rnic1e, op+rla de iarb", arpele, )auna p"durilor de c+mpie este alc"tuit" din e?emplare de c"prior, cerb, 'der de copac, mistre#, pisica s"lbatic", iepure, !iezure, !e!eri#a, c+inele enot sau mangutul, cioc"nitoare, bufni#e, porumbel gulerat, sticle#i, fazani, melci. )auna luncilor i lacurilor este reprezentat" de !idr", !ulpe, becatina comuna, lii#a, rata salbatica, melci, ac!ila, oimul, leb"da, barza. >n iezere i ostroa!e cuib"resc: pelicanul cre#, pelicanul comun, cormoranul mic, cormoranul mare, barza alb", barza neagr", st+rcul de noapte, st+rcul galben, st+rcul de ciread", leb"da de !ar", leb"da de iarn", egreta mic", egreta mare, lop"tarul, tig"nuul, pesc"ruul albastru, ra#a mic", ra#a pestri#", ra#a mare, pri!ig1etoarea de z"!oi, fluierari de munte, sil!ii, sil!ii cu capul negru, scoicari, pri!ig1etoarea de z"!oi, mierla, frunz"ri#a galben", gaia neagr", 1u1urezul mic, ciuful de p"dure, caprimulg, prigorii, codalb. $intre petii care populeaz" apele lacurilor i b"l#ilor: carasul, crapul, pl"tica, bibanul, al"ul i tiuca, iar in apele $un"rii i (orcei int+lnim somnul, sturionii < morun, nisetru, p"struga, cega, i scrumbia de $unare.

6umea animal" a fost puternic transformat" prin m"rirea arealului urban si creterea num"rului de locuitori. $omin" roz"toarele: diferite specii de oareci, di1ori, orbetele, pap+nd"ul si ne!"stuica la periferie. $intre p"s"ri: !r"biile, porumbelul s"lbatic,co#ofana,prepeli#a i pot+rnic1ea.S&a aclimatizat si pesc"ruul.%n z"!oaiele c"l"r"ene a fost colonizat fazanul,specie cinegetic".>n e?tra!ilan apar n sezonul de iarna pentru a&i c"uta 1rana c"priorul,mistre#ul,pisica s"lbatic",!ulpea ,iepurele. )auna ac!atic" a constituit i constituie un punct de atrac#ie ,constituind o surs" de 1ran" si de !enituri.Ca poten#ial economic se remarc" speciile migratoare,Facei peti f"r" oaseF,cum i numea Lerodot, sturionii:morunul, nisetru, p"struga, cega&care populeaz" $un"rea,al"turi de scrumbia de $un"re,somnul,crap,pl"tic",babuca,al"u,tiuca etc. 6ucr"rile de ndiguire i desecare au stricat circuitul trofic dintre $un"re si !ec1ile bal#i,care constituiau cea mai mare boga#ie a acestor meleaguri.Ast"zi se duce o lupta aprig" ntre reprezentan#ii statului i persoanele particulare pentru a se respecta legea n perioadele de nc1eiere a sezonului de pescuit i !+natoare. Analiza starii mediului in municipiul Calarasi Calitatea aerului 5onitorizarea calitatii aerului in zona Calarasi se realizeaza in sistem automat , prin doua statii amplasate in punctele C1iciu si $SV Calarasi. !rogrese realizate in domeniul calitatii aerului: 6a ni!elul agentiei Calarasi au fost implementate trei proiecte PLARE care au insemnate progrese in domeniul monitorizarii calitatii aerului : $ez!oltarea unui sistem de control a emisiilor din trafic si surse stationare in regiunea de granita romano & bulgara 5onitorizarea calitatii aerului la frontiera romano& bulgara in sistem automat prin sistemul PS%S $ez!oltarea unui program comun de gestionare a calitatii aerului incon'urator pentru regiunea de frontiera (ulgaria & Romania de&a lungul cursului inferior al $unarii Emisii anuale de dio"id de sulf #S$%& Alaturi de arderile combustibililor fosili , o serie de ramuri industriale, ca de e?emplu industria metalurgica , industria alimentara ,etc. polueaza cu o?izi de sulf . Emisiile de o?izi de sulf inregistreaza o continua scadere in 'udetul Calarasi , datorita inlocurii combustibililor cu continut ridicat de sulf , pacura , C6M , motorina , cu calor , propan , gaz metan . Contributia la emisia de S * se datoreaza arderilor in : & centrale termice de incalzire de zona B cartier & instalatii de ardere neindustriale & arderi in industria de prelucrare & procese de contact

& procese de productie 7 industria metalurgica , industria sticlei , asfaltarea drumurilor 9 & industria lemnului , 1artiei & transport

'udetul Calarasi Emisii anuale de S;* 7 tBan9

%(() -*-.::

%((* -*0.*IH

%((+ HHD.-/

%((, I/;.:I

%(-( :D*.D;

Emisii anuale de dio?id de sulf Emisii anuale de mono"id si dio"id de azot #.$"& Contribu#ia la emisia de 2 N se datoreaza arderilor n : & centrale termice de nc"lzire de zon" B cartier & instala#ii de ardere neindustriale & arderi n industria de prelucrare & procese de contact &procese de produc#ie 7industria metalurgic", industria sticlei, asfaltarea drumurilor9 & industria lemnului, 1"rtiei & transport Rezultatele sunt ob#inute pe baza c1estionarelor completate de c"tre operatorii economici i au la baz" metodologia C R%2A%R . 'udetul Calarasi Emisii anuale de 2;N 7 tBan9 %(() 0;:.IHD %((* I=0.D0D %((+ :H.H= %((, /:-/.0I %(-( H:H.=D

Emisii anuale de 2

"

Emisii anuale de amoniac #./0& $intre sursele artificiale, cea mai important" surs" n producerea amoniacului este agricultura, iar din cadrul acesteia, ponderea o de#ine industria zoote1nic". Emisiile de amoniac sunt generate de de'ec#iile rezultate din creterea animalelor i din ngra"minte c1imice azotoase utilizate n cultura plantelor.

Rezultatele sunt ob#inute pe baza c1estionarelor completate de c"tre operatorii economici i au la baza metodologia C R%2A%R . Creterea emisiilor de amoniac din ultimii ani se datoreaz" : & creterii num"rului operatorilor economici care au furnizat date pentru ntocmirea in!entarului anual de emisii & re!igor"rii acti!it"#ilor din sectorul zoote1nic 'udetul Calarasi Emisii anuale de 2L0 7 tBan9 %(() *:/-.HD %((* */*H.:D= %((+ *D/-.-I %((, I-0D.:D %(-( -**D.*D

Emisii anuale de 2L0 Calitatea aerului ambiental

Re#eaua de 5onitorizare a Calit"#ii Aerului din zona C"l"rai , este format" din dou" sta#ii automate de monitorizare ce fac parte din Reteaua 2ationala de 5onitorizare a Calitatii Aerului , ec1ipate cu analizoare performante i care aplic" metodele de referin#" impuse de legislatia europeana.Poluan#ii monitoriza#i sunt cei pre!"zu#i n legisla#ia rom+n" transpus" din cea european", !alorile limit" impuse prin 5 :H*B*;;* a!+nd scopul de a e!ita, pre!eni i reduce efectele noci!e asupra s"n"t"#ii umane i a mediului n ntregul s"u. Reteaua are urm"toarea structur": Sta1ia C2- amplasat in zona Orizont , este staie de trafic i monitorizeaz" influen#a traficului asupra calit"#ii aerului, n scopul de a e!iden#ia ni!elul de poluare la care este e?pus" popula#ia. Poluan#ii monitoriza#i: S *, 2 , 2 *, 2 ?, C , P5/; automat i gra!imetric, Pb 7din P5/;9, (enzen, 8oluen, &?ilen, Etilbenzen, m, p < ?ilen 7on line9. Sta1ia C2% amplasat in zona Stadionului Municipal este staie de fond urban i monitorizeaz" ni!elul de poluare din ariile urbane, influenta Oaez"rilor umaneO, f"r" s" fie influen#ate direct de trafic sau industrie. Poluan#ii monitoriza#i sunt : S *, 2 , 2 *, 2 ?, C , zon ,Pb 7din P5/;9, P5/;, (enzen, 8oluen, &?ilen, Etilbenzen, m, p < ?ilen 7on line9. Sunt monitorizati totodata i parametrii meteorologici 7directie i !itez" !nt, temperatur", presiune, radia#ie solar", umiditate relati!", precipita#ii9.

AP5 C"l"rai monitorizeaza calitatea aerului in zona de frontiera romano 3 4ulgara prin doua statii automate amplasate in zona C1iciu i zona $SV 7Proiect PLARE C(C R HH.//.;*.;/ < Sistem comun de monitorizare a cali"#ii aerului n zona de frontier" rom+no < bulgar"9. Sta#iile automate sunt dotate cu analizoare performante de tip PS%S ,i asigura monitorizarea urmatorilor poluanti gazoi : S * , 2 , 2 * , 0 , metoda de analiza fiind metoda $ AS 7 Spectroscopie ptic" de Absorb#ie $iferen#ial" 9. Sta#iile sunt pre!azute cu analizoare automate de P5 /; si C 7 statia C1iciu 9. Sistemul de monitorizarea a calit"#ii aerului pentru zona de frontier" are n componenta i Sta#ie 5eteo automat" de fond care este amplasat" pe platforma sta#iei 5E8E C"l"rai i asigur" determinarea parametrilor meteo pentru zona comun" C"l"rai < Silistra .Parametrii meteo determina#i prin sta#ia meteo automat" sunt : temperatura , !iteza i direc#ia !+ntului , umiditatea, presiunea atmosferic" i radia#ia solar" . !oluan1ii monitoriza1i5 metodele de msurare5 valorile limit5 pragurile de alert i de informare i criteriile de amplasare a punctelor de monitorizare sunt sta4ilite de legisla1ia na1ional privind protec1ia atmosferei i sunt conforme cerin1elor prevzute de reglementrile europene. 6nterpretarea datelor de calitatea a aerului furnizate de sta1iile automate de monitorizare 7n vederea facilitrii informrii pu4licului se face zilnic utiliz8nd indicele general de calitate a aerului conform $rdinului -(,9:%((*. Sta1ie C6&/ ;ip 8rafic 2oca1ie Kona rizont !arametri monitoriza1i S *, 2 , 2 *, 2 ?, C , P5/; automat i gra!imetric, Pb 7din P5/;9, (enzen, 8oluen, & ?ilen, Etilbenzen, m, p < ?ilen S *, 2 , 2 *, 2 ?, C , zon ,Pb 7din P5/;9, P5/;, (enzen, 8oluen, &?ilen, Etilbenzen, m, p < ?ilen 7on line9. Sunt monitorizati totodata i parametrii meteorologici 7directie i !itez" !nt, temperatur", presiune, radia#ie solar", umiditate relati!", precipita#ii9. S * , 2 , 2 * , 0 7analizati prin metoda $ AS 9 ,S * de referinta 7 metoda din rdinul :H*B*;;*9 , P5/; gra!imetric S * , 2 , 2 * , 0 7analizati prin metoda $ AS 9 ,S * de referinta 7 metoda din rdinul :H*B*;;*9 , P5/; gra!imetric

C6&*

)ond urban

Kona Stadionului 5unicipal

C/

)ond

C1iciu

C*

)ond urban

$SV

/;

6ndicatori monitorizati5 Sta1ia 6ndicator >recMedia Media !ercen0 venta #?g:m & na tila ,+ depiri #?g:m0 #?g:m0& #<& & S * /1 I;=H D;.= ; ; H.:D -.:/ 0;.:/ S * *= 1 0;/ D*.= ; ; H.-I -.-: *H.-; 2 * /1 /D0= *;.H ; ; /0.0= H.** :I.D/ 2 ? /1 /D0= */.; ; ; 0/.** /H.:; /=D./0 P5/; gra! /=: 0H.I *D /H.0/ 0D.II 0=.:* D*.:/ P5/; nef /I* =I./ / ; /=.H: /*.H; 0D./* C /1 =*D/ =D.D ; ; /.-0 /.=0.*H (enzen /*/: /0.D ; ; /.=; /./D =./I S * /1 -HD: IH.I ; ; D.** I.:D **.=; S * *= 1 *HD/.; ; ; D.** D.;D /H.-D 2 * /1 -0I; I*.I ; ; /I.H* /*.I/ I;./2 ? /1 -0H0 I*.H ; ; *:.:0 /-./H //D.:0 P5/; gra! /-H =-.0 // -.: *D.;0 *I.;I D;.-I P5/; nef /== 0H.= 0 ; /0.;= /;.HI =:.-C /1 */D; *=.D ; ; *.I/ *.:I :./H zon / 1 I//D D/.* ; ; ::.0/ :0.-* //=.=: (enzen 0**I 0-.D ; ; ;./D ;.;0 ;.D%n anul *;/; Statia C1iciu , amplasata in zona de frontiera nu a functionat datorita problemelor te1nice . S * :*;: :H.=* ; ; 0.HD *=.*/ 2 * :;D:D.;; ; I.D* *H.*0 zon :**:H.-; ; :H.== /;0.0; P5/; gra! 0;; D*./H :; /0.I; 0:.:I //=.:* .r. date valide < date valide .r. date = 2

C2-#R.MCA &

C2-% #R.MCA &

C# $!S6S& C% #$!S6S &

//

Channel: SO2 ( ug/ m3) , period: 01 Jan 2010-31 Dec 2010 - Valida e da a
350

300

250

200

150

100

50

0 Jan 2010 Feb 2010 Mar 2010 Apr 2010 May 2010 Jun 2010 Jul 2010 Aug 2010 Sep 2010 Oct 2010 Nov 2010 Dec 2010

CL-1 -

CL-2 -

Valorile imisiilor de S * nregistrate n punctele C6&/ i C6&* in anul *;/;

Channel: !O2 ( ug/ m3) , period: 01 Jan 2010- 31 Dec 2010 - Valida e da a
200 1"0 1!0 1 0 120 100 "0 !0 0 20 0 Jan 2010 Feb 2010 Mar 2010 Apr 2010 May 2010 Jun 2010 Jul 2010 Aug 2010 Sep 2010 Oct 2010 Nov 2010 Dec 2010

CL-1 -

CL-2 -

Valorile imisiilor de 2 * nregistrate n punctele C6&/ i C6&* in anul *;/;

/*

Channel: CO ( mg/ m3) "imp de mediere 1 h , period: 01 Jan 2010- 31 Dec 2010 - Valida e da a
10 $ " # ! 5

3 2 1 0 Jan 2010 Feb 2010 Mar 2010 Apr 2010 May 2010 Jun 2010 Jul 2010 Aug 2010 Sep 2010 Oct 2010 Nov 2010 Dec 2010

CL-1 -

CL-2 -

Valorile imisiilor de C

nregistrate n punctele C6&/ i C6&* in anul *;/;

Channel: O3 ( ug/ m3) "imp de mediere 1h, period: 01 Jan 2010-31 Dec 2010 - Valida e da a
1"0 1!0 1 0 120 100 "0 !0 0 20 0 Jan 2010 Feb 2010 Mar 2010 Apr 2010 May 2010 Jun 2010 Jul 2010 Aug 2010 Sep 2010 Oct 2010 Nov 2010 Dec 2010

CL-2 -

Valorile imisiilor de zon timp de mediere / ora nregistrate n punctele C6&/ i C6&* in anul *;/;

/0

De erminari de #$10 ( ne%elome ric &i gra'ime ric) S a ion C(- 1, period: 01 Jan 2010-31 Dec 2010 - Valida e da a
200%0

1#5%0

150%0

125%0

100%0

#5%0

50%0

25%0

0%0
01 Jan 2010 31 Jan 2010 02 Mar 2010 01 Apr 2010 01 May 2010 31 May 2010 30 Jun 2010 30 Jul 2010 2$ Aug 2010 2" Sep 2010 2" Oct 2010 2# Nov 2010 2# Dec 2010

&M10 'ug()3* -

&M10grv 'ug()3* -

$eterminari de pulberi in suspensie P5/; 7 nefelometric si gra!imetric 9 la statia C6&/ in anul *;/;

De erminari de #$ 10 ( gra'ime ric &i ne%elome ric) S a ion C(- 2, period: 01 Jan 2010-31 Dec 2010 - Valida e da a
$0%0

"0%0

#0%0

!0%0

50%0

0%0

30%0

20%0

10%0

0%0
01+01+10 31+01+10 02+03+10 01+0 +10 01+05+10 31+05+10 30+0!+10 30+0#+10 2$+0"+10 2"+0$+10 2"+10+10 2#+11+10 2#+12+10

&M10 'ug()3* -

&M10grv 'ug()3* -

$eterminari de pulberi in suspensie P5/; 7 nefelometric si gra!imetric 9 la statia C6&* in anul *;/; !oluarea aerului 3 efecte locale

/=

Prin transpunerea i implementarea aPuis&ului comunitar de mediu , la ni!el 'ude#ean , au fost stabilite m"suri pentru pre!enirea , reducerea i controlul emisiilor de dio?id de sulf , o?izi de azot , compui organici !olatili i amoniac . peratorii economici care se afl" sub incidenta directi!elor europene au luat m"suri pentru limitarea emisiilor prin aplicarea masurilor cuprinse n programele de conformare , astfel nc+t s" se respecte cerin#ele (A8 i limitele impuse prin autoriza#iile de mediu . 6a ni!elul 'udetului Calarasi nu putem !orbi de zone critice din punct de !edere al poluarii atmosferei . %n timp s&au inregistrat depasiri ale limitei pre!azutede rdinul :H* B*;;* pentru pulberile in suspensie P5/; , in municipiul Calarasi , depasirile datorindu&se traficului intens 7 indeosebi in zona statiei C6&/& rizont 9 ,topoclimatului local , in perioadele de !ara cu temperaturi ridicate si regim plu!iometric deficitar, dar si datorita incalzirii locuintelor cu alti combustibili , e?ceptie gazul metan 7 mai ales in zona de reprezentati!itate a statiei $SV 7 Sistem PS%S 9. $4iective i msuri pentru gestionarea calit1ii aerului >mbun"t"#irea calit"#ii aerului ambiental n zonele urbane n conformitate cu standardele de calitate prin : & reducerea impactului traficului rutier asupra calit"#ii aerului n orae, & reducerea emisiilor de la sistemele de nc"lzire indi!iduale, & realizarea izol"rii termice a cl"dirilor & asigurarea controlului emisiilor la sursele industriale i instalarea de ec1ipamente de depoluare la toate sursele cu impact semnificati! !rogramul de Management al Calit1ii Aerului 7n zona Clrai . pre!ede urm"toarele masuri pentru mbun"t"#irea calit"#ii aerului n zona C"l"rai : & pentru industrie & conformarea instala#iilor i realizarea automonitoriz"rii4 & audituri energetice pentru a e!alua eficienta folosirii resurselor : energie, ap", materii prime 4 & nc1iderea instala#iilor sau a liniilor de produc#ie care nu se conformeaz" cu !alori limit" impuse de autoriza#ie i legisla#ia n !igoare4 & pentru sectorul locuin#e & e?tinderea re#elei de gaze naturale e?istente n oraul C"l"rai i n comunele limitrofe 4 & izolarea termic" a cl"dirilor, izolarea zidurilor, acoperiurilor i nlocuirea ferestrelor 4 & audituri energetice, pentru a e!alua mai bine posibilele mbun"t"#iri i pentru o alegere mai bun" a m"surilor de control al emisiilor. S&ar putea realiza n coli, gr"dini#e, institu#ii publice, pentru a e!iden#ia beneficiile ce ar putea fi ob#inute. & pentru sectorul transporturi & mbun"t"#irea ntre#inerii !e1iculelor 7potri!it standardului de inspec#ie 7R28R/9 i nlocuirea !e1iculelor foarte poluante 7sc1ema na#ional" de nlocuire a !e1iculelor !ec1i94 & promo!area benzinei f"r" Pb , a GP6 i trecerea la carburan#ii alternati!i 7biocarburan#i94

/:

& &

mbun"t"#irea re#elei de osele. Amena'area locurilor de parcare atat in zonele rezidentiale cat mai ales in zonele centrale.

A!A Resursele de ap5 Cantit1i i flu"uri Re#eaua 1idrografic" a 'ude#ului C"l"rai este reprezentat" de : - )lu!iul $un"rea < /:; .m 4 - (ra#ul (orcea < -- .m 4 - R+ul Arge < =- .m 4 - R+ul $+mbo!i#a < *0 .m 4 - 6acul 5ostitea < */0 .m lungime cu :-I; 1a luciu de ap" - 6acul G"l"#ui < -/; 1a luciu de ap" 4 - 6acul %ezer < C"l"rai & 0;; 1a luciu de ap" 4 - 6uciu de ap" < 00=/ 1a, incluz+nd lacuri neamena'ate, iazuri piscicole, etc. si se afl" n 'urisdic#ia A2 Apele Romane & Administratia (azinala (uz"u&%alomi#a 7SGA C"l"rai 9, Administratia (zinala Arges& Vedea 7 SGA 5i1ailesti , 'udetul Giurgiu i SGA %lfo!& (ucuresti 9 . Conform datelor furnizate de institutiile responsabile , cantitatile si flu?urile de apa in anul *;/; sunt redate in tabelul alaturat : 'ude1 Calarasi .r crt @azin Sursa /idrografic Arges /. Dunare Suprafata Subteran ;otal Suprafata Subteran ;otal ;otal mii. mc *;;I 0H:.D* %A(%.+% 00/D0 :-H0 0++*) !opula1ie & /ID -*+ ::H0 0*:++A, 6ndustrie & /*-.D* -%).+% I-/: /=** ,(0* 6riga1ii & & *DII /D; 0(9* 0(9* !isci cultur *;;I & %((* /I;HD & -*(,+ -,-(9.(( Alte activit1i & H/ ,& D0: +09 ,%).((

;otal A0)+(.+% ,(%*.(( ,-)0.+% 'udetul Calarasi . Resursele de apa. Cantitati si flu?uri in anul *;/; Apele de suprafa1 Calitatea cursurilor de apa

/-

R+urile interioare ale 'ude#ului C"l"rai, se afl" sub 'urisdic#ia 'urisdic#ia A2 Apele Romane & Administratia (azinala (uz"u&%alomi#a 7SGA C"l"rai 9, Administratia (zinala Arges& Vedea 7 SGA 5i1ailesti , 'udetul Giurgiu i SGA %lfo!& (ucuresti 9 . @azin /idografic Sectiuni de control Arges 7Clatesti9 Arges 7(udesti9 $ambo!ita 7(udesti9 Dunare 5ostistea Colceag (elciugatel e Corata Vanata Argo!a (erza ;otal Bm *D : *0 00.: 00.;; */.;; /*.;; 0I.;; *0.;; */.;; Cal. 6 Cm & Cal. 66 Cm & Cal. 666 Bm & : *0 Cal. 6 Cm & Cal . B m *D $4serva1ii #indicatori care conduc la 7ncadrare nefavora4il& 2&2L=,Pt C( :, CC Cr,)e C(;:,CC &Cr, 2total, Ptotal,58S %n anul *;/; , in 'udetul Calarasi au fost e!aluate de catre $irectia de Ape %alomita < (uzau , din punct de !edere ecologic si c1imic , I corpuri de apa puternic modificate. E!aluarea starii ecologice s&a facut prin monitorizarea sectiunilor in corpuri de apa si prin analogie cu un corp de apa similar pentru un corp de apa. %n urma e!aluarii starii ecologice potentialul ecologic a fost moderat in toate cele I corpuri de apa. Starea c1imica a fost buna pentru

Arges

/I

Calitatea cursurilor de apa in anul *;/; Calitatea lacurilor

toate corpurile de apa .

6acurile aflate pe teritoriul 'ude#ului C"l"rai, se afl" sub 'urisdic#ia A2 Apele Romane & Administratia (azinala (uz"u&%alomi#a. E!aluarea starii ecologice si a starii c1imice a lacurilor naturale, a potentialului ecologic si starii c1imice a lacurilor de acumulare din 'udetul Calarasi s&a facut prin monitorizarea a 0 corpuri de apa :doua naturale si unul artificial. E!aluarea corpurilor de apa naturale s&a facut prin monitorizarea a doua lacuri: Galatui si %ezer Cuza&Voda. E!aluarea corpului de apa artificial s&a facut prin monitorizare a doua lacuri de acumulare7%ezer si )rasinet 9 situate in 'udetul Calarasi si un lac situat in Sectorul agricol %lfo! 7Petrac1iaoia9 . %n urma e!aluarii starea ecologicaB potentialul ecologic a fost moderat in cele 0 corpuri de apa. Starea c1imica a fost buna pentru toate corpurile de apa . @AD6. /6DR$ERA>6 C 2acul Suprafa1 a #Cm%& 6ncadrare a dpv 4iologic 7 e!aluarea elementelor biologice generale 9 Clasa de calitate dpv fizicocFimic 7e!aluarea elementelo r fizico < c1imice generale 9 (un (un $4serva1ii #indicatori care conduc la 7ncadrare nefavora4il &

$unare

Galatui -.H= 5oderat & %ezer & Cuza 0.;/ 5oderat & Voda %ezer 5oderat (un & )rasinet 5oderat (un & Petrac1iaoi 5oderat (un & a Calitatea lacurilor in 'udetul Calarasi in anul *;/; Sursa de date : Administratia (azinala Arges& Vedea Calitatea apei dulci .itra1ii i fosfa1ii 7n r8uri i lacuri

Conform datelor furnizate de Administratia (azinala Arges& Vedea <pe baza analizelor efectuate de 6aboratorul SGA Giurgiu si SGA %lfo! (ucuresti , situatia se prezinta astfel :

/D

(L Arges

Sectiunea 2 0 7 mgBl9 P87mgBl9 bs. Clatesti /,*/&*.0* ;,/D&;,:(udesti ;.;0:&;.0DI ;.=//&D.:* 2itrati si fosfati in rauri si lacuri in 'udetul Calarasi in anul *;/; $"igenul dizolvat5 materiile organice i amoniu 7n apele r8urilor

Conform datelor furnizate de Administratia (azinala Arges& Vedea <pe baza analizelor efectuate de 6aboratorul SGA Giurgiu si SGA %lfo! (ucuresti , situatia se prezinta astfel : (L CC & 2&2L=7mgBl9 5n7mgBl9 Arges Clatesti =.0&//.:/ *.-=&/;.I* /.0-&0.:H (udesti ; &/.HI./H& *=0.0:.DI*&/0.0/* 8abelul %%%.0.ii./ 2itrati si fosfati in rauri in 'udetul Calarasi in anul *;/; Sectiunea * 7 mgBl9

Apele su4terane >n spa#iul 1idrografic administrat de Administratia (azinala (uz"u&%alomi#a au fost identificate i delimitate /D corpuri de ap" subteran" freatic". $intre acestea doar in 0 sunt monitorizate fora'e din 'udetul Calarasi: R %6 //, R %6 /= si R %6 /I. >n anul *;/;, in 'udetul Calarasi au fost monitorizate fora'e si din 0 corpuri de apa care apartin A(A Arges&Vedea. Aprecierea starii calitati!e a fora'elor monitorizate s&a facut comparand !alorile medii determinate cu !alorile de prag stabilite in rdinul /0IB*;;H pri!ind aprobarea !alorilor de prag pentru corpurile de apa din Romania si cu !alorile C5A reglementate de legea 0//B*;;- &6egea apei potabile pentru elementele analizate pentru care nu e?ista calculate !alori de prag. S&a considerat ca un corp de apa subterana este in stare cFimica 4una daca numarul punctelor de monitorizare 7fora'elor9 poluate nu depaseste *;G din totalul punctelor de monitorizare 7fora'elor9 de pe un corp de apa subterana si in stare cFimica sla4a daca numarul punctelor de monitorizare 7fora'elor9 poluate depaseste *;G din totalul punctelor de monitorizare 7fora'elor9 de pe un corp de apa subterana. $aca punctele de monitorizare 7fora'ele9 poluate se grupeaza intr&o anumita zona pe suprafata corpului se considera ca acesta se afla local in stare sla4a. Rezultatele obtinute pentru fiecare corp de apa subterana sunt prezentate in continuare. .r. Crt. Denumire corp apa >oraG : amplasament 6ndicatori analizati : limita impusa aloarea Stare cFimica

/H

Corpul R$62 -- -2unca Dunrii #$lteni1a/8rova&

Spanto! )/, Spanto! )=, Ciocanesti )/r, Ciocanesti ):, (eilic )=, (uliga )-, )acaeni& 8opalu )0

o41inut 2itrati #2 0&9, Amoniu 72L=Q9, Cloruri 7Cl&9, Sulfati 7S =*Q9, 2itriti 72 *&9,ortofosfat i solubili 7P =0&9 si plumb. 2itrati #2 0&9, Amoniu 72L=Q9, Cloruri 7Cl&9, Sulfati 7S =*Q9, 2itriti 72 *&9 si ortofosfati solubili 7P =0&9 2itrati #2 0&9, Amoniu 72L=Q9, Cloruri 7Cl&9, Sulfati 7S =*Q9, 2itriti 72 *&9,ortofosfat i solubili 7P =0&9, cadmiu si plumb.

(una

Corpul R$62-A )acaeni&8opalu )H, EFim4aniCazanesti&Cioc1ina )I, Sudi1i 5arsilieni rd.%% )/, (ora rd.%% )/, 8.Vladimirescu7Sloboz9 %% )/. Corpul R$62 Spanto! )-, 5odelu ):, -* ->eteti (eilic )I, Lagiesti )/, )ierbinti 8irg rd.%% )/, )undulea )/, Mlmeni )/, (arcanesti )/, Valea (isericii )/, Kimbru rd.%% )/, Stoenesti rd.%% )/, 6i!edea 7Poluare9 )/R.

(una

(una

Calitatea apelor su4terane in anul %(-( Apa pota4il i apa de 7m4iere Apa pota4il Sursa de alimentare cu ap" potabil" pentru municipiile C"l"rai i lteni#a este )lu!iul $un"rea. Pentru celelalte zone urbane alimentarea se face din subteran. .r. crt. / * 0 = : 2ocalitatea 6e1liu Gara Roseti 5odelu Calarasi ltenita Sursa suprafa1 - su4teran Profunzime Profunzime Profunzime Suprafata Suprafata olum distri4uit mc-an =H=mcBzi I== mcBzi -D0 mcBzi /0;;; mcBzi *DH: mcBzi !opulatie racordata :IDH -*;; IH;; -H-*I *;H//

*;

Apa potabila < surse,!olum distribuit si populatie racordata . Sursa de date : $irectia de Sanatate Publica Calarasi Calitatea apei potabile furnizate populatiei 'udetului Calarasi poate fi interpretata doar pe baza datelor furnizate de $irectia de Sanatate Publica Calarasi , care are atributii in monitorizarea acesteia. Astfel in anul *;/; , situatia s&a prezentat astfel : Mediul .umar pro4e prelevate .umar pro4e necorespunzatoare cFimic:< DH;BI=.=G IHB*H.:G */B0*.0G .umar pro4e necorespunzatoare 4acteriologic :< =* B :./G -/= B 0/.HG -0 B H-.HG

Mrban /-;= Rural microcentrale *;-/ Rural fantani /0; publice Calitatea apei potabile furnizata in anul *;/; . Sursa de date : $irectia de Sanatate Publica Calarasi Apa de 7m4iere Konele naturale de mb"iere ale municipiului C"l"rai sunt urnm"toarele :

& (ra#ul (orcea , mal st+ng .m H:,/;; < H-,;, Pla'a 8ineretului < pla'a neamena'at" 4 Suprafa#a pla'ei & /:;; mp & (ra#ul (orcea , mal st+ng , .m HI,;;& HD,;; Pla'a automobilitilor < pla'a neamena'at" 4 Suprafa#a pla'ei < :;; mp Atributii pri!ind calitatea apei de imbaiere re!ine $irectie de Sanatate Publica Calarasi . %n anul *;/; s&au prele!at D probe de apa in !ederea efectuarii analizelor fizico < c1imice si bacteriologice , de la pla'ele mentionate anterior . $in datele buletinelor de analiza reiese ca din punct de !edere bateriologic cele = probe de apa sunt necorespunzatoare , iar din punct de !edere fizico < c1imic cele = probe sunt conform 6egii =:HB*;;*. $e asemenea s&au recoltat /: probe de apa de imbaiere de la cele * stranduri din municipiul Calarasi . $in datele buletinelor de analize reiese ca // probe nu corespund bacteriologic , conform 6egii =:HB*;;* , iar /: probe sunt necorepunzatoare din punct de !edere fizico < c1imic . 2u s&au inregistrat in anul *;/; epidemii sau accidente suspecte sau diagnosticate ca fiind determinate de calitatea apei de imbaiere .

Analiza calitatii si poluarea solurilor Solul, ca i aerul i apa, este un factor de mediu cu influen#" deosebit" asupra s"n"t"#ii. $e calitatea solului depinde formarea i protec#ia surselor de ap", at+t a celei de suprafa#" c+t mai ales a celei subterane. Poluarea solului este considerat" ca o consecin#" a unor obiceiuri neigienice sau practici necorespunz"toare, datorat" ndep"rt"rii i

*/

depozit"rii la nt+mplare a reziduurilor rezultate din acti!itatea omului, a deeurilor industriale sau utiliz"rii necorespunz"toare a unor substan#e c1imice n practica agricol". 8in+nd seama de pro!enien#a lor, reziduurile pot fi clasificate n: & reziduuri mena'ere, rezultate din acti!itatea zilnic" a oamenilor n locuinte i localuri publice4 & reziduuri industriale, pro!enite din di!ersele procese te1nologice care pot fi formate din materii brute, finite sau intermediare i au o compozi#ie foarte !ariat" n func#ie de ramura industrial" i de te1nologia utilizat" 7n industria alimentar" < predominant componente organice, pe c+nd n industria c1imic", metalurgic", siderurgic", minier" < predominant substan#e c1imice organice sau anorganice94 & reziduuri agro < zoote1nice, legate ndeosebi de creterea i ngri'irea animalelor4 Elementele poluante ale solului sunt de dou" categorii: & elemente biologice, reprezentate de organisme 7bacterii, !irusuri, parazi#i9, eliminate de om i de animale, fiind n cea mai mare parte patogene. Ele fac parte integrant" din diferitele reziduuri 7mena'ere, animaliere, industriale94 & elemente c1imice, sunt in cea mai mare parte, de natur" organic". %mportan#a lor este multipl": ele ser!esc ca suport nutriti! pentru germeni, insecte i roz"toare, sufer" procese de descompunere cu eliberare de gaze to?ice, pot fi antrenate n sursele de ap", pe care le degradeaz" etc.

Reparti1ia pe clase de folosin1 Situa1ia fondului funciar agricol pe folosin1e a. )ondul funciar a fost reglementat prin 6egea nr./DB/HH/, cu modific"rile i complet"rile ulterioare i reprezint" cea mai important" resurs" natural". )ondul funciar cuprinde totalitatea terenurilor 7inclusi! suprafe#ele ocupate cu ape9 indiferent de destina#ie, de titlul pe baza c"ruia sunt de#inute sau de domeniul public sau pri!at din care fac parte. Conform datelor furnizate de $irec#ia pentru Agricultur" a Judetului C"l"rai, suprafetele pe categorii de folosin#" ale solurilor sunt prezentate n tabelul al"turat. Specifica1ii 1a G Suprafa1a pe categorii de folosin1 Ara4il !uni >8ne1e ii 2ivezi Agricol =/;-II H0-/ I* =I/; *0= =*:;:= H-,-* *,*; ;,;/ /,// ;,;;/;; Situatia fondului funciar agricol pe categorii de folosinte in 'udetul Calarasi in anul *;/;

bs. : Suprafetele pe categorii de folosinta in procente sunt calculate fata de suprafata agricola. Suprafata totala a 'udetului este de :;DID: 1a.

**

Evolu1ia reparti1iei terenurilor agricole pe tipuri de folosin1e 7n Gude1ul Calarasi 7n perioada %((--%(-( .r. Categorii crt folosin1 / * 0 = : Arabil Suprafa1a #Fa& %((%((% %((0 %((A %((9 %(() %((* %((+ %((, =/=ID = -/0; & ://D /H/ A%)%0 , %(-( =/;-II H0-/ I* =I/; *0= A%9(9A

=/0H* =/0/0 =/:II =/-;* =/-;0 =/-/: =/-/: =/=D0 * : H H ; ; ; / P"uni :H/; :0== :0/; :*D/ :*0: :/;/ :*=0 -;HD )+ne#e /D/0= /0= /0= /0= /0= & & Vii ID*; ID::*=:/*; :/*; :/*; ://H ://D 6i!ezi 0*/ 0// 0// *//II /H/ /D= /H/ 8otal A%+-9 A%)*+ A%)*+ A%)*+ A%)), A%)), A%)), A%)%0 agricol , ( ( ( ) ) ) + E!olutia repartitiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinte in 'udetul Calarasi in perioada *;;/ < *;/; Sursa : $atele sunt furnizate de $irectia pentru Agricultura a Judetului Calarasi Evolu1ia terenurilor ara4ile retrase din circuitul agricol perioada %((--%(-(

Conform datelor furnizate de catre ficiul de Cadastru si Publicitate %mobiliara Calarasi din perioada *;;/ < *;;- si de catre $irectia pentru Agricultura a Judetului Calarasi din perioada *;;I < *;/;, situatia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol in anii *;;/ < *;/; este prezentata in tabelul urmator : .r. crt. /. *. 0. =. :. -. I. D. H. /;. *;/; *0 An *;;/ *;;* *;;0 *;;= *;;: *;;*;;I *;;D *;;H Suprafa1 #Fa& /,/0 =,I* =,I; //,HH D:,D: -:,HI *:D,H= **/,*I /*:,// ///,=/

E!olutia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol in 'udetul Calarasi in perioada *;;/ < *;/; Dinamica eptelului 7n perioada %((- - %(-( 7n Gude1ul Calarasi $in datele furnizate de $irectia pentru Agricultura a Judetului Calarasi, in perioada *;;/&*;/; : Categorii de %((%((% %((0 %((A %((9 %(() %((* %((+ %((, %(-( animale (o!ine 00*;; 0*;;; 0/*;; 0*0;; 0-:;; 0==-* 0::*H 0;=-H *-;/: *:;;!ine /0H-;; /*-*;; /*I*;; //-D;; /*:H;; /0=;D* /:*.;*H /-H.*I; /:HD-0 /:;D=/ Caprine D=;; /0;;; //D;; /0D;; /D0;; *;:0: *-0*D *-D*; 0;:00/;-D Porcine /=*I;; /=/*;; /=/*;; /0I0;; /I=*;; /0/;;0 /=:.;=D //=.IIH /;:=I= //-=:0 *-=:0; 0*=I*; 0*:**; *I=:-; *DDD*; *D*IH; 0:D/D:= 0H0::D= =0:HHD P"s"ri *H;-I-: ; ; ; ; ; ; ; ; 0 Cabaline *;=;; *;:;; *;0;; *=/;; *0H;; *;=0/ *;0*H /==I/ /;:/; H*D$inamica septelului in perioada *;;/ < *;/; in 'udetul Calarasi

Clase de calitate ale solurilor 3 calitatea solurilor Clasa %. 7)oarte bun"9& 8erenuri f"r" limit"ri n cazul utiliz"rii ca arabil < 1a Clasa a %%&a. 7(un"9 & 8erenuri cu limit"ri reduse n cazul utiliz"rii ca arabil & 1a Clasa a %%%&a. < 75i'locie9 & 8erenuri cu limit"ri moderate n cazul utiliz"rii ca arabil. & 1a Clasa a %V&a. < 7Slaba9& 8erenuri cu limit"ri se!ere n cazul utiliz"rii ca arabil & 1a. Clasa a V&a. < 7)oarte slaba9& 8erenuri cu limit"ri e?trem de se!ere nepretabile la arabil, !ii i li!ezi & 1a 6ncadrarea terenurilor in clase de calitate Calitatea terenurilor agricole cuprinde at+t fertilitatea solului, c+t i modul de manifestare al celorlal#i factori de mediu fa#" de plante. $in acest punct de !edere, terenurile agricole se grupeaz" n : clase de calitate diferen#iate dup" nota medie de bonitare 7clasa % < D/&/;; puncte clasa a V&a < /&*; puncte9.

*=

Clasele de calitate ale terenurilor stabilesc pretabilitatea acestora pentru folosin#ele agricole. $in datele furnizate de ficiul Judetean de Sudii Pedologice si Agroc1imice Calarasi situatia incadrarii terenurilor in clase de calitate la 0/./*.*;/; este dupa cum urmeaza: Clasa 6 Clasa 66 Clasa 666 Clasa 6 Clasa G din G din G din G din G din total total total total total La La La La La folosin folosin folosin folosin folosin #" #" #" #" #" /*=- *,H* /H=H =:,-D /II= =/,:D 0I:H D,D/ * // /0 H >ncadrarea solurilor pe clase i tipuri n 'ude#ul C"l"rai =0/ / /.;/

>olosin =*--H -

Cla&e de cali a e ale &olurilor in )ude ul Calara&i in anul 2010

2, $, 1, 3,

5,

- '.oarte buna*

-- 'buna*

--- ')/0loc/e*

-1 '2laba*

1 '.oarte 2laba*

>ncadrarea solurilor pe clase i tipuri n 'ude#ul C"l"rai @iodiversitatea Gude1ului Clrai /a4itate naturale Jude#ul C"l"rai este alc"tuit din punct de !edere al 1abitatelor, din medii de !ia#" antropizat" n procent de HD G, dominant" fiind c+mpia. $intre 1abitatele naturale r"mase, unde omul a inter!enit mai pu#in, 'ude#ul C"l"rai este reprezentat de: & ape st"t"toare oligotrofe p+n" la mezotrofe cu !egeta#ie din 6ittorelletea iniflorae i B sau %soeto < 2ano'uncetea4

*:

& ape puternic < mezotrofe cu !egeta#ie bentonic" de specii de C1ara 4 & r+uri cu maluri n"moloase cu !egeta#ie C1enopodion rubri i (idention 4 & pa'iti alu!iale Cnidion dubii

'ude1 Clrai

.umr Fa4itate de .umr Fa4itate de interes na1ional interes comunitar * Labitate naturale n 'ude#ul C"l"rai

Suprafa1a total #Fa& 9A,,

%n 6unca $un"rii i pe ostroa!e g"sim cel mai adesea Fa4itatul codificat ,%A( i numit la ni!el European K"!oaie cu Sali? alba 7salcie alb"9 i Populus alba 7plop alb9 cu RubRs caesius 7mur de mirite9. Asta nseamn" c" n p"durea respecti!" predomin" salcia alb" iBsau plopul alb ca arbori iar ca plant", n stratul ierbos, g"sim foarte mult mur de mirite. Hn alt tip de Fa4itat este cel codificat ,->( i numit P"dure riparian" mi?t" cu Suercus robur 7ste'ar pedunculat9, Mlmus lae!is 7!elni9, Mlmus minor 7ulm de c+mp9, )ra?inus angustifolia 7frasinul&dec+mp9. Acest tip de p"dure se g"sete pe malurile sau ostroa!ele foarte nalte, ntruc+t aceste specii sunt mai pu#in rezistente la inunda#ii. Cel de-al treilea tip de Fa4itat5 codificat ,-E(I, este P"durea alu!ial" cu Alnus glutinosa 7arin negru9 i )ra?inus e?celsior 7frasinul comun9 sau )ra?inus angustifolia 7frasinul&de&c+mp9. >n 6unca $un"rii, acest 1abitat corespunde K"!oaielor de plop negru cu Rubus caesius deoarece p"durea de plop negru din lungul $un"rii are acelai rol ca i p"durea de arin negru din lungul r+urilor din zonele montane i de deal. Cum tipul de 1abitat a fost stabilit naintea ader"rii Rom+niei la Mniunea European", numele acestuia nu a mai fost sc1imbat, pentru c" ar fi presupus un timp ndelungat de negociere ntre toate cele *I de State 5embre. S& a recurs la o ec1i!alare a celor dou" tipuri de p"duri ntruc+t func#iile lor sunt asem"n"toare. >lora i fauna sl4atic

*-

.umr specii flor de .umr specii flor de interes na1ional interes comunitar C"l"rai */ * Specii de flora de interes na#ional i comunitar n 'ude#ul C"l"rai

'ude1

.umr specii faun de .umr specii faun interes na1ional interes comunitar Calarasi /I0 -Specii de fauna de interes na#ional i comunitar n 'ude#ul C"l"rai Stare 'udet !aduri #Fa& < din Stare #Fa& supraf. >avora4ila .efavora4ila .ecunoscuta Gudet =.;; =.;; & & Starea padurilor in anul *;/; $4servatii

'ude1

Calarasi *;0I-T

T2ota < informatiile referitoare la fondul forestier aflatt in proprietatea publica a statului < $irectia Sil!ica Calarasi 'udet ;erenuri /a agricole Calarasi din Arabil care P"uni )+ne#e Vii 6i!ezi < Stare #Fa& din >avora4il sup a Gudet H-.-* *.*; ;.;/ /.// ;.;=/;-II H0-/ I* =I/; *== $4servatii .efavora4ila .ecunoscuta

=/;-II H0-/ I* =I/; *==

& & & & &

& & & & &

*I

Starea fondului funciar in anul *;/;. Sursa de date :$irectia pentru agricultura a 'udetului Calaarsi 'udet Ape CmJ Stare FaJ >avora4ila nr. foraGe *D/ *0; .m .m $4servatii .efavora4il a :/ .m .ecunoscut a & E!acuarea apelor uzate orasenesti neepurate modifica starea raului $ambi!ita si Arges , dupa confluenta acestuia cu raul $ambo!ita

Ape curgatoar e

Calarasi

-: fora'e & & monitorizat e in anul *;/; Starea calitatii apelor in anul *;/; 4Sursa de date :$irectia Apelor %alomita < (uzau 4 $irectia Apelor Arges < Vedea 7 SGA Giurgiu si SGA %lfo! (ucuresti 9

6acuri naturale )ora'e

H,H: .m* 2r. )ora'e A-:

H,H: .m*

&

&

>actori de poluare industriala $espre o dez!oltare industrial" la C"l"rai,se poate !orbi abia dup" anul /H-;. $e la un ora cu un preponderant caracter agricol i comercial ,n care industria mare nu era nici m"car amintit" ,n decurs de apro?imati! *;&*: de ani ,pe 1arta oraului !or aparea ntreprinderi industriale ce !or plasa oraul n categoria centrelor industriale mi'locii. Alegerea municipiului C"l"rai pentru ridicarea Combinatului Siderurgic7Siderca S.A9 a fost 'ustificat" de func#ia portuar" i industrial" a acestui ora.$in punct de !edere economic,$un"rea a constituit un element&c1eie ,deoarece prin intermediul transportului flu!ial ieftin se putea aduce materia prim" ,respecti! minereu de fier i c"rbuni cocsificabili.$easemenea $un"rea asigura apa industrial" necesar" proceselor de produc#ie din cadrul combinatului.

*D

Aceast" unitate industrial" a fost ridicat" pe o fost" groap" de gunoi a oraului,construc#ia ncep+nd n anul /HI-.Pentru a se uura apri!izionarea cu materii prime i e?portul de produse finite s&a realizat un canal flu!ial ,lung de /0 .m,la cap"tul acestuia e?ista un port ce deser!ea direct i e?clusi! cambinatul.>n anul /HDH centrul siderurgic era finalizat n propor#ie de D:&H;G i a!ea circa -:;; de anga'a#i,preconiz+ndu&se ca la finalizarea lui s" aib" circa /:.;;; de anga'a#i.$in ntreaga produc#ie I;G era destinat" e?portului .6a !remea respecti!" era considerat cel mai modern proiect pe plan na#ional i interna#ional,dei era deficitat n ceea ce pri!ete protec#ia mediului,cu toate c" a!ea o sta#ie de epurare a gazelor arse. 8ransformat n anul /HH/ n Societate comercial" ,fostul Combinat Siderurgic ,unitate ce se prefigura a fi faima i m+ndria C"l"raului i a Rom+niei n lume ,a regresat de la un an la altul. >ncep+nd cu anul *;;;,s&a declanat procedura de faliment,n *;;0 partea care nc" mai func#iona din combinat a fost preluat" de S.C $ 2AS%$ S.A ,ocup+nd o suprafa#" de /:; 1a.Partea nefunc#ional" a fost descompus" pentru recuperarea fierului7la construc#ia combinatului s&au folosit =;;.;;; t de fier9,dez!olt+ndu&se astfel o afacere profitabil" cu fier !ec1i.Azi mai func#ioneaz" o#el"ria electric",sec#ia de turnare continu" i laminorul de profile grele i ine. ntindere destul de mare situat" la marginea 2V a oraului,cu aspect de ruine marc1eaz" nemplinirea ambi#iei unui ora de a se ridica la un ni!el economic care poate nu&i era destinat.>n plus aspectul estetic al peisa'ului este gra! afectat,ceea ce a r"mas dezafectat duc+nd la o Cpoluare estetic"F i nu numai . Done li4ere >n municipiul C"l"rai, n prezent, nu func#ioneaz" i nu sunt organizate zone libere.

Ruinele Com4inatului Siderurgic 3Siderca Clrai

*H

Eestionarea deeurilor. Depozite de deeuri !rognoza privind generarea deeurilor municipale Conform Planului 'ude#ean de gestionarea deeurilor creterea anuala a indicatorului de generare a deeurilor este de ;.D;G ceea ce conduce la un indicator de generare a deeurilor pentru anul *;/; de ;.H- UgBlocBzi n mediul urban i de ;.=* .gBlocBzi n mediul rural. Prognoza indicatorului de generare n perioada *;;D < *;/0 este dat" n tabelul de mai 'os:

6ndici de generare Hr4an Rural

%((+ (.,A (.A%

%((, (.,A (.A%

%(-( (.,9 (.A%

%(-(.,) (.A0

%(-% (.,* (.A0

%(-0 (.,* (.A0

. Prognoza indicatorului de generare a deeurilor municipale

!entru Gude1ul Clrai prezentm prognoza pentru generarea cantit1ii deeurilor municipale pentru anii %((, 3 %(-0:
%((, #t& %(-( #t& %(-#t& %(-% #t& %(-0 #t&

0;

-.

/./

/.* Q /.0 /.: /./.I /.D

Deeuri municipale #deeuri menaGere i asimila4ile din comert5 industrie5 institutii5 din care: $eeuri mena'ere 7colectate n amestec i separat9 Mrban Rural $eeuri asimilabile din comert, industrie, institutii 7colectate n amestec i separat9 $eeuri din gradini i parcuri $eeuri din piete $eeuri stradale $eeuri mena'ere generate i necolectate Mrban Rural

+**+*

++(-)

++9A(

+,()+

+,9,+

-;0:I 0H-*: *;I0* D0H* =/H/;=; *D0* =*-H /0/= *H:=

-H;0* =/-/D *I=/= D=:H =**H /;:I *D:: *0D= ; *0D=

I;;;H =*;I: *D/-0 D:*I =*-0 /;-*DID /IHD ; /IHD

I;HH: =*;I: *DH*; D:H: =*HI /;I= *H;/ /*;: ; /*;:

I/HH; =*0;*H-D: D--= =00* /;D0 *H*= -;; -;-

.Prognoza cantit"#ii generate de deeuri municipale pentru 'ude#ul C"l"rai n perioada *;;H < *;/0

6mpactul activit1ilor de gestionare a deeurilor asupra mediului $epozitarea necontrolat" a deeurilor industriale i urbane n interiorul sau la periferia localit"#ilor constituie zone insalubre, afect+nd estetica urban" i s"n"tatea, fiind ade!"rate focare generatoare de boli.

$epozitele de deeuri neconforme din punct de !edere al amena'"rii i modului de e?ploatare sunt surse generatoare de impact negati! i risc pentru s"n"tatea popula#iei i mediu, prin: poluarea aerului4 poluarea apelor de suprafa#" i subterane4 afectarea calit"#ii solului4 proliferarea roz"toarelor, insectelor, etc.4 modific"ri de peisa' i disconfort !izual.

0/

E?ploatarea depozitelor !ec1i este insuficient organizat". $eeurile depozitate sunt n cea mai mare parte neselectate 7se selecteaz" doar componente din 1+rtie i carton, metalice, PE8&uri9. Se #ine numai o e!iden#" a cantit"#ilor de deeuri prin c+nt"rirea !e1iculelor, controlul deeurilor acceptate fiind realizat doar !izual. Mtila'ele utilizate nu asigur" o compactare corespunz"toare a deeurilor, iar acoperirea se realizeaz" par#ial. Prin implicarea consec!enta a autorit"#ilor responsabile s&a reuit reducerea cantit"#ilor de deeuri depozitate ilegal pe terenurile !irane din interiorul localit"#ilor.

Evaluarea starii mediului


%n urma analizei efectuate a celor = factori definitori ai mediului: aer, apa, sol si biodi!ersitate la ni!elul municipiului Calarasi, s&a inregistrat urmatoarea situatie: Aer: D puncte Apa: = puncte Sol: I puncte (iodi!ersitate: I puncte

Pentru realizarea acestei e!aluari s&a folosit un puncta' de la / la /;, unde: / & reprezinta stare foarte proasta /; & reprezinta stare foarte buna. E!aluarea starii mediului la ni!elul municipiului Calarasi, in urma analizei efectuate e!identiaza un total de %) de puncte dintr&un ma?im de =; de puncte.

Concluzii Asa cum se poate obser!a din cele prezentate mai sus, pe teritoriul municipiului Calarasi nu e?ista probleme ma'ore de poluare a mediului. %n cazul poluarii aerului, 0*

foarte putini indicatori depasesc cotele admise,acest lucru datorandu&se indeosebi faptului ca foarte multe centre industriale au fost inc1ise. problema mai mare o reprezinta poluarea apelor, mai ales a raului Arges, prin de!ersarea apelor insuficient epurate de la societatile comerciale si a celor mena'ere. Acest lucru se rasfrange si in calitatea apelor freatice, rezultand o calitate proasta a apei folosite pentru alimentara populatiei.Acest lucru se datoreaza intr&o masura mai mare sau mai mica si folosirii e?cesi!e a ingrasamintelor c1imice pe terenurile agricole. $e altfel pe teritoriul 'udetului e?ista foarte putine spatii !erzi sau parcuri, ceea ce atrage dupa sine o e?punere mai ridicata a populatie anumitor riscuri. 8otodata in municipiul Calarasi o mare problema o reprezinta rampele de depozitare a deseurilor, ma'oritatea fiind neconforme cu regulamentele si care trebuie inc1ise sau mutate intr&o perioada foarte scurta de timp, aceasta problema fiind de actualitate si la ni!el national. E?ista insa si probleme de mediu transfrontaliere,pro!enite de pe teritoriul (ulgariei,acestea fiind de ordin radioacti!, sur!enite de la centrala atomo&electrica aflata foarte apropape de granita cu Romania. Mn alt impact negati! asupra mediului il reprezinta si prezenta fostului combinat siderurgic de la Calarasi,care actualmente nu mai functioneaza,insa care ocupa suprafete intinse de teren degradat si inutilizabil. %n concluzie probleme ma'ore care trebuie rezol!ate intr&un timp cat mai scurt pe teritoriul municipiului Calarasi sunt la ni!elul poluarii apelor 7in special a raurilor& Arges indeosebi9, dar si rezol!area problemelor aparute la ni!elul gestionarii deseurilor. %n sc1imb ceilalti parametrii monitorizati ridica probleme minore la ni!elul impactului negati! asupra mediului,asta rezultand din datele furnizate in raportul anula al Agentiei pentru Protectia 5ediului Calarasi.

@i4liografie /.Ac1im,)7*;;I9,C+mpia ("r"ganului de Sud,rezumat tez" de doctorat *.Ac1im,)7*;;;9,(alta (orcea&peisa'ul geografic regional,ca integritate func#ional" dintre componentele naturale i componentele de umanizare.Analele Mni!ersit"#ii (ucureti,Seria Geografie,anul N6%N,Editura Mni!ersit"#ii din (ucureti 0.C"linescu,R7/H-H9,(iogeografia Rom+niei,Editura 3tin#ific" (ucureti =.5i1"ilescu,V,7/H*/9,$ou" momente din naintarea ar"turilor pe ("r"gan. raul C"l"rai.(uletinul Societ"#ii regale de Geografie,tom N6.8ipografia Cur#ii regale,(ucureti :.5i1"ilescu,V,7/H--9,$ealurile si C+mpiile Rom+niei.Editura 3tin#ific" .(ucureti -.Paric1i,5,St"nil" Anca&6uiza7*;;/9,Solurile Rom+niei,Editura )unda#iei Rom+nia de 5+ine

00

I. Paric1i,57*;;D9,$egradarea i eroziunea solurilor Rom+niei,Editura )unda#iei Rom+nia de 5+ine,(ucureti D.Popp,2,7/HD:9,)lu!iul $un"rea. Editura 3tiin#ific", Pedagogic" i Enciclopedic".(ucureti H.5onografia 5unicipiului C"l"rai7*;;09,Editura Agora,C"l"rai /;.ARL%VA *;;- %2) R5A8%A .R //.VVV.stirilocale.roBcalarasiBWStrategiaWnationalaWdeWmanagementWalWrisculuiWlaWinu ndatii /*.Agen#ia pentru protec#ia mediului C"l"rai:raport starea mediului pentru anii *;;/,*;;*,*;;0,*;;=,*;;:,*;;-,*;;I,*;;D,*;;H

0=