TURISMUL N DELTA DUNRII

CUPRINS:

Argument.. Capitolul ICaracterizarea Deltei Dunarii.................. 1.1Genez i evolutie..................................................... 1.2.Delta Dunrii Resurse naturale................................ 1.3.Agricultura silvicultura i pescuit............................. 1.4.Populaia................................................................... 1.5. ransporturile i co!unicaii.................................... 1.".#olclorul ro!$nesc %in Delta Dunrii................... 1.&.'estigii istorice i religioase......... Capitolul II.

Turi mul in Delta Dunarii

2.1.(onceptul %e turis!....................................... 2.2.)ti!ularea creterii circulaiei turistice........... 2.3.#or!ele turis!ului %e Delt........... 2.4.Rezervaiile turistice %in Delta Dunrii.......... 2.5.*+iectivele turistice %in Delta Dunrii........... 2.".Prote,area !e%iului %eltei........... 2.&.(oncluziisi si propunerei......................................... 2.-..i+liogra/ie.......

Argument

0otivul pentru care a! ales aceast te!1 pentru lucrarea %e atestat1 este 2n principal /ascinaia pe care a! acu!ulat3o %atorit unor nu!eroase %ocu!entare pe care le3a! ur!rit %espre /ru!oasa i !inunata Delt a Dunrii. #ar!ecul acesteia !3a

2nc$ntat nespus %e !ult i !3a lsat plcut i!presionata %e tot ceea ce are 2n %otare. 4n alt !otiv +ine 2nte!eiat pentru care a! ales Delta Dunrii este i %orina !ea arztoare %e a vizita i colin%a acest !iri/ic loc. )u+ aspect turistic1 Delta Dunarii e5ercita un a%evarat !ira,1 !ii %e turisti ro!ani si straini sunt %ornici sa va%a cu proprii lor oc6i aceasta /er!ecatoare regiune1 interesul %e a cunoaste Delta Dunarii ii trezeste in pri!u ran% linistea. *+iectivele lucrrii se concretizeaz 2n7 3prezentarea Deltei Dunrii8 3turis!ul in Delta Dunarii8 Aceast lucrare se a%reseaz persoanelor interesate1turitilor 1 celor care %oresc s investeasc 2n turis!1 i nu nu!ai. Prezenta lucrare 2ncearc s se constituie 2ntr3o provocare pentru toi acei care iu+esc turis!ul i !ai ales pentru cei care vor s3i %e%ice o perioa%a %in viaa i cariera lor. oto%at sunt anse 9 ca la nivel naional turis!ul s /ie unul %in %o!eniile care ar putea relansa econo!ia %eoarece pe l$ng resursele %e care %ispune1 prin structura sa special 3 %atorat printre altele e/ectului !ultiplicator pe care3l genereaz asupra zonelor tangeniale 9 acesta poate %a natere unor nu!eroase activiti cone5e.

!"!" #eneza $i e%olu&ie

Delta Dunrii 2i trage apele %in !asivul P%urea :eagr1 %e su+ v$r/ul ;an%el %in Ger!ania1 prin cele %ou p$raie1 .riga61 la <2= ! i .rege la 1=== ! altitu%ine ce se unesc l$ng localitatea Donauesc6ingen3 Dunarea are un +azin %e recepie %e -1& !ii >!?1 care este %e 314 ori !ai !are %ec$t supra/aa Ro!$niei1 reprezent$n% ca! a 123 a parte %in supra/aa @uropei A1= =5= !ii >!?BC1D. (el !ai t$nr p!$nt al rii1 Delta Dunrii potrivit oa!enilor %e tiin 2i are originile 2n ur! cu apro5i!ativ 13 === %e ani. En /or!area Deltei se contureaz /oarte clar !ai !ulte /aze %istincte. @ste o %elt %e tip clasic1 +ine in%ivi%ualizat1 cu un contur clar %eoarece %e+useaz 2ntr3o !are 2nc6is1 lipsit %e !aree1 un%e

v$nturile au /recven re%us i intensitate !ica1 /avora+ile apariiei %eltelor. (a rezultat al interaciunii %intre /luviu i !are1 Delta Dunrii se 2!parte 2n %ou sectoare7 %elta /luvial 2n vest i %elta /luvio3 !arin 2n est1 separate prin alinia!entul %e grin%uri Fetea 9 (araor!an 9(rasnicol.@a se %esparte in trei +rae1 cu avansari oarecu! egale7 (6ilia3-4 >!1 )ulina3&& >!1 i )/$ntu G6eorg6eAGnsula3)a6alinB3-1>!.C2D. Regiunea %eltei este o c$!pie 2n /or!are alctuit %in relie/ pozitiv Agrin%urileB i relie/ negativ A+raele Dunrii1 canalele1 g$rlele1%epresiunile lacustreB. 4scatul %eltaic reprezint nu!ai 13H %in supra/aa i este alctuit %in 7 3 grin%uri /luviale longitu%inale1 cu orientri %e la vest la est1 care 2nsotesc +ratele Dnarii 8 3 grin%uri /luvio3!ariti!e1 cu orientri %e la nor% la su% create prin aciunea co!un a Dunrii i a !rii 8 3 grin%uri continentale care reprezint resturi %intr3un uscat !ai vec6i Apre%eltaicB .

!"'" Deltei Dun(rii ) Re ur e naturale

Prezentare general Delta Dunrii I2!pria apelorJ i a p!$nturilor pl!%ite %e ape1 este plin %e /ar!ec. Apele !rii i3au restr$ns %o!eniul i s3a artat uscatul1 un p!$nt t$nr1 cl%it su+ oc6ii notri %in rocile /r$!iate ale !unilor i %in solul /ertil al c$!piilor1 cu %ruire 2!prosptat %e +tr$nul Gstru1 cu! nu!eau anticii Dunrea %in

prile noastre. )e % o lupt ne2ncetat 2ntre ap i uscat1%in care uscatul iese 2ntot%eauna 2nvingtor. 0area se retrage 2n ti!p ce uscatul ia /or!a unor %egete %e3a lungul crora apele /luviului 2nainteaz spre est. .ogiile naturale ale %eltei7 p!$ntul i apa1 /lora i /auna sunt %e /apt co!ponentele econo!ice1 %ar i turistice ale teritoriului i peisa,ului geogra/ic originar.

*arta Deltei Dun(rii

+ ,ig" !

Delta Dunrii se a/l acolo un%e Dunrea1 apropiin%u3se %e locul %e vrsare a ei 2n 0area :eagr1 se ra!i/ic i 2i %uce apele pe o larg c$!pie1 ale crei li!ite se 2n%eprteaz la peste 1== >!. En cuprinsul ei se gsesc al+iile +raelor /luviului1 2nsoite %e3o parte i %e alta %e lacuri1 zone !ocirloase1 g$rle i canale. Entreaga vale p$n la r!ul !rii are o pant re%us1 ceea ce /ace ca apele s 2nainteze 2ncet. oate +raele %eltei au li!i consi%era+ile. Entreaga

%elt se prezint ca un ansa!+lu a!/i+iu1 a%ic o 2ntin%ere %e ap %in care se ri%ic grin%uri re%use ca 2nli!e i supra/aC3D. Delta Dunrii /iin% 2n%eose+i un %o!eniu al apelor1 e5ercit aceeai putere %e atracie ca i !area. @5ist ocazia %e a e5plora natura la 6otarul %intre ap i uscat1 un%e se /urete viaa. Peisa,ele %eltei care se succe% pot ascun%e !ari surprize8 %e pil%1 la %eprtare %e c$iva >! %e !are1 2n p%urile %e pe grin%urile Fetea i (araor!an1 cresc ste,ari +tr$ni 2nlnuii %e liane care le acoper trunc6iurile cu /runze1 ca la ecuator. En partea central a acelorai grin%uri se 2nal %une %e nisip1 ca la tropice. )upra/aa total a %eltei este %e 5 "4= >!?1 %in care Ro!$niei 2i revin 4 34= >!?1 %in care 3 ""= >!? se a/l su+ nivelul 0rii :egre1 iar "-= >!? reprezint teren neinun%a+il1 nesupus aciunii sc6i!+toare a apei. (o!parat cu supra/eele altor %elte %in @uropa1 Delta Dunrii este a treia ca !ri!eC4D. Solurile din Delta Dunrii Relie/ul1 roca %e soli/icare1 cli!a1 apele i vegetaia1 prin particularitile lor %e alctuire regional i aspecte %e !ani/estare local1 con%iioneaz apariia anu!itor tipuri %e soluri. En cele %ou /$ii1 !ariti! i %unrean1 apar solurile 6i%ro!or/e1 salinizate i alcaline Acirca 2= === 6aB1 aluviuni i solurile aluviale Acirca 13= === 6aB1 lcovitile .a. Din grupa solurilor 6i%ro!or/e /ac parte7 lcovitile salinizate care se 2nt$lnesc 2n%eose+i pe latura !ariti!. En grupa solurilor ne%ezvoltate se re!arc prezena solurilor nisipoase i nisipurilor !arine salinizate Acirca 5= === 6aB1 cu !are

rsp$n%ire 2n regiunea li!anelor i lagunelor1 precu! i 2n Delta Dunrii. Clima En Delta Dunrii e5ist o cli! te!perat continental1 cu in/luene !arine1 caracterizat printr3o te!peratur !e%ie anual %e 11K(1 cu variaii !o%erate1 in/luenat /avora+il %e apele !rii %in vecintate i %e a+un%ena lacurilor i a +lilor %in interior. Actiunile turistice speci/ice %eltei isi gasesc con%itii opti!e %e practicare apro5i!ativ I5 luni pe an1 %in luna !ai pana in luna octo!+rie1 perioa%a caracterizata printr3o te!peratura !e%ie %e 1<K(1 prin cantitatile re%use %e precipitatii Asu+ 2== !!B prin nu!arul !ic al zilelor ploioase1 ne+ulozitate re%usa1 %urata !are a stralucirii soarelui. Deci particularitatile cli!ei in/luenteaza activitatile turistice precu! si %urata lor %e %es/asurareJC5D. Pri!vara 2nt$rzie su+ in/luena /rigului pe care !area l3a acu!ulat 2n a%$ncurile apelor sale 2n ti!pul iernii. 'ara1 pe linia 6otarelor %inspre ap i uscat1 a%ierea v$ntului1 oric$t ar /i %e sla+1 se si!te 2n clipoceala apei pe l$ng !aluri1 un%e se pro%uce un cl+uc gl+ui. En lunile %e var1 !e%iile lunare ale te!peraturii aerului i cele ale te!peraturii apei la orele 13 variaz 2n !o%ul ur!tor7 2n luna iunie 22K( i respectiv 2=12K(8 2n luna iulie 2414K( i respectiv 2214K(1 iar 2n luna august 25K( i respectiv 211-K(. Anual ca% %oar 3==34== !! %e ap %e ploaie i %e zpezi1 cantitate caracteristic regiunilor secetoase %e pe glo+1 cu vegetaie %e step. (eaa se /or!eaz relativ rar. Delta Dunrii este

consi%erat ca o regiune cu cer senin i ne+ulozitate sczut. Prin co!paraie1 verile sunt rcoroase. oa!na1 vre!ea se !enine cl%uroas !ult ti!p. En luna septe!+rie1 !e%iile lunare ale te!peraturii aerului i cele ale te!peraturii apei la orele 13 sunt %e 21K( i respectiv 1-K(. :u!ai ctre s/$ritul toa!nei1 vre!ea se rcete. Garna apar v$nturile %e nor%1 %e nor%3est i %e nor%3vest ca rezultat al anticiclonilor continentali.

Vegetaia *cup o supra/a %e circa 3 === >!?1 apro5i!ativ "-H %in supra/aa %eltei8 p%urile1 2H8 punile naturale1 circa <H i stu/riile aproape 5&H. @le!entul %o!inant 2n vegetaia %eltei 2l constituie stu/riile1 2n supra/aa %e 2 53= >!?1 /or!ate %in stu/ o!ogen i stu/ 2n a!estec cu alte plante %e +alt cu! ar /i7 papura1 /eriga %e +alt1 rogozul etc. En zona cuprins 2ntre +r$ul %e stu/ i prile /erite %e inun%aii cresc specii %e rogoz1 pipirig1 coa%a calului1 crini %e +alt etc. 0ai aproape %e !al se %ezvolt plantele cu /runze plutitoare1 cu o structur a esuturilor care le per!ite !eninerea pe supra/aa apei1 aceste plante /iin% /i5ate sau nu prin r%cini. Din pri!a grup1 nu/rul al+ i nu/rul gal+en %au o not %eose+it g$rlelor %in %elt. Grin%urile aluvionare neinun%ate au prile 2nalte ocupate %e ier+uri care alctuiesc puni8 pot aprea i specii rezistente la

secet7 o+siga i z$zania. Restul uscatului este ocupat %e salcie1 rc6it1 zlog i ctin. En aproprierea !rii1 covorul vegetal este !ai srccios1 cu plante a%aptate pe solurile nisipoase7 ptlagina %e nisip1 trestia %e c$!puri i varza %e !are. P%urea %e ste,ar %e pe grin%ul Fetea are 2n a!estec esene i 2n special liane1 vi sl+atic i plante !e%iteraneene. Ase!ntoare sunt i p%urile %e pe grin%urile !ariti!e ale %eltei1 2n acestea cresc plopul al+1 plopul negru i plopul tre!urtor1 ste,arul1 /rasinul i via sl+atic.C"D Fauna Aceasta este alctuit %intr3o !are varietate %e specii. Ast/el1 2nt$lni! ani!ale terestre care sunt legate %e ap prin !o%ul lor %e via1 ani!ale care 2i caut 6rana 2n ap sau pe uscat1 ani!ale care sunt str$ns legate %e zona inun%a+il1 ani!ale acvatice i altele. Dintre speciile %e !a!i/ere %e uscat enu!er!7J cer+ul1 iepurele1 vulpea1 %i6orul %e step1 %i6orul ptat1 +ursucul1 iar lista speciilor %e !a!i/ere %e ap inclu%e printre altele7 vi%ra1 nurca1 6er!ina1 nevstuica1 !istreul1 pisica sl+atic i c$inele enot1 !ulte %intre ele /iin% /oarte i!portante %in punct %e ve%ere cinegeticJC&D. @5ist i specii care pot /i consi%erate rariti pentru Delta Dunrii7 nutria originar %in A!erica %e )u% i crescut la noi /ie nu!ai 2n captivitate1 /ie lansat 2n li+ertate 2n zona localitii (araor!an A%evraii stp$ni ai %eltei sunt psrile. En stu/riuri1 pe grin%uri1 2n zvoaie triete o populaie 2naripat /or!at %in 32&

specii1 %in care cui+resc 2n %elt 21- specii i sunt 2n trecere spre alte inuturi 1=< specii. *riginea %i/erit a psrilor7 %e tip !e%iteranean1 !ongol1 si+erian1 european1 c6inez1 arctic1 /ace ca Delta Dunrii s /ie consi%erat una %intre cele !ai interesante %elte ale lu!ii. Dealt/el1 cele 32& %e specii %e pasari care cui+aresc sau trec in pasa,1 reprezinta -=15H %in avi/auna Ro!$niei care cuprin%e un nu!ar %e 4=1 specii iar cele 141 %e specii acvatice reprezint -2H %in avi/auna acvatica europeana.C-D Din punct %e ve%ere /enologic1 speciile %e psri %e i!portan /aunistic i cinegetic1 se 2!part 2n ur!toarele categorii7 Specii e-entare1 care /ie r!$n 2n %elt1 /ie prsesc zona 2n anu!ite perioa%e1 %ar sunt 2nlocuite %e populaiile aceleiai specii1 originare %in alte zone geogra/ice. Din aceast categorie /ac parte7 raa !are1 raa cap +run1 g$sca %e var1 co%al+ul1 /azanul1 gugutiucul1 coo/ana etc. Specii migratoare care pot /i7 En %elt se 2nt$lnesc %ou specii1 respectiv7 le+%a cucuiata A(Lgnus olorB care este oaspete %e var1 i le+%a c$nttoare A(Lgnus (LnusB care poposete 2n %elt pe ti!pul ierniiC<DA#ig.3"B. Prote,area acestor teritorii ale %eltei1 a unor specii %e ani!ale i psri a /cut ca aici s se !enin 2n !are !sur ec6ili+rul natural. (u toate acestea1 viaa 2n rezervaii este in/luenat %e orice !o%i/icare i!portant survenit 2n 2ntregul siste! ecologic %eltaic. aB *aspei %e var1 care se repro%uc 2n zona %eltei i !igreaz !ai la su% pentru perioa%ele reci ale anului. Aa ave!7 pelicanul co!un i

cre1 egreta !ic i !are1 st$rcul purpuriu1 gal+en i pitic1 uliul %e trestie1 poru!+elul %e scor+ur1 prepelia1 cucul1 pupza etc. +B *aspei %e iarn1 psri originare %in zonele nor%ice1 care ierneaz 2n %elt7 raa pitic1 g$sca g$t rou1 oi!uleul %e iarn1 uliul %e step1 6u6urez coa% lung1 cl%raul1 pasrea o!tului etc. Specii -e pa a. care ierneaz !ai la nor% %e teritoriul rii noastre i cui+resc1 %e ase!enea1 !ai la nor%1 trec$n% prin %elt 2n ti!pul pri!verii i toa!nei. De e5e!plu7 raa /luiertoare1 raa suliar1 cocorul1 sitarul %e p%ure1 sturzul viilor etc.

0$lul %e pe /un%ul apelor1 plante su+!erse1 /runzele plantelor natante a%postesc %iverse vieuitoare !icroscopice1 precu! i vier!i1 crustacei i !elci. Fauna cinegetic -mami/ere %0nate 1n -elt( '$natul cu pr ori cu pene reprezint 2n %elt un o+iectiv %e !are interes cinegetic. )e 2nt$lnesc specii %e !a!i/ere rare ca vi%ra1 nurca1 +iza!ul. .iza!ul este un roztor cu +lan ca/enie1 %e !ri!ea unui o+olan !ai %ezvoltat. 0a!i/erele sunt apreciate %e v$ntori %up +ene/iciile a%use c$n% sunt v$nate. 4nele sunt cali/icate ca av$n% o +lan preioas7 vi%ra1 nurca1 +iza!ul. Altele se consi%er c au valoare econo!ic !e%ie7 iepurele1 !istreul8 altele !ai re%us7 lupul1 vulpea1 %i6orul1 pisica sl+atic.C1=D @5ist i /oarte !uli porci %o!estici1 care s3au a%aptat per/ect la acest !e%iu1 trin% 2ntr3o stare %e se!isl+ticie1 corcii cu !istreii.

P( (ri + monumente ale naturii 7 Fegea prote,eaz 1= specii 9 unele /iin% %eclarate !onu!ente ale naturii. Aceste specii prote,ate pot /ii %ivizate ast/el7 !onu!ente al+e 9 Acu pena, al+B 3 pelicanii co!un i cre1 loptarul1 egreta !are i !ica1 le+%a !ut1 le+%a c$nttoare !onu!ente policro!e 9 Acu pena, colorat 2n negru cu ver%e1 gal+en1 !aro1 al+astruB piciorongul1vulturul co%al+1 avozeta sunt %oar c$teva.

2"3"Popula&ia 'astul spaiu %in ara noastr reprezentat %e Delta Dunrii1 a crei %escriere a /ost /cut la 2nceputul capitolului1 i resursele naturale nu!eroase ascunse 2n ea au prile,uit %esc6i%erea unui larg c$!p %e activiti econo!ice. Ra!urile %e pro%ucie speci/ice apelor i grin%urilor %in %elt1 cu /lora i /auna ce le caracterizeaz1 sunt7 agricultura1 silvicultura1 pescuitul i e5ploatarea stu/ului. Locuitorii deltei de-a lungul timpului

Datorit +ogiilor sale1 Delta Dunrii a /ost %in cele !ai vec6i ti!puri un loc cutat %e oa!enii care 2i gseau aici cu uurin a%post i 6ran. Aceasta nu a /ost 2n interiorul ei loc %e continue aezri o!eneti1 %ar1 prin rezervorul ei nesecat %e 6ran1 a %eter!inat /r 2n%oial persistena pe !arginile sale a unor nu!eroase centre locuite. (resctorii %e vite au circulat 2n toate ti!purile pe grin%urile %in %elt1 un%e gseau a%post. Pe grin%urile interioare se re/ugiau i cei %e pe !alul su%ic al %eltei1 atunci c$n% erau 2n pericol %e a /i atacai. Din tot%eauna1 o +un parte %in str!oii locuitorilor %e azi ai %eltei au venit %in Ar%eal1 cu tur!ele la iernat 2n %elt1 un%e unii au i r!as. Alii au venit /ugii %e potere pentru nesupunere /a %e sarcinile /eu%ale. Populaia deltei n prezent Delta Dunrii are 2n !o!entul %e /a o populaie %e 2= 5== locuitori1 av$n% o %ensitate %e "14& locuitoriM>!?. @voluia populaiei 2n ulti!ele %ecenii a /ost 2n general lent1 nu!rul locuitorilor r!$n$n% aproape constant. @voluia nu!eric a populaiei %in ulti!ele %ecenii nu re/lect natalitatea ri%icat %in aceast zon i sc%erea su+stanial a !ortalitii1 %eoarece %ezvoltarea social3econo!ic a !unicipiului ulcea1 a altor orae %o+rogene i a localitilor li!itro/e %eltei1 precu! i inun%aiile %in ulti!a perioa% au generat !igraia populaiei %in %elt.C11D

De aceea s3au sta+ilit !suri i au /ost 2ntreprinse aciuni pentru %ezvoltarea in%ustriei1 transporturilor i co!erului 2n oraul )ulina1 a pisciculturii1 agriculturii1 stu/iculturii1 silviculturii1 in%ustriei e5tractive i prelucrtoare1 inclusiv a celei turistice 2n toate celelalte localiti ale %eltei1 ca una %in cile principale %e 2nlturare a !igraiei1 %e sta+ilitate i cretere a populaiei %in aceast zon1 precu! i %e ri%icare continu a nivelului ei %e via.C12D Distribuia populaiei pe teritoriul Deltei: Fa s/$ritul secolului NGN 2n Delta Dunrii locuiau circa 12.=== locuitori1 iar 2n prea,!a celui %e al %oilea rz+oi !on%ial A1<4=B 2n Delta Dunrii erau circa 14.=== %e locuitori. Pe teritoriul rezervaiei sunt 2n prezent7 25 aezri u!ane Aun ora 3 )ulinaB cu o populaie %e 14 5-3 locuitori 2n 2==21 %in care "-.5H 2n localitile rurale i 31.5H 2n )ulina.Aceste localiti sunt concentrate 2n cea !ai !are parte 2n lungul +raelor Dunrii i ocup supra/ee re%use %e teren %in cauza supra/eelor !ici %e terenuri neinun%a+ile e5istente.Densitatea populaiei este %e circa 315 locuitoriM>!21 raportat la supra/aa continental a rezervaiei. Populaia activ %in rezervaie este %e circa 3513H av$n% un gra% %e ocupare %e cca -1.4H repartizat %i/ereniat pe activiti7

pe cuit $i pi cicultur( 4!56'786 agricultur( $i il%icultur( 429786 in-u trie6 con truc&ii6 comer&6 pre t(ri er%icii 4!56:786 turi m6 tran porturi6 comunica&ii 4!563786 (n(tate 4!69786 1n%(&(m0nt6 e-uca&ie6 cultur( 456:786

a-mini tra&ie pu;lic( 4!'6578 alte activiti A31"HB. Structura etnic( a popula&iei )tructura etnic a populaiei1 con/or! %atelor recens!$ntului %in 2==21 era<!'=7

Rom0ni: 12 """ persoane A-&HB

Ru$i6 Lipo%eni: 1 43- persoane A1=HB Ucraineni: 2<< persoane A2HB Alte etnii: A1HB

2"5"Tran porturile $i comunica&iile #actor %e +az 2n evoluia rapi% a circulatiei turistice1 transporturile asigura %eplasarea turitilor la %estinatie i 2n ti!pul se,urului. Principalele sarcini ce stau 2n /aa transporturilor turistice sunt7 asigurarea %eplasrii sigure1 con/orta+ile i rapi%e a cltorilor la %estinaia %orit1 o c$t !ai !are sta+ilitate a tari/elor pentru transport1 %iversi/icarea serviciilor pe %urata cltoriei .a. )ituarea %eltei la e5tre!itatea estic a rii noastre a /cut ca legturile %e circulaie cu restul teritoriului s se realizeze prin anu!ite localiti situate peri/eric acesteia7 0urig6iol. Dintre ele1 ulcea1 Ourilovca i ulcea1 constituie un i!portant punct %e

ptrun%ere 2n %elt1 %eoarece spre el converg principalele ci %e co!unicaie aeriene1 /eroviare1 rutiere i /luviale1 care vin %in interiorul rii. ransportul /luvial este calea cea !ai i!portant %e ptrun%ere 2n %elt1 speci/icul acesteia /c$n% ca circulaia 2n interiorul ei s se /ac aproape 2n e5clusivitate pe ap1 /apt ce constituie una %in

atraciile turistice cele !ai i!portante. En acest scop1 se /olosete reeaua 6i%rogra/ic natural reprezentat %e +raele Dunrii1 g$rle1 lacuri1 precu! i %e canalele e5ecutate prin %raga, pentru a!ena,ri stu/o3piscicole. (on%iiile geogra/ice ale %eltei i caracteristicile %e navigaie ale +raelor sale principale i canalele secun%are ce se %esprin% %in aceste %eter!ina /olosirea unor anu!ite tipuri %e nave care s ai+ acces 2n toate zonele. (analul )ulina este a!ena,at pentru circulaia vaselor !ariti!e1 pe el /c$n%u3se 2ntreaga circulaie %e !r/uri i %e pasageri %intre 0area :eagrA)ulinaB i .rila. Gncepan% cu anul 1<&"1 prin a!ena,ri corespunztoare1 se asigura %es/urarea navigaiei i pe ti!p %e noapte. Pe +raele principale este posi+il cu acela tip %e nave ca i pe restul /luviului.C14D (irculaia 2n %elt pe canale prezint o i!portanta %eose+it1 prin inter!e%iul lor orice sector al acestei zone %evenin% accesi+il. Facurile %in %elt1 2n special cele %e i!portan turistic1 sunt su/icient %e a%$nci pentru a per!ite navigaia cu 6i%ro+uzele. )pre s/$ritul verii i 2nceputul toa!nei1 2n lacuri se %ezvolt o puternic vegetaie acvatica %e plaur1 care 2ngreuneaz circulaia1 /apt ce i!pune patrularea constant a navelor pe anu!ite trasee 2n scopul 2ntreinerii culoarelor li+ere pentru navigaie. ransportul rutier este relativ %ezvoltat8 spre rii7 .ucureti1 (onstana1 .rila i Galai. Din ulcea converg %ru!urile naionale care o leag %e principalele localiti %in su%3estul ulcea pornete o reea %e %ru!uri ,u%eene care se 2n%reapt spre celelalte localiti ale ,u%eului1 printre acestea1 i!portante pentru turis!ul %e %elt1 /iin% %ru!urile care uureaz accesul la localitile situate 2n lungul

+raului )/$ntul G6eorg6e. Pe plan !on%ial1 transportul rutier se situeaza pe pri!ul loc 2n %eplasrile 2n scopuri turistice1 !ai ales %atorit avanta,elor pe care le o/era7 li+ertatea %e !icare1 in%epen%ent 2n circulaie1 con/ort1 cost relativ !ai re%us1 co!parativ cu avionul %e e5e!plu1 posi+ilitatea %e a ve%ea !ult 2ntr3un ti!p scurt8%e ase!enea 2n cazul auto!o+ilului1 acesta poate tracta o rulota1 asigur$n% un circuit /acil A%o!iciliu 9 loc %e se,ur 9%o!iciliuB i con%iii %e cazare i !as pe ti!pul cltoriei si se,urului etc. ransportul /eroviar se realizeaz pe calea /erat 0e%gi%ia3 ulcea1 care se %esprin%e %in !agistrala /eroviar .ucureti3 (onstana. Fungi!ea ei pe teritoriul ,u%etului este %e "& >!. Dintre /or!ele %e transport1cele /eroviare continua sa ocupe un loc %e /runte1 in special %atorita sigurantei1 in%epen%entei aproape totale 2n raport cu con%iiile at!os/erice i capacitii ri%icate. Din aceste !otive1 trenul este pre/erat %e nu!eroi turiti1 at$t 2n grupuri organizate c$t i in%ivi%uale.

En %elt1 circulaia 2ntre %i/eritele aezri o!eneti se /ace1 2n !ic !sur i pe %ru!uri %e p!$nt1 care sunt a!plasate1 %e o+icei1 pe grin%uri sau pe corona!entul %igurilor e5istente. De cele !ai !ulte ori1 aceste %ru!uri %evin i!practica+ile la ape !ari i la ploi. Pentru turis! prezint interes %ru!urile %e pe grin%ul Fetea1 care per!it accesul la p%urea Fetea.

(irculaia 2n interiorul %eltei a prezentat 2n anii %in ur!1 at$t %in punct %e ve%ere al activitilor econo!ico3sociale1 %ar 2n !o% %eose+it al turis!ului1 !ai !ulte pro+le!e1 respectiv7 !o%i/icarea per!anent a canalelor i g$rlelor pe care se putea circula1 %eoarece e/ectuarea %ragrilor se /cea nu!ai 2n /uncie %e planul %e e5ploatare a stu/ului i %eci nu inea sea!a %e necesitile turistice8 nu!rul !ic al vaselor %e transport utiliza+ile 2n scopuri turistice i insu/icienta lor %iversitate gra%ul re%us %e utilizare a !i,loacelor %e transport En prezent toate acestea nu !ai prezint nici o pro+le!1 turis!ul este 2n plin activitate1 iar !i,loacele %e transport sunt un !i,loc principal %e %eplasare a turitilor i a locuitorilor %in zona %eltei. '"3",olclorul rom0ne c -in Delta Dun(rii #olclorul ro!$nesc %in aceast zon Aliteratura popular1 c$ntecele1 %ansul1 portul1 %atinile i o+iceiurileB se %istinge prin !ulte in/luene pri!ite ca ur!are a convieuirii ro!$nilor cu alte populaii1 precu! i a !e%iului geogra/ic unic 2n /elul su. Dac1 o%at1 Dunrea era consi%erat a Jcel %ru! %e ap propice poeziei1 incit$n% la liris!ul %eprtrilor1 al visrilor ctre i%ealul %e 2nalt no+lee u!an1 2n /olclorul %o+rogean ea nu este apa %e peste care vin turcii s pra%e1 s ia captivi1 cci turcii erau prezeni1 ci apa care %esparte /rai1 apa %e peste care sunt ateptai /raii %e la !unte sau %e la c$!pie1 cei %in !rgini!ea )i+iului1 secelenii1 /greniiJC15D.0area

constituie i ea unul %in !otivele !a,ore ale inspiraiei creatorului popular. Doinele i +ala%ele populare povestesc %espre luptele cu turcii 1 %espre vite,i care 2n/runt vitregia apelor 2nspu!ate sau %espre viaa grea a pescarilor sau a cio+anilor. (onvieuirea secular %intre ro!$ni i alte populaii care au trit i !ai triesc 2n acest teritoriu1 populaii cu cre%ine1 %atini i religii total %i/erite1 a /cut ca 2n /olclorul ro!$nesc %e aici s /ie a+sente cu %esv$rire !otivele %e inspiraie religioas. )e cunoate /aptul c zona aceasta /olcloric pose% 2n legtur cu sr+torile %e iarn nu!ai colin%e cu coninut laic1 av$n% o %estinaie precis1 spre e5e!plu7 I(olin% %e pstorJ1 I(olin% %e nvo%arJAatunci c$n% %estinaia este sta+ilit %e pro/esia celui colin%atB I(olin% %e v%uvJ1 I(olin% %e tineri 2nsureiJ3 atunci c$n% %estinaia este %at %e starea civil a celor colin%ai. Muzica popular( rom0nea c( %e aici1 interpretat 2n aco!pania!entul %e su/ltori1 /luier1 caval1 ci!poi1 etc.1 re/lect prin sinuoasa sa linie !elo%ic %o!olul peisa, %o+rogean1 %ar i unele in/luene1 e %rept %estul %e vagi1 ale !elosului oriental. #olclorul nor%3%o+rogean1 at$t cel literar c$t i cel !uzical1 a+sor+ 2n ti!p noi realiti social3istorice1 le 2!+rac 2n 6ain artistic i le trans!ite pe %i/erite ci spre a le /ace cunoscuteC1"D. Aceeai unitate in%estructi+il a /olclorului ro!$nesc 2n general este atestat i %e /olclorul

coregra/ic care1

cu toat

%iversitatea sa1 cu toate in/luenele olteneti1 !unteneti1 ar%eleneti sau aro!$ne1 %e!onstreaz prin nu!rul i!ens al ,ocurilor1 prin e5traor%inara varietate a /igurilor i pailor1 aceleai surse originare

cu ,ocurile %in celelalte zone /olclorice ale rii. Oocurile populare se 2!part 2n %ou categorii +ine %istincte7 ,ocurile o+iceiurilor i cele legate %e !o!entele %e rela5are1 %e %estin%ere ale colectivitii. @5tre! %e interesante sunt ,ocurile o+iceiurilor %e iarn care1 ca 2n !ai toate zonele /olclorice %in ar1 a%uc 2n /aa spectatorilor i !otivele at$t %e cunoscute 2n 2ntreg /olclorul ro!$nesc al cer+uului1 cpriei1 precu! i al altor persona,e !ascate. #olclorul !uzical1 at$t cel ce 2nsoete te5tul unor c$ntece +tr$neti1 al %oinelor1 al ,ocurilor populare1 c$t i cel instru!ental1 %ei se %eose+ete oarecu! ca linie !elo%ic %e /olclorul !uzical al altor zone /olclorice ro!$neti1 prin uoara in/luen a !uzicii populare orientale1 ro% al at$tor secole %e convieuire a populaiei ro!$neti cu ele!ente orientale1 sau prin prepon%erena unor instru!ente ca /luierul1 ci!poiul i cavalul1 cu cele %ou variante proprii zonei tulcene1 cea !ocneasc i cea tracic1 este totui %o!inat %e aceleai trsturi speci/ice 2ntregului /olclor !uzical. Ar6itectura popular1 %e la coli+ele pescreti i p$n la cl%irile propriu3zise %estinate locuirii1 las s se %esci/reze nu nu!ai %ragostea pentru /ru!os i 2!+inarea acestuia cu utilul1 ci i apartenena ar6itecturii populare tulcene la ar6itectura ro!$neasc. Aici oa!enii au /olosit pentru construcii p!$ntul A!ai rar piatrB1 %in care au /cut c6irpici sau cea!ur1 stu/ul1 papura1 salcia i rc6ita i !ult !ai rar le!nul. A%eseori1 casele sunt %ecorate 2n e5terior1 cu !otivul Icailor a/rontaiJ1 %e o+icei realizai %in le!n. #recvent 2n zona lacului Razi!1 la 'isterna1 pe !alul +raului )/$ntul G6eorg6e1 la @nisala1 !otivul coe5ist alturi %e altele Ai!agini %e psri sau ani!aleBJ i!agini ce sugereaz at$t ocupaia

celui ce triete 2n locuina respectiv1 c$t i per!anena acestei ocupaii. (asele sunt +ine lu!inate %e /erestrele ale cror giurgiuvele sunt %e o+icei tra/orate1 %ar i +ine 2nclzite iarna %e so+ele oar+e. Entreaga locuin este 2!pre,!uit cu gar% %e piatr sau %e papur 2!pletitJ.C1&D En interiorul caselor rneti se 2nt$lnesc toate ele!entele speci/ice tra%iionalului ro!$nesc7 vatra1 patul1 laviele1 lzile %e zestre1 alturi %e te5tilele %ecorative1 ceara/urile %e perete1 /eele %e !as1 per%elele1 pologul i licerul1 tergarele1 sunt nu!ai c$teva %intre ele!entele %e +az. Dei 2n prezent toate acestea au ce%at locul !o+ilierului !o%ern1 i/onierelor1 /rigi%erelor1 !ainilor electrice %e uz casnic1 unele ele!ente tra%iionale sunt totui pstrate. Dintre ele1 cel !ai i!portant este tergarul. Av$n% tot%eauna capetele %in +orangic1 ele sunt %ecorate /ie cu !otive geo!etrice1 zoo!or/e1 antropo!or/e sau vegetale. En orna!entul tergarelor pre%o!in 2ns !otivul vec6i al IcopaculuiJ1 InuculuiJ1 Ig6iveciului cu /loriJ care1 2nca%rate %e +enzi stilizate reprezent$n% /runze1 /ructe1 /lori1 alctuiesc !otivul strvec6i al Ipo!ului vieiiJ sau Ipasului vieiiJ. A%eseori1 centrul orna!enticii tergarelor sau scoarelor este o!ul reprezentat prin stilizri %e o !are si!plitate. De la o vre!e pe tergare %e %at !ai recent se o+serv i pre/erina pentru /e!eia 2!+rcat 2n costu! popular. (ele care cu !igal i cu iscusin 2!po%o+esc vasele sunt creatoarele populare1 care alturi %e %esene %e geo!etrie1 /olosesc !otive /lorale pe care le3au %enu!it %e3a lungul generaiilor1 /oarte sugestiv1 I!eriorJ1 I+re+enelJ1 I+r%uJ etc.

0iestria %e necontestat a /e!eilor 2n realizarea

portului

popular rom0ne c este

v%it 2n !eninerea aspectului

tra%iional1 cu ele!entele sale speci/ic nor%3%o+rogene7 ar6ais!ul pieselor principale Ac!aa /e!eiasc i +r+teascB1 ec6ili+rul culorilor tari cu cele !ai sla+e1 orna!entaia si!pl a unora %intre piese Ac!i1 o+iele1 o+elueB sau co!ple5itatea orna!ental a altora ApestelcaB. (!aa /e!eiasc se caracterizeaz prin orna!ente %e !ici %i!ensiuni1 %ar %e !are e5presivitate1 !otivele ei purt$n% %enu!iri %e IpuiJ1 IpiscJ1 Ioglin%J etc.1 care se realizeaz prin co!+inaii %e ele!ente geo!etrice Aro!+uri1 %reptung6iuri sau linii /r$nteB. (ostu!ul +r+tesc reine atenia prin croiala si!pl1 %a o rar so+rietate1 i prin orna!entaia sa re%usC1-D (o!+inaiile %e culori1 2!+inrile %e culori1 2!+inrile tonurilor tari cu cele cal%e1 2ntreptrun%erea !otivelor constituie taina /e!eilor %o+rogene1 creatoare %e /ru!os %in generaie 2n generaie. .ogia i varietatea /olclorului %o+rogean au atras atenia a!atorilor i a specialitilor 2nc %e !ult vre!e. !": >e tigii i torice i religioa e

,orti/ica&ia Troe mi

3Ala 3 >! %e co!una

urcoaiaB1

cetate traco3getic !enionat 2n secolul GGG 2. Pr. cu ocazia con/lictului !ilitar %intre FLsi!ac6 i Dro!ic6ete. En perioa%a ro!an a %evenit un puternic centru !ilitar1 ri%icat !ai apoi la rangul %e I!unicipiu!J. (unoate o !are 2n/lorire %up cu! in%ic e%i/iciile i !onu!entele pu+lice.

,ort(rea&a No%io-unum3Gsaccea1

cetate ro!ano3

+izantin cu nu!e celtic1 construit 2n 3"< %. Pr. A avut un i!portant rol strategic i co!ercial /iin% ri%icat la rangul %e I!unicipiu!J. (unoate o !are 2n/lorire %up cu! in%ic e%i/iciile i !onu!entele pu+lice.

,ort(rea&a Arru;ium30cin1 castru i aezare cu nu!e

celtic1 atestat %ocu!entar 2n 1== %. Pr.1 A2n %ou %iplo!e !ilitareB. A /ost un i!portant punct la grania i!periului 2n ti!pul stp$nirii ro!ano3+izantine.

Cetatea Dinoge&ia3Garvn1

nu!ele ei a /ost !enionat

pentru pri!a %at %e Ptole!eu 2n cunoscuta sa lucrare IGeograp6iaJ. Gniial aezarea geto3%acic i apoi ro!an1 a /ost ri%icat 2n ti!pul 2!pratului Diocleian1 A2-433=5 %. Pr.B. Distrus 2n 55< %. Pr. %e un tri+ 6uno3+ulgar1 a /ost reconsoli%at i a!pli/icat 2n secolul N %. Pr. Alte %e vestigii +izantini istorice7 Cetatea pana in

antica6
sec. NB8

C?ilia
(etatea

>ec?e A a e5istat %in antic6itatea greceasca1 apoi a /ost stapanita

+izantina Sal

o%ia1 Ma?mu-ia Asec. GGG %.Pr.B

Edi icii religioase

@a ilica3:iculiel

Ala 15 >! %e GsacceaB1 cea !ai vec6e

construcie %e acest gen cunoscut p$n 2n prezent 2n ara noastr. @ste un unicat ar6itectonic 2n @uropa. .asilica i cripta au /ost construite 2n ti!pul 2!pratului 'alens A%up 3&= %. Pr.B.

M(n( tirea Coco$3Ala - >! %e Gsaccea i la < >! nor%3

est %e satul :i/onB1 ri%icat 2n 1-35 2n stil oriental AturcescB1 %ar cu

puternice in/luene %in ar6itectura ro!$neasc. Deine un !uzeu %e art !e%ieval i !o%ern ce inclu%e i colecii %e carte vec6e i icoane.0onu!ent %e ar6itectur religioas. 0$nstirea a /ost 2n/iinat %e clugrii 'isarion1 G6erantie i Gsaia. (uprin%e7 3 un zi% %e incint /orti/icat8 3 .iserica Pogor$rea )/. Du6 construit 2ntre 1<1= 3 1<1" 2n locul +isericilor vec6i %at$n% %e la 1-331 respectiv 1-53 %e!olate %in cauza %eteriorrii avansate. .iserica actual are plan tre/lat i este pictat 2n interior1 2n ulei1 %e pictorul italian #. D. .rasse %in 0ilano. @ste o pictur 2n stil realist1 in/luenat %e arta renaterii. 3 corp %e c6ilii 3 construit 2n 1-531 stil oriental turcesc8 3 (olecie !uzeal 3 Pro/il7 art plastic1 carte rar ro!$neasc1 art %ecorativ1 ar6eologie1 nu!is!atic8 3 (lopotnia construita in 1-53.

M(n( tirea CeliA Dere3satul

elia1 co!una #recei1

Ala 22 >! %e GsacceaB1 construit 2ntre 1-4131-44 %e clugrii ro!$ni i rui. Pstreaz o colecie %e art !e%ieval1 F$ng !nstire poate /i vzut o raritate 2n peisa,ul ro!$nesc7 o !oar %e

*+iectiv %e ar6itectur religioas. Aez!$nt !ona6al 2n/iinat1 %e ctre clugrii ro!ani i ruii. .iserica A%or!irea 0aicii Do!nului este o construcie nou1 realizat 2n stil ro!$nesc %up proiectele ar6itecilor o!a Do+rescu i Du!itru .erec6et. (olecia !uzeal7 art plastic1 carte ro!$neasc1 art %ecorativ. )unt e5puse o+iecte %e cult1 carte vec6e1 covoare1 te5tile1 o icoan a%us %e la 0untele At6os1 consi%erat cea !ai vec6e %in ar. En +iseric se a/l ose!intele episcopului Atanasie1 2ntr3o racl care i!it
v$nt.

!or!$ntul lui Gsus Pristos %e la Gerusali! i care %ateaz %in 1-45.

MBSC*EEA LUI ALI+#ACA PASA6 @A@ADA# 3 Ala 35 >! su% %e TulceaB 3 cel !ai vec6i !onu!ent %e ar6itectur !usul!an %in Ro!$nia Asec. 5'GGB. Are un !inaret %e 23 ! 2nli!e. !uzee Case memoriale Delta Dunrii Muzeul Deltei Dun(rii6 Tulcea 3 cuprin%e ur!atoarele secii7

Deltei8 inclu%e un acvariu ce prezint %i/erite specii %e peti %in Delta Dun(rii %ar i
Qtiine naturale A2n/ieaz /lora /auna e5e!plare e5oticeB8istorie i ar6eologie Avaloroase e5ponate privin% trecutul zoneiB8etnogra/ie i arta popular1 arta plastic Ainclu%e o colectie gra/ic !o%ern i conte!poranB

Ca a memorial( DPANAIT CERNAR1 Cerna3 aici s3a nscut1 a copilrit Panait Cerna1 poet cu o rar
sensi+ilitate1 a%$nc re/le5ie A1--131<13B.Alte !uzee7 0uzeul casei Fipovene1 Ourilocva. !onumente Delta Dunrii Monumentul eroilor -e pe colnicul *orei 6 Tulcea+2nlat 2n se!n %e o!agiu eroilor czui 2n Rz+oiul %e Gn%epen%en %in 1-&&3 1-&-. Altee !onu!ente7 Monumentul

-e la Smar-an Ain
!arelui voivo%

!e!oria !arinarilor care s3au ,ert/it pentru in%epen%ena riiB8 )tatuia lui 0ircea cel .tr$n1

Tulcea A2nc6inat

ro!$n1 13-"3141-1 care a luptat pentru eli+erarea su+ %o!inaia oto!an8 sculptor Gon OaleaB. Ceti" situri ar#eologice

Do;rogei%e

,ort(rea&a me-ie%al( -e la Eni ala Ruinele /ortreei !e%ievale se a/l la 2 >! %e localitatea @nisala1 pe un %eal care %o!in zona lacurilor Razi! i .a+a%ag. (etatea /ost construit 2n scop !ilitar1 %e/ensiv i %e supraveg6ere a %ru!urilor %e pe ap i %e pe uscat1 2n a %oua ,u!atate a secolului al NG'3lea1 %e ctre o autoritate care viza zona %e la Gurile Dunrii. Fa s/$ritul secolului al NG'3lea 2n cetate e5ista o garnizoan instalat %e %o!nitorul Srii Ro!$neti 0ircea cel 0are care organizeaz aprarea Do+rogei p$n 2n anul 141& c$n% o parte %in teritoriul acestei provincii 2!preun cu cetatea %e la @nisala1 va /i cucerit %e G!periul *to!an.

,ort(rea&a me-ie%al( -e la Eni ala ) ,ig"2' Situl ar?eologic Brgame ) Argamum (etate situat 2n apropierea localitii Ourilovca1 pe (apul Dolos!an )itul ar6eologic *rga!e 3 Arga!u! se a/l pe !alul lacului Razi!1 la 2= %e >! )u% 'est %e +raul )/$ntu G6eorg6e i la apro5i!ativ 4= >! %e Pistria.(etatea *rga!e este !enionat 2n izvoarele istorice %e la 2nceputul sec. al 'G3lea i %in sec. al '3lea i.e.n. Pecateu %in 0ilet. )pturile ar6eologice 2ncepute 2n 1<2"31<32 i reluate 2n 1<"5 au

con/ir!at e5istena unei aezri greceti1 analoga cronologica cu Pistria.

Cetatea @eroe + B tro%

(etatea .eroe se a/l pe !alul Dunrii1 la 3 >! su% %e co!una *strov1 pe o st$nca 2nalt %e apro5i!ativ 3= !. (etatea este !enionat 2n itinerarii antice a+ula Peutingeriana i Gtinerariu! Antonini. En ti!pul lui (onstantin cel 0are1 cetatea a /ost reparat1 ca apoi 2n ti!pul lui Oustinus GG s /ie %istrus parial %e atacurile avaro3 slave1 totui /iin% locuit p$n la 2nceputul sec. 'GG. En sec. NG 9 NGG /orti/icaia ti!purie. s3a suprapus cu o aezare !e%ieval

Capitolul II:Turimul in Delta Dunarii !"!"Conceptul -e turi m uris!ul este calatoria realizata in scopul recrearii1o%i6nei sau pentru a/aceri.*rganizatia !on%iala a turis!ului %e/ineste turistii ca /iin% persoanele ce calatoresc sau locuiesc in zone in a/ara locului %e rese%inta per!anent ape o %urata %e !ini!u! %ouazeci si patru %e ore %ar nu !ai lunga %e un an %e zile consecutiv Pro/esorul elveian %r. T. Punzi>er a ela+orat1 2n 1<4=1 o %e/iniie a turis!ului acceptat pe plan !on%ial7 I uris!ul este ansa!+lul %e relaii i /eno!ene care rezult %in %eplasarea i se,urul persoanelor 2n a/ara %o!iciliului lor1 at$t ti!p c$t se,urul i %eplasarea nu sunt !otivate printr3o sta+ilire per!anent i o activitate lucrativ oarecareJC1<D uris!ul /ace parte %in cele c$teva /eno!ene care s3au i!pus 2n !o% %eose+it pe plan !on%ial1 %ezvoltarea sa constituin% una %intre trsturile caracteristice secolului nostru. Dat /iin% /aptul c nu!rul populaiei a crescut consi%era+il 2n !a,oritatea rilor1 iar in/luenta /actorului %istan3ti!p a /ost %i!inuat si!itor prin !o%ernizarea !i,loacelor %e transport1

turis!ul 3Ica !o%alitate %e petrecere plcuta i util a ti!pului li+er1 a cunoscut o e5plozie /r prece%ent1 constituin% una %intre cele !ai re!arca+ile trsturi ale epocii conte!porane Prin ter!enul Ituris!J se 2nelege 2n pri!ul r$n%1 o serie %e activiti prin care o!ul 2i petrece ti!pul li+er cltorin% 2n alt localitate sau ara pentru a vizita oa!eni i locuri1 !onu!ente i !uzee1 pentru a3i 2!+ogii cunotinele generale1 pentru a se %istra1 pentru a /ace sport1 pentru o%i6n sau trata!ent etc.1 iar 2n al %oilea r$n%1 in%ustria creat pentru satis/acerea tuturor +unurilor i serviciilor solicitate %e turiti 2ntrun anu!it loc al %estinaiei. #ar!ecul turistic 2l /or!eaz caracteristicile terenului7 tr$!urile nou ieite %in ap1 canalele erpuitoare i lacurile sclipitoare populate 2n a%$ncul lor cu cele !ai %i/erite soiuri %e peti. De3a lungul unui an 2n/iarea %eltei se sc6i!+ %up anoti!p. Pri!vara este o e5plozie %e via1 tot ceea ce este viu recla!$n%u3 i %reptul %e a tri. Dup trecerea iernii1 %eteptarea naturii rscolete o goan a vietilor1 unele %up altele1 ctre a%post i 6ran. Particularitile ca%rului natural al %eltei a generat /or!e %e turis! speci/ice nu!ai acestei zone. Ast/el1 pe !sura %ezvoltrii +azei !ateriale a turis!ului %e %elt1 !otivaiile turistice principale care au %eter!inat %eplasarea turitilor spre aceast zon au /ostC2=D7 U cunoaterea unui ca%ru natural original cu caracter %e unicat 2n lu!e8 U petrecerea unor se,ururi prelungite 2n acest !e%iu %e via aparte8 U petrecerea unor se,ururi co!ple5e !are3%elt8

U e/ectuarea curei +alneo3!e%icale8 U practicarea sporturilor nautice 2n con%iiile %eose+ite ale %eltei8 U practicarea pescuitului i a v$natului sportiv1 2n li!itele prevzute %e lege.

Rezer%a&iile turi tice -in Delta Dun(rii Rezer%a&ia Letea+Mati&a+Ro$ca1 a/lat 2n zona nor%ic a %eltei !ariti!e1 care 2nglo+eaz1 at$t o zon %e luciu %e ap1 c$t i grin%ul Fetea cu /lor i /aun speci/ic. )copul acestei rezervaii const 2n a pstra1 at$t coloniile %e pelicani %in zonARoca3.u6aiovaB1 c$t i /lora i /auna p%urii Fetea. Gn supra/ata %e 15.4== 6a1 a/lata in nor%ul lacului 0atita. (uprin%e lacurile Rosca3.u6aiova. @ste incon,urata %e o zona in care se inscrie lacul .a+ita Ape unele 6arti trecut .a+inaB.Aici se a/la +iotopuri %i/erite A!lastini stu/icole1 lacuri1 plaur plutitor sau /i5B. Rezer%a&ia Peri$or+C(toane se a/l 2n %elta !ariti!1 2n partea estic a %epresiunii Dranov1 2n zona Vtoanelor i a grin%ului Pala%e. Din rezervaie /ace parte i Gnsula )acalin1 a/lat la su% %e localitatea )/$ntul G6eorg6e. Vona e str+tut %e grin%uri !ariti!e tinere. eritoriul rezervatiei este pe alocuri stra+atut %e %une %e nisip1 intre care se intalnesc lacuri %e %i/erite1 precu! si %e o retea %e garle si canale !lastinoase inva%ate %e vegetatie stu/icola. Avi/auna zonei cuprin%e colonii %e st$rci cenuii1 cor!orani !ari i !ici1 le+%a %e var1 pescrui i sitari %e !al. oa!na vin spre

aceast zon grupuri %e cocori. Garna 2nt$lni! !ii %e g$te i rae. 0ai rar poate /i vazut piciorongul si ciocantorsul. P(-urea Caraorman are o supra/a %e 3 === 6a i este un loc /oarte +un pentru a%postul avi/aunei. @a cuprin%e alturi %e un variat ar+oret3leau %e lunc /or!at %in plop1 /rasin i ste,ar1 su+ar+oret %e zlog i o vegetaie ier+acee %e nisipuriC21D. Av$n%u3se 2n ve%ere raritatea unora %intre speciile %e ani!ale i psri care triesc 2n %elt1 precu! i interesul lor tiini/ic1 acestea au /ost %eclarate !onu!ente ale naturii sau ocrotite prin lege1 printre ele nu!r$n%u3se7 loptarul1 egreta !are1 pelicanul1 ctliga1 %ropia1 le+%a etc. Prote,area acestor teritorii ale %eltei a /cut ca aici s se !enin 2n !are !sur ec6ili+rul natural. (u toate acestea1 viaa 2n rezervaii este in/luenat %e orice !o%i/icare i!portant survenit 2n 2ntregul siste! ecologic %eltaic. $ecesitatea aprrii rezer%aiilor naturale Rezervaiile naturale au un rol i!portant 2n aciunea %e ocrotire a /lorei i /aunei Deltei Dunrii1 ca i %e conservare a peisa,ului ei. Pregtirea terenurilor %in %elt 2n ve%erea e5ploatrii unor resurse i a %ezvoltrii unor +ogii cere o !unc susinut a o!ului 2n con%iiile pe care psrile sperioase nu le suport. :u!eroase specii %e psri consi%erate rare1 2ntre care i pelicanii1 erau o%inioar 2nt$lnite 2n !ulte locuri %in @uropa. Acu!1 singurul loc %e pe continent un%e se !ai gsesc1 e5cept$n% prile sale estice i su%3estice1 a r!as Delta Dunrii.#actorii responsa+ili ai turis!ului %in ara noastr tre+uie s /ac totul ca psrile

respective1 2n spe pelicanii1 s nu %ispar i %in %elt1 pstr$n% cu gri, acest avanta, care3i !rete atractivitatea. Delta Dunrii a/lat la !i,locul %istanei %intre @cuator i Polul :or%8 reprezint locul cel !ai in%icat pentru popasul psrilor 2n !igraiile lor %intre regiunile tropicale i cele polare. Psrile cltoare au si!it 2ntot%eauna nevoia %e a co+or2 prin stu/urile i pe +lile %eltei1 spre a3i re/ace /orele sau pentru a cui+rii. @ste %e %atoria /iecrui turist s nu uite c natura1 tot ce are aceast zon %e la gurile Dunrii1 tre+uie s 2nc$nte nu nu!ai generaiile actuale1 ci i pe cele care vor ur!a.C22D &grement-di%ertisment (onco!itent cu %ezvoltarea econo!ic %ar i cea social 2n ulcea au crescut posi+ilitile %e sport1 agre!ent i %istracie pentru turis!ul %e %elt. En a/ar %e !unicipiul ulcea1 un%e e5ist !uzeul IDelta DunriiJ1 (asa %e cultur a sin%icatelor1 (asa tiinei i te6nicii tineretului1 terenuri %e sport etc. 2n celelalte localiti %in zon e5istau1 2n anul 1<-= e5istau patru case %e cultur i toate cu %otri corespunzatoare. oto%at 2n %elt au /ost organizate /or!ele %e agre!ent caracteristice zonei7 puncte %e 2nc6iriat +rci A(rian i 0aliucB1 la 0uring6iol alupe i unelte %e pescuit8 s3au organizat pentru %es/urarea unor aciuni speci/ice ca 7 /ocuri %e ta+r1 2ntreceri sportive1 a 2nceput %otarea +azelor %e cazare cu ,ocuri etc. En ve%erea asigurrii con%iiilor corespunzatoare practicrii turis!ului intern i internaional 2n Delta Dunrii1 s3a constituit un colectiv %e coor%onare a turis!ului %e %elt1 %in care /ac parte reprezentani %in unitile %e pe plan local1 ale 0inisterului

ransporturilor i eleco!unicaiilor1 0inisterul Agriculturii1 0inisterul uris!ului etc. (olectivul %e coor%onare ela+oreaz propuneri %e !suri care s asigure 7 %ezvoltarea +azei !ateriale ale turis!ului %e %elt 2n concor%an cu cerinele turis!ului intern i internaional1 o +un corelare a activitii %e transport cu progra!ul %e lucru al unitilor pro%uctive1 organizarea corespunzatoare a transporturilor 2n zilele %e o%i6n i sr+tori ctre Delta Dunrii i 2n interiorul %eltei prin zonele %e agre!ent1 e5tin%erea zonelor %e agre!ent i recreative1 a spaiilor verzi 2n localitile i a!plasa!entele %e pe litoralul 0rii :egre1 precu! i %otarea corespunztoare a acestor zone nou create1 %ezvoltarea +azei !ateriale a activitii sportive 2n localitile Deltei Dunrii1 precu! i 2n localitile li!itro/e %eltei 2n ve%erea sporirii nu!rului %e turisti ro!$ni i strini care 2i petrec 2n !o% activ ti!pul li+er1 lrgirea i a%optarea activitilor cultural e%ucative 2n ve%erea petrecerii c$t !ai plcute a ti!pului li+er %e ctre toi turitii care particip la aciunile turistice organizate 2n Delt. Pentru ca se,urul unui turist s /ie c$t !ai co!plet1 pe l$ng cazare i !as acesta !ai are nevoie i %e %istracii1 %e %ivertis!ent la locul %e petrecere a ti!pului li+er. En centru ateniei prestatorilor %e servicii turistice agre!entul i ani!aia au un rol esenial 2n !rirea /ortei %e atracie a unei localiti1 staiuni sau zone turistice1 2n %i/erenierea unui pro%us /a %e altul1 2n creterea co!petitivitii 2n conturarea pro%usului turistic. Agre!entul 2nc6i%e totalitatea posi+ilitilor i %otrilor !enite s asigure cele !ai variate gusturi 2n !aterie %e %istracie ale turitilor1 a,ung$n% ca /antezia sa nu ai+ li!ite1 Wconstituie sarea i piperul activitii %intr3o staiune1 zon sau punct turisticJC23D.

)erviciile o/erite %e +aza %e agre!ent sunt principalul /urnizor pentru creterea 2ncasrilor !e%ii pe ziMturist1 in%icator %e !are 2nse!ntate 2n aprecierea activitii turistice. )erviciile %e agre!ent pot /i la r$n%ul lor grupate %up !otivaiile turistilor 2n e5cursii1 %otri sportive1 %otri cultural artistice .a. En staiunile %e litoral sau pe lacuri se /olosesc variate tipuri %e %otri i a!+arcaiuni pentru sporturi nautice i croaziere. Dotrile i aciunile cultural3artistice ca atracii !a,ore se 2nscriu 2n preocuprile organizatorilor %e turis!. 'ariate ca /or!e 7 cine!atogra/e1 !uzee1 e5poziii1 /estivaluri etc. atrag un nu!r !are %e turiti. )unt +ine cunoscute !ani/estrile cultural3artistice organizate pe litoralul ro!$nesc al 0rii :egre 9 %e !uzic populare1 uoar1 %e teatru i poezie la care 2i %au concursul soliti i /or!aii %e renu!e. 'ratament En !ai toate rile lu!ii1 trata!entul +alnear este prezentat ca un /actor %e prevenire a e/ectelor nocive ale civilizaiei i %e a!eliorare i vin%ecare c6iar a unor +oli cronice. uris!ul %e trata!ent are 2n ve%ere %iversi/icarea o/ertei turistice a staiunilor +alneo3cli!atice printr3un siste! %e re/acere a sntii cu a,utorul sportului i agre!entului. Au /ost concepute !i,loace %e sport i agre!ent speciale pentru %i/erite !ala%ii1 pentru 6an%icapaii etc. uris!ul +alneo3!e%ical este conceput azi ca o terapie a o!ului 2n general1 2ntr3o /unctiune glo+al a vacantei1 2n care !e%icul intro%uce pe l$ng terapeutica +alneo3!e%ical1 sportul1 agre!entul i o%i6na. Aplicarea acestei concepii /ace s se /oloseasc i !ai e/icient +aza !aterial turistic e5istent1 nucleul unor centre %e cur 2n care orice investiie %evine !ai uor %e realizat i popularizat.

Ro!$nia are nu!eroase localiti cu surse %e ape !inerale cu caliti terapeutice %eose+ite1 rsp$n%ite pe tot teritoriul rii. )e poate spune c Ro!$nia %ispune %e toate principalele categorii %e ape !inerale cunoscute Ater!ale1 oligo!inarele1 io%urate1 alcaline1 sul/atate1cloruroso%ice1 veri/icate. i sul/uroase1 car+ogazoase1

/eruginoase1 arsenicale1 ra%ioactiveB cu proprieti /izico c6i!ice uris!ul %e trata!ente constituie o co!ponent a o/ertei Dezvoltarea acestei o/erte pentru turis!ul care rspun%e unei cereri turistice 2n continu cretere pe plan intern internaional. internaional se ,usti/ica prin calitile apelor !inerale %in principalele noastre staiuni1 c$t i posi+ilitile !ari pe care le o/er turis!ul pentru creterea 2ncasrilor. De aceea sunt necesare aciuni co!ple5e %e a!ena,are i %otare1 su+ toate aspectele1 a staiunilor pentru a se asigura con%iii %e 2nalt co!petitivitate la activitatea principal1 trata!ent c$t i cele secun%are1 cazare1 ali!entaie1 agre!ent1 %istracii etc.

B;iecti%ele turi tice -in Delta Dun(rii C?ilia >ec?e cuprin%e o serie %e o+iective turistice printre care se nu!r o unitate %e e5ploatare piscicol intensiv1 2n con%iii %e a!ena,are1 grin%ul (6ilia este /olosit pentru agricultur i creterea vitelor. #auna sl+atic a zonei cuprin%e7 porcul !istre1 iepurele1 vi%ra .a. 4n alt o+iectiv %e vizitat este grin%ul )tipoc1 care 2!preun cu grin%ul (6ilia /or!eaz un ung6i %rept.

Peripra%a se a/l la 23 >! %eprtare %e (6ilia 'ec6e i la 1=3 >! %e nor%ic ulcea1 la li!ita a grin%ului

Fetea. )pre %eose+ire %e alte localiti1 cu e5cepia (6iliei 'ec6i1 ale cror case i ulie se a/lau pe un singur r$n%1 Periprava se 2ntin%e i 2n a%$nci!e. recutul aezrii se leag %e prezena 2n aceste locuri a unei ceti genoveze. En apropierea acestui loc se a/la pe atunci gura %e vrsare 2n 0area :eagr a +raului (6ilia. 4n loc %e atracie 2l constituie lacul :e+unu1 care se a/l 2n partea %e su% a localitii1 cu ape puin slcii. )pturi ar6eologice e/ectuate 2n partea %e su% a lacului :e+unu au scos la iveal %ovezi !ateriale ale unei aezri %in perioa%a +izantinAsec.NGGG3NG'B. Periprava are i!portan turistic1 put$n% /i /olosit ca punct %e plecare spre %i/erite locuri pitoreti. De aici se poate vizita p%urea Fetea1 iar 2n %ru! spre aceasta se trece pe l$ng Gr%ina lui *!er1 un%e apare caracterul lu5uriant al vegetaiei. #ar!ecul p%urii Fetea 2l constituie nu nu!ai ar+orii 2nali 1 %ar i a lianelor care caut s urce c$t !ai !ult spre lu!in i soare1 pe trunc6iurile copacilor1 2!preun cu curpenul %e p%ure1 6a!eiul1 care laolalt cu tran%a/irii sl+atici 2!pie%ic uneori co!plet circulaia prin p%ure1 o/erin% 2n sc6i!+1 prin coloritul /lorilor lor o i!agine %e un pitoresc rar 2nt$lnit. #auna

p%urii Fetea o/er posi+ilitatea %e a cunoate la /aa locului o serie %e specii %e !a!i/ere i psri7 orecarul1 /azanul .a. Letea3a/lat la circa 4 >! %e co!una (.A. Rosetti este aezat pe un teren nisipos. )atul apare cu gospo%rii nu prea !ari i este singura localitate care poart %enu!irea celui !ai !are grin% %in %elt. De la Fetea se poate pleca 2ntr3o e5cursie cu +arca cu !otor pe lacul 0er6ei1 iar %e aici pe canalul Dovnica3Dunrea 'ec6e spre 0atia sau 2nspre su%1 la Dunrea 'ec6e. Dru!ul str+tut p$n acolo le o/er turitilor un peisa, !iri/ic1 pe !arginea stu/riilor se pot a%!ira /eriga %e ap1v$scul %e ap1 coa%a calului1 petioara .a. plante %e ap care creeaz un ca%ru pitoresc aparteC24D. Tulcea are un e5cepional potenial turistic 2nscriin%u3se 2n circuitul turistic intern i internaional cu o o/ert re!arca+il care cuprin%e at$t ele!ente speci/ice ale ca%rului generalAnatur1 cli!1 !onu!ente %e art i istorieB1 c$t i o +az turistic capa+il s satis/ac e5igenele celor care 2l vizeaz. Acesta se 2nscrie 2n categoria celor !ai vec6i localiti %e tip ur+an %in ar. @ste asezata in /or!a %e a!/iteatru 1 cu %esc6i%ere spre Dunare. Aezarea iniiala a localitatii 2n aceast regiune este legat %e vecintatea %eltei cu punile ei +ogate i resursele piscicole1 %e strvec6iul %ru! al psrilor1care realizau i pe aici trans6u!ana 2ntre (arpai i litoralul antic. (o!erul reprezint o co!ponent i!portant a econo!iei !unicipiului1 ulcea /iin% cunoscut %in cele !ai vec6i ti!puri ca un principal va% co!ercial 2n aceast parte a rii. * alt i!portan %eose+it1 ca poziie1 /iin% poarta %e acces %intre Delta Dunrii a

nu!eroilor turiti %in ar i %e peste 6otare1 %ornici s cunoasc /ru!useile i +ogiile acestui col al patriei noastre.C25D

Monumentul -e la Tulcea6 1n(l&at la partea uperioar( a t0ncii care e ri-ic( aproape %ertical -in malul -rept al ;ra&ului Tulcea + ,ig"!E *raul prezint el 2nsui o+iective i locuri turistice interesante 2ntre care lacul (iuperca situat 2n partea %e vest a oraului care o/er vizitatorilor nu!eroase posi+iliti %e agre!ent1 pli!+ri cu +arca1 practicarea unor sporturi nautice. 4n interes %eose+it 2l are 0uzeul Delta Dunrii organizat pe trei secii7 tiinele naturii1 istorie3ar6eologie1 art plastic i etnogra/ie.En ulcea se gsesc c$teva !onu!ente %e art printre care7 0onu!entul Gn%epen%enei %e pe (olnicul Prote.area me-iului -eltei

"

Realitile zilelor noastre arat ca secolul NN este perioa%a celor !ai !ari %escoperiri i trans/or!ri ale civilizatiei o!enesti1 %ar i cele !ai co!ple5e i uneori ne+nuite e/ecte asupra vieii. P$na nu %e!ult resursele naturale regenera+ile ale errei erau su/iciente pentru nevoile o!enirii. En prezent1 ca ur!are a e5ploziei %e!ogra/ice i a %ezvoltrii /r prece%ent a tuturor ra!urilor %e activitate1 necesarul %e !aterie pri! i energie pentru pro%ucia %e +unuri a crescut !ult1 iar e5ploatarea intens a resurselor pa!$ntului releva1 tot !ai evi%ent1 un %ezec6ili+ru ecologic. Pro+le!a apropierii %e natur se pune acu! pretutin%eni1 raiunea ei /iin% susinut %e toi /actorii responsa+ili ai lu!ii1 nu nu!ai %e cei care au legtur cu +iologia. (onstruirea 2n %elt a unui !e%iu arti/icial pentru plante i toto%at sc6i!+area rosturilor vieuitoarelor sl+atice1 cu! sunt psrile !igratoare1 care circul %e la un pol la altul al P!$ntului1 i!plic evi%ente !o%i/icri pe 2ntregul glo+. En %elt1 un%e natura nu este nu!ai pri!itiv ci i pri!or%ial1 este necesar ca o!ul s se opreasc 2n%elung 2nainte %e a /ace tot rul pe care 2l poate /ace. *%at cu lucrrile %e a!ena,are e/ectuate pentru valori/icarea resurselor1 oa!enii %eltei au %evenit contieni %e +ogia /aunei pe care au 2nvat s o pzeasc i s o ocroteasc. Pstrarea ec#ilibrului biologic al Deltei Dunrii Fa +aza %ezvoltrii turis!ului 2n %elt se a/l +ogiile create %e natur1 nu cele pro%use %e !$na o!ului. En co!paraie cu alte regiuni ale glo+ului in/luenate %e !$na o!eneasc1 !o%i/icrile a%use strii naturale a %eltei con%uc la un %ezec6ili+ru +iologic pronunat.

)c6i!+rile

ies

cu

putere 2n evi%en 2n aceast regiune1 un%e natura orice clip. Peste tot /or!ele %e teren sunt 2n evoluie1 %ar 2n %elt intervenia o!ului se pro%uce 2ntr3un !e%iu 2n %evenire1 care nu a luat 2nc o /or! /init1 corespunz$n% unui anu!it sta%iu. Entr3o /az %estul %e lung a unui ciclu care se repet anual1 o +un parte a supra/eei uscatului %in %elt se acoper cu o p$nz %e ap 2nalt %e %e 135 !1 e5ist un continuu proces este nou1 nsc$n%u3se !ereu 2n

@og(&iile -in Delta Dun(rii +

,ig"23
se%i!entare a aluviunilor. Delta Dunrii prezint i!portan ca /eno!en geogra/ic natural i %e aceea va /i pstrat ca atare. @5ploatarea resurselor tre+uie /cut cu stricta respectare a !e%iului a!+iant1 pentru a nu !icora valoarea !onu!entului natural.@c6ili+rul +iologic al %eltei a /ost pier%ut o %at cu intensi/icarea %iverselor activiti econo!ice pro%uctive1 care au %eter!inat a!ena,ri stu/icole1 piscicole1 agricole i /orestiere1 pe l$ng cele i!puse %e navigaie. en%ina %e a e5trage %in %elt c$t !ai !ulte +ogii con%uce la ruperea ec6ili+rului +iologic. Parcelarea %eltei 2n ve%erea recoltrii plani/icate i e/iciente a stu/ului 2nsea!n o !o%i/icare a strii ei naturale.

En co!paraie cu e5ploatarea stu/ului1 care se e5tin%e pe aproape toat supra/aa %eltei1 celelalte activiti ca piscicultura1 agricultura1 silvicultura i navigaia ocup supra/ee restr$nse. Protecia !e%iului este o pro+le! a tuturor8 este pro+le!a pe %e o parte a %ezvoltrii societii1iar pe %e alt parte a re%resrii1 conservrii i ocrotirii !e%iului. Ar!onizarea necesitilor i!e%iate cu strategia pe ter!en lung 2n R.DD 2nsea!n a %e/ini 2n linii generale principiile1 %ireciile 1 o+iectivele i criteriile %e i%enti/icare a aciunilor care sa con%uc la o %ezvoltare %ura+ila1 econo!ica si sociala1 2n con%iiile conservrii +io%iversitii. Progra!ul %e aciune tre+uie s conin o+iective i sarcini concretizate i cuanti/icate 2n ti!p1 spaiu i 2n costuri. Principii generale ale trategiei protec&iei me-iului 3 conservarea con%iiilor %e sntate a oa!enilor 3%ezvoltarea %ura+il 3 evitarea polurii prin !suri preventive 3 conservarea +io%iversitii 3conservarea !otenirii valorilor culturale i istorice 3 aplicarea principiilor %e +az ale ecologiei !e%iului Ae5. cine polueaz plteteB 3 sti!ularea activitii %e rea+ilitare a ecosiste!elor alterate. Con er%area con-i&iilor -e (n(tate a oamenilor 3acesta este principiul supre! cruia tre+uie sa i se su+or%oneze 2ntreaga activitate econo!ic i sociala1 2ntreaga strategie %e ocrotire a !e%iului 3 con%iiile %e viata tre+uie 2!+untite prin aciuni %e 7 corectarea i!pactului negativ pro%us %e unele activiti8 a%optarea %e !suri %e

prevenire a polurii8 /olosirea unor te6nologii curate 2n toate activitile. Dez%oltarea -ura;il( 3 e5ploatarea intensiv a resurselor naturale con%uce la epuizarea acestora 3 %egra%area !e%iului con%uce la re%ucerea potenialului e5istent %e regenerare a naturii1 2nrutete calitatea si %i!inueaz posi+ilitile %e re/acere a /actorilor %e !e%iu7 aerul1 apa1 solul1/lora1 si /auna 3 p%urile1 care au un rol prepon%erent in re%resarea !e%iului au %evenit victi!a agresiunii antropice at$t %irect prin tieri peste capacitatea %e regenerare1 cat !ai ales1 in%irect prin poluare 3 apele1 %ar !ai ales apele su+terane si solul1 %atorit polurii1 %evin ne/olosi+ile nu nu!ai pentru generaia noastr1 ci si pentru generaiile ur!toare 3 %ezvoltarea %ura+ila 2nsea!n !eninerea posi+ilitilor si con%iiilor %e viata pentru generaiile viitoare1 a resurselor naturale regenera+ile cel puin la nivelul celor e5istente pentru generaia actuala1 precu! si re%resarea /actorilor %e !e%iu a/ectai %e poluare E%itarea polu(rii prin ma uri pre%enti%e 3 este !ult !ai uor si !ai puin costisitor s previi poluarea1 %ec$t s repari1 respectiv s re%resezi ec6ili+rul ecologic 3 aplicarea unor te6nologii nepoluante 2n toate %o!eniile %e activitate care ur!eaz a /i %ezvoltate reprezint un principiu pe care tre+uie s se +azeze strategia %e ocrotire a !e%iului. Con er%area ;io-i%er it(&ii 3 poluarea a/ecteaz grav ecosiste!ele1 apar rupturi in lanul tro/ic1 prin %ispariia unor specii %in regnul vegetal si %in regnul ani!al1 se

%ezec6ili+reaz i siste!ele ecologice1 prin sc%erea pro%uctivitii unor specii1 apar !al/or!aii la speciile e5istente sau apar noi specii %untoare cu consecine asupra vieii 3 conservarea +io%iversitii 2nsea!n eli!inarea poluanilor1 2nsea!n !eninerea ecosiste!elor1 a capacitii lor %e /uncionare1 a sta+ilitii i rezistentei lor la %ereglri.

Concluzii $i propuneri

En ur!a realizrii acestei lucrri se pot trage ur!torele concluzii1 ten%ine cu privire la turis!ul %in Delta Dunarii1 se pot pune 2n evi%en punctele sla+e i tari ale zonei. )e %isting ur!toarele ten%ine ale turis!ului 2n Delta Dunrii7 un nu!r !ereu cresc$n% %e turiti %oresc s3i satis/ac 6o++L3 urile i interesele lor speciale1 +azate pe natur1 activiti econo!ice i interese pro/esionale8 sporirea nu!rului %e vacane %e %urat !ai scurt1 aceasta per!i$n% %ezvoltarea !ai !ultor %estinaii turistice1 iar pentru satis/acerea cererii1 ocazia %e a o/eri /aciliti pentru turiti8 turitii %evin !ai e5peri!entai i so/isticai i ateapt atracii %e +un calitate1 utiliti i servicii pe !sur i tari/e Mpreuri a%ecvate calitii 2n cltoriile lor8 cltoriile %e a/aceri sau pentru congrese1 con/erine1 reuniuni etc. continu s se %ezvolte1 a%uc$n% +ene/icii tot !ai !ari organizatorilor8 !ulte persoane care particip la ast/el %e aciuni sunt 2n acelai ti!p i turiti R%e vacanR care %oresc s cunoasc zona pe care o viziteaz8 sporete nu!rul turitilor care sunt preocupai %e pro+le!ele %e !e%iu natural1 prin ur!are1 cresc cutrile unor %estinaii /oarte puin poluate i /r pro+le!e %e !e%iu8 ca ur!are a acestor orientri1 /oarte !ulte %estinaii sunt preocupate 2n a%optarea unor progra!e %e %ezvoltare i %oresc s 2ncura,eze turis!ul %e +un calitate1 care evit pro+le!ele %e !e%iu1 opti!iz$n%u3se i +ene/iciile econo!ice8 turis!ul utilizeaz 2ntr3o !sur tot !ai !are1 te6nologia !o%ern 2n %o!enii ca servicii %e rezervare sau !ar>eting8 2n ulti!a perioa%

Gnternet3ul a %evenit un !i,loc tot !ai i!portant %e in/or!are i !ar>eting.

Puncte tari: potenilaul turistic %e care %ispune aceast zon este /oarte variat i +ogat1 at$t cel natural cat i cel antropic. (el natural este reprezentat prin peisa,e !iri/ice1 /or!aiuni calcaroase1 sti!uln% ast/el i!aginaia vizitatorilor. uris!ul antropic este reprezentat prin prin tra%iiile i o+iceiurile 2nc pstrate. :u!eroasele trasee turistice1 puse la %ipoziia turitilor1 pentru a a,unge c$t !ai uor la o+iectivele turistice pe care %oresc s le viziteze. .aza %e cazare 2n %ezvoltare1 serviciile o/erite %e acestea sunt %intre cele !ai %iverse1 %ar 2nc 2n %ezvoltare8 Posi+ilitile %e agre!ent o/erite1 %i/erite sporturi1 /iin% o zona %estul %e prielnic pentru ast/el %e sporturi. Puncte la;e: %ezvoltarea in/rastructurii las %e %orit1 %ru!urile /iin% /actorul principal al reinerii turitilor 2n ceea ce privete vizitarea acestei zonei8 sla+a a!ena,are a o+iectivelor turistice1 ne/iin% su/icient a!ena,ate8 lipsa unor investitori i!portani1 care s /ac o in/uzie %e capital. Gnvestiiile 2n turis!1 caracterizate %e valoarea !are a c6eltuielilor i ter!en %e recuperare 2n%elungat1 au avut !ai puine anse s ia a!ploare 2n Delt. Persoanele care au investit au /cut3o 2n%eose+i

2n capaciti !ici1 a%resate 2n special unei clientele atent selectate i nu !asei !ari a turitilor. Gnvestitorii strini au evitat %o!eniul turis!ului1 acest lucru /iin% %eter!inat %e situaia econo!ic i politic insta+il a Ro!$niei. valori/carea insu/icient a potenialului turistic1 sla+a pro!ovare a acestuia8 pasivitatea autoritilor locale 2n ceea ce privete %ezvoltarea turis!ului prin o+inerea %e /inanri8

Propunerii privin% Delta Dunrii7 Gntensi/icarea aciunilor %e pro!ovare a pro%usului turistic o/erit1 opt$n% pentru !i,loace !o%erne %e pro!ovare precu! internetul1 care s poat asigura in/or!aii necesare !anage!entului1 printr3o continu !onitorizare a activitii %e !ar>eting i a celei previzionale8 aciunile actorilor locali responsa+ili 2n luarea %eciziilor re/eritoare la politica !e%iului tre+uie s /ie %irecionate spre %ezvoltarea unei contiine ecologice1 ca rspuns la i!perativele ecosiste!ice7 !eninerea capacitii %e autoreglare1la pstrarea potenialitilor evolutive8 a!ena,area principalelor o+iective turistice8 ri%icarea nivelului %e calitate a serviciilor o/erite turitilor1 2n%eose+i pentru serviciile %e agre!ent un%e se i!pune i o %iversi/icare a acestora8 re/acerea reelei %e %ru!uri1 prioritate av$n% cele care asigur accesul spre punctele %e interes turistic1 2ntruc$t !i,locul %e transport cel !ai /recvent utilizat %e turitii ro!$ni i strini este autoturis!ul8

 re%i!ensionarea raportului %intre calitatea serviciilor i preul acestora1 ast/el 2nc$t tari/ele !ari practicate1 s /ie ,usti/icate %e o calitate pe !sur8

@i;liogra/ie:
1. An%rei Qte/an1 G6i%ul uristic al Ro!$niei1 e%itura Pu+liro!

3. (otet '. Petre1 Delta Dunrii3 geneza i evoluie1 WPeuceJ1 stu%ii i co!un!icri %e tiintele naturii1 0uzeul Delta Dunrii1 ulcea1 1<&1 8 &. Gstrate Goan1 -. :iu 0arin1 .ucureti 1<&&. <. Panig6iant @ugen1 Delta Dunrii i (o!ple5ul Fagunar Razel!1 @%itura )port3 uris!1 1<-2 1=. Petrescu Goan G6eorg6e1 Delta Dunrii1 e%itura I)crisul Ro!$nescJ1 (raiova1 1<"& 11. u/escu 'ictor1 Ro!$nia3 :atura1 o!1 econo!ie1 @%itura Qtiini/ic1 .ucureti1 1<&4 12. 6ttp7MMXXX.caraor!an.ro 1-. 6ttp7MMXXX.%elta%unarii.in/o.roMroYasezare.6t! 1<. 6ttp7MMXXX./oto%elta.roM%e3vazutMpa%urea3leteaM 2=. .6ttp7MMXXX.DeltaYDunarii3Y%escriereYco!pletaY52"<.6t! l 22. ZZZAtlas geogra/ic general1 @%itura Di%actica i Pe%agogic1 .ucureti8 uris!ul 3 un /eno!en 2n !icare1 @%itura )port3 uris!ul 2n Delta Dunrii1 e%itura )port 9 uris!1 uris!1 .ucuresti1 1<--8

C1D Atlas geografic general1 @%itura Di%actic i Pe%agogic1 .ucureti1 1<&41 p.1511

15<1 1&2
C2D 6ttp7MMXXX.%elta%unarii.in/o.roMroYasezare.6t!

C3D Goan G6eorg6e Petrescu1

Delta Dunarii1 @%itura W)crisul Ro!anescJ1 (raiova

1<"&1 p.12
C4D @ugen Panig6ian1

Delta Dunrii i Complexul Lagunar Razelm 1

uris!1 .ucureti1

@%itura )port3 uris!1 1<-21 p. 1=

C5D 0arin :iu,

Turismul in Delta Dunrii, Editura Sport3

1<-21 p. 14
C"D (onstantin (. Giurescu1

storia pdurii rom!neti din cele mai "ec#i

timpuri p!n astzi1 e%itura (eres1 .ucureti11<&51p.-4

C&D $auna din Delta Dunrii1 )inteza cercettorilor %e ecologie i +iologice %in perioa%a

1<"131<&51 G.(.P.D.D.1 ulcea1 1<&"1 p.13.

C-D %ro&lemele protec'iei naturii (n Delta Dunrii1 4niversitatea .ucureti11<&41 p.1-23

1-&.
C<D 0aria Popescu1 Delta Dunrii 9 rezervaii i !onu!ente ale naturii1 0uzeul WDelta

DunriiJ1 ulcea1 1<-=8 P.(.0. nr. -<1M1<"1 8 P.(.0. nr 52-M1<&= 8(onservarea naturii 2n Delta Dunrii 8Aca%e!ia R.). Ro!$nia1 (o!isia pentru ocrotirea !onu!entelor naturii1 .ucureti1 1<"-1 p. "311.
C1=D )tefan Andrei * +#idul Turistic al Rom!niei 9 e%itura Pu+liro!1 p. 5= C11D 0arin :itu,

Turismul in Delta Dunarii, Editura Sport3

uris!1 .ucuresti1

1<-21 p. 4".
C12D Petre (. Goan1 WExigente

actuale ale pregatirii si utilizarii fortei de

muncaJ1 @ra )ocialista1 nr.1"M1<&&1 p.1431&.

C13D 6ttp7MMXXX.%%+ra.roMpopulatie.p6p[sus C14D 0arin :iu,

Turismul (n Delta Dunrii, Editura Sport3

uris!1 .ucureti1

1<-21 p. &-3&<.
C15D Goan G6eorg6e Petrescu 3

Delta Dunrii 3 e%itura I)crisul Ro!$nescJ (raiova

1<"&1 p.5=.

C1"D &idem C1&D dem, p.51. C1-D dem1 p. 5535-. C1<D Goan Gstrate1

Turismul * un fenomen (n micare1 @%itura turismului (n Delta DunriiJ1 *.(.@.P.

)port 9 uris!1

.ucureti1 1<--1 p.1=

C2=D WDez"oltarea

.G.1 .ucureti11<&51

p.34335.
C21D @ugen Panig6ian1

Delta Dunrii i complexul lagunar Razelm 1

e%itura )port 9 uris!1 .ucureti1 1<-21 p.5<3"2

C22D 0arin :iu,

Turismul (n Delta Dunrii, Editura Sport3 Turismul * un fenomen (n micare1 @%itura

uris!1 .ucureti1

1<-21 p. 45.
C23D Goan Gstrate1

)port 9 uris!1

.ucureti1 1<--, p.4&

C24D1 1<-21 p.1"-.

C25D 0arin :iu,

Turismul (n Delta Dunrii, Editura Sport3

uris!1 .ucureti1

1<-21 p. "=3"2.

e -.!r s r6i%ee si la!ai. Fa su% %e oras se a/la un Wpo% naturalJ %e 60 m pe su+ care trece raul 0anan%ra1 %upa ce acesta a WsaritJ !ai !ulte casca%e. Ar?ipelagul SeFc?elle A<= %e insuliteB situat la <"5 >ilo!etri :@ %e 0a%agascar1 alcatuit %in insule coraligene cu capitala la 'ictoria in insula 0a6el are un relie/ spectaculos cu nu!eroase ca!pii litorale si reci/e coraligene care insotesc tar!ul. )e re!arca prin peisa,ul e5otic1 pa%uri %e pal!ieri si /erigi ar+orescente1 +roaste testoase uriase si circa 13 specii %e pasaro en%e!ice %evenin% o !are rezervatie pentru +roastele testoase Ase !ai a/la in Gnsula

GalapagosB. Gntre insulele 'ictoria si 0a6e se a/la Parcul National Marin S/" Ana6 %e !are valoare stiinti/ica si turistica. Ar?ipelagul Comore ) WGnsulele Par/u!uluiJ1 %atorita plantelor aro!ate care cresc %in a+un%enta1 /or!at %in insule vulcano3coraligene1 cu pla,e pitoresti1 !ai ales in aria reci/elor. Aspectele peisagistice si in%ustria par/u!urilor sunt ele!ente %e atractie. Gnsulele Sao Tome1 Principe6 ,ernan-o Pao %in Gol/ul Guineii si In ula S/" Elena1 In ula Capul >er-e1 %in largul *ceanului Atlantic sau Ma-eira si Ca%are Acare apartin )panieiB prezinta un interes turistic prin spectaculozitatea peisagistica1 vegetatia lu5urianta1 !onu!ente ar6itecturale si istorice1 +iserici1 !osc6ei1 !uzee1 vestigii istorice1 statiuni litorale cu pla,e incantatoare1 cu nisip al+ /oarte /in1 cu %otari !o%erne precu! si ele!entele %e etnogra/ie si /olclor. #or!e %e turis!7 itinerant cu valente culturale si stiinti/ice1 o%i6na si recreere si cura 6elio!arina.

Bibliografie

1B Economia turismului si amena,area turistica -curs. 9 lect.univ.%r%. Daniela #iroiu1 e%itura )Llvi1 .ucuresti1 2==2.
2B Resurse si destinatii turistice pe plan mondial 9 con/. 4niv %r.

Ga+riela igu Acoor%onatorB1 e%. 4ranus1 .ucuresti1 %ece!+rie 2==3.

3B Resurse turistice pe Terra 9 'asile Glavan1 e%. @cono!ica1

.ucuresti1 2===

Dunarea, singurul fluviu de pe planeta care strabate 10 tari, Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croatia, Serbia, Romnia, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina, si patru capitale iena, Bratislava, Budapesta, Belgrad, se varsa in Marea !eagra printr"o #elta care impreuna cu comple$ul lagunar Ra%elm & Sinoe are o suprafata totala de circa '0'0 (m), din care *+) (m) apartin Ucrainei, Mai precis, este delimitata de urmatoarele coordonate )- grade 10. '0/ 0 1Cotul 2isicii3 si )4 grade 5). 5'/ 0 1Sulina36 5' grade )*. ! 1bratul C7ilia, (m, 5+3 si 55 grade )0. ! 1Capul Midia3,

Bratul Sulina Delta Dunarii.

Bratele Dunarii

Se poate spune ca #elta incepe sa se conture%e de la 2atlageanca unde se bifurca in doua brate, Bratul C7ilia la nord si Bratul 8ulcea la sud, Acesta din urma, cand a9unge la Ceatal Sfantu G7eorg7e se desparte in Bratul Sulina si Bratul Sfantul G7eorg7e, Bratul Chilia, avand 105 (m, trasea%a granita cu Ucraina, si preia pe cursul sau :0; din apele si aluviunile #unarii, #in acest motiv #elta #unarii creste anual in suprafata cu 50 de metri patrati, 2e C7ilia se gasesc localitatile 2ala%u, 2ardina, C7ilia ec7e, 2eriprava,

Pelicani in Delta Dunarii.

Bratul Sulina, cu o lungime de *1 (m, traversea%a mi9locul #eltei, avand un curs rectiliniu, foarte bun pentru navigatia vaselor maritime, Acesta este dragat in permanenta si transporta doar 1-; din volumul de apa al #unarii, 2e Sulina se gasesc localitatile <lganii de Sus, Maliuc, Gorgova, Crisan, ulturu, 2arti%ani, Sulina, Bratul Sfantul Gheorghe are o lungime de 11) (m, fiind orientat spre sud"est, si transporta )); din debitul #unarii, iar la varsare in Marea !eagra formea%a insulele Sacalin considerate un inceput de delta secundara, 2e acest brat se gasesc localitatile !ufaru, Ma7mudia, U%lina, Sf, G7eorg7e, #in alte surse reiese faptul ca Bratul C7ilia are 1)0 de (m, bratul Sulina are :5 de (m, iar Bratul Sfantul G7eorg7e are 10- (m,

Nuferi in Delta Dunarii.

Fauna si flora

#atorita celor '154 de specii de flora si fauna, specialistii o considera o veritabila banca de gene pentru patrimoniul universal, <ntre toate acestea trebuie remarcat ca aici traieste cea mai mare parte a

populatiei europene de pelican comun 1circa - 000de e$emplare3 sipelican cret 1circa )00 de e$emplare36 :0 ; din populatia mondiala de cormoran pitic 1circa :000 de e$emplare36 '0 ; din populatia mondiala de gasca cu gat rosu1in timpul iernii sunt circa 50,000 de e$emplare3, 2e langa toate acestea se adauga peste 1)00 de specii de copaci si plante, =riunde te ui>i, po>i vedea plutind ostrovi acoperi>i de papur? @i de stuf, liane ca An p?durile tropicale, lacuri cu adncimea tulbure @i suprafe>e pline de nuferi, B?rcile pescarilor agit? pelicanii, stolurile cormoranilor @i femelele"maur de pe cuiburile lor,

Canalul Cu barca prin padure, un ochi de apa care si-a sapat drum printr-o padure de salcii, care lasa turistului impresia ca se plimba printr-o padure scufundata.

Obiceiuri si traditii
= serie de traditii si obiceiuri ale locuitorilor din #elta, specifice sarbatorilor crestinesti, cum ar fi 2astele sau Craciunul, seamana cu obiceiuri din alte %one ale tarii, #e e$emplu, in prima %i de luni dupa <nvierea #omnului, cand se sarbatoreste 2astele Bla9inilor, oamenii merg la cimitir cu pomeni si se roaga pentru rudele decedate, Cel care primeste trebuie sa spuna bogdaprosteB,

Pescar in Delta Dunarii.

Sau, in %iua de Casata Secului, cand se intra in 2ostul Mare, se face un banc7et si are loc Dbatutul 7alviteiB, Adica, o bucata de 7alvita atarna de tavan, si cei care participa la 9oc trebuie sa o prinda cu gura, A doua %i, baietii le urmaresc pe fete pentru ale man9i cu funingine, <n gospodariile din %ona Ra%elm, in Eoia Mare, gunoiul de pe langa casa se aduna in trei grame%i carora li se da foc, Canga foc se pune o cana cu apa si un cos cu oua, #upa ce se termina focul, ouale sunt date copiilor din sat, #e asemenea, in inerea Mare, oamenii obisnuiesc sa se spele pe fata direct in #unare, cu apa neinceputa, pentru a avea castig la bogatie, iar cei care dorm in timpul acelei %ile trebuie sa se astepte la nenorocire,

Dimineata devreme cu barca in Delta Dunarii.

2entru cei mai in varsta carora li se naste un copil sunt pregatite o serie de obiceiuri care difera de la un sat la altul, <n Murg7iol, parintii trebuie sa sara peste un foc facut in curte, in semn ca au lasat in urma

neca%urile, <n Baltenii de Sus sau Ma7mudia, parintii sunt rasturnati cu barca, deaorece apa trebuie sa le spele gandurile negre, Cei mai bogati isi pot rascumpara DudatulB cu o cinste la crasma pentru toti cei care trec pe acolo, 2entru a se feri de blesteme si farmece, in localitatile CA, Rosetti si Caraorman se pun cranii de cal la poarta, pentru ca asupra acestora sa cada eventualele nenorociri, Apoi, lipovenii nu lasa pe nimeni sa le fluiere in barca deoarece le aduce g7inion, = moneda de sc7imb des utili%ata de pescarii din #elta este rac7iul sau vodca,

Pescari din Delta Dunarii.

Locuri si posibilitati de pescuit

2rima atestare documentara a #eltei vine de la Ferodot, cel care descrie intrarea flotei persane a lui #arius prin #elta, dupa ce poposise la Fistria 1'1'"'1+ iFr3, #espre locuitori apar marturii abia in secolul < iFr, Asta%i, in afara de localitatile situate de"a lungul bratelor, mai pot fi amintite 2atlageanca, Maliuc, Mila)+,Sulina este singurul oras din #elta, fiind un port liber, folosit in special pentru transbordare, 2e langa atelierele de reparatii navale, aici mai e$ista si o fabrica de conserve de peste, Amatorii de pescuit aleg Canalul Crisan pentru platica, biban, rosioara, somn sau stiuca 1dimineata3, Ca Mila )+ se pot pescui somotei, Apoi, la Gortuna < trag la momeala rosioara, bibanul, crapul si c7iar stiuculite, Romania 8ours )01+H)015

Atractii in Delta

Portul Sulina.

=rasul Tulcea, desi nu este situat in #elta, detine institutiile care coordonea%a activitatea economica si turistica din aceasta %ona, #e asemenea, pute>i descoperi mu%ee interesante, precumI Mu%eul de <storie @i Ar7eologie, Mu%eul de 0tnografie @i Golcor, Mu%eul de Art? din 8ulcea sau Mu%eul de <storie !atural?,

Delta Dunarii.

Un drum pana la 8ulcea desc7ide turistului %eci de variante pentru calatoria in inima #eltei, Cea mai cautata este o plimbare de cateva ore pe canale cu salupa rapida, pentru +0 de euro de persoana, DRapideleB isi asteapta clientii pe fale%a din 8ulcea, 8raseul trece printr"o suita de mici canale si g7ioluri situate in apropiere de 8ulcea, 2unctul de re%istenta il constituie canalul Cu barca prin padure, un oc7i de apa care si"a sapat drum printr"o padure de salcii, care lasa turistului impresia ca se plimba printr"o padure scufundata, Cei care isi doresc mai mult, pot opta, pentru inca 10 euro, pentru o vi%ita la colonia de pasari Purcelu, Cormorani, egrete, starci & sunt toate acolo,

Delta Dunarii.

8uristii care isi doresc un se9ur de cateva %ile pot merge cu vaporul" pasager de la 8ulcea, pe bratele #unarii, <n fiecare localitate intalnita e$ista pensiuni cu preturi de pana la '0 de lei pe noapte, care ofera, optional, plimbari pe canale, mese traditionale de peste si partide de pescuit, in functie de priceperea turistului, Sulina, Sf. Gheorghe, dar si Jurilovca Gura Portitei sunt optiuni pentru turistii indragostiti de mare, care vor sa cunoasca ceva si din minunile #eltei, 2entru preturi intre 100 si 500 de lei pe noapte, turistii beneficia%a de ca%are in 7oteluri, vile de vacanta sau pensiuni, avand la dispo%itie trei dintre pla9ele virgine ale litoralului romanesc, dar si posibilitatea de a merge in fiecare %i in #elta pentru activitati specifice,

Curiozitati din Delta

mbarcatiune care plimba turistii prin Delta Dunarii.

C7iar daca povestile pescaresti starnesc %ambete de neincredere, totusi, cateva curio%itati merita amintiteI cel mai mic peste semnalat este un guvid1JnipoKitsc7ia cameliae3, care a avut o lungime ce nu depasea +,) cm si a fost semnalat recent la 2ortita6 cea mai mare stiuca 10so$ lucius3 pescuita in #elta #unarii cantarea 1- (g si peste 1 m lungime6 cel mai mare crap 1CLprinus carpio3 pescuit la Sfantul G7eorg7e a avut o greutate de 5-,' (g, iar cel mai mare somn 1Silurus glanis3 pescuit in #elta #unarii a atins greutatea de 500 (g6 cele mai longevive animale din #elta #unarii sunt broasca testoasa de uscat 18estudo graeca ibera3 si broasca testoasa de apa 10mL obicularis 3, care pot atinge cca 1)0 de ani,

Cum se ajunge?

8uristii au variante putin practice de a a9unge la minunatiile din #elta #unarii, Cea mai buna ramane masina personala, Altfel, e$ista microbu%e care pleaca din ora in ora din Bucuresti, Galati si Constanta, precum si trenuri pana la 8ulcea 1cu plecare din Bucuresti si din Constanta3, insa variantele feroviare sunt foarte lente, 8arom operea%a o cursa saptamanala catre 8ulcea, Ta!a intrare in DeltaI )0 lei