HAZARDE TEHNOLOGICE

ÎN ROMÂNIA

Mr. ing. Petrica PARASCHIV

INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ
 CUPRINS
► Legislaţie
► Definiţii
► Clasificarea accidentelor tehnologice
► Date statistice despre operatori de tip
Seveso şi transportul substanţelor
periculoase
► Studiu de caz

2010 2
 LEGISLAŢIE SPECIFICĂ (1)
► HG nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt
implicate substanţe periculoase
► HG nr. 79/2009 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 804/2007
privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe
periculoase (art. 17, alin. 1,2 şi art. 22, alin 2)
► L nr. 92/18.03.2003 pentru aderarea României la Convenţia privind efectele
transfrontiere ale accidentelor industriale, adoptată la Helsinki la 17 martie 1992
► OMMAPAM nr. 1084/ 22.12. 2003 privind aprobarea procedurilor de notificare a
activităţilor care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt
implicate substanţe periculoase şi, respectiv a accidentelor majore produse;
► OMMAPAM nr. 142/25.02. 2004 pentru aprobarea procedurii de evaluare a raportului
de securitate privind activităţile care prezintă pericole de producere a accidentelor
majore în care sunt implicate substanţe periculoase;
► OMMGA nr. 251/26. 03.2005 pentru organizarea şi funcţionarea secretariatelor de risc
privind controlul activităţilor care prezintă pericole de producere a accidentelor majore
în care sunt implicate substanţe periculoase;
► OMAI nr. 647/ 16.05.2005 pentru aprobarea normelor metodologice privind elaborarea
planurilor de urgenţă în caz de accidente în care sunt implicate substanţe periculoase;
► OMMGA nr. 1299/23.12.2005 privind aprobarea procedurii de inspecţie;
► Ordinul comun MMGA / MAI nr. 520/1318 din 2006 privind aprobarea Procedurii de
investigare a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase.
2010 3
 LEGISLAŢIE SPECIFICĂ (2)

► HG nr. 856 / 13.08.2008 privind gestionarea deşeurilor din industriile

extractive (Directiva 2004/35/CE)
► L nr. 31 / 18.05.1994 pentru aderarea României la Acordul european referitor
la transportul rutier internaţional al mărfurilor periculoase (A.D.R.), încheiat la
Geneva la 30 septembrie 1957
► HG nr. 1175/26.09.2007 pentru aprobarea Normelor de efectuare a activităţii
de transport rutier de mărfuri periculoase
► L nr. 6/25.01.1991 privind Aderarea României la Convenţia de la Basel
privind controlul transportului deşeurilor periculoase
► HG nr. 1061 / 10.09.2008 privind transportul deşeurilor periculoase pe
teritoriul României
► HG nr. 1453/12.11.2008 care modifică HG nr. 788/2007 privind stabilirea
unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 al
Parlamentului European şi al Consiliului din 14 iunie 2006 privind
transferurile de deşeuri

2010 4
 DEFINIŢII / TERMINOLOGIE

► Hazardul este un fenomen întâmplător, aleator,

imprevizibil, de mare amploare, un salt calitativ în evoluţia
unui sistem, care descarcă energii imense şi determină
dezordine, dezechilibru pe scara de evoluţie firească a
mediului, în drumul său spre o nouă stare de echilibru
► Vulnerabilitatea – este probabilitatea ca o fiinţă sau un
obiect să fie distrus de hazard şi pune în evidenţă cât de
mult este expus omul şi bunurile sale în faţa diferitelor
hazarde, indicând nivelul pierderilor şi distrugerilor pe care
le poate produce un fenomen.
► Riscul reprezintă cuantificarea vulnerabilităţii. El este dat
de relaţia: R = H x V x C, unde R – riscul, H – hazardul, V
– vulnerabilitatea, iar C – consecinţe

2010 5
 DEFINIŢII / TERMINOLOGIE

► Substanţele periculoase sunt definite ca fiind orice

substanţă sau produs care, folosit în cantităţi, concentraţii
sau condiţii aparent nepericuloase, prezintă risc
semnificativ pentru om, mediu sau bunurile materiale.
► Din punct de vedere al transportului, substanţele
periculoase sunt considerate acele produse chimice care,
pe timpul transportului, cu mijloace auto sau pe calea
ferată (în cisterne, containere ori alte ambalaje), datorită
unor accidente de circulaţie, avarii la mijlocul de transport
sau ambalaj, reacţii chimice neprevăzute, nerespectări ale
normelor tehnice de ambalare şi transport sau altor factori
neprevăzuţi, pot conduce la apariţia unor explozii, incendii,
emisii de gaze, vapori toxici sau răspândiri de substanţe
pe sol şi în mediul înconjurător.

2010 6
 DEFINIŢII / TERMINOLOGIE

► Accidentul chimic, este definit de către OECD

(Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică) ca
fiind „orice eveniment neplanificat cu implicarea
substanţelor periculoase care cauzează, sau poate conduce
la, vătămări ale sănătăţii, mediului sau proprietăţii. Se
exclud de aici orice efecte pe termen lung (de exemplu
poluarea cronică)”.
► Accidentul chimic reprezintă, în accepţiunea protecţiei
civile, „eliberarea necontrolată în mediul înconjurător a
unor substanţe toxice industriale (periculoase) la
concentraţii mai mari decât cele maxim admise şi care pun
în mare pericol populaţia din zonă“.

2010 7
 Clasificarea accidentelor tehnologice după
geneză
► Industriale:
 radiologice;
 nucleare;
 chimice;
 biologice;
► Explozii mari;
► Incendii de proporţii (în masă);
► Accidente la construcţiile hidrotehnice;
► Prăbuşiri mine, galerii, exploatări de sare, etc.
► Accidente majore pe căile de circulaţie:
 rutiere;
 feroviare;
 fluviale;
 maritime;
 aeriene;
2010 8
 Clasificarea accidentelor tehnologice după
geneză (continuare)
► Transport substanţe periculoase
► Poluări accidentale:
 aer;
 sol şi subsol;
 apă.
► Agricole şi silvice:
 defrişări, despăduriri excesive;
 irigaţii excesive;
 administrare neraţională de pesticide, îngrăşăminte,
insectofungicide.
► Prăbuşiri (căderi) obiecte cosmice:
 sateliţi;
 nave spaţiale.
2010 9
 Clasificarea accidentelor tehnologice după
amploare efecte
► catastrofice (C)
 pierderi ce vieţi omeneşti ( 1 fatalitate)
 pierderea totală a instalaţiei de producţie sau daune provocate,
proprietăţilor mai mari de 1 milion EURO;
 întreruperea producţiei pentru mai mult de 30 zile;
 impact pe termen lung sau permanent asupra mediului;
 efect potenţial dincolo de zona afectată – impact asupra populaţiei.
► grave (S)
 potenţial mare pentru pierderi de vieţi (fatalitate unică);
 6 persoane vătămate grav la faţa locului sau una singură în exteriorul
amplasamentului;
 daune mari asupra instalaţiei de producţie sau daune asupra propietăţii
mai mari de 25.000 EURO;
 întreruperea producţiei mai mult de 7 zile;
 impact asupra mediului dar care nu este permanent sau pe termen lung.
► minore (M)
► neglijabile (N)
2010 10
 Clasificarea accidentelor tehnologice după
viteza de propagare

► rapide:
 explozii mari;
 incendii de proporţii (în masă);
 accidente nucleare, chimice sau biologice;
 căderi de obiecte cosmice;
 accidente la lucrările hidrotehnice.
► lente:
 accidente agricole;
 accidente silvice;
 poluări accidentale.
2010 11
Clasificarea accidentelor tehnologice după
arealul afectat
► globale sistemice:
 tendinţa de încălzire datorată efectului de seră;
 reducerea stratului de ozon;
 deşertificarea.
► globale regionale:
 poluarea Mării Negre;
 poluarea fluviului Dunărea.
► regionale:
 poluări accidentale pe râurile interioare;
 accidente industriale cu efecte transfrontieră.
► locale şi punctuale:
 accidente industriale cu efecte zonale;
 accidente de circulaţie;
 accidente agricole, silvice cu efecte zonale;
 căderi de obiecte cosmice.
2010 12
 Clasificarea accidentelor tehnologice după
frecvenţa producerii

► Mare (H - high) – evenimentul s-a produs de multe ori

în timpul de viaţă al agentului economic;
► Mediu (I – intermediary) – evenimentul se poate
produce o dată în timpul de viaţă al unităţii;
► Redus (L – low) – evenimentul nu este aşteptat să se
producă în timpul de viaţă al unităţii, dar se poate
produce o dată în timpul de viaţă al tuturor unităţilor de
acest tip;
► Rar (R – rare) – este improbabil ca evenimentul să se
producă în unităţile similare în timp de funcţionare la
nivelul actual.
2010 13
 Clasificarea accidentelor tehnologice după
matricea de risc tehnologic

► Categoria 1 – Risc mare – se impune întreprinderea

unor acţiuni fie pentru a preveni producerea incidentului,
fie pentru micşorarea consecinţelor;
► Categoria 2 – Risc mediu – se vor analiza cazurile
pentru a stabili mijloacele cu costuri eficiente de
reducere a riscului;
► Categoria 3 – Risc scăzut – care nu prezintă un
pericol potenţial de accident major.

SOVATA, 27-28.04.2009 14
 Clasificarea accidentelor tehnologice după
scara riscului tehnologic

► 10-7 – 10-5 evenimente/an – risc acceptabil larg

 neglijabil - se menţin măsuri obişnuite de prevenire
 scăzut - se considera costurile alternativelor
► 10-5 – 10-3 evenimente/an – risc tolerabil
 mare - sunt necesare investigaţii alternative
 foarte mare - eforturi mari pentru îmbunătăţire
►> 10-3 evenimente/an – risc intolerabil
 extrem de mare - îmbunătăţiri fundamentale, soluţii
alternative
2010 15
 Clasificări ale substanţelor periculoase

► Clasificarea după ADR (acordul european referitor la

transportul internaţional al mărfurilor periculoase)
► Clasificarea după Directiva Seveso II
► Clasificare fizică
► Clasificare după toxicitate
► Clasificare după mecanismul de acţiune asupra
organismului
► Clasificarea după categoria de severitate a efectelor
► Clasificarea după OUG 200/2000 privind clasificarea,
etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor
chimice periculoase (Directiva 67/548/CEE)
► Clasificarea după Sistemul Armonizat Global (GHS)
2010 16
 EXPUNEREA POPULAŢIEI LA RISCUL
TEHNOLOGIC

► 30% din teritoriul ţării se află sub incidenţa riscului

tehnologic
► 8.000.000 de persoane – sunt în zone de risc tehnologic.
► Din punct de vedere al accidentului chimic cele mai
vulnerabile categorii de populaţie sunt:
 copiii deoarece nu au asigurate mijloace de protecţie, doza de
intoxicare şi letală este mai mică şi nu au deprinderi formate de
a reacţiona în caz de accident chimic;
 bătrânii deoarece capacitatea de reacţie este redusă, iar
procentajul de bolnavi sau cu afecţiuni cronice este ridicat.

2010 17
 Cauze ale accidentelor din industrie
100%

90%

80%

70%

60% 50%
50%

40%
24%
30%
16%
20% 10%

10%

0%
Eroarea umanã erori tehnice reactii chimice factori externi
necontrolate
2010 18
► În conformitate cu prevederile
Hotărârii Guvernului nr. 804/2007
privind controlul asupra
pericolelor de accident major în Obiective SEVESO la începutul lui 2009
care sunt implicate substanţe
periculoase (modificată cu HG nr.
79/2009), la nivel naţional, au fost
inventariaţi 277 de operatori
115
economici care se supun
Obiective de risc major
prevederilor Directivei SEVESO Obiective de risc minor
dintre care 115 se încadrează la 162
limita superioară (obiective de
risc major) şi 162 se încadrează la
limita inferioară (obiective de risc
minor)

2010 19
2010 20
2010 21
HAZARDE ASOCIATE TRANSPORTULUI
DE SUBSTANŢE PERICULOASE

► Din totalul de mărfuri transportate în decursul

unui an, aproximativ 15% îl reprezintă mărfurile
catalogate substanţe periculoase.
► Transportul acestora pe sistemul de comunicaţii
arată astfel:
► şosele: ............................50%
► căi ferate: ........................30%
► căi fluviale şi maritime: ....20%

2010 22
2010 23
Principalele tipuri de substante periculoase transportate
pe sosele in Romania in anul 2007

4% ingrasaminte
5% 13%
produse petroliere
20%
amoniac
clor
gaze lichefiate
8% 43% explozivi
7%
pesticide

2010 24
 Transporturi internaţionale de deşeuri
periculoase în perioada 2007 – trimestrul I 2009

Transporturi internaţionale de deşeuri

90
90
80
70

60
50
37
40

30 19
20

10

0
2007 2008 Trim I 2009

2010 25
 Distributia tipurilor de deseuri transportate pe sosele in anul
2007

deseuri nr. transporturi

mercur 1
11% 11%
PCB-uri 6
11% amestec de chimicale 1
lampi fluorescente 1 mercur
PCB-uri
amestec de chimicale
lampi fluorescente

67%

2010 26
 deşeuri pesticide
PRINCIPALELE TIPURI DE solide
TRANSPORTURI DE DEŞEURI
C AR E AU TR AN ZI TAT echipamente
R O M ÂN I A frigorifice casate

condensatoare cu
IN ANUL 2009 PCB

deşeuri chimice
organice şi
anorganice
baterii cu acid

lămpi fluorescente

baterii cu plumb

2010 27
 STUDIU DE CAZ
Accidentul de la S.C. PETROBRAZI S.A

► Incidentul a avut loc în dimineaţa zilei de 05.02.2008, în

parcul de rezervoare al societăţii, în jurul orei 05.30, fiind
implicate două rezervoare în care se găseau 2-etil-hexil-
nitrat (aditiv pentru carburanţi) şi motorină. Au fost
afectate şi alte 3 rezervoare (T33 – conţinând 2-etil-hexil-
nitrat, capacitate 660 mc, T69 – conţinând motorină,
capacitate 4700 mc şi T50 – conţinând kerosen,
capacitate 980 mc).
► Operatorul este clasificat Seveso la limita superioară (risc
major).
► Accidentul a fost notificat la 112 la ora 05.31, la circa 6
minute de la iniţiere.

2010 28
 Cronologia accidentului
► 5.18- 5.55:
 in rezervorul T33 au loc 2 explozii infundate, fara flacara, la cca. 30 sec.
una de cealalta;
 la partea superioara a rezervorului T33 au loc degajari masive de gaz dens,
care s-a desfasurat de la sol pe o inaltime de cca. 10 m;
 la rezervorul T33 se produce o explozie puternica, cu flacara, care se
extinde catre parcul de motorina si incendiaza rezervorul T69;
 se produc explozii la caminele de canalizare
 se produce o a doua explozie puternica la rezervorul T33;
 se produce explozie la rezervorul T69 care determina desprinderea
capacului din sudura si aruncarea acestuia in afara rezervorului;
► 5.35:
 incendiul este anuntat la ISUJ Ph
► 9.00:
 lichidarea incendiului prin interventia ISU Ph cu sprijin de la ISU
Dambovita si ISU Bucuresti
2010 29
 Pagube produse
► Daune grave provocate rezervoarelor implicate,
statiei electrice, casei de pompe, cablurilor,
conductelor, liniilor de cale ferata;
► Valoare totala de: 880701 euro
► Cantitati arse (implicate) in incendiu:
 49,3 tone motorina
 23,2 tone aditiv

2010 30
 Investigarea evenimentului
expertiza tehnica DET NORSKE VERITAS LTD

► incidentul a fost declansat de descompunerea 2 EHN in interiorul rez. T 33;

► cauze posibile ale descompunerii:
 descompunere initiata termic
 descompunere initiata chimic (oxizi de metal, acizi tari si alcali tari);
► factorul declansator nu a fost determinat;
► descompunerea odata inceputa, a fost inevitabila seria de incidente ulterioare
ca urmare a imposibilităţii controlării reacţiei:
 la rez T 33(distrugerea dispozitivelor de ventilare, prabusirea capacului, formarea
norului de gaz inflamabil, aprinderea acestuia urmata de explozie);
 la rez. T 69 (explozie care a distrus capacul, incendiu) si canalizare;
► cauza aprinderii norului nu a fost stabilita;
► cauze posibile:
 contactul cu o suprafata fierbinte (bec),
 cu o cutie electrica sau
 aprinderea statica
2010 31
 Investigarea evenimentului
expertiza tehnica IJP Prahova
► analizeaza 4 ipoteze:
 ipoteza 1. Incalzirea rez. T 33 prin conducta de abur-tur din parcul de abur;
 ipoteza 2. Incalzirea rez. T 33 printr-o alta conducta de abur din parcul de abur.
 ipoteza 3. Existenta in rezervor a unor cantitati de aditiv cetanic instabil, neconform
cu dotarea tehnica.
 ipoteza 4. Incalzirea rez. T33 (in ipotezele 1 sau2) simultan cu folosirea unui adeziv
de cifra cetanica neconform (ipoteza 2,3) si neincadrat corespunzator ca material
exploziv
► Expertiza:
 adopta Ipoteza nr. 4 - Incalzirea rez. T33 (in ipotezele 1 sau2) simultan cu folosirea
unui adeziv de cifra cetanica neconform (ipoteza 2,3) si neincadrat corespunzator ca
material exploziv;
 cauza si fapta nu releva o actiune, o manevra singulara,existand posibilitatea ca
evenimentul sa se fi datorat unor cauze complexe.
► Considera ca evenimentul putea fi evitat prin:
 o alta depozitare a nitrocetului 50 (tehnologii de golire in caz de eveniment, vase de
rezerva, proceduri; s-au utilizat rezervoare vechi, fara carti tehnice, fara aparatura
de masura);
 produsul nu a fost incadrat ca exploziv (acesta fiind incadrat cu frazele de risc: R 20/
21- nociv prin inhalare si la contactul cu pielea, R 44-risc de explozie daca este
incalzit in spatiu inchis, R 53-periculos pentru mediu)
2010 32
 Lecţii învăţate
► Utilizarea produselor noi trebuie insotita de o documentare mai
elaborata, Fisa tehnica de securitate nefiind, in acest caz documentul
garant al utilizarii in siguranta, in conditiile respectarii prevederilor
acesteia (exista si un document indrumator referitor la utilizarea in
siguranta a aditivului 2EHN);
► Considerentele de natura economica se pot dovedi paguboase daca nu
sunt sustinute de o evaluare/analiza a riscului (stocarea unei cantitati
mai mari de adititiv, fata de utilizarea anterioara prin descarcarea
direct in sistemul de dozare);
► Functionarea/utilizarea unui sistem fara incidente, pentru o perioada
de timp, nu reprezinta o garantie ca acestea nu se pot produce (rez. T
33 era utilizat in scopul depozitarii aditivului 2EHN din data de
09.11.2007, fara incidente);
► Necesitatea utilizarii rezervoarelor pentru produsele pentru care au fost
proiectate/executate, cel mult pentru produsele similare, utilizarea
pentru produse care prezinta alte/si alte riscuri speciale fiind permisa
numai dupa o analiza privind siguranta in exploatare .
2010 33
2010 34