Orasul- factor genetic al propriei topoclime Prin modif pe care supraf active umana le prod asupra rad solare

are si circulatiei aerului, orasul isi creaza o clima proprie Actiunea lui se dat ma multor fact de influenta specifici, unii au caracter constant altii variabil Fact constanti: mat de constr al orasului, profilul oras, sist de canalizare, sp verzi.

1. Mat de constr al orasului: spre deoseb de campul inconj si de localitatile rurale, acop in cea mai mare parte cu veg, oras prez o supraf active, cu insusiri net differentiate -aceasta se compune din tabla, tigla, betonul acop, piatra si betonul zidurilor, asfaltul si pavajul str care acopera sp urban si joaca un rol imp in modif cond lui termice si de umezeala

2. Profilul orasului -alternarea constanta a str si edificiilor precum si inaltimea variata face ca prof orasului sa aiba aspectul unei linii frante cu caderi si inaltari bruste -oras prez 2 categ de supr plane: supr strazilor aflate aproape in tot. la nivelul solului si supr acoperisuriloe aflate la inaltimi variab -marea dezv vert a oras atrage dupa sine o crestere substantial a supraf de contact cu aerului, deci o crestere a supraf active, ceea ce prez o importanta deosebita atat pt absorbtia cat si emiterea caldurii -razele solare directe nu ajung decat in cant mici pe fundul canioanelor si puturilorumbroase care sunt str si curtile din cartierele de zgarie-nori ale marilor orase, dar acest lucru nu impied prea mulr cresterea val bilantului radiativ caloric al orasului, comparative cu cel al reg invecinate -in gen, orasele din lumea veghe prez cate un nucleu cu clad dense si mai inalte, inconj de inele concentric (cand e circular) sau marginit de zone din ce in ce mai indep (cand e alungit) cu cladiri avand inalt tot mai mici si densi tot mai reduse -prez la perif a unor sectoare cu clad inalte si mai dense nu este exclusa, din cauza amplorii construct de locuinte si a cartierelor de servicii. -in trecut, numeroase tari dispuneau de legi privind construc urbane, care prevedeau ca inalt clad sa nu dep latimea curtii sau strazii alaturate -acest raport de 1/1 a fost pretutindeni depasit, umbrindu-se supaf din ce in ce mai mari, aerisirea fiind ingreunata, ajungandu-se la diferite grade de insalubrizare -cunoastere neajunsurilor prov de nerespec raportului 1/1 a dus la reexaminarea problemei, insotita de relegiferari astfel incat noi orase si cart urmaresc in afara functionalitatii si estetica urbanistica, precum si creeare de cond climatic optime

3. Sist de canalizare al oras

-slaba permeabil a supraf active construita din table, beton, asfalt, care are o dezv considerabila in perimetrul oras face ca cea mai mare parte a apei din pp sa nu se poata infiltra. Pt evacuarea ei, fiecare oras si-a const un sist de canal prin care se elim, in acelasi timp si apele menajere -imposibilitatea infiltrarii si evacuarea rapida a apelor pluvial face ca supr active a oras sa fie mult mai uscata in raport cu cea a campului invecin -neexistand apa, caldura care pe camp invec se consuma pt evaporare este fol aici pt incalz acoperis, zid etc si implicit a aerului 4. Sp verzi din perimetrul oras -aflate in proportii variabile de la un oras la altul, sp verzi se opun influentei primilor 3 factori, avand o mare imp, nu numai sub aspect topoclimatic si microclimatic ci si pt san locuit urbani -deoarece sfera lor de influent este mica, sp verzi sunt cu atat mai eficiente cu cat sunt mai uniform repartizate pe supraf oras -sunt mai folositoare micile gradini aproape de locuinte decat marile parcuri aflate la dist apreciabile in zone periferice sau din afara oraselor. Ideal ar fi ca ele sa se prez nu insular ci sub forma unor fasii sau inele verzi care sa strabata orasul, legand intre parcurile si gradinile -prin umbrire si evap plantele atenueaza incalz excesiva, marind si umez rel a aerului -la acestea se adaug si rolul de filtru al coronamentului arborilor. Tocmai de aceea repart lor judicioasa este una dintre cele mai de seama obligatii ale sontructorilor de orase -factorii de influent cu caract variabil (incalzirea artificial si impurificarea aerului urban) sunt de natura antropica si nu intra in obiectivul de fata

Temp aerului in oras -asupra ei s-au efectuat cele mai multe determinari instrumentale ajungandu-se la acumularea unui vast mat. Informative -studiul conditiilor termice ale orasului se real prin 2 metode principale: prin compararea val obt prin determinari paralele si concomitente la statii meteo perechi (in oras si in afara acestuia); prin compararea val obt in urma unor expeditii cu masuratori al caror traseu include atat orasul cat si imprejurimile -la acestea se adaug si anal datelor standard de-a lungul unui sir de ani in comparatie cu dezv antropica

Diferenta termica medie dintre oras si imprejurimi -existenta statii meteo perechi a facut posibila determinare val medii ale diferentelor respective

-in medie anuala, aceste val oscileaza intre 0,5-1,5 grade ceea ce aparent nu pare prea mult, dar nu treb omis faptul ca medii anuale mascheaza intr-o foarte mare masura situatii concrete in care dif sunt considerabile -ba mai mult, daca se ia in consid faptul ca dif anuala de 1 grad corespunde in latitudine distantei de mai mult de 150 km, iar in inaltime diferentei de 150-200 m, importanta diferentelor capata dimensiuni reale -de altfel, temp medii anuale ale aerului observate la stattii meteo din S si N Campiei de Vest, ca si cele de la statiile din C. Romana si C. Jijiei, oscileaza intre 10,9 si 9,6 grade, deci intre Buc-Iasi exista o dif de 1,3 grade pe cand intre Buc Filaret-Buc Baneasa o dif de 1,1grade -analiza dif medii anuale duce la cateva concluzii -prima concl: diferentele termice oras-imprejurimi sunt cu atat > cu cat orasul este> -meteorologul austriac Johan Hanna firma ca marimea diferentelor nu este intot dependent direct proportional de dim oras. Orasele americane constituie dovezi, diferentele lor fata de imprej fiind mult < decat ar fi fost de asteptat dupa dim lor. Chiar si statiile obisnuite din NY indica diferente de numai 1,1grade -acest lucru se dat faptului ca in oras americane statiile meteo sunt amplasate la etaj superioare ale zgarie-norilor, unde valorile elem meteo se diferentiaza de cele de la niv solului, singurul ale carui date pot fi comparate cu cele de la statiile metei invecinate -o alta concluzie consta in faptul ca valorile dif termice oras-imprej cresc dinspre Ecuator catre latitudini medii. La Calcutta, oras cu >7 mil loc, dif este numai de 0,5grade, pe cand la Buc (1,8 mil loc), ea e de 1,1grade. -orasul Baku (1,4 mil loc) inreg la randul sau, dif medii anuale de 0,5grade in timp ce in Tbilisi (1 mil loc) ele sunt de 0,9grade. Clima ambelor orase fiind la fel de calda, valorile dif termice se explica prin viteza mai mare a vant la Baku (5,5 m/s) fata de Tbilisi (3,3m/s). -deoseb termice sunt si mai sesizabile in nr zilelor de iarna , zilelor de inghet si zilelor de vara -este evid ca dpdv termice, orasul are o clima mai blanda decat reg inconj . Cele mai mari dif se inreg in privinta nr zilelor cu inghet din cauza ca primavera si toamna pe timp cald si senin, in local rurale se produc adesea ingheturi radiative nocturne care in oras nu pot avea loc din cauza calotei de pacla si incalzirii artif. -astfel, la koln, se produc numai 2/3 din ingheturile inreg in afara oras -zilele de iarna se datoreaza maselor de aer rece dinspre N si NE astfel ca influenta orasului nu reuseste sa compenseze decat in mica masura temp f coborate de natura advectiva -nr zilelor de vara este mai mare in orase cu exceptia Munchen-ului unde asezarea statiilor meteo pe o strada ingusta deschisa vant de V determina rezultate opuse nereale -datele medii ale primului si ultimului inghet ca si cele privind nr mediu de zile fara inghet atesta super termica a oras -in gen, primavera in oras incepe mai de timpuriu cu cca o sapt, fapt evidentiat si de ciclul vegetativ al dif specii de plante -regimul diurn al dif de temp dintre oras si imprej arata ca in tot cursul anului dif maxime se produc seara in jurul orei 21 iar cele minime la amiza in jurul 14

-aparitia celor mai mari dif termince la 21 se explica prin incalz put a construc urbane in cursul zilei si emiterea incrucisata a radiatiei infrarosii seara, cand campul deschis s-a racit deja -senzatia de zapuseala pe care o da oras se dat radiatiei incrucisate emise de peretii supraincalziti ai clad oraselor -incal mai lenta a orasului si mai rapida a campului liber face ca la amiaza dif termice sa fie minime -iarna, orasul ramane mai cald decat imprej in orele amiezii dar toamna si vara el este mai rece -in evolutia diurnal, dif termice sunt infl de nebul si vant -atat grradul mare de acop cu nori cat si vant put determina scaderi importante ale dif termice oras-imprej -prez stratului de zap det o crestere a dif . Aceasta se explica prin albedoul mare a zapezii curate de pe camp si prin albedoul mai mic si caracterul discontinuu a zapezii din oras, ca urmare a activitatii antropice -exemplele ment s-au ref la dif termice rezultate din observatii episodice, ele insa omit situatiile extreme care au o imp reala. -cercetat german J. Grunow a mas la Berlin diferente de pana la 10 grade -la bucuresti, 23 martie 8grade dif -orasul se mai deoseb si prin actiunea de atenuare si intarziere a temp extreme. Aceasta actiune se ref in primul rand la temp zilnice care raman >decat in afara orasului si se prod mai trz. -temp max zilnice sunt asem celor din imprej primavera, toamna, vara cand pot fi< rezulta o amplitudine termica diurna mai redusa in oras decat in afara lui -prin atenuare si intarzierea val termice extreme, topoclima urbana se aseamana cu topoclima urbana se aseamana cu topoclima padurii (numai ca temp medie in pad e < decat in camp deschis) -din studiul lui E. Kraus, duminica temp la NY era cu 1,4grade < decat media celorlalte zile ale sapt -regimul annual al dif de temp prezinta diferentieri impo de la o reg la alta. In primul studiul de clim urbana publicat la Londra, max annual al dif se producea in sem rece iar min in sem cald din cauza: -incazl artificial mult mai put in oras -radiatia incrucisata a clad oraselor comparative cu rad libera a terenurilor deschise -inaccesibilitatea vant slabe in oras si accesibil lor in local rurale -lipsa de umezeala a oras in care pp se scurg si se evapora rapid si abundenta ei in local rurale -rolul modelator al oras se manif si in regimul annual al temp prin atenuarea extremelor

Dependenta diferentei termice de dimensiunile, forma si pozitia orasului -marimea dif termice se afla in raport dp cu dim oras -exista sit in care orase de dimensiuni dif prezinta diferente termice asem dar acest lucru e conditionat de influen unor factori climatic locali: vantul, nebul

-in gen, orasul mare are o influenta hotaratoare in form propriei topoclime. Cu cat dim sunt > cu atat dif termice sunt mai imp si cu atat topoclima sa are un character mai stabil -de dim depinde si inertia oras fata de sch vremii, valul de aer rece avand nev de > timp pt a ajunge in central unui oras mare -marimea dif termice este inf de forma orasului -orasele cu forma circular (Londra, Buc, Paris) favorizeaza cresterea dif termice in timp ce oras cu forma alungita (Bremen, Volvograd) duc la scaderea lor. -in cazul oras cu forma alungita apare si un alt factor care se adauga marimii: vantul dominant -cand vant dominant bate de-a lungul axei longit a oras, dif termice cresc -cand bate perpendicular pe axa longit, dif se micsoreaza (New York) -pozitia orasului joaca un rol imp in crest, descrest dif termice -un oras asezat intr-o zona bine aerisita, cu vanturi permanente va inreg dif mult < decat un oras cu dim asem, dar construit intr-o depresiune sau intr-o vale bn inchisa, unde noaptea si iarna se produc inversiuni termice stabile si persistente.

Radiatia Solara in oras Emiterea de catre sursele urbane a impuritatilor det. Formarea asupra orasului a unor calote cenusii/galbui de pacla. In sit de de calm atm sau bant ating h-1500m Acestea exercita o infl.considerabila asupra rad. Sol. Atat in priv intensit cat si dpdv al duratei str. Soare.

Slabirea intensit rad sol in oras Datorita proces complet al extinctiei, rad sol pierde drumul catre supraf terestra, ~40% din energia avuta la limit sup a atm. Marimea pierderilor depinde in princip de lung drumului strab de razele sol (stral soare deasupra orizont) si de gradul de impurif a atm. Cant mare de imp din aer orase det o atenuare accentuata a rad sol directe (S). Numeroase mas efect in paralel in orase si loc rurale invecin, conf aceasta. In regim anual, S este diminuata intr-o prop mai mare in timpul iernii, cand h deasupra oriz <, iar concentr imp>. Aceleai cauze det in regim diurn o mare slabire a rad in orele de seara si de dim. Det instrum au aratat ca vara, la concentr minim a impur, atm absoarbe ~20% din S, in timp ce iarna la pozitii joase a Soarelui si la concentr mari ale imp absoarbe 50% din S. Dovada certa aslabirii intens S din cauza calotei de imp, au oferit-o cercet. Austrieci Lauscheer si Steint. Prin mas efect la Viena, in vf catedralei Sf Stefan si la baza acesteia (dif de 72 m) si la baza acestora (la o diferenta de 72m), in zile apropiate cu cond sinoptice diferite. In prima zi pe o vreme cu pacla si vant f slab, masuratorile repetate au avut ca rezulatat valoarea medie a S de 1,084 cal/cm* min(pe turnul catedralei) si de 1.022 cal/cm* min (baza). Dif de 0,002 cal/cm* min arata ca la pct infer de masurare intens S a fost cu 6 %<, decat la cel superior, din cauza absorbtiei exercitate pe cei 72 m parcursi in plus pana la sol.

In schimb, 2 zile mai tarz pe o vreme cu vant tare, care producea un amestec al aerului pe h > decat domul, mas care ai pus in evidenta Din date cercetatorilor => ca si vap de apa slabesc intensit S de 10 ori, iar ceata urbana de la 40-120 de ori> decat aerul uscat. In epoca actuala, orasele primesc in medie cu 10-20% mai putine S, decat localit rurale invecinate, ca urmare a poluarii urbane. Reducerea cantit de rad solare este cu atat mai mare cu cat lung de unda sunt mai mici. Rad ultraviolete sunt diminuate iarna cu 30% in orase, ceea ce fav aparitia frecv a rahitismului. Dif de intens a S intre oras si imprejurimi depind in mare mas de miscarile aerului. Pe timp calm, cu vant slab, care nu impiedica formarea calotei de pacla sau ceata, apar deos cele mai mari. In schimb, vanturile puternice sterg aceste deos. In regimul anal, cele mai mari dif se inreg iarna, cand nu exista curenti asecendenti, care sa antreneze spre h pulberile si poluantii. Regimul saptamanal al concentr impur in atm urbana det si un reg sapt al intens S studii facute in Anglia au dus la cond existentei unei intensificari a S la sf sapt si o scadere treptata a ei, de la inceputul catre sf sapt. Oscilatiile sapt sunt mai evidente vara si se det in principal abs sursei emisiilor de poluanti.

Infl. Poluarii asupra duratei stra soarelui in exces Primele cercetari au fost intreprinse la Londra de F Rossel, care a const o dif de 566 de ore intre mediile anuale ale durateio str soare in Londra, 1158 ore si Isburn 1724 ore. Aceasta se explica prin impurif accent a orasuluicare favorizeaza formarea mai accentuata a cetii si chiar a norilor. Rez similare a obt si F Dawnmayer prin compararea duratei anuale la Hamburg- 1477 ore si la Salenburg- 1711 ore. Studii intreprinse de H Perry arata ca durata stral Soarelu in luna decembrie reprez la Londra numai 44 % din durata inreg in localit invecinate; iar in iulie reprez 94%. Media anuala reprez 82 %, soarele stral la Londra cu 18 % mai putin decat in imprejurimi. Studiile au aratat ca dur stral Soare a scazut la Londra, fata de staita meteo Greenwich si de la un an la altul pe mas cresterii orasului. La Buc, S patrichi a constatat o scadere a dur str Soare de la 2350 ore in 1900-1920 la numai 2200 in 1920-1960. Regimul diurn al dur str S are un caracter asemanator reg anual, cea mai imp scadere producandu-se in orele de dupa amiaza cand se form mai intens nori cumuliformi, de origine termo-convectiva.

Influ rad solare asupra orasului In epoca actuala este un parametru ce nu poate fi omis in nicio documentatie climatologica. Printre probl care depind de acest param se numara alegerea celei mai favorabile pozitii de amplas a orasului dpdv al Si, orientarea cea mai buna a clad pt a asigura patrund S in incaperi dimensionarea si alegerea formelor ferestrelor. Pt constructii, S are o import deosebita, atat dpdv al energiei calorice cat si al fluxului luminos. Ca flux energetic cu mari variatii temporale si spatiale, Soarele prez o mare insemnatate din cauza incalzirii dif pe care o provoaca prin transf ei pe supraf dif orientate si inclinate.

Energia primita de o supraf din rad solara directa este strans legata de unghiul de incidenta al razelor ( ora zilei, si de expunerea supraf receptoare- orientarea, inclinarea). Mas au aratat ca o supraf verticala orientata spre Sud primeste atat in anotimpurile de tranz cat si iarna o cantit de S> decat supraf orizontala. In schimb, vara, peretele cu expoz sudica primeste energ solara directa mai putin decat supraf nordica, aceasta este slab incalz de soare in toate anotimp. Cei expusi catre E si V ocupa poz intermediare. Mai putin important decat efectul caloric, efectul luminos al Soarelui are o oarecare insemnatate in constructii, atat pt diminuarea cat si pt stabilirea orelor de conectare a iluminatului public artificial cat si mai ales pt dimens, orientare si alegerea in vederea unei cat mai bune ilumin a incaperii.

Cauzele superioritatii termice Cea mai importanta dintre cauzele superioritatii termice este panza de pacla si ceata proprii orasului in ciuda faptului ca ziua, ele slabesc rad. sol. dir.,deci cant de cald de la Soare.In timpul noptii insa,particulele din care e formata calota de pacla si ceata exercita o puternica absorbtie a rad calorice emise de supr activa incalzindu-se si emitand la randul sau infrarosii(calorice) in toate directiile . Astfel rad atmosferica atinge val. f mari ,iar radiatia efectiva(pierderea efectiva de caldura) a supr active scade accentuat. O alta cauza a sup termice urbane consta in materialul de constructie din care sunt realizate edificiile ,drumurile,etc.Aceste materiale(tabla,tigla) au cald specifica mica dar conductibilitatea lor calorica este mare a. i. cald se transmite adanc spre interior.Astfel se inmagazineaza o cant mare de cald pt emiterea careia e nevoie de un interval mai indelungat de timp.De aceea , seara orasul ramane mai cald decat campul liber care datorita conductibil. calorice reduse a solului poros se incalzeste [uternic ziua numai la supr,racindu-se rapid seara. O alta cauza este profilul extrem de neregulat al orasului dat. de alternarea constanta a cladirilor cu strazile.Cresterea supraf de contact cu aerulu si existenta celor doua categ de supr active plane( acoper, strazile) favorizeaza o mai buna absorbtie a rad solare.In schimb noaptea, pierderea cald emise de supr strazilor este diminuata de cladiri care absorb o parte din aceasta caldura , emitand la randul lor infrarosii in toate directiile , deci si inapoi catre supr activa inferioara a strazilor.Dat acestor rad incrucisate, temp aerului urban ramane mai ridicata decat cea din afara orasului pana tarziu in cursul diminetii.Dimpotriva, incalzirea orasului intarzie , el ramanand mai rece in partea a II-a a diminetii decat campul liber , incalzirea lui fiind mai inceata din cauza profilului si conductibilitatii mari a mat. de construc. Sup termica a oras. se dat si marii lui uscaciuni.Mat impermeabil sau f putin permeabil care acop cea mai mare parte a orasului, impiedica infiltrarea apei si det scurgerea ei rapida pe cai dirijate prin mijlocirea sistemelor de canalizare.Aceasta face ca o parte insemnata a caldurii care in campurile invecinate se consuma pt evaporarea apei sa serveasca in oras pt incalzirea str. activ si a aerului de deasupra.

Ultima este incalzirea artificiala.Cercet G.S.Eaton apreziaza ca la Londra stratul de aer(0-30m) isi mareste artificial temp cu 1,4 grade (1,2 cald emisa de unit industriale, 0,2 concentrarea pop+ alti fact).In orasele apropiate de mare din Europa Centrala si Nordica rolul incalzirii artificiale este puternic estompat de importul de caldura dat. de Gulstream(curentul cald al Golfului) in sez rece(iarna la Berlin se inreg cele mai mici dif termice insa vit vant. si nebul. sunt f mari).In schimb orasele, care iarna nu primesc aer cald din alte regiuni, pun in evidenta un maxim secundar al dif termice fata de imprejurimi care nu poate fi explicat decat prin incalz artif.

Influenta temperaturii asupra orasului Temp. ca el. meteo. princ. exercita, prin repartitia ei neuniforma, o infl asupra constr urbane.Ziua la amiaza, peretii si acop. se incalzesc puternic dat bilantului rad. poz., racindu-se noaptea cand bil rad. devine neg.In cazul incalzirii dif supraf , intre acestea si partile lor interioare apare o scadere de temp nelineara.Acest fapt det in mod inevitabil aparitia in peretele sau planseul de beton ervind drept acoperis, a unor coef de dilatare diferentiati care provoaca pres imp care det degradarea mai rapida a constructiilor.Solicitarile diverselor constr. urbane din zonele de clima calda si uscata sunt f mari dinh acest pct de vedere intrucat dif termice provocate de distributia spatiala si temporala neuniforma a temp sunt exceptionale.Amplit anuale de temp pot depasi chiar 100 grade ceea ce coresp unei variatii in lungime de 2 mm pt fiecare metru liniar al unei placi de beton.In orele de la amiaza cand dif termice in partile interioare ale placilor debeton pot atinge 1 grad la 1 cm distanta,fortele care iau nastere sunt f mari. Ele devin si mai mari in cazul placilor de beton armate cu otel.Dif termice mari ating la tropice chiar 25 grade si pot aparea intre supr verticale insorite si cele umbrite ale unei clad. inalte.Cele mai nefav sunt fortele care iau ansterein urma dif termice mari(pana la 60 grade) care apar intr-un interval scurt asemenea unui soc termic. Temp infl orasul (fundatiile constructiilor) si prin adancimea la care patrunde inghetul in sol. In cond identice de temp si strat de zapada , inghetul patrunde mai adanc intr-un sol cu conductibiliate calorica mai buna.Apa din sol intarzie la randul ei prin patrunderea inghtului catre adancime.Aceasta se dat faptului ca prin inghetarea ei in stratul superior al solului se degajeaza o cant imp de caldura. Primavara cand se prod dezghetul, fen este invers, in sensul ca temp solului f umed se mentine la 0 grade pana la topirea intregii cant de gheata.Explicatia consta in consumul de caldura necesar topirii ghetii.Stratul de zapada prin mica lui conductibilitate calorica impiedica patrunderea inghtului in sol.In orase zapada este rapid inlaturata de pe arterele de circulatie, din piete si alte locuri ceea ce favorizeaza patrunderea in adancime a inghetului si intrucat asfaltul, betonul si celelelate mat din care sunt contruite drumurile au conductibil calorica mare si continut redus de apa rezulta ca adancimea pana la care patrunde inghetul pe aceste portiuni este mult mai mare decat in cadrul supr cu sol afanat,umed si acoperit cu zapada.De asemenea conductele de sub strazi care actioneaza ca sursa de caldura pot miscsora adancimea pana la care patrunde inghetul,de-a lungul intregului lor traseu.

Umezeala aerului in oras Caracterul supr active si temp mai ridicata a aerului urban det aparitia unor dif de umezeala intre aerul orasului si cel al imprejurimilor.Dif se constata atat in privinta tensiunii vap de apa cat si cea a umez. relatice. In regimul anual al dif de umezeala , val minime apropiate de 0 grade se remarca iarna, iar cele max vara cand pt tens vap ele pot atinge 1 mm,iar pt um rel 10%. In evol ei diurna,tens vap inreg dif max la amiaza si min dimineata si seara data fiind dependenta ei stricta de temp aerului cu care se afla in raport dir prop In schimb dif de um rel sunt mici la amiaza cand temp este max si mari seara cand deosebirile termice dintre oras si imprejurimi sunt max.Fen se explica prin rap invers prop existand intre um rel si temp. La amiaza temp e ridicata si in oras si in afara lui si dif de umezeala se atenueaza.Seara cand orasul ramane considerabil mai cald um. rel. scade substantial fata de campul invecinat.In serile zilelor calde de vara,dif de tens a vap pot atinge 2.1 mm iar cele de um rel chiar 30% fata de mediile zilnice care se ridica la 1.2 mm si 12%. In zilele ploioase ca si in cele senine si reci, tens vap de apa din aerul urban este mai mare decat in imprejurimi deoarece orasul fiind mai cald provoaca o evap mai intensa.Val extreme ale um rel sunt decalate in oras fata de imprejurimi,astfel max max e produce in imprejurimi la ora 14 iar in orasul urban catre ora 18.Aceasta decalare este provocata de racirea lenta a orasului(mat acestuia avand conductibil calorica mare).Cauzele princ ale uscaciunii aerului urban sunt temp lui mai ridicata si mai ales scurgerea rapida a apelor din pp prin sis de canalizare.S-a calculat ca in medie in oras doar 1/3 din pp se avapora,restul scurgandu-se.Stropirea sporadica si izolata a strazilor nu reuseste sa compenseze aceasta lipsadecat intr-o f mica masura.Ca si in cazul dif de temp ,pt aparitia si mentinerea dif de umezeala intre oras si imprejurimi sunt necesare anumite conditii sinoptice.Dif ating val maxime pe timp calm si senin.

Ceata urbana Dat fiind caracterul ei profund daunator pt viata si activ oamenilor, ceata urb a fost atent cercetata in numeroase orase ale lumii, cercet aratand ca orasul exercita o infl considerab in priv densitatii frecv si stabilit cetii, lucru care poate sa para neverosimil, dar ceata este un fen hidro-meteo legat de temp mai coborate si de umez ridicate pt ca asa cum s-a aratat anterior, orasul provoaca cresterea temp si scad umezelii, mai ale in noptile senine si calme cand formarea cetii este deoseb de frecv; aceasta dubla infl care se opune producerii cetii, este compensata si chiar supracopmensata de numarul exceptional de mare al nucleelor de condensare al aerului urban. buna parte din aceste nuclee sunt foarte active dator marii lor higroscopicitati- se remarca nuclee acid sulfuric , solutii saline etc etc. Inalta higroscopicitate a picaturilor germeni cu caract de solutii acide/ saline, face ca tens de saturatie la supraf acestora sa coboare intr-o mas mai mare sau mai mica fiind in rap dir proportional cu concentr solutiilor, astfel incant condens vap de apa se poate

prod chiar daca punctul de roua nu s-a produs, iar umez este sub 100; Cand picaturile astfel formate devin vizibile apare ceata- fen cel mai nefast al topocl urbane. Dintre cei 2 factori care concura la form cetii, umez aerului si nuclelele de condensare numai cel de al doilea depinde de oras Cand orasul este asez intr-o reg nat cu umez accentuata ( Londra-HamburgAmsterdam), atunci frecv, intensit si persist ceturilor urb ating val record. Vanturile care ar putea imprastia ceata urb, sunt si ele considerate slabite prin actiunea fortei de frecare dintre masele de aer in miscare si cladirile orasului. Toti acesti factori care maresc stabilitatea cetii sunt subordonati factorului esential care e reprezentat prin situatiile de timp anticiclonice. Dimpotriva in sit ciclonice caract printr-o instabilit term accent, calota de pacla si cealta nu se poate forma, iar cea preexistenta este imprastiata rapid. Infl hotaratoare pe care o are ceata asupra orasului este evident in diverse moduri. Cercet englez J Broudi se numara printre primii care au facut-o, descoperind cresterea nr zilelor cu ceata paralel cu cresterea orasului. .... si O Neacsa au facut-o pt Bucuresti, unde in perioada 1882-1916, erau cca 40 zile de ceata pe an, iar in 1926-1960 erau 85-86 zile cu ceata. Un alt mmode de evid a infl oras asupra crest nr de zile cu ceata il constituie compararea directa a datelor determ la statii meteo din oras si din imprej. Astfel, pt Paris, Ch Mourain a constatat dupa 8 ani de observatii o med anuala de zile cu ceata de 57,4 zile in partea centrala cu 16,3 zile mai mare decat la periferiile orasului ( unde erau 41 zile) si cu 44,8 zile mai mare decat prin imprejurimi ( 12, 6 zile cu ceata). Pt Hamburg, s-au constat 126 zile cu ceata in timp ce pt insulele Silt si Helbaland din apropiere s-au inreg doar 40 zile. Rolul esential pe care il joaca orasul in crest nr de zile cu ceata este usor sesizabil si pe hartile de frecv a cetii. Faptul ca intre harta repartitiei cetii si harta impurificarii aerului in M Britanie exista o coincidenta aproape toatala reprezentand inca o daovada a infl majore pe care activ economica din orasele si reg industriale o are asupra form cetii. Dat cond necesare form cetii, aceasta apare mai frecvent in orele dim catnd T este redusa, umezeala rel ridicata si concentr pulb maxima. Catre amiaza, cand tem creste si apar misc ascendente, ceata este disipata.Dp P Kratzer deosebirea dintre oras si imprejurimi in reg diunr al cetii se refera la faptul ca ceata urbana se form cu precadere dim intre orele 6-10, iar cea din imprejurimi mai ales noaptea. Wxistenta regim sapt de nat antropica al conc nucleelor de condensare din aerul urban atrage dupa sine si aparitia unu regim sapt al cetii. Reg anual al cetii depinde si el de evol anuala a T, umez si impurificarii aerului urban. Evident se constata o frecventa mai mare a cetii. Desi racirile radioactivce din noptile senine si calme, de toamnam iarna si primav sunt mult mai frecvente si mai intense in afara orasului, nr zilelor cu ceata e < decat in interiorul, cauza este cum s-a aratat, marea conc a nucleelor de condens din atm urbana. Din datele lui W Bach (Baeh), frecventa med a cetii in oras este > decat in imprej cu 30 % vara si cu 100 % iarna. Ceata urbana este fen hidro-meteo cel mai daunator pt viata si activ oamenilor.

Pt o mai buna intelegere ale efectelor daunatoare ale cetii urbane este necesara o delimitare adesea pe timp senin si calm, umezeala f red, deasupra oras stagneaza o calita imensa de impuritati solide in suspensie. Acestea dau atm o cul galbuie ( maronie uneori), micsorand vizibilit uneori chiar sub 1 m. In astfel de situatii nu putem vb de ceata, ci de pacla. Pacla fav insa f mult producerea cetii. De regula ceata urbana este un amestec de pic de apa ( cristale de gheata) cu particule solide de dif dimensiuni si cu diverse gaze poluante. Tocmai de aceea englezii au numit-o smog-ceata; smoke-fum. Dupa datele M Shaw si Wovens la Londra, smogul absoarbe iarna 50 % din rad solara iar vara 17 % fav crest conc dif subst poluante. In asfel de situatii, continutul in CO2 al atb urb poate creste de la 0,03% la 0,14%, conc altor gaze nocive depasesc cu mult CMA In repetate randuri amploarea fen a devenit catastrofala inregistrandu-se consecinte grave.Per 24ian-14 febr 1899 s-a soldat cu 2994 de morti in plus fata de per corespondenta din anii precedenti si cu de 10 ori mai multe cazuri de invalidicate fizica.Urmari si mai grave a avut smogul produs la Londra intre 4-9 dec 1952 cand in cond de regim anticicl. densit cetii si part in suspensie a depasit f mult CMA. Peste 4000 oameni si-au pierdut viata iar nr internarilor ptr afectiuni ale cailor resp si sist circ a fost de 4 ori mai mare decat media interv. coresp. din anii anteriori. Scaderea accentuata a vizibil a det cresterea nr de acc de circ si implicit a cazurilor de invalidit fizica.Studiile au aratat dependenta cazurilor mortale de concentr de SO2 si part(din emisii) din aerul urban si de durata influentei lor nocive.

Nebulozitatea si pp in orase In functie de felul misc aerului infl orasului se poate exercita pe dist <,> atat pe oriz cat si pe vert. Infl pe vert a orasului ,desi permanenta,nu este constanta nici sub asp intensit nici dist.In cond asemanat de timp ,intensit infl si h pana la care se resimte,aceasta depinzand de structura si caract activ urbane.Cu cat cladirile orasului sunt mai compacte si mai inalte si cu cat activ industriale si circ rutiera sunt mai intense cu atat infl va fi mai intensa si se va resimti mai sus. Pentru acelasi oras h influentei variaza in fct de cond sinoptice la un moment dat si caract maselor care il acopera.In sit de timp anticicl. caract prin descendenta aerului, h influenetei este minima reducandu-se la cateva sute sau zeci de m.Dimpotriva in sit de timp ciclonice caract prin miscari ascendente intense infl se extinde pana la 600 m sau chiar > 2000m.In cazuri f rare ajunge la 6000m. Prin crearea desupra orasului a unei mase de aer stationar care il acopera ca o cupola apare necesitatea ca aerului in miscare oriz sa o escaladeze.In felul acesta h influentei va fi direct prop. cu cea a cupolei stationare de aer si impuritati.

Nebulozit in oras In mod normal infl orasului trebuie sa se manif printr-o crestere a nebulozot asupra orasului..De altfel acest lucru a fost obs de numerosi cercet(PA Kratzer ce a constatat ca la Munchen nr anual al zilelor cu cer acoper>in oras(166) decat in imprej lui,in schimb nr zilelor senine e mai mic la munchen(34) si mai mare in imprej(43)).

Pt Buc,Patrichi si Ivanov au constatat ca in ultimele 3 decenii nebulozit medie anuala a crescut de la 5,6 zecimi la 6.De asemenea frecv medie a tp acoperit a crescut cu 20%(112-135 zile) iar cea a tp senin a scazut cu 23%(129-97 zile) Infl oras asupra nebul se prod pe mai multe cai.Una e supraincalzirea ei care provoaca o intensificare a curentilor ascendenti de convectie termica.Acestia antreneaza odata cu aerul si o cant mare de nuclee de condensare care favoriz producerea picaturilor germeni.Condensarea incepe la nivelul la care racirea adiabatica atinge temp pct de roua,luand astfel nastere noi nori cumuliformi de convectie termica.Uneori acestia pot fi generati sub act unui singur combinat siderurgic.Din cauza convectiei puternice generate de supraumez orasului,norii formati desupra au o dezv verticala sensibil> decat cei formati in acelasi mod desupra campurilor invecinate. Un alt mod de manifestare a infl orasului asupra form norilor consta in franarea vol de aer care in depl oriz sunt obligati sa escaladeze cupola de aer stationara.Escaladarea presupune racirea aerului conform gradientului adiabatic al aerului uscat sau umed nesaturat(1 grad/ 100 m), care fiind mai mare decat cel al aerului din jur det o coborare a niv condensarii.Iau nastere astfel, nori care nu pot aparea deasupra campului liber din jur.