Relația mea cu insula de căldură urbană a Bucureștiului

Eseul tratează o problemă de actualitate ce se încadrează oarecum în problematica

schimbărilor climatice, destul de controversată în zilele noastre. Acest subiect este mai puțin
cunoscut de către oamenii de rând, mulți dintre aceștia nefiind conștienți de acest lucru. Prin acest
eseu doresc să clarific conceptul de “insula de căldură urbană”, să exprim cum am resimțit eu acest
lucru venind dintr-un loc în care acest fenomen este mai puțin cunoscut iar probabilitatea de
formare fiind destul de mică, dar și propunerea câtorva soluții ce ar putea duce la diminuarea
acestui fenomen.

În primul rând ar trebui să înțelegem ce repezintă o “insula de căldură urbană”, ei bine

aceasta se referă la un fenomen ce se produce în orașele mari, cu grad de urbanizare ridicat și se
manifestă prin diferențe semnificative între valorile de temperatură ale aerului din zona centrală a
orașului și imediata vecinătate a acestuia. Diferențele care se pot produce sunt de pană la 10◦ C.
Cauzele care duc la producerea acestui fenomen sunt multiple, cele mai multe ținând cont tocmai
de gradul de urbanizare a orașului. Câteva din cauzele menționate anterior ar fi diminuarea spațiilor
verzi, materialele de construcție folosite (beton, asfalt, sticlă, pavaj, tablă), viteza scăzută a
vântului datorată aglomerării clădirilor înalte, ducând astfel la imposibilitatea circulației maselor
de aer, chiar și dispunerea tramei stradale poate influența formarea acestor diferențe de temperature
a aerului. În orașe se consumă mai multă energie atunci când temperaturile cresc, din cauza
recurgerii la aerul condiționat: sistemele de răcire a aerului din camere emit căldura în afară,
contribuind la creșterea temperaturii in mediul urban. Este un cerc vicios care poate fi totuși
combătut. Acest fenomen se produce fără intenție, fiind rezultatul schimbărilor impuse de
urbanizarea accentuată a așezărilor omenești. Experimentele au demonstrat că insula de căldură
prezintă variaţii diurne şi de sezon. Ziua, diferenţele de temperatură sunt considerate de obicei mai
mici decât noaptea, când oraşul devine o adevărată insulă de căldură. Existenţa insulei de căldură
oferă locuitorilor atât avantaje cât şi dezavantaje. Iarna combustibilul utilizat pentru încălzire se
reduce cantitativ în aceste condiţii. Oricum, costurile condiţionării aerului, vara, sunt echivalente
economisirii făcute iarna. Însă trecerea de la temperaturi exterioare mari la cele interioare mici are
efecte negative pentru persoanele cu probleme cardiace, circulatorii şi respiratorii.
 Acest fenomen poate fi mai greu perceput de către locuitorii orașului propriuzis. Însă, cei
ce vin din afara acestuia simt diferențele cu o mai mare ușurință. Acesta este și cazul meu, deoarece
vin dintr-un oraș mult mai mic și anume Buzău, unde nu se poate discuta de o “insula de căldură
urbană”, întrucât dimensiunile orașului sunt mult mai mici, iar gradul de urbanizare nu este atât de
ridicat. Am simțit această schimbare de la început, dar nu îmi crea un discomfort prea mare, chiar
îl vedeam ca pe un aspect pozitiv, însă în acești câțiva ani am început să sesizez schimbările și să
înțeleg defapt ce presupune acest lucru. Această conștientizare se datorează și studiilor pe care le
urmez în cadrul facultății. Schimbările de temperatură se pot simți si la o scară mai mică, în sensul
că pot percepe o temperatură mai ridicată în zona Universității (centrul orașului) și zona în care
locuiesc, spre periferie (zona Drumul Taberei). Dacă la început nu simțeam un disconfort prea
mare, în timp s-a amplificat și începe să devină o problemă pentru mine. De asemenea, în timpul
valurilor de căldură devine o problemă majoră, deoarece insula termică urbană împiedică scăderea
temperaturilor nocturne, așa cum se întâmplă în zonele rurale. Cercetările au constatat că insulele
termice urbane nu numai că sporesc temperaturile în timpul undelor de căldură, ci și prelungesc
durata lor. Această problemă nu se rezumă doar la temperatura mai ridicată a aerului, ci și la
celelalte probleme de mediu cu care se identifică, cum ar fi un aer greu de respirat ce dă senzația
de sufocare din cauza noxelor provenite în urma traficului rutier, a pulberilor în suspensie ce se
datoreză și unor cauze naturale, nu doar de poluare, dar și gazele emise în urma încălzirii în sezonul
rece prin centrale proprii sau comune.

Trebuie să știm că efectele acestui fenomen se pot estompa considerabil printr-o mai bună
organizare și prin respectarea unor norme de mediu destul de ușor de realizat. O primă soluție în
acest sens ar fi construirea unui număr mai mare de spații verzi, mai ales în centrul orașului, această
soluție ar rezolva și problema pulberilor în suspensie și ar oferi locuitorilor un spațiu mai sănătos
în care să trăiască. O altă soluție ar putea fi crearea unor acoperișuri înverzite pe clădirile orașului.
Acestea sunt caracterizate de prezența vegetației în stratul expus radiației solare și pot fi înclinate
sau de tip terasă. Stratul vegetal contribuie la evitarea supraîncălzirii și asigură confort termic în
sezonul cald. Pentru a limita încălzirea orașelor, cercetătorii recomandă și vopsirea în alb a
acoperișurilor, pentru a reflecta razele soarelui. De asemenea, problema noxelor emise prin
traficului rutier se poate rezolva prin devierea traseelor din centrul orașului pe rute ocolitoare si
introducerea mai multor vehicule de transport în comun. Luând în considerare şi efectele încălzirii
globale., dar şi creşterea numărului de locuitori, temperatura mediului urban va fi în continuă
creştere, dacă nu se iau măsuri corespunzătoare.

Soluții există pentru a evita aceste fenomene, însă este important ca oamenii să
conștientizeze pericolul, iar schimbarea sa vină de la noi. Prin educație și conștientizarea acestor
fenomene pot apărea schimbări pozitive. Educația în acest sens poate începe chiar din clasele
primare, astfel copiii vor crește având în conștiință necesitatea protejării mediului în care trăim.

Concluzionez prin a spune că efectele defavorabile ale insulei de căldură urbană se resimt
în special prin situații de disconfort termic determinate de creșterea temperaturii aerului în
interiorul orașului, însă putem diminua acest lucru prin crearea de spații verzi și prin respectarea
minimală a unor norme de mediu.

În ceea ce mă privește, insula de caldură urbană imi crează un disconfort destul de mare,
însă, pentru a diminua acest lucru încerc să ies cât mai des din oraș îndreptandu-mă către zone mai
puțin poluate, iar faptul că am ales să locuiesc departe de centrul orașului reprezintă tot o măsură
pe care am luat-o pentru a mă proteja de poluarea ce o reprezintă un oraș atât de mare.

Bibliografie

1. https://ro.ripleybelieves.com/urban-heat-island-causes-and-consequences-4544, accesat
în data de 29.11.2018

2. http://www.agir.ro/buletine/2017.pdf, accesat în data de 29.11.2018