Variatia temperaturii atmosferice pe Pamant

Universitatea Politehnica din Bucuresti

Facultatea de Energetică

Variația temperaturii atmosferice pe Pământ

Profesori coordonatori: Ș.L. Dr. Ing. Dimineascu Mihaela-Amalia

Conf. Dr. Ing. Vută Liana-Ioana
Student: Motaș-Brînzei Ioan-Cristian
Grupa: 2101 D

1
 Variatia temperaturii atmosferice pe Pamant
Universitatea Politehnica din Bucuresti
Facultatea de Energetică

Cuprins:
1. Introducere..................................................................................................................................3
1.1. Atmosfera;
1.2. Temperatura atmosferica;
1.3. Încălzirea atmosferei;
2. Factori generali care influențează temperatura atmosferei........................................................4
3. Impactul poluării asupra temperaturii atmosferice.....................................................................5
3.1. Factori generali;
3.2. Experimente de modificarea a atmosferei;
3.3. Schimbările climatice, provocare globală;
3.4. Elemente de actualitate;
3.5. Poziția României;
3.6. Măsuri impuse;
4. Concluzie..................................................................................................................................12
5. Bibliografie...............................................................................................................................13

2
 Variatia temperaturii atmosferice pe Pamant
Universitatea Politehnica din Bucuresti
Facultatea de Energetică

1. INTRODUCERE

1.1.Atmosfera

Atmosfera este învelișul invizibil format din aerul care înconjoară planeta, constituind un
element vital pentru existenta omului.
Atmosfera este formată din gaze datorită cărora planeta noastră are o temperatură medie,
una dintre ele este CO2. Dar dacă aceste gaze sunt foarte abundente, atmosfera devine mai
groasă, ceea ce face ca razele soarelui să rămână mai mult pe pământ. Rămânând acolo și
continuând să primiți raze de soare, se înregistrează o creștere din ce în ce mai mare a
temperaturii pământului. Din acest motiv, cu cât sunt mai multe gaze în atmosferă, cu atât
temperatura este mai ridicată, deoarece aceasta va împiedica căldura să iasă în spațiu.

1.2.Temperatura atmosferică

Temperatura atmosferică este unul dintre elementele care formează climatul. Aceasta
indică cantitatea de energie termică care se acumulează în aer într-un moment și loc dat.
Provine de la razele emise de soare, adică de radiațiile solare care ajung pe pământ.
Aceste raze sunt reflectate de suprafața pământului și trimise înapoi în spațiu. Datorită atmosferei,
razele soarelui se întorc pe pământ, permițând căldurii să rămână mai mult timp și provocând
efectul de seră. [1]

1.3.Încălzirea atmosferei

Sursa ei este Soarele. Din cauza vitezei sale mari, radiația solară străbate atmosfera fără să
o încălzească. Ajungând la suprafata terestră, radiația solara este absorbită de uscat și de apă, care
retransmit apoi căldura catre atmosferă. Primele se încălzesc paturile inferioare ale troposferei,
pentru că sunt în contact cu suprafata terestră, iar de la acestea căldura se transmite si spre paturile
mai înalte. Rezultă că atmosfera se încălzește de jos în sus, prin intermediul suprafeței terestre. [2]

3
 Variatia temperaturii atmosferice pe Pamant
Universitatea Politehnica din Bucuresti
Facultatea de Energetică

2. FACTORI GENERALI CARE INFUENȚEAZĂ

TEMPERATURA ATMOSFERICĂ

Temperatura aerului variază odată cu latitudinea, scazând de la Ecuator către cei doi poli.
Cauza este scăderea unghiului pe care îl fac razele solare cu suprafața terestră, scădere determinată
de forma Pamântului. Ca urmare, pe măsura ce ne apropiem de poli, cantitatea de căldură primită
de scoarța terestră este tot mai mică.
Temperatura aerului variază în cursul anului în funcție de anotimp. Diferențele de
temperatură dintre anotimpuri se simt mai mult în zona temperată si mai puțin în zona caldă. Cauza
formării anotimpurilor este mișcarea de revoluție a Pamântului, combinată cu înclinarea axei sale.
Temperatura aerului variază în decursul a 24 ore, de la zi la noapte, dar și de-a lungul zilei.
Cauza este mișcarea de rotație a Pamâtului. Cea mai mare temperatură se înregistrează la amiză,
iar cea mai scăzută, înainte de răsăritul Soarelui.
Temperatura aerului variază în funcție de distanța față de mare. Ca urmare a faptului că
uscatul se încălzește și se răcește de cca. două ori mai repede decât apa. Regiunile de lânga apă au
ierni mai călduroase si veri mai răcoroase decât cele din interiorul continentelor. Deci, în interiorul
continentelor diferențele de temperatură dintre vară si iarnă sunt mult mai mari decât pe țărmuri.
Temperatura aerului este influențată și de alți factori, precum: prezența sau absența norilor,
a curenților marini, a vânturilor, a vegetației. Și activitatea omului poate influența, într-o măsură
mai mică, temperatura aerului. Astfel, în orașe temperatura este mai ridicată cu 10-20 C decât în
împrejurimi din cauza lipsei vegetației, a faptului că betonul clădirilor si asfaltul absorb mai multă
caldură, precum și a căldurii emanate de uzine sau a cantității mai mari de dioxid de carbon din
atmosferă. [3]

Fig 2.1.1.Incălzirea atmosferii (https://e-pedia.ro/2019/06/12/incalzirea-atmosferei-variatia-

temperaturii-aerului-pe-glob)

4
 Variatia temperaturii atmosferice pe Pamant
Universitatea Politehnica din Bucuresti
Facultatea de Energetică

3. IMPACTUL POLUĂRII ASUPRA TEMPERATURII ATMOSFERICE

3.1. Factori generali

Dioxidul de carbon ar putea fi cel mai puternic factor favorizant al încălzirii globale și al
schimbărilor climatice, însă nu este singurul. Mulţi alţi compuși gazoși sau solizi, cunoscuţi drept
„factori determinanţi ai schimbărilor climatice”, au o influenţă asupra cantităţii de energie solară
reţinută de Pământ și asupra cantităţii reflectate înapoi în spaţiu. Printre acești factori
determinanţi se numără principalii poluanţi ai aerului, precum ozonul, metanul, particulele și
oxidul de diazot.
Particulele sunt un poluant complex. În funcţie de compoziţia lor, acestea pot avea un
efect de răcire sau de încălzire asupra climei locale sau globale. De exemplu, carbonul negru,
unul dintre componenţii particulelor fine și rezultatul arderii incomplete a combustibililor,
absoarbe radiaţiile solare și infraroșii din atmosferă și are astfel un efect de încălzire.
Praful, cenușa și fumul au o proporție destul de mare în totalitatea poluanților care există în
atmosferă. Praful provine din diviziunea materiei fine in particule aproape coloidale de 10>100 nm.
Fumul este un amestec de particule solide și coloidale cu picături lichide. Sursele artificiale
gneratoare de praf, cenușă și fum cuprind, în general, toate activitățile omenești bazate pe arderea
combustibililor lichizi, solizi sau gazoși.
Marile companii de petrol și gaze naturale au investit 50 de miliarde de dolari în proiecte
de combustibili fosili, subminând eforturile globale de combatere a crizei climatice, conform unui
raport.

Fig3.1. Poluarea aerului(http://www.trilulilu.ro/imagini-incredibil/poluarea-aerului)

5
 Variatia temperaturii atmosferice pe Pamant
Universitatea Politehnica din Bucuresti
Facultatea de Energetică

Conform Carbon Tracker, cel puțin 30% din investițiile realizate de ExxonMobil,
Chevron, Shell și BP în 2018 au fost dedicate proiectelor care nu sunt aliniate țintelor climatice.
Studiul este primul de acest fel care să analizeze proiecte individuale, testând dacă sunt în
concordanță cu ținta de 1.5 grade Celsius încălzire și dacă ar fi sustenabile din punct de vedere
financiar într-o lume cu emisii scăzute de carbon.

3.2. Experimente de modificare a atmosferei

China și Rusia au efectuat împreună o serie de experimente controversate privind

modificarea atmosferei Pământului prin unde radio de înaltă frecvență. Oamenii de ştiinţă ruşi au
emis unde radio de înaltă frecvenţă utilizând o instalaţie de încălzire a ionosferei denumită Sura
Ionospheric Heating Facility din apropierea oraşului Vasilsursk, aflat la est de Moscova, în timp
ce satelitul chinez China Seismo-Electromagnetic Satellite (CSES) a măsurat efectele produse de
undele radio de înaltă frecvenţă asupra plasmei din atmosfera Pământului.

Detalii privind experimentul desfăşurat în comun de China şi Rusia au fost comunicate

printr-un document publicat în EPP (Earth and Planetary Physics) și printr-un articol recent din
South China Morning Post.
Chiar dacă nu este pentru prima dată când se desfăşoară astfel de cercetări, există îngrijorări
în rândul oamenilor de ştiinţă cu privire la potențialele aplicații militare ale acestor experimente.
Gazul ionizat (plasma) din ionosferă este crucial pentru comunicațiile radio.

6
 Variatia temperaturii atmosferice pe Pamant
Universitatea Politehnica din Bucuresti
Facultatea de Energetică

Fig3.2.1 (https://www.stiintaonline.ro/experimente-de-modificare-a-atmosferei-au-fost-efectuate-
de-china-si-rusia/)

Prin perturbarea selectivă a particulelor încărcate electric din această regiune a atmosferei
superioare a Pământului, oamenii de știință sau chiar guvernele ar putea, teoretic, să amplifice sau
să blocheze semnalele radio cu rază lungă de acțiune.
Chiar și aceste experimente preliminare, care au fost efectuate în luna iunie a anului 2018,
au avut efecte extreme.
Într-unul din aceste experimente, zona afectată de perturbări ale ionosferei s-a întins pe o
suprafaţă de 126.000 de kilometri pătrați.
Într-un alt test, temperatura gazului ionizat din atmosferă a crescut cu 100 de grade Celsius
ca urmare a undelor radio de înaltă frecvenţă emise de Sura Ionospheric Heating Facility.
Aceste experimente au fost concepute ca un test pentru viitoarele cercetări asupra
ionosferei.
Oamenii de ştiinţă implicați în aceste studii afirmă că cercetările lor sunt pur științifice și
că ele nu reprezintă un pericol.
Baza Sura a fost înființată de Uniunea Sovietică la începutul anilor 1980 şi se spune că a
fost sursa de inspirație pentru o altă instalație de încălzire a atmosferei denumită High Frequency
Active Auroral Research Program (HAARP), care a fost construită în Alaska, SUA, un deceniu
mai târziu.

Fig 3.2.2. (https://www.stiintaonline.ro/experimente-de-modificare-a-atmosferei-au-fost-

efectuate-de-china-si-rusia/)

7
 Variatia temperaturii atmosferice pe Pamant
Universitatea Politehnica din Bucuresti
Facultatea de Energetică

HAARP este o instalaţie mult mai puternică decât Sura şi inițial a fost finanțată parțial de
către armata americană, dar în prezent este administrată de University of Alaska Fairbanks.
Forțele Aeriene ale SUA nu au renunțat la experimentele privind modificarea atmosferei,
printre proiectele de cercetare numărându-se şi cel destinat detonării unor bombe cu plasmă în
atmosfera superioară a Pământului pentru a studia cum se modifică ionosfera în acest mod.
Scopul declarat al acestor cercetări este îmbunătăţirea recepţiei radio la scară globală.
Pentru a nu rămâne în urmă, China construiește, de asemenea, o instalaţie de încălzire
ionosferică avansată în orașul Sanya, aflat în provincia Hainan din sudul Chinei, despre care South
China Morning Post sugerează că ar putea modifica ionosfera deasupra Mării Chinei de Sud.
Nu există nicio dovadă că astfel de experimente au provocat efecte negative, deși Rusia a
fost acuzată că a perturbat propagarea semnalelor GPS în timpul exerciţiilor NATO desfăşurate în
Norvegia. [4]

3.3. Schimbările cimatice, provocare globală

Schimbările climatice reprezintă o amenințare care presupune o abordare responsabilă şi

întreprinderea de acţiuni concrete la nivel internaţional, regional, naţional şi local.
Convenţia-cadru a ONU privind schimbările climatice (UNFCCC) din 1992
reprezintă instrumentul fundamental pentru gestionarea acestei problematici
În data de 12 decembrie 2015 a fost adoptat Acordul de la Paris, în cadrul Conferinței
Părților de la Paris (COP21). Acordul de la Paris a intrat în vigoare la data de 4 noiembrie 2016.
Au ratificat acordul 170 de părți (din cele 197 de state părți la Convenție), inclusiv UE și
Statele sale Membre. România a ratificat Acordul de la Paris la 1 iunie 2017. În august 2017, SUA
a notificat secretariatul UNFCCC cu privire la intenția sa de retragere din acord.
Acordul este primul cu caracter universal în domeniul schimbărilor climatice, care impune
obligații juridice tuturor părților pentru realizarea obiectivului de limitare a creșterii temperaturii
medii globale sub 2˚C față de nivelul din perioada pre-industrială, avându-se în vedere eforturi
suplimentare pentru ca această limită să fie de 1,5˚C.
Contribuția UE și a statelor sale membre pentru realizarea obiectivului Acordului de la Paris
este reprezentată de ținta de reducere la nivelul anului 2030 a emisiilor interne UE de gaze cu efect
de seră cu cel puțin 40 % față de 1990 (Concluziile Consiliului European din octombrie 2014).
La nivel mondial, angajamentul și acțiunile UE și al SM rămân unele dintre cele mai
ambițioase contribuții (NDC ), inclusiv obiectivul obligatoriu de reducere a emisiilor interne de
gaze cu efect de seră cu cel puțin 40% față de 1990 la nivelul anului 2030.

8
 Variatia temperaturii atmosferice pe Pamant
Universitatea Politehnica din Bucuresti
Facultatea de Energetică

3.4. Elemente de actualitate

Pe 23 septembrie a avut loc, la New York,the UN Climate Action Summit 2019, iar în
săptămâna 20 – 27 septembrie s-au desfășurat mai multe evenimente care vizează problemele
climatice. Cu această ocazie, pentru a crește presiunea asupra liderilor lumii de a lua decizii
menite să protejeze mediul, dar și de a declara urgență climatică,/FridaysForFuture/– mișcarea
pornită de activista/Greta Thunberg/– a dat tonul unor/proteste mondiale.
Astfel, pe 20 și pe 27 septembrie au avut loc, în total,/1.156 greve în 181 de țări. Pe 20
septembrie s-a desfășurat /Greva Digitală pentru Climă/(Digital Climate Strike), la care au
participat peste 1.000 de site-uri (multe dintre ele foarte mari) și companii din toată lumea. Unele
dintre site-uri, precum/Imgur, Tumblr și WordPress/au contribuit prin donarea spațiilor pentru
anunțuri, distribuirea informației online sau afișarea de bannere prin care a fost anunțată greva.
Cei care se arată sceptici în materie de schimbări climatice și care pun sub semnul
întrebării
legătura dintre comportamentul uman și riscul schimbărilor climatice nu numai că ignoră
dovezile științifice, ci și oportunitățile economice, adâncind prăpastia dintre oameni și politică.
Administrațiile de la toate nivelurile au datoria de a lua măsuri, pentru că altfel povara
generațiilor viitoare va fi foarte mare.
Știința nu lasă loc de îndoială în privința faptului că schimbările climatice iau amploare.
Ne confruntăm deja cu condiții meteorologice rar întâlnite și extreme. Gheața de la poli și ghețarii
se topesc, nivelurile mărilor cresc, iar pierderea biodiversității/atinge noi recorduri/. Argumentele
economice sunt la fel de convingătoare: în fiecare an, încălzirea globală costă 12/miliarde EUR.
Trecerea la o economie fără emisii de dioxid de carbon va crea locurile de muncă atât de
necesare, va face UE mai competitivă și va reduce dependența noastră de energie.
Cu prilejul conferinței marcante privind clima, la New York, dl Antonio/Guterres –
secretarul general al ONU – a lansat o invitație la intensificarea acțiunilor de combatere a
schimbărilor climatice și la stabilirea unor obiective mai ambițioase în domeniu. Lumea a ajuns
să dispună de cel mai ambițios acord internațional din istorie în ce privește clima. Am convenit
asupra obiectivelor și a majorității normelor de procedură și de punere în aplicare. Cu toate
acestea, temperatura globală va crește cu 3//C până în 2100, dacă tendința actuală se menține.
Trebuie deci să dăm dovadă de mai multă ambiție, transformând angajamentele în rezultate, dar
nimeni nu își poate îndeplini promisiunile fără implicarea comunităților locale, a orașelor și a
regiunilor.
Jumătate din populația lumii trăiește în orașe, procentul urmând să ajungă, probabil, la
70/% în 2050. Orașele consumă până la 80/% din producția de energie și emit aproape același
procent de gaze cu efect de seră, la nivel mondial. Administrațiile locale au un rol esențial,
deoarece sunt responsabile pentru mai mult de 70/% din măsurile de atenuare a schimbărilor
climatice și pentru până la 90/% din acțiunile de adaptare la ele. Un raport al ONU publicat în
această săptămână a precizat că investițiile în măsuri de reducere a emisiilor de carbon la nivelul
orașelor vor aduce beneficii de cel puțin/23,9/mii de miliarde USD/până în 2050.

9
 Variatia temperaturii atmosferice pe Pamant
Universitatea Politehnica din Bucuresti
Facultatea de Energetică

Cu toate acestea, administrațiile locale, orașele și regiunile nu se regăsesc încă oficial la

masa discuțiilor de la nivel mondial privind clima. Angajamentele și realizările orașelor și
regiunilor în materie de climă nu au fost încă recunoscute oficial și nu au fost menționate în
Acordul de la Paris privind schimbările climatice. În condițiile în care se susține că ne mai rămân
doar 12 ani pentru a ne schimba direcția de acțiune, se impune de urgență măsurarea și
înregistrarea eforturilor lor. Aceste/contribuții stabilite la nivel local și regional/sunt esențiale
pentru punerea în valoare a succeselor orașelor și regiunilor.

Comitetul European al Regiunilor, Adunarea reprezentanților locali și regionali ai Uniunii

Europene, știe nemijlocit că orașele și regiunile joacă un rol central în realizarea de acțiuni în
domeniul climei. Membrii noștri dețin competențe directe în domenii-cheie ale procesului de
decarbonizare și fac zilnic eforturi de ecologizare a zonelor urbane, aplicând o gamă largă de
soluții durabile, de la transport la producția și consumul de energie, gestionarea deșeurilor sau
protecția biodiversității. Cu toate acestea, pentru administrațiile locale recunoașterea și susținerea
nu sunt de ajuns.

3.5. Poziția României

România își menține angajamentul ferm față de cadrul internațional legal dezvoltat
de Națiunile Unite – Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, Acordul de la Paris și
Convenția Cadru a ONU privind Schimbările Climatice (UNFCCC) – care pun schimbările
climatice pe primele locuri ale agendei ONU.
Ca abordare generală, România susține necesitatea asigurării, la nivel european, a măsurilor
de punere în aplicare a Cadrului 2030 privind politicile în domeniul energiei și schimbărilor
climatice.
Poziţia României este reflectată prin Pachetul legislativ Energie – schimbări climatice 2020
şi Cadrul 2030, agreate la nivelul Uniunii Europene
Forul comunitar şi-a asumat rolul de lider global în combaterea schimbărilor climatice,
angajându-se unilateral să reducă, până în anul 2020, la nivel comunitar, emisiile de gaze cu efect
de seră cu 20% faţă de nivelul înregistrat în anul 1990. UE s-a angajat, de asemenea, să treacă la
reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 30% doar dacă şi celelalte ţări dezvoltate se
angajează să îşi reducă în mod comparabil nivelul emisiilor şi dacă ţările în curs de dezvoltare mai
avansate pe plan economic se angajează, de asemenea, să contribuie semnificativ la efortul global
de limitare a emisiilor de gaze cu efect de seră, în funcţie de responsabilităţile şi capacităţile proprii.
Contribuţia României pentru Acordul de la Paris este inclusă în contribuţia UE şi a statelor
sale membre, care a fost transmisă Secretariatului UNFCCC spre publicare la 6 martie 2015.
România urmăreşte transformarea propunerilor de contribuţii naţionale (INDCs) în
angajamente ferme şi implementarea acestora; acest lucru va permite menţinerea, în continuare, a
competitivităţii industriei europene.

10
 Variatia temperaturii atmosferice pe Pamant
Universitatea Politehnica din Bucuresti
Facultatea de Energetică

3.6. Măsuri impuse

Măsurile impuse de UE au in vedere reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera prin:

 un consum mai eficient bazat pe o energie mai puțin poluanta;

 imbunatatirea continua a eficientei energetice a unei arii largi de echipamente si aparate
electrocasnice;
 imbunatatiri in eficienta energiei in constructii, industrie;
 reducerea emisiilor de dioxid de carbon generate de autoturismele noi;
 masuri de reducere a emisiilor provenite din depozitele de deseuri;
 responsabilizarea intreprinderilor cu privire la mediu, fara a compromite competitivitatea
(principiul responsabilitatii extinse a producatorului);
 crearea obligatiilor legale cu privire la folosirea energiei regenerabile cum ar fi energia eoliana si
solara, cea a apei si de biomasa, precum si a combustibililor regenerabili pentru transport
(biocombustibili);
 sustinerea elaborarii tehnologiilor pentru captarea si stocarea dioxidului de carbon (CSC) [5]

11
 Variatia temperaturii atmosferice pe Pamant
Universitatea Politehnica din Bucuresti
Facultatea de Energetică

4. Concluzie
.
Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai grave amenințări cu care ne
confruntăm, iar adevărul de neocolit este că ne aflăm într-o cursă contra cronometru. Este clar că
nicio acțiune izolată nu va opri încălzirea globală, fiind nevoie de un efort concertat din partea
tuturor nivelurilor de guvernare, a întreprinderilor, a societății civile și a cetățenilor.
Comitetul European al Regiunilor a solicitat, chiar și înainte de încheierea
Acordului de la Paris, asigurarea neutralității climatice a UE până în 2050, acest obiectiv fiind
asumat recent de UE, fără a fi însă consacrat de legislație. Toate țările de pe glob sunt invitate să
își prezinte planurile de atingere a acestui obiectiv, precum și metoda prin care vor implica și
sprijini administrațiile locale și regionale.

12
 Variatia temperaturii atmosferice pe Pamant
Universitatea Politehnica din Bucuresti
Facultatea de Energetică

5. Bibliografie

1. http://www.scritub.com/geografie/Atmosfera-Ce-este-atmosfera10589148.php
2. Întrebări si Răspusi; Pământul și spațiul comic
3. http://www.scritub.com/geografie/Atmosfera-Ce-este-atmosfera10589148.php
4. Acordul de la Paris privind schimbările climatice
5. https://www.stiintaonline.ro/experimente-de-modificare-a-atmosferei-au-fost-efectuate-
de-china-si-russia/

13