SG Baia Sprie

REGIA NA IONALĂ A PĂ DURILOR - ROMSILVA
Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice
AMENAJAMENTUL
Ocolului Silvic Baia Sprie
Direc ia Silvică Maramureş
STUDIU GENERAL
Director tehnic.......... ing. Achim Florin
Şef sta iune............. ….ing. Popa Pavel
Şef proiect............... ….ing. Popa Pavel
Exemplarul 1
2013
CUPRINS
Memoriu de sinteză ……………………………………………………………………………
Proces verbal C.T.E. …………………………………………………………………………
7
Fişa indicatorilor de bază ……………………………………………………………………
… 13
1
9
PARTEA I - MEMORIU TEHNIC …………………………………………………………….
.
1. SITUA IA TERITORIAL-ADMINISTRATIVĂ ………………………………………...
27
1.1. Elemente de identificare a ocolului silvic …………………………………………………
. 29
1.2. Vecinătă i, limite, hotare …………………………………………………………………..
. 29
1.3. Repartizarea fondului forestier pe unită i de produc ie componente ……………………
…. 37
1.4. Administrarea fondului forestier …………………………………………………………..
. 37
1.4.1. Administrarea fondului forestier proprietate publică a statului ……………………….
. 38
1.4.2. Administrarea fondului forestier proprietate privată ………………………………….
. 38
1.5. Vegeta ia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier na ional ……………
… 38
3
9
2. ORGANIZAREA TERITORIULUI ……………………………………………………….
2.1. Constituirea ocolului şi a unită ilor de produc ie ………………………………………….
. 41
2.2. Constituirea şi materializarea parcelarului şi a subparcelarului …………………………..
. 41
2.2.1. Mărimea parcelelor şi subparcelelor ……………………………………………
… 41
2.2.2. Situa ia bornelor …………………………………………………………………..
. 41
2.3. Planuri de bază utilizate. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază .
.. 42
2.3.1. Planuri de bază utilizate …………………………………………………………
. 43
2.3.2. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază ………………
… 43
2.4. Suprafa a fondului forestier ……………………………………………………………….
. 44
2.4.1. Determinarea suprafe elor ………………………………………………………………
45
2.4.2. Tabelul 1 E ……………………………………………………………………
… 45
2.4.3. Situa ia suprafe elor pe grupe func ionale şi categorii de folosin ă …………….
. 83
2.4.4. Eviden a fondului forestier pe destina ii şi de inători …………………………
…. 161
2.4.5. Suprafa a fondului forestier pe categorii de folosin ă şi specii …………………
.. 163
2.5. Enclave …………………………………………………………………………………
…. 164
2.6. Organizarea administrativă ( districte, brigăzi, cantoane ) ……………………………….
. 165
2.7. Ocupa ii şi litigii …………………………………………………………………………
… 165
1
66
3. GOSPODĂ RIREA DIN TRECUT A PADURILOR ………………………………
167
……..
3.1. Istoricul şi analiza modului de gospodărire a pădurilor din trecut până la intrarea î
n
vigoare a amenajamentului ……………………………………………………………….
..
3.1.1. Evolu ia proprietă ii şi a modului de gospodărire a pădurilor înainte de anul 1948 ……
.. 167
3.1.2. Modul de gospodărire a pădurilor după anul 1948 ……………………………………
… 167
3.2. Analiza critică a aplicării amenajamentului expirat ………………………………………
.. 167
3.2.1. Baze de amenajare adoptate prin amenajamentul precedent ………………………
. 183
3.2.2. Aplicarea prevederilor amenajamentului expirat …………………………………
. 186
3.2.3 Lucrări de împădurire ……………………………………………………………...
. 187
3.2.4. Instala ii de transport ……………………………………………………………..
. 189
3.3. Concluzii privind gospodărirea pădurilor ………………………………………………
…. 191
1
91
4. STUDIUL STA IUNII ŞI AL VEGETA IEI ……………………………………...........
4.1. Metode şi procedee de culegere şi prelucrare a datelor de teren ………………………….
. 195
4.1.1. Metoda de lucru în sistem GIS ( Geografical Informational Sistem ) ..............................
195
4.2. Elemente generale privind cadrul natural ………………………………………………
… 196
4.2.1. Geomorfologie ………………………………………………………………………….
.. 198
4.2.2. Geologie …………………………………………………………………………………
. 198
4.2.3. Hidrologie ……………………………………………………………………… 4
……….. .
4.2.4. Climatologie …………………………………………………………………… 2
………...
.4.1 Regimul termic ………………………………………………………………… …
4.2.4.2. Regimul pluviometric ………………………………………………… …
………. …
4.2.4.3. Regimul eolian ……………………………………………………… …
………… …
4.2.4.4. Indicatori sintetici ai datelor climatice……………………………… …
………… …
4.2.4.5. Date fenologice ……………………………………………………… …
……….. …
4.2.5. Zone şi etaje bioclimatice……………………………………………… …
…
………….
…
4.3. Soluri ………………………………………………………………………………
………. …
4.3.1. Eviden a şi răspândirea teritorială a tipurilor de sol …………………… …
…
……….
…
4.3.2. Descrierea tipurilor şi subtipurilor de sol ………………………………
…
………..
…
4.3.3. Buletin de analiză ………………………………………………………
…
…..
5
4.4. Tipuri de sta iune ………………………………………………………………… .
……….
4.4.1. Eviden a şi răspândirea teritorială a tipurilor de sta iune …………………… 1
.
………….
2
4.4.2. Descrierea tipurilor de sta iuni cu factorii limitativi şi măsurile de gospodărire i
.
mpuse
F
de aceşti factori ………………………………………………………………………
u
…………
n
4.5. Tipuri de pădure …………………………………………………………………
c
…………
i
4.5.1. Eviden a tipurilor naturale de pădure …………………………………………
i
…………
l
4.5.2. Forma ii forestiere şi caracterul actual al tipului de pădure ……………………
e
………..
p
4.6. Structura fondului de produc ie şi de protec ie ……………………………………
………. ă
d
4.7. Arborete slab productive ………………………………………………………… u
………...
4.8. Arboretele afectate de factori destabilizatori şi limitativi ………………………… r
i
……….
i
4.8.1. Situa ia sintetică a factorilor destabilizatori şi limitativi ………………
…
………….
…
4.9. Starea sanitară a pădurii …………………………………………………………
…
…………
…
4.10. Concluzii privind condi iile sta ionale şi de vegeta ie ……………………
…
…………
…
…
5. STABILIREA FUNC IILOR SOCIAL - ECONOMICE ALE PĂ DURII ŞI A
…
BAZELOR DE AMENAJARE …………………………………………………… …
……….
5.1. Stabilirea func iilor social-economice şi ecologice ale pădurii …
…
……………………………. …
5.1.1. Obiective social-economice şi ecologice …
………………………………………. 199
5.1.3. Subunită i de produc ie sau de protec ie constituite …………………………… 200
………... 200
5.2. Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretelor ………………………………… 201
………… 201
5.2.0. Generalită i …………………………………………………………… 202
………… 202
5.2.1. Regimul ………………………………………………………………………… 202
………. 203
5.2.2. Compozi ia el ………………………………………………………………… 203
………… 203
5.2.3. Tratamentul …………………………………………………………………… 204
………… 208
5.2.4. Exploatabilitatea ………………………………………………………………… 209
………. 209
5.2.5. Ciclul ……………………………………………………………………………
……….. 212
5.2.6. Baze de amenajare adoptate …………………………………………………… 218
………… 218
220
6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUC IE LEMNOASĂ ŞI MĂ SURI 220
DE GOSPODĂ RIRE A ARBORETELOR CU FUNC II SPECIALE DE PRODUC 223
IE.. 224
6.1. Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale ………………… 224
………... 226
6.1.1. Reglementarea procesului de produc ie la SUP “A” codru regulat …………… 229
………...
6.1.1.1. Stabilirea posibilită ii de produse principale la SUP “A” ……………………
………... 233
6.1.1.1.1. Stabilirea indicatorului de posibilitate prin intermediul creşterii indicatoare 233
……… 233
6.1.1.1.2. Stabilirea indicatorului de posibilitate după criteriul claselor de vârstă … 233
…………. 236
6.1.1.2. Adoptarea posibilită ii ……………………………………………………… 236
………... 236
6.1.1.3. Recoltarea posibilită ii ……………………………………………………… 237
………… 237
6.1.1.4. Prognoza posibilită ii ………………………………………………………… 239
………. 240
6.1.2. Reglementarea procesului de produc ie la SUP “O” terenuri ce urmează a fi scoase 240
din f.f….. 241
243
243
243
243
243
244
246
248
250
6.2. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu func ii speciale de protec ie …………… …
………… …
…
6.2.1. Măsuri de gospodărire a arboretelor din tipul II de categorii func ionale …
…
………
8
6.3. Lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor ……………………………………
.
……….
5
6.4. Volumul total de masă lemnoasă prevăzut a fi recoltat (produse principale + cons
.
ervare +
M
produse secundare) ……………………………………………………………………
……….. ă
6.5. Lucrări de ajutorarea regenerării naturale şi împăduriri ………………………… s
………… u
r
6.6. Refacerea arboretelor slab productive şi substituirea celor cu compozi ii necorespu
i
nzătoare
d
6.7. Măsuri de gospodărire a arboretelor afectate de factori destabilizatori …………
e
………….
g
6.8. Procedura derogării de la prevederile amenajamentului ...........................................
o
............
s
7. VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI p
o
FORESTIER ÎN AFARA LEMNULUI ……………………………………………
……. d
7.1. Poten ial cinegetic ……………………………………………………………… ă
………… r
7.2. Poten ial salmonicol . i
………………………………………………………………………. r
7.3. Poten ial fructe de pădure e
a
………………………………………………………….. a
r
7.4. Poten ial de ciuperci comestibile …………………………………………………
………. b
7.5. Resurse melifere ………………………………………………………………… o
………… r
7.6. Materii prime pentru împletituri ………………………………………………… e
….......... t
7.7. Semin e forestiere ………………………………………………………………… e
………. l
7.8. Alte produse ……………………………………………………………………… o
…......... r
c
8. PROTEC IA FONDULUI FORESTIER ………………………………………… u
……… u
8.0. Generalită i …………………………………………………………………… s
c
………...
a
8.1. Protec ia împotriva doborâturilor şi rupturilor de vânt şi zăpadă …………………
r
……….
e
8.2. Protec ia împotriva incendiilor …………………………………………………… a
………..
8.3. Protec ia împotriva poluării industriale …………………………………………… n
o
……….
r
8.4. Protec ia împotriva bolilor şi dăunătorilor ………………………………………
mală …………………………………. 251
8.6. Conservarea biodiversită ii....................................................................................... 251
........... 251
8.6.1. Habitate de interes comunitar existente în fondul forestier proprietate publică 253
a
statului din OS Baia Sprie................................................................................................ 256
............. 257
8.6.2. Lucrări silvotehnice propuse în arboretele din situl de interes comunitar situat î
260
n fondul 262
forestier proprietate publică a statului din OS Baia Sprie............................................. 263
.............
8.6.3. Măsuri în favoarea conservării biodiversită ii ......................................................
............ 267
8.6.3.1. Măsuri generale ................................................................................................. 267
........... 271
8.6.3.2. Măsuri specifice ................................................................................................ 271
........... 272
8.7. Măsuri de gospodărire în arboretele situate în arii naturale protejate ...................... 272
........... 272
273
9. INSTALA II DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE 273
ŞI CONSTRUC II SILVICE ………………………………………………………
……… 274
9.1. Instala ii de transport ……………………………………………………………… 274
………. 274
9.1.1. Instala ii de transport permanente existente şi necesare ………………… 276
……….. 277
9.1.2. Coresponden a între situa ia reală din teren şi eviden ele contabile ale 278
OS Baia Sprie............................................................................................ 280
............. 280
9.2. Tehnologii de exploatare …………………………………………………………
……….. 280
9.3. Construc ii forestiere ………………………………………………………………
………. 281
290
10. ANALIZA EFICACITĂ II MODULUI DE GOSPODĂ RIRE A PĂ DURILOR … 291
…. 292
10.1. Realizarea continuită ii func ionale ………………………………………………294
……….
10.2. Dinamica dezvoltării fondului forestier …………………………………………
………. 297
10.2.1. Indicatori cantitativi …………………………………………………………… 297
……….. 297
10.2.2. Indicatori calitativi ……………………………………………………………
………… 300
301
302
303
303
303
303
1
11. D I V E R S E ……………………………………………………………………… 2
……… .
11.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului. Durata de aplicabilitate a acestuia 6
………... .
11.2. Recomandări privind inerea eviden ei lucrărilor executate pe parcursul duratei 1
de .
valabilitate a amenajamentului ………………………………………………… L
………... u
11.3. Indicarea hăr ilor amenajamentului …………………………………………… c
………… r
11.4. Colectivul de elaborare a amenajamentului ……………………………………… ă
………. r
11.5. Bibliografie ……………………………………………………………………… i
……….. d
Proces verbal al Conferin ei a I- a de amenajare ……………………………… e
………… a
Proces Verbal de Recep ie finală a lucrărilor de teren ………………………… j
………… u
Proces verbal al Conferin ei a II-a de amenajare ……………………………… t
………… o
r
PARTEA A II-A - PLANURI DE AMENAJAMENT a
……………………………. r
e
a
12. PLANURI DE RECOLTARE ŞI CULTURĂ ……………………………………
r
…….. e
12.1. Planuri de recoltare a produselor principale ……………………………… g
………... e
12.1.1. Eviden a arboretelor exploatabile şi preexploatabile precum şi a arboret n
elor e
care fac obiectul tăierilor de regenerare în deceniul I ………………… r
………. ă
12.1.1.1. Recapitula ia posibilită ii de produse principale …………………… r
………... i
12.2. Planul lucrărilor de îngrijire şi conducere ………………………………… i
……...... n
12.2.1. Planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor ................................................ a
t
……….. u
12.2.2. Îngrijirea arboretelor ( cantită i totale şi anuale ) ……………………… r
…………. a
12.2.3. Posibilitatea anuală ……………………………………………………… l
……….. e
12.4. Eviden a suprafe elor medii anuale pe natură de tăieri …………………… p
………… r
12.5. Indici de creştere şi recoltare ……………………………………………… e
……….. v
12.6. Planul lucrărilor de regenerare …………………………………………… ă
…………. z
ute în deceniul I …………... 306
12.6.2.Lucrări de regenerări artificale (reîmpăduriri) ………………………
………… 307
12.6.3.Completări în arborete care nu au închis starea de masiv …………… 307
………...
12.6.4. Îngrijirea culturilor tinere …………………………………………… 307
………... 308
12.6.5. Împăduriri în terenuri cu condi ii exttreme ………………………… 309
…………. 309
12.6.6. Recapitula ie ………………………………………………………… 311
………... 315
319
13. PLANURI PRIVIND INSTALA IILE DE TRANSPORT CONSTRUC II
FORESTIERE ŞI VÂNATUL ………………………………………………… 329
…….….
13.1. Planul instala iilor de transport propuse a se construi în deceniul I ………
………… 329
13. 2. Construc ii forestiere existente …………………………………………… 329
………..
13. 3. Construc ii forestiere necesare …………………………………………… 329
……….. 330
13.4. Vânatul …………………………………………………………………… 333
………… 333
13.5. Pescuitul în apele de munte …………………………………………………334
………. 334
335
335
335
335
336
336
337
337
337
339
339
339
340
341
344
14. PROGNOZA DEZVOLTĂ RII FONDULUI FORESTIER...........................................
347 3
14.1. Dinamica dezvoltării fondului forestier........................................................................
47
PARTEA A III-A - EVIDEN E DE AMENAJAMENT …………………………… n
……. a
l
15. EVIDEN E DE AMENAJAMENT …………………………………………… e
15. 1. EVIDEN E PRIVIND MĂ RIMEA ŞI STRUCTURA FONDULUI FORESTIE …
R……... ..
15.1.1. Reparti ia suprafe elor pe categorii de folosin ă forestieră şi grupe func io 1
5.1.2.. Situa ia sintetică pe specii ………………………………………………………
351
…
15.1.3. Structura şi mărimea fondului forestier pe grupe, subgrupe şi categorii fu
352
nc ionale
353
353
355
357
15.1.4. Structura şi mărimea fondului forestier pe grupe func ionale şi specii…… …
…
………. …
15.1.5.. Structura şi mărimea fondului forestier pe specii ……………………… ..
………... .
15.1.6.. Structura şi mărimea fondului forestier pe grupe func ionale şi specii
pentru fondul productiv ………………………………………………… P
………... A
15.1.7.. Structura şi mărimea fondului forestier pe specii pentru fondul neproduc R
tiv …… T
15.1.8. Structura şi mărimea fondului forestier pe subunită i de produc ie/protec i E
e A
după vârstă, grupe func ionale şi specii …….…………………………..
……....... A

15.1.9. Structura şi mărimea fondului forestier productiv pe clase de exploatabilitate
I
ş i specii.. V
-
15.2. EVIDEN E PRIVIND CONDI IILE NATURALE DE VEGETA IE ……… A
. ..........
15.2.1. Eviden a tipurilor de sta iune şi a tipurilor de pădure …………………… -
……….. A
15.2.2. Recapitula ie forma ii forestiere ………………………………………… P
……….. L
15.2.3. Reparti ia suprafe elor pe forma ii forestiere , altitudine, înclinare şi expo I
zi ie …. C
A
15.2.4. Recapitula ia suprafe elor pe etaje fitoclimatice , înclinare şi expozi ie …
R
………. E
15.2.5. Reparti ia suprafe elor în raport cu eroziunea şi înclinarea terenului …… A
………..
15.2.6. Reparti ia suprafe lor în raport cu natura şi intensitatea poluării ……… A
………… M
E
15.3. EVIDEN E AJUTĂ TOARE PENTRU REGLEMENTAREA PRODUC IEI . N
............. A
15.3.1.Reparti ia speciilor în raport cu exploatabilitatea şi participarea în ameste J
A
c ……..
M
15.3.2.Reparti ia arboretelor exploatabile pe subunită i, urgen e de regenerare, E
accesibilitate şi specii .................................................................................. N
.......... T
15.4. EVIDEN E PRIVIND ACCESIBILITATEA FONDULUI FORESTIER ŞI A U
POSIBILITĂ II ………………………………………………………………… L
............ U
15.4. 1. Accesibilitatea fondului forestier şi a posibilită ii decenale de produse p I
rincipale …
şi secundare …………………………………………………………… …
…
…………………….. 359
361
16. EVIDEN A ŞI BILAN UL APLICĂ RII ANUALE A PREVEDERILOR
AMENAJAMENTULUI CU PRIVIRE LA EXPLOATĂ RI ŞI ÎMPĂ DURIRI ….. 363
16.1. Eviden a şi bilan ul aplicării anuale a prevederilor amenajamentului cu 365
privire la exploatări şi împăduriri …………………………………………
… 367
393
403
ANEXE
403
409
411
415
417
421
423
423
427
433
433
437
439
439
Se
aprobă
Dire
ctor
PROCES VERBAL C.T.A.P. Nr. 412
Avizare de recep ie din 12.12.2013
A. OBIECTUL AVIZĂ RII :

Studiul general de amenajare a fondului forestier proprietate publică a
statului
administrat de Ocolul Silvic Baia Sprie, Direc ia Silvică Maramureş .
• Proiectant general: INSTITUTUL DE CERCETĂRI ŞI AMENAJĂRI SILVICE
• Proiectant de specialitate: INSTITUTUL DE CERCETĂRI ŞI AMENAJĂRI SI
LVICE
– STA IUNEA ORADEA
• Şef proiect: ing. PAVEL POPA
• Beneficiar: REGIA NA IONALĂ A PĂDURILOR – ROMSILVA
• Faza de proiectare: Studiu
• Comanda nr. – Program de dezvoltare tehnologică al ICAS pe anul 2013
• Contract nr. ……………………………………………….
B. PARTICIPAN I :
• Director tehnic: ing. FLORIN ACHIM - membru C.T.E ………………...
…………
• Şef de sta iune: ing. PAVEL POPA
…………………………………………………
• Şef proiect: ing. PAVEL POPA …………………………………………………….
• Al i participan i:
………………………………………………………………………..
C. CONCLUZII ŞI CONSTATĂ RI :
Din analiza documenta iei ş i a discu iilor purtate au rezultat urmă toarele :
Amenajamentele au fost întocmite în conformitate cu prevederile No
rmelor
tehnice pentru amenajare pă durilor - în baza celor stabilite la Conferin a I
a de
amenajare din 31.05.2012 ş i la Conferin a a II-a de amenajare din 05.03.2013.
- FD.1. - Etajul deluros de cvercete cu stejar ( şi cu cer, gârni ă , gorun şi
Amenajamentele au intrat în vigoare la data de 01. 01. 2013.
Suprafa a fondului forestier proprietate publică a statului administrat de
Ocolul
silvic Baia Sprie este de 4883,20 ha ş i este cuprinsă în 4 unită i de produc ie. Aceas
ta este
mai mică cu 1542,20 ha decât cea de la amenajarea precedentă (6425,4 ha).
Diferen a de suprafa ă (- 1542,20 ha) se justifică prin: retrocedarea că tr
e foş tii
proprietari a suprafe ei de 3622,13 ha, din care prin aplicarea Legii 18/1991 (-
44,75
ha), Legii 1/2000 (-2656,87 ha) ş i a Legii 247/2005 (- 920,51 ha), diferen e d
atorate
schimbă rii bazei cartografice (+ 21,74 ha), intră ri de suprafe e în fond forestier
cu acte
legale (+ 2091,45 ha, din care 2084,40 ha prin revocarea de că tre Comisia Jud
e eană
(HCJ 342/07.12.2006)a Titlului de Proprietate 430/2002 eliberat pe
baza PV
233/16.02.2002 şi a Titlului de Proprietate 2476/2003 eliberat pe
baza PV
4573/05.08.2003, iar 7,05 ha prin decizii ale ITRSV), ieş iri de suprafe e din fond f
orestier
cu acte legale (-33,26 ha, decizii ITRSV).
Pentru determinarea suprafe elor ş i întocmirea hă r ilor s-au folosit ur
mă toarele
planuri de bază ş i anume: planuri aerofotogrametrice (foi volante) la scara 1: 5
000 cu
curbe de nivel, editate de I.G.F.C.O.T în anii 1962, 1974, 1976, 1994 după
zboruri
efectuate în anii 1961-1972.
Reparti ia suprafe ei fondului forestier pe categorii de folosin ă este urmă toarea
:
- A. Pă duri ş i terenuri destinate împă duririi ………. …….…..... 4689,75 ha
- B. Terenuri afectate gospodă ririi pă durilor………………..……. 142,76 ha
- C. Terenuri neproductive ………………………………….………. 16,67 ha
- D. Terenuri scoase temporar din fond forestier ………….…..…. 34,02 ha
Pă durile din cadrul Ocolului Silvic Baia Sprie sunt situate din punct de
vedere
fitoclimatic în urmă toarele etaje de vegeta ie:
- F.M.1. + F.D.4. - Etajul montan - premontan de fă gete – 2997,32 ha ( 64 % );
- F.D.3. - Etajul deluros de gorunete, fă gete ş i goruneto-fă gete – 1392,76 ha (30 % )
- F.D.2. - Etajul deluros de cvercete (GO,CE,GA amestecuri dintre acest
ea) şi
şleauri
de deal - 277,29 ha ( 6 % );
amestecuri ale
acestora) - 22,38 ha ( sub1 % );
Fondul forestier în suprafa ă de 4883,20 ha administrat de O.S. Baia Sprie c
uprinde
pă durile proprietate publică a statului situate în nordul ă rii, pe versantul sudic al
Elementele de caracterizare a structurii fondului forestier (total pă dure – 4680,46
ha) sunt urmă toarele:
Specificări Specii Total
FA MO GO CA PAM ME LA DR DT DM
Compozi ia (%) 74 13 4 4 2 1 - 1 1 - 100
Cl.de produc ie III.1 II.7 II.8 III.7 II.8 III.5 II.9 II.8 III.2 II.8 III.1
Consisten a 0,74 0,83 0,68 0,75 0,75 0,83 0,91 0,81 0,74 0,65 0,75
Vârsta medie -ani 80 51 95 55 54 27 31 39 61 56 74
Cr.curentă- mc/an/ha 5,2 10,0 3,6 5,0 2,1 5,0 11,5 7,9 4,3 3,9 5,7
Volum mediu mc/ha 241 310 244 127 126 86 182 197 153 141 240
Volum total – mc 834311 185564 44924 23225 10892 3216 3690 5281 9405 2083 1122591
lan ului
muntos Oaş -Gutâi, în bazinul superior al râului Să sar afluent de dreapta al râului
Some
Reparti ş . ei pe grupe şi categorii func ionale este următoarea:
ia suprafe
Grupa, subgrupa şi categoria func ională Suprafa a

Cod Denumirea ( func ia prioritară ) ha %
Grupa I - din care :
Păduri situate pe stâncării, pe grohotişuri, pe terenuri cu eroziune în adâncime, pe terenuri
2A
cu înclinare mai mare de 35g , pe nisipuri şi pietrişuri cu înclinare mai mare de 30g (T II) 680,23 14
Pădurile constituite din parcele întregi, limitrofe drumurilor publice de interes deosebit şi
2B căilor ferate normale, în zone de relief accidentat (terenuri cu pante mai mari de 25 grade -
şi cu pericol de alunecare) (T II) 2,29
2C Benzile de pădure din jurul golului alpin (TII) 124,97 3
2E Planta iile forestiere executate pe terenuri degradate (T II) 30,79 -
2H Păduri situate pe terenuri alunecătoare (T II) 41,17 1
2I Pădurile situate pe terenurile cu înmlăştinare permanentă (T II) 2,16 -
Pădurile situate pe terenuri cu substraturi litologice foarte vulnerabile la eroziuni şi
2L
alunecări, cu pante cuprinse până la limitele indicate la pct. 2A (T IV) 316,93 7
Pădurile situate în zona cu atmosfera slab poluată, la care efectul noxelor industriale a fost
3I
determinat prin studii de specialitate avizate de Minister (T III) 1246,83 27
Din cele 26 tipuri de sta iune determinate, predomină cele de bonitate
mijlocie
(78%), urmate de cele de bonitate superioară (11%) ş i cele de bonitate inferioară (1
1%).
De asemenea, au fost determinate 27 tipuri natural fundamentale de
pă dure
grupate în 8 forma ii forestiere. Ponderea tipurilor naturale de pă dure este de 83%,
a celor
artificiale 13%, arboretele derivate ocupă 3% din suprafa a fondului forestier iar
pe 1%
avem arborete tinere care încă nu pot fi definite.
Arboretele de productivitate superioară ocupă 12% din suprafa a pă duril
or, cele
de productivitate mijlocie 72% , iar cele de productivitate inferioară 16%.
Cod Denumirea ( func ia prioritară ) ha %
4B Pădurile din jurul oraşului Baia Sprie, (T III) 40,43 1
4I Arboretele situate de-a lungul celorlalte căi de comunica ie de interes turistic ( T IV) 42,02 1
Pădurile în care sunt amplasate suprafe e experimentale pentru cercetări forestiere de
5G
durată, neconstituite în rezerva ii ştiin ifice (T II) 0,98 -
5H Pădurile stabilite ca rezerva ii de semin e ( T II). 44,85 1
Pădurile cu specii forestiere rare (castan comestibil) delimitate ca atare prin
5J
amenajamentele silvice şi aprobate de Minister (T II) 6,72 -
Pădurile situate în perimetrul Siturilor Natura 2000 – Mun ii Gutâi (ROSPA0134) şi Gutâi
5M
– Creasta Cocoşului (ROSCI0089) (T IV) 606,74 13
TOTAL gr. I 3187,11 68
Grupa II - din care :
Păduri destinate să producă în principal arbori groşi şi de calitate superioară pentru lemn 1449,94
1B 31
de cherestea ( T.VI )
Păduri destinate să producă în principal arbori mijlocii şi sub iri pentru celuloză, 52,70
1C 1
construc ii rurale şi alte utilizări ( T.VI )
TOTAL gr. II 1502,64 32
TOTAL gr. I + II 4689,75 100
- Terenuri fără grupă func ională ( afectate-ctg.B, neproductive-ctg.C; scoase temporar din 193,45 -
fondul forestier- ctg.D). )
TOTAL OCOL 4883,20 -
din care: - Clasă de regenerare gr. I 8,44 -
- Clasă de regenerare gr. II 0,85 -
Au fost constituite urmă toarele subunită i de produc ie ş i protec ie:
SUP-A - codru regulat – sortimente obiş nuite ………………… 3743,17
ha
SUP-K- rezerva ii de semin e ……………… ………………...…... 44,85
ha
SUP-M – pă duri supuse regimului de conservare deosebită ….... 887,92
ha
SUP-O- terenuri ce urmează a fi scoase din fondul forestier
proprietate publică a statului .................................. …..... 4,52
ha
Bazele de amenajare adoptate sunt urmă toarele:
- regimul - codru, pentru arboretele ce pot fi conduse la vârste înaintate
pentru
producerea de lemn de dimensiuni mari, la care regenerarea se realizea
ză din
să mân ă , ş i regimul crâng pentru arboretele la care regenerarea se realize
ază din
lă stari ş i drajoni (salcâm);
- compozi ia- el, corespunză toare tipului natural fundamental de pă dure;
- tratamentul - tă ieri progresive în gorunete, goruneto-fă gete, cerete, fă gete,
fă gete
amestecate, precum ş i în ş leaurile de deal, tă ieri rase de refacere-substituire în
arboretele
derivate ş i slab productive, ş i tă ieri în crâng în salcâmete;
- exploatabilitatea: de protec ie pentru arboretele din grupa I func ională , ş i t
ehnică
pentru arboretele din grupa a II a func ională ;
- ciclul de 110 ani (la toate unită ile de produc ie).
Posibilitatea de produse principale este de 10920 mc/an, fiind cu 27% m
ai mică
decât posibilitatea precedentă (13200 mc/an ).
Prin tă ieri de conservare se vor extrage anual 1981 mc.
Indicele de recoltare a produselor principale este de 2,3 mc/an/ha.
Suprafe ele anuale de parcurs cu lucră ri de îngrijire ş i volumele de recolt
at sunt
urmă toarele:
- degajă ri: 41,29 ha
- cură iri: 41,13 ha, de pe care se vor recolta 242 mc
- ră rituri: 129,50 ha, de pe care se vor recolta 3398 mc.
Cu tă ieri de igienă se vor parcurge 1924,47 ha, de pe care se vor recolta 1621 m
c.
Volumul total de masă lemnoasă ce se va recolta anual este de 18162
mc iar
indicele de recoltare total de 3,9 mc/an/ha.
Lucră rile de regenerare care se vor executa în deceniul urmă tor sunt urmă toare
le:
- lucră ri necesare pentru asigurarea regeneră rii naturale…....1178,37 ha
- lucră ri de regenerare………………………………………..……157,26 ha
- completă ri în arborete tinere………………….………..……..... 48,26 ha
- îngrijirea culturilor tinere………………….……………..…….. 502,05 ha
Amenajamentele cuprind recomandă ri pentru prevenirea ş i combaterea fa
ctorilor
destabilizatori ş i limitativi, precum ş i mă suri de protec ie a fondului forestier.
Teritoriul Ocolului silvic Baia Sprie este împă r it în 4 fonduri cinegetice, toa
te fiind
arendate A.J.V.P.S. Maramureş . Pentru buna gospodă rire a acestora amenajamentele
prevă d
mă suri corespunză toare.
Re eaua instala iilor de transport însumează 121,46 km, din care 62,8 km drumuri p
ublice,
51,4 km drumuri forestiere ş i 7,26 km drumuri de exploatare ale altor sectoare, asi
gurând
accesibilitatea fondului forestier în propor ie de 88%.
Lucrarea con ine ş i o dinamică a dezvoltă rii fondului forestier prin care se preco
nizează
stadiile intermediare pe care le vor parcurge pă durile din O.S. Baia Sprie în v
ederea
normaliză rii structurii ş i mă rimii fondului de produc ie.
C.T.E.- avizează favorabil lucrarea, aceasta fiind executată în conformit
ate cu
NORMELE TEHNICE SILVICE în vigoare.
MEMORIU DE SINTEZĂ
A AMENAJAMENTULUI OCOLULUI SILVIC BAIA SPRIE
DIN CADRUL DIREC IEI SILVICE MARAMUREŞ
Data intrării in vigoare a amenajamentului 01.01.2013
1. Suprafa a fondului forestier

Suprafa a fondului forestier proprietate publică a statului administrată de Ocolul s
ilvic Baia
Sprie, este de 4883,20 ha şi este împăr ită în 4 unită i de produc ie. Suprafa a determinată
la actuala
amenajare de 4883,20 ha este mai mică fa ă de amenajarea precedentă (6425,40 ha) cu 154
Diferen e (ha) Justific ări ( ha )
Suprafa a Suprafa a + -
la la Diferen e Actederetrocedare
Diferen e
Unitatea de amenajarea amenajarea rezulate neidentificate la
produc ie actuală precedentă + - Intrări cu rezulate ca Revocări Ieşiri cu ca amenajarea
urmare a Legea Legea Total
acte schimb rii a TP prin Total acte urmare a anterioară
legale ă HCJ* legale schimbării
1/2000 247/05
ha ha bazei Legea Legea
bazei
cartografice 18/1991 1/2000
cartografice
I Chiuzbaia 1166,34 1181,10 - 14,76 - 36,13 1156,40 1192,53 - 35,71 2,00 3,30 1163,20 3,08 1207,29
II Şuior 792,53 926,70 - 134,17 7,05 34,17 928,00 969,22 33,26 44,03 - - 1026,10 - 1103,39
III Cavnic 2188,33 2671,70 - 483,37 - 58,89 - 58,89 - 31,59 15,52 47,61 14,84 432,70 542,26
IV Dumbravi a 736,00 1645,90 - 909,90 - 3,88 - 3,88 - - 27,23 56,64 345,18 484,73 913,78
Total O.S. 4883,20 6425,40 0,00 1542,20 7,05 133,07 2084,40 2224,52 33,26 111,33 44,75 107,55 2549,32 920,51 3766,72
2,20 ha.
Tere- Terenuri Păduri cu rol de :

Alte scoase Protec ie
U.P. Amena- Supra- Pădure nuri de
terenuri temporar din
Produc ie Compozi ia arboretelor
jamentul fa a (ha) (ha) împăd. si (fond productiv)
(ha) fond forestier TI TII TIII-IV
(ha) protec ie
F M
actual 1166,34 1153,66 - 10,60 - 2,08 - 60,81 950,52 1153,66 63FA14GO16PAM5MO2CI
I
precedent 1181,10 1166,00 0,90 10,10 - 4,10 - 262,00 772,70 1166,90 67FA12MO8GO13DT
actual 792,53 736,36 7,05 49,12 - - - 54,05 689,36 743,41 76FA6MO1PAM2CA15DT

II
precedent 926,70 871,20 - 55,50 - - - 73,30 797,90 871,20 71FA7MO6BR15DT1FR
actual 2188,33 2119,95 - 58,27 - 10,11 - 666,52 605,57 2119,95 68FA18MO3GO10PAM1DT

III
precedent 2671,70 2516,30 2,10 78,40 - 74,90 - 651,00 129,00 2518,40 63FA17MO9GO11DT
actual 736,00 670,49 2,24 41,44 - 21,83 - 152,78 7,50 672,73 62FA18GO4MO14DT2ANN
IV
precedent 1645,90 1516,80 6,50 46,50 - 76,10 - 408,60 22,20 1523,30 42FA37GO5MO2ST14DT
actual 4883,20 4680,46 9,29 159,43 - 34,02 - 934,16 2252,95 4689,75 68FA10MO8GO9PAM5DT
Total
precedent 6425,40 6070,30 9,50 190,50 - 155,10 - 1394,90 1721,80 6079,80 60FA14GO11MO1BR1ST13DT
Date generale
2. Concluzii privind gospodărirea pădurilor pe baza prevederilor amenajamentului
Diferen a se justifică astfel: (la nivel de ocol silvic)
2.1 Evolu ia compozi iei
Anul Propor ia speciilor
amenajării TOTAL FA MO GO CA PAM ME ST DR DT
DM
1992 100 58 11 14 8 - - - 2 6
1
2004 100 66 15 12 3 1 - 1 1 1
-
2013 100 74 13 4 4 2 1 - 1 1
-
2.2 Evolu ia claselor de produc ie
Anul Suprafa a în Clase de produc ie Clasa
produc ie I II III IV V prod.
amenaj.
ha % ha % ha % ha % ha % ha % medie
1992 7173,5 100 191,6 3 1428,2 20 4597,0 63 775,5 11
180,3 3 II9
2004 4611,0 100 88,4 2 709,7 15 3439,1 75 280,0 6 93,8
2 II9
2013 3747,69 100 17,08 - 471,38 13 3078,07 82 147,85 4
33,31 1 II9
2.3 Evolu ia densită ii arboretelor

Anul Suprafa a în Categorii de consisten ă
Consisten a
produc ie sub 0,4 0,4 - 0,6 peste 0,6
amenajării - ha - % - ha - % - ha - % - ha - % medie
1992 7173,5 100 362,6 5 816,1 11 5994,8 84 0,76
2004 4611,0 100 127,9 3 375,9 8 4107,2 89 0,79
2013 3747,69 100 211,16 6 347,77 9 3188,76 85 0,77
3. Structura fondului forestier
Structura fondului forestier din cadrul Ocolului silvic Baia Sprie se prezintă astfel
:
Specifică Fond U.M. Specii
forestier FA MO GO CA PAM ME LA DR DT DM
ri Total
Compo A11-13 % 73 13 4 4 2 1 1 1 1 -
zi i A21-22 100
a Ocol 75 11 5 3 - 2 - 1 2 1
A11-13 - 100
Clasa de A21-22 74 13 4 4 2 1 - 1 1 -
produc ie Ocol 100
A11-13 - II.9 II.6 II.7 III.6 II.8 III.2 II.9 II.7 III.1 III.2
Consiste A21-22 II9
n a Ocol III.8 II.7 III.2 IV.1 II.0 III.9 III.0 III.6 III.6 II.7
3
A11-13 m /an III.6
A21-22 ha III.1 II.7 II.8 III.7 II.8 III.5 II.9 II.8 III.2 II.8
Creşterea Ocol III1
3
curentă A11-13 m /ha 0,76 0,83 0,69 0,77 0,75 0,93 0,91 0,83 0,81 0,80
A21-22 0,77
Volum Ocol 0,64 0,78 0,66 0,66 0,66 0,71 0,91 0,70 0,53 0,55
unitar A11-13 ani 0,65
A21-22 0,74 0,83 0,68 0,75 0,75 0,83 0,91 0,81 0,74 0,65
Vârsta Ocol 0,75
medie 5,7 10,5 3,8 5,2 2,1 6,2 11,6 9,1 4,7 2,1
6,2
3,3 7,6 2,9 3,9 1,3 3,6 9,1 2,7 2,9 5,1
3,7
5,2 10,0 3,6 5,0 2,1 5,0 11,5 7,9 4,3 3,9
5,7
241 287 238 126 124 89 183 209 144 74
237
239 430 267 131 282 82 59 140 178 185
252
241 310 244 127 126 86 182 197 153 141
240
72 47 91 53 54 26 31 38 48 35
67
108 69 110 67 97 29 20 43 98 70
101
80 51 95 55 54 27 31 39 61 56
74
Clasa de % I II III IV V VI
vârstă Total
(1-20 A11-13 14 23 7 20 15 22 100
ani) A21-22 5 5 5 9 22 54
100
Ocol 12 19 6 18 16 28
100
- A11-A13: Păduri, planta ii cu reuşita definitivă, regenerări pe cale artificială sau naturală cu reuşită par ială
- pentru care se
reglementează recoltarea de produse principale;
A21-A22: Păduri, planta ii cu reuşita definitivă, regenerări pe cale artificială sau naturală cu reuşita par ială
pentru care nu
se reglementează recoltarea de produse principale;
4. Zonarea func ional ă

Grupa I-a Grupa a- II -a
TOTAL Categorii func ionale
Anul Categorii func ionale ( ha )
Grupa I ( ha )
amen. 2A 2B 2C 2E 2H 2I 2L 3H 3I 4B 4C 4I 5G 5H 5J 5M 1B 1C TOTAL
2004 956,90 - 90,60 40,10 5,70 - 386,30 200,20 1116,3 96,90 65,70 56,60 1,10 91,30 9,00 - 3116,70 2872,70 90,40 2963,10
2013 680,23 2,29 124,97 30,79 41,17 2,16 316,93 - 1246,83 40,43 - 42,02 0,98 44,85 6,72 606,74 3187,11 1449,94 52,70 1502,64
Potrivit prevederilor din normele tehnice existente şi corespunzător obiectivelor
Amenajament Subunit i de gospod rire (ha) Total O.S.

A K M O
Precedent 4611,00 91,30 1368,00 - 6070,30
Actual 3743,17 44,85 887,92 4,52 4680,46
economice,
6.1 Regim (S.U.P. in produc ie):
Suprafa a tratata in regim : -ha-
Amenajament codru crâng
regulat cvasigradinărit grădinarit
Precedent 6057,40 - - 12,90
Actual 4672,42 - - 8,04
6.2 Compozi ia tel
Amenajament FA GO MO PAM ST PA FR BR DT DM
Precedent 60 14 11 - 1 - - 1 13 -
Actual 68 8 10 9 - - - - 5 -
6.3 Tratament
Suprafa a de parcurs cu tratamente: -ha/an-
Amenajament rase de grădinărite
progresive succesive crâng jardinatorii
substituire
Precedent 52,6 42,1 23,3 1,3 - -
Actual 73,57 2,59 3,35 0,17 - -
6.4 Exploatabilitatea
Amenajament Vârsta exploatabilită ii pe subunită i de gospodărire –ani- (U.P. / S.U.P. A)
I –codru regulat II –codru regulat III –codru regulat IV –codru regulat
Precedent 118 117 107 110
Actual 110 111 108 112
6.5 Ciclu
Amenajament Subunită i de gospodărire –ani- (U.P. / S.U.P. A)
I –codru regulat II –codru regulat III –codru regulat IV –codru regulat
Precedent 120 120 110 110
Actual 110 110 110 110
3
Indicatori de posibilitate (m /an) dup : Posibilitatea
Denumirea Amenajament Creşterea indicatoare Clase de vârstă adoptat
U.P. 3
ă
Ci Pci q m Procedeul Procedeul Indicator
(m /an)
sociale şi ecologice fixate s-a realizat zonarea func ională astfeldeductiv
: 4378
inductiv semnificativ
I– Precedent 3276 2578 0,7 - 3044 3044 2800
Chiuzbaia Actual 3714 3714 1,33 - 4168 4211 4168 3714
II – Şuior Precedent 2559 1613 -0,1 - 2465 2425 2425 2000
Actual 2590 1543 0,02 - 1664 1808 1664 1543
III – Cavnic Precedent 7624 5491 0,5 - 9403 7039 7039 5600
Actual 5724 4436 0,42 - 4563 4765 4563 4436
III – Precedent 3765 2777 0,7 - 4729 3546 3546 2800
Dumbrăvi a Actual 1833 1227 0,67 - 1270 1530 1270 1227
Total ocol Precedent 17224 12459 - - 20975 16054 16054 13200
Actual 10920 ă i de
138615. Subunit - gospod- ărire 11665 12314 11665 10920
ă ă
6. Bazele de amenajare
Bazele de amenajare adoptate sunt următoarele:
Subunitatea Urgen a Suprafa a Volum total Volum de extras

I 208,14 24274 24274
Codru – regulat II 353,30 88421 50965
III 235,32 90421 33961
796,76 203176 109200
Total
rezultată prin însumarea posibilită ilor tuturor celor patru unită i de produc ie. Se observă c
7.1 Reglementarea procesului de produc ie lemnoasă pentru subunită i de tip “A”
ă au fost
adoptate valori ale posibilită ii la nivelul indicatorului după creşterea indicatoare.
ă
Posibilitatea de produse
Din analiza principale
elementelor adoptat ă la nivel de ocol însumeaz ă ă 10920 m3/an
ile de prod
prezentate în tabelul de mai sus, rezultã cã unit
uc ie de
codru regulat ( S.U.P. - A -) din cadrul U.P.II, III, IV au deficit de arborete exploatabile (
Q < 1) ),
iar U.P. I are excedent (Q > 1). În primul caz la stabilirea indicatorului de posibilitate
se ia în
considerare, valoarea cea mai micã din rapoartele: VD/10, VE/20, VF/40, VG/60. Astfel
, pentru
U.P.II indicatorul semnificativ este VF/40, iar pentru U.P.III, IV – VD/10. În cazul
U.P. I
(excedent) indicatorul semnificativ este func ie de creşterea indicatoare şi factorul modificat
or ( P =
mCi ) dar inând cont de faptul că majoritatea suprafe ei este inclusă în grupa I func ională
P = Ci.
Posibilitatea anuală de produse principale adoptată de 10920 mc este mai mică cu

17% fa ă
de cea precedentă (13200 mc). Această scădere se justifică prin diminuarea suprafe ei ocol
ului, deci
şi a suprafe ei în produc ie, ca urmare a aplicării legilor funciare.
Posibilitatea astfel adoptată asigură echilibrul recoltelor de masă lemnoasă din
produse
principale la nivel de ocol (înregistrând creşteri semnificative după expirarea a 20 ani) ş
i este în
concordan ă cu exigen ele silviculturale referitoare la regenerarea, îmbunătă irea func
iilor de
protec ie şi ameliorare ecologică a arboretelor.
terenuri ce urmează a fi scoase din fondul forestier proprietate publică a statului
La nivel de ocol silvic a fost constituită o singura subunitate de tip O - terenuri ce urm
ează a fi
scoase din fondul forestier proprietate publică de stat în U.P. IV Dumbrăvi a (4,52 ha). A
vând Specific
în ări
vedere că suprafa a acestei subunită i este foarte mică nu se poate urmări o normalizare a
fondului
de produc ie, motiv pentru care nu s-au calculat indicatorii de posibilitate, eventualii i
ndicatori
rezulta i de la calculator neavând nici o relevan ă. Arboretul din această subunitate de prod
uc ie are
vârsta de 110 ani, făcând parte din clasa a VI-a de vârstă, fiind constituit din gorun clasa
a II-a de
produc ie şi este exploatabil în deceniul II. Pentru acest arboret s-au prevăzut luc
rările adecvate
corespunzătoare stadiului de dezvoltare şi stării actuale ale acestuia şi anume tăieri de igi
enă.
7.4 Posibilitatea de produse secundare
Suprafa a efectivă de parcurs (ha)
Posibilitate (mc)
moderată - - - -
Total ă - - Anuală - -
Totală - - Anuală
Degajăări
puternic 3,86 3,86 - -
412,90 - - 41,29 - - - - - -
Cură iri 411,33 41,13 2424 242
Rărituri 1294,95 129,50 33979 3398
moderată 8,76 - - -
Total produse secundare 1706,28 - -
170,63 - 8,76
36403 - -
3640
ă igien
ă
puternic
Tăieri de 10,61 - 0,72 -
1924,47 - 1924,47 -
6,72 - 16214
3,17 - 1621

7.5. Volum rezultat din lucrări de conservare
7.2 Urgente de regenerare
Supraf. ( ha ) Volum ( mc ) Volum de recoltat pe specii –m /an
3
O.S.
Totală Anuală Total Anual FA GO MO CA PAM CAS ME
DR DT DM
TOTAL 324,83 32,48 19814 1981 1818 9 18 52 2 62 - -
12 8
8. Suprafa a afectată de fiecare factor destabilizator (pe grade de vătămare)
7.3 Reglementarea procesului de produc ie lemnoasă pentru subunită i de tip “O”–
si masurile de gospodărire propuse
Natura Lucrãri prevãzute
factorilor Grade de Supr. T. de
T. T. suc- T.de Compl..+î
destabili- manifestare -ha- T. T. în T. de îngrijire
ng.sem. Degaj.
zatori prog. rase cesive crâng conserv. (curã iri + igienã
împãd.
rãritur
i)
slabă 65,30 21,50 - - - 9,76 - 34,04 -
-
Doborâturi de
vânt
f. puternică - - - - - - - - -
Specificări Specii de împădurit (ha)
FA PAM GO MO BR TE ST ANN SC DT
Împăduriri Total
FR
Integrale 157,26 62,64 12,61 28,40 11,81 0,20 0,66 2,32 0,16 1,60 0,45 36,41
Completări 48,26 24,88 3,95 5,68 2,35 0,04 0,13 0,46 0,03 0,32 0,09 10,33
Total 205,52 87,52 16,56 34,08 14,16 0,24 0,79 2,78 0,19 1,92 0,54 46,74
Ajutorarea regenerării nat. 1178,37 - - - - - - - - -
Îngrijirea culturilor 502,05 - - - - - - - - -
-
slabă 71,74 4,44 - - - 19,74 - 47,56 -
-
Uscare
f. puternică - - - - - - - - -
-
Atacuri de slabă 2,70 - - - - - - 2,70 -
-
dăunători puternică 7,44 - 0,72 - - 6,72 - - -
-
Incendieri slabă 5,40 - - - - - - 5,40 -
-
Rupturi de 17,05 - - - - - 13,33 3,72 -
Vătămări de -
5,84 5,84 - - - - - - -
-
Poluare slabă 1293,97 346,79 0,72 19,33 14,99 212,17 615,41
52,02 32,54
Alunecări slabă 19,19 - - - - - 0,87 18,32 -
moderată 36,25 - - - - - - 36,25 -
-
puternică 4,93 - - - - 4,56 - 0,37 -
-
Înmlăştinare 2,16 - - - - 2,16 - - -

-
moderată 39,55 2,78 - - - - 9,31 27,46 -
Eroziune în
-
Rocă pe 0,1 - 0,2S 1120,13 149,81 - 8,02 - 104,84 250,87 594,55 8,
la ă43
slab 3,61
vânt şi zăpadă suprafa 0,3 - 0,5S 322,37 1,93 - - - 112,89 15,97 191,58
ă slabă- -
exploatare
0,6 S şi peste 7,30 - - - - - - 7,30
- -
Tulpini 10-20% 184,18 41,65 17,42 - - 54,01 1,26 69,84 -
-
nesănătoase 30-50% 117,89 27,02 8,45 - - 24,02 - 58,40 -
-
O.S. 3346,62 605,62 28,03 27,35 - 360,41 503,78 1721,66 63,6
slabă 2 36,15
suprafa ă
% 100 18 1 1 - 11 15 51 2
1
9. Situa ia lucrărilor de împădurire la nivel de ocol silvic se prezintă astfel:
10. Instala ii de transport
Re eaua instala iilor de transport utilizată în gospodărirea fondului forestie
r însumează
121,46 km din care: 62,8 km - drumuri publice, 7,26 km drumuri de exploatare ale alto
r sectoare şi
51,4 km - drumuri forestiere, asigurând accesibilitatea:
- fondului forestier în propor ie de 88%
- fondului forestier productiv în propor ie de 88%.
ŞEF DE PROIECT
ing. Pavel Popa
D.S. MARAMUREŞ Anul aplicării
2013
O.S. BAIA SPRIE
S.G.
FIŞA INDICATORILOR DE CARACTERIZARE
A
FONDULUI FORESTIER
FOLOSIN E Suprafa a INDICATORUL U
Grupa I Grupa II Total M
A PĂ DURI ŞI TERENURI DESTINATE Păduri pentru care se Gr. ha
reglementează recol- I-a
3187,11 1502,64 4689,75
ÎMPĂ DURIRII SAU REÎMPĂ DURIRII tarea de produse Gr. ha
principale II-a
A1 PĂ DURI ŞI TERENURI DESTINATE ÎMPĂ DURI- Total A1 (grupa I+II) ha
RII PENTRU CARE SE REGLEMENTEAZĂ
2252,95 1502,64 3755,59
RECOLTAREA DE PRODUSE PRINCIPALE Total O.S (A1+A2) ha
(Total rând A1-A17) din care:
A11- Păduri, planta ii cu reuşita definitivă regenerate pe Propor ia A1 %
cale 2245,90 1501,79 3747,69
A13 artificială sua naturală cu reuşita par ială speciilor O.S
A14 Terenuri de reîmpădurit în urma tăierilor rase , - - - Clasa de A1
a doborâturilor de vânt sau a altor cauze produc ie medie O.S
A15 Poieni sau goluri destinate împăduririi 7,05 0,85 7,90 Consisten a A1
medie O.S
A16 Terenuri degradate prevăzute a se împădurii - - - Vârsta A1 ani
medie O.S ani
3
A17 Răchitării naturale sau create prin culturi - - - Fond lemnos A1 m
total O.S m
3
3
A2 PĂ DURI ŞI TERENURI DESTINATE 934,16 - 934,16 Volum lemnos A1 m
ÎMPĂ DURIRI PENTRU CARE NU SE
REGLEMENTEAZĂ
RECOLTAREA DE PRODUSE PRINCIPALE la ha O.S m
3
(Total rând A21-A25) din care:
3
A21 Păduri, planta ii cu reuşita definitivă, - 932,77 - 932,77 Indicedecreşterecurentă A1-m /an/ha
A22 Terenuri împădurite pe cale naturală sau artificială cu - - - Posibilitatea anuală

reuşita par ială
3
A23 Terenuri de reîmpădurit în urma doborâturilor - - - din produse principale m /an/ha
de vânt sau altor cauze Posibilitatea anuală
din
3
A24 Poieni sau goluri destinate împăduririi 1,39 - 1,39 produse secundaredin m /an/ha
care
3
rărituri m /an/ha
3
A25 Terenuri degradate destinate împăduririi - - - Indici de recoltare m /an/ha
B TERENURI AFECTATE GOSPODĂ RII SILVICE - 142,76 * 142,76

C TERENURI NEPRODUCTIVE (stâncării, nisipuri, - 16,67 * 16,67 Lucrări de îngrijire
sărături, mlaştini, râpe, ravene)
D TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN FOND - 34,02 * 34,02 şi conservare
FORESTIER
D1 Transmise prin acte normative - - -
D2 Ocupa ii şi litigii - 34,02 * 34,02 Lucrări de
împădurire
TOTAL OCOL 3187,11 1696,09 4883,20
ENCLAVE 90,30
DENSITATEA RE ELELOR DE DRUMURI
Publice Forestiere De exploatare ale ACCESIBILITATEA FONDULUI FORESTIER
Total La începutul La sfârşitul În perspectivă
altor sectoare deceniului deceniului
m/ha %
12,9 10,5 1,5 24,9 88 91 100
Notă: Suprafe ele de la ctg. B, C, D, s-au trecut conven ional la grupa a II-a.
Categ. 2A 2B 2C 2E 2H 2I 2L 3I 4B 4I 5G 5H 5J 5M TOT.
h
a/%
UNITĂ I DE GOSPODĂ RIRE Păduri ha/%
A21-A22
Unitatea SUP-A SUP-M SUP-K SUP-O TOTAL Total A11-A22 ha/%
Suprafa a 3743,17 887,92 44,85 4,52 4680,46
Ciclu 110 - - -
REPARTI IA SUPRAFE ELOR DIN GRUPA I PE CATEGORII FUNC IONALE
SPECII Clasa de vârstă (ani)
Supr. (ha) 680,23Total
FA 41,17 2,16 MO
2,29 124,97 30,79
316,93 1246,,83GO
40,43CA42,02 0,98
PAM 44,85 ME
LA
6,72 606,74DR
3187,11 DT
Păduri A11-A13 DM
2245,90 1677,55 307,50 72,53 54,29 61,31 9,61 16,06 13,71 32,28
1,06
1501,79 1073,76 192,74 69,12 101,40 23,39 10,85 3,98 8,34 13,44
4,77
3747,69 2751,31 500,24 141,65 155,69 84,70 20,46 20,04 22,05 45,72
5,83
4680,46 3468,37 598,33 183,81 183,07 86,19 37,33 20,26 26,87 61,46
14,77
100 73 13 4 4 2 1 1 1 1 -
100 74 13 4 4 2 1 - 1 1 -
II.9 II.9 II.6 II.7 III.6 II.8 III.2 II.9 II.7 III.1
III.2
III.1 III.1 II.7 II.8 III.7 II.8 III.5 II.9 II.8 III.2
II.8
0,77 0,76 0,83 0,69 0,77 0,75 0,93 0,91 0,83 0,81
0,80
0,75 0,74 0,83 0,68 0,75 0,75 0,83 0,91 0,81 0,74
0,65
67 72 47 91 53 54 26 31 38 48 35
74 80 51 95 55 54 27 31 39 61 56
887522 663263 143347 33671 19628 10472 1825 3677 4608 6598
433
1122591 834311 185564 44924 23225 10892 3216 3690 5281 9405
2083
237 241 287 238 126 124 89 183 209 144 74
240 241 310 244 127 126 86 182 197 153
141
6,2 5,7 10,5 3,8 5,2 2,1 6,2 11,6 9,1 4,7 2,1
10920 8668 685 660 585 218 - - 27 69 8
3640 1816 1359 31 142 46 101 42 52 48 3
3398 1689 1311 31 113 34 84 41 50 46 -
Principale Secundare Total
2,3 0,8 3,1
Lucrarea Degajări Cură iri Rărituri Tăieri de igienă
Lucrări de
con
servare
3 3 3 3
ha ha m ha m ha m ha m
Total 412,90 411,33 2424 1294,95 33979 1924,47 16214 324,83
19814
Anual 41,29 41,13 242 129,50 3398 1924,47 1621 32,48
1981
Specia FA PAM GO MO BR TE ST ANN SC DT Total
FR
Hectare
Integrale 62,64 12,61 28,40 11,81 0,20 0,66 2,32 0,16 1,60 0,45
36,41 157,26
Completări 24,88 3,95 5,68 2,35 0,04 0,13 0,46 0,03 0,32 0,09
10,33 48,26
Total 87,52 16,56 34,08 14,16 0,24 0,79 1,92 2,78
0,54 0,19
46,74 205,52 şi peste Total
STRUCTURA PE CLASE DE VÂRSTĂ (ha/%)
I (1-20) II (21-40) III (41-60) IV (61-80) V (81-100) VI(101-120)
516,15 14 855,80 23 250,50 7 754,52 20 560,40 15 810,32 22

3747,69 100
49,81 5 51,19 5 45,52 5 79,74 9 206,79 22 499,72 54
932,77 100
565,96 12 906,99 19 296,02 6 834,26 18 767,19 16 1310,04 28
4680,46 100
PROGNOZA POSIBILITĂ II DE PRODUSE PRINCIPALE
) Volumul arboretelor - VD -
Nivel prognoză Suprafa a în exploatabile (mii m3)
produc ie (ha Dec.I
exploatabile în decI+II Posibilitatea anuală
Volumul arboretelor
(mii m3) - VE - m3
S.U.P. A – codru regulat – sortimente obişnuite
2013-2022 3747,69 130 282
10920 Ciclul - 110 ani
2023-2032 3751,07 173 333
11500
2033-2042 3751,07 218 379
11925
2043-2052 3751,07 260 354
12755
Nr. Indicatorul UM SPECIA
crt. Total FA MO CA GO PAM ME LA DR DT DM
S.U.P
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Păduri pentru gr.I 2241,38 1677,55 307,50 54,29 69,37 61,31 9,61 16,06 13,71 30,92 1,06
care se
1 reglementează gr.II ha 1501,79 1073,76 192,74 101,40 69,12 23,39 10,85 3,98 8,34 13,44 4,77
recoltarea de
produse princi- Total 3743,17 2751,31 500,24 155,69 138,49 84,70 20,46 20,04 22,05 44,36 5,83
pale (A11-A13)
2 Propor ia speciilor % 100 73 13 4 4 2 1 1 1 1 -
3 Clasa de produc ie - II.9 III.0 II.6 II.6 III.7 II.5 II.9 III.0 II.6 III.0 II.9
medie
4 Consisten a medie - 0,77 0,76 0,83 0,77 0,69 0,75 0,93 0,91 0,83 0,81 0,80
5 Vârsta medie ani 67 72 47 53 90 54 26 31 38 46 35
3
6 Volum mediu la hectar m / 237 241 287 126 235 124 89 183 209 139 74
ha
3
7 Fond lemnos m 885994 663263 143347 19628 32595 10472 1825 3677 4608 6146 433
total
3
8 Indici de creşterem / 6,2 5,7 10,5 5,2 3,8 2,1 6,2 11,6 9,1 4,8 2,1
curentă an/
ha
3
9 Indici de creştere m / 3,7 3,5 5,5 2,0 2,5 2,3 2,9 5,2 6,5 1,5 1,6
indicatoare an/
ha
3
10 Posibilitatea de produse m / 10920 8668 685 585 660 218 - - 27 69 8
principale an
3
11 Posibilitatea de produse m / 3541 1799 1279 142 31 46 101 42 52 47 3
secundare an
3
12
STRUCTURATotal (rând10 + 11) 14461 PE CLASE
SUPRAFE ELOR ŞI VOLUMELOR
m / 10467 DE 1964 2009
VÂRST Ă 966 674 1012 418 550 536 40
an
13 Indici de recoltare UM Principale Secundare Total
3
m / 2,9 0,9 3,8
an/ha
Clasa de vârstă Total I II III IV V VI VII---›
Suprafa a -ha- 3743,17 516,15 855,80 250,50 754,52 560,40 514,14 291,66

% 100 14 22 7 20 15 14 8
Volum -m3- 885994 16833 148330 59310 243896 196075 140881 80669
% 100 2 17 7 27 22 57 9
O.S. Baia Sprie
S.U.P. M - Păduri supuse regimului de conservare deosebită
Nr Indicatorul SPECIA
crt UM Total FA MO GO CA ME CAS TE DR DT DM
S.U.P
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Păduri pentru gr.I 887,92 714,56 72,03 28,86 27,38 16,87 6,72 5,58 5,04 7,52 3,36
care nu
1 reglementează gr.II ha - - - - - - - - - - -
recoltarea de
produse princi- Total 887,92 714,56 72,03 28,86 27,38 16,87 6,72 5,58 5,04 7,52 3,36
pale(A21-A22)
2 Propor ia speciilor % 100 80 8 3 3 2 1 1 1 1 -
3 Clasa de produc ie - III.7 III.8 II.9 III.7 IV.1 III.9 IV.0 II.0 III.6 III.5 III.3
medie
4 Consisten a medie - 0,65 0,64 0,78 0,63 0,66 0,71 0,30 0,70 0,71 0,70 0,29
5 Vârsta medie ani 100 108 57 109 67 29 120 60 42 72 87

3
6 Volum mediu la hectar m / 236 238 333 203 131 82 89 257 136 170 65
ha
3
7 Fond lemnos m 209136 170124 23959 5856 3597 1391 598 1433 686 1275 217
total
3
8 Indici de creştere m / 3,7 3,3 8,2 2,5 3,9 3,6 0,6 8,1 3,0 4,1 0,3
curentă an/
ha
3
9 Indici de creştere m / - - - - - - - - - - -
indicatoare an/
ha
3
10 Volum anual de extras prin m / 1981 1818 18 9 52 - - - - 76 8
tăieri de conservare an
3
11 Posibilitatea de produse m / 99 17 81 - - - - - - 1 -
secundare an
3
12 Total (rând10 + 11) m / 2080 1835 99 9 52 - - - - 77 8
an
13 Indici de recoltare UM Conservare Secundare Total
3
m /an/ 2,2 0,1 2,3
ha
STRUCTURA SUPRAFE ELOR ŞI VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ
Suprafa a -ha- 887,92 49,81 51,19 45,52 79,74 198,46 109,96 353,24

% 100 6 6 5 9 22 12 40
Volum -m3- 209136 2413 8567 7528 16582 61304 28809 83933
% 100 1 4 4 8 29 14 40
Nr. Indicatorul SPECIA
crt. UM Total MO GO ST FA
S.U.P
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Păduri pentru gr.I 44,85 26,06 13,30 2,99 2,50
care nu
1 reglementează gr.II ha - - - - -
recoltarea de
produse princi- To- 44,85 26,06 13,30 2,99 2,50
pale(A21-A22) tal
2 Propor ia speciilor % 100 57 30 7 6
3 Clasa de produc ie medie - II.3 II.5 II.0 II.2 III.0
4 Consisten a medie - 0,75 0,78 0,70 0,70 0,80
5 Vârsta medie ani 107 104 113 113 90

3
6 Volum mediu la hectar m / 578 701 406 453 370
ha
3
7 Fond lemnos total m 25933 18258 5397 1354 924
3
8 Indici de creştere curentă m / 5,1 5,8 3,8 4,3 6,4
an/
ha
3
9 Indici de creştere m / - - - - -
indicatoare an/
ha
3
10 Posibilitatea de produse m / - - - - -
principale an
3
11 Posibilitatea de produse m / - - - - -
secundare an
3
12 Total (rând10+11) m / - - - - -
an
3
m /a - - -
n/ha
proprietate publică IVa statului V ii de semin
S.U.P.- K - rezerva
Clasa de vârstă Total I II III VI e VII---›
Ciclul - -
Suprafa a -ha- 44,85 - - - - 8,33 36,52 -
% 100 - - - - 19 81 -
Volum -m3- 25933 - - - - 4906 21027 -
% 100 - - - - 19 81 -
O.S. Baia Sprie
Nr. Indicatorul UM SPECIA

crt. Total GO ST
S.U.P.
-0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Păduri pentru gr.I 4,52 3,16 1,36
care se
1 reglementează gr.II ha - - -
recoltarea de
produse princi- Total 4,52 3,16 1,36
pale (A11-A13)
2 Propor ia speciilor % 100 70 30
3 Clasa de produc ie medie - II0 III0

II3
4 Consisten a medie - 0,70 0,70 0,70
5 Vârsta medie ani 110 110 110

3
6 Volum mediu la hectar m / 338 341 332
ha
3
7 Fond lemnos m 1528 1076 452
Total
3
8 Indici de creştere m /
an/ 2,2 2,5 1,5
STRUCTURA SUPRAFE curent ă ŞI VOLUMELOR
ELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ
ha
3
9 Indici de creştere m /
an/ - - - - -
indicatoare - - - - - -
STRUCTURA SUPRAFE ELOR Şha I VOLUMELOR PE CLASE DE VÂRSTĂ
3
10 Volumul de extras din tăierile m / - - - - - - - - - -
de produse principale an
3
11 Posibilitatea de produse m / - - - - - - - - - - -
secundare an
3
12 Total (rând 10+11) m / - - - - - - - - - - -
an
3
m /an/h - - -
a
Suprafa a -ha- 4,52 - - - - - 4,52 -

% 100 - - - - - 100 -
Volum -m3- 1528 - - - - - 1528 -
% 100 - - - - - 100 -
S.U.P. O – terenuri ce urmează să fie scoase din fondul forest
ier
PARTEA I - MEMORIU TEHNIC
1. SITUA IA TERITORIAL-ADMINISTRATIVĂ
2. ORGANIZAREA TERITORIULUI
3. GOSPODĂ RIREA DIN TRECUT A PADURILOR
4. STUDIUL STA IUNII ŞI AL VEGETA IEI
5. STABILIREA FUNC IILOR SOCIAL – ECONOMICE ALE PĂ DURII
6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUC IE LEMNOASĂ ŞI MĂ SURI
DE GOSPODĂ RIRE A ARBORETELOR CU FUNC II SPECIALE DE PRODUC IE
7. VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI FORESTIER
ÎN AFARA LEMNULUI
8. PROTEC IA FONDULUI FORESTIER
9. INSTALA II DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE
ŞI CONSTRUC II SILVICE
10. ANALIZA EFICACITĂ II MODULUI DE GOSPODĂ RIRE A
PĂ DURILOR
11. D I V E R S E
1. SITUA IA TERITORIAL – ADMINISTRATIVĂ

1.1. Elemente de identificare a ocolului silvic
Ocolul silvic BAIA SPRIE face parte din Direc ia Silvică Maramureş din cadrul
Regiei
Na ionale a Pădurilor – Romsilva.
Fondul forestier în suprafa ă de 4883,20 ha administrat de O.S. BAIA SPRIE c
uprinde
pădurile proprietate publică a statului situate pe versantul sudic al lan ului muntos vulca
nic Oaş-
Gutâi în bazinele râurilor Săsar şi Cavnic, primul afluent al râului Someş iar al doilea
al râului
Lăpuş.
Ocolul este împăr it în 4 unită i de produc ie (I-IV). Din punct de vedere admi
Nr. Unitatea U.P. aferente - ha

Jude ul administrativ Denumire O.S.
crt. I II III IV Total
teritorială
1 Maramureş Baia Sprie Baia Sprie 1166,34 792,53 - 40,17 1999,04
2 Maramureş Copalnic Mănăştur Baia Sprie 145,69

- - 88,33 234,02
3 Maramureş Şişeşti Baia Sprie 1345,18

- - 493,27 1838,45
4 Maramureş Cavnic Baia Sprie 697,46

- - - 697,46
5 Maramureş Dumbrăvi a Baia Sprie

- - - 51,93 51,93
6 Maramureş Groşi Baia Sprie

- - - 18,61 18,61
7 Maramureş Remetea Chioarului Baia Sprie

- - - 14,50 14,50
8 Maramureş Coaş Baia Sprie

- - - 29,19 29,19
Total OS * 1166,34 792,53 2188,33 736,00 4883,20
nistrativ
suprafa a ocolului este situată în jude ul Maramureş, pădurile fiind situate pe raza co
munelor:
Siseşti, Dumbrăvi a, Copalnic - Mănăştur, Groşi, Coaş , Remetea Chioarului şi a oraşelor B
aia Sprie
şi Cavnic.
Repartizarea fondului forestier pe comune (oraşe) şi unită i de produc ie
protejată Nr.
vedere geografic, precum şi pentru o uşoară analiză a suprapunerii acesteia pe amplas
amentul
diferitelor arii protejate, se prezintă în tabelul următor, coordonatele în sistem “STER
EO 70”.
Punctele respective au fost luate pe conturul fondului forestier proprietate publică a statului.
Nr. Coordonatele punctelor (m) Cod arie Coordonatele punctelor (m)
punct x y
1 686634.77 396648.41 - 58 689860.53 401750.19
-
2 686685.29 396790.41 - 59 690314.74 401428.56
-
3 686614.96 396801.47 - 60 690289.94 401309.30
-
4 686571.12 396709.73 - 61 690410.64 401336.54
-
5 686796.71 396957.46 - 62 691320.86 401558.35
-
6 686945.33 397213.22 - 63 691545.85 401769.48
-
7 686965.43 397613.73 - 64 691373.66 401742.37 Tabel 1.1.1.
-
8 686924.23 397662.94 - 65 691348.06 401656.06
-
9 686759.53 397585.48 - 66 691263.66 401584.16
-
10 686302.26 397683.81 - 67 691213.47 401679.53
-
11 686528.98 397463.21 - 68 691243.77 401796.69
-
12 686549.97 397249.19 - 69 687084.53 401460.48
-
13 686269.67 396988.92 - 70 687011.42 401581.69
-
14 686397.25 396738.84 - 71 686713.96 401673.80
-
15 686631.96 397100.93 - 72 686670.08 401742.72
-
16 686714.27 397402.31 - 73 688545.77 401832.76
-
17 686820.07 397355.49 - 74 688773.44 401900.17
-
18 686687.08 397094.17 - 75 688872.29 402884.42
-
19 686126.08 397531.27 - 76 689498.91 403236.65
-
Pentru 686052.50
20 a localiza suprafa
397479.06a fondului- forestier proprietate
77 publică a statului,
690016.76 404027.54 din punct de

-
21 687363.69 398237.25 - 78 690499.03 405118.54
-
22 687590.55 398627.74 - 79 690202.24 405609.75
-
23 686703.38 399477.95 - 80 690453.41 405907.26
-
24 686114.00 399836.83 - 81 690013.27 406224.15
-
25 686149.44 399392.06 - 82 689613.53 405970.80
-
26 686165.76 399083.92 - 83 689467.26 406132.60
-
27 686245.67 398960.49 - 84 689114.27 405650.43
-
28 686183.99 398861.90 - 85 688967.14 405762.93
-
29 686257.26 398507.78 - 86 688667.56 405584.54
-
30 686405.77 398291.90 - 87 688642.65 405682.69
-
31 686936.58 398231.73 - 88 688409.27 405658.74
-
32 686122.05 399271.46 - 89 688464.10 405791.07
-
33 686004.45 399251.97 - 90 688324.69 405994.20
-
34 686114.46 399148.57 - 91 688049.76 405889.12
-
35 686036.22 399391.02 - 92 687566.29 405427.29
-
36 686096.54 399527.43 - 93 687025.32 405019.40
-
37 685911.95 399379.18 - 94 686865.49 404839.75
-
38 685963.18 399576.44 - 95 686940.21 404790.27
-
39 685977.08 399713.11 - 96 686714.44 404656.19
-
40 685866.66 399700.96 - 97 686919.18 404520.87
-
41 685790.17 399872.49 - 98 687055.65 404284.64
-
42 686132.71 400063.15 - 99 687487.37 404181.33
-
43 686619.97 400557.01 - 100 687318.68 403694.80
-
44 686751.32 400588.11 - 101 687166.70 403695.61
-
45 687471.89 400312.51 - 102 687432.53 403245.91
-
46 687834.50 400709.37 - 103 687479.66 402973.03
-
47 687761.35 400767.03 - 104 687541.69 402726.46
-
48 687446.89 400408.49 - 105 687749.44 402472.53
-
49 689112.19 401644.36 - 106 687948.30 402227.41
-
50 689217.93 401559.62 - 107 688134.17 402111.15
-
51 689174.13 401209.19 - 108 688232.49 401872.21
-
52 689467.40 401486.45 - 111 686531.79 404103.36
-
53 689380.00 401739.49 - 112 686571.66 404166.53
-
54 689280.66 401741.72 - 809 685058.35 400447.70
-
55 689161.78 401688.39 - 810 685109.40 400436.74
-
56 689799.22 401832.79 - 811 685279.57 400795.02
-
57 689776.60 401722.98 - 812 685156.02 400846.80
-
U.P. II Şuior
Cod arie Cod arie
Nr. Coordonatele punctelor (m) Coordonatele punctelor (m)
protejată
x y
punct punct x y
1 688591,76 408040,15 ROSPA0134
protejată 12 688441,40 411034,92
ROSPA0134 Nr.
2 688421,38 407896,15 ROSPA0134 13 688300,28 411157,47
ROSPA0134
3 688383,01 407941,90 ROSPA0134 14 688436,83 411292,49
ROSPA0134
4 688492,99 408012,55 ROSPA0134 15 688515,54 411447,10
ROSPA0134
5 688723,53 410343,91 ROSPA0134 16 688770,58 411480,76
ROSPA0134
6 688670,49 410490,82 ROSPA0134 17 688776,76 411279,06
ROSPA0134
7 688470,03 410390,59 ROSPA0134 18 688943,33 411126,55
ROSPA0134
8 688427,08 410433,55 ROSPA0134 19 689082,99 410936,85
ROSPA0134
9 688455,72 410529,00 ROSPA0134 20 689099,81 410641,05
ROSPA0134
10 688417,53 410610,14 ROSPA0134 21 689145,10 410585,43
ROSPA0134
11 688489,12 410791,50 ROSPA0134 22 689072,30 410276,88
ROSPA0134
23 688875,23 410409,36 ROSPA0134 149 686907,65 408574,73 -
24 689350,73 410534,72 ROSPA0134 150 687233,93 408432,16 -
25 689316,47 410490,08 ROSPA0134 151 687321,41 408298,04 -
26 689308,42 410390,67 ROSPA0134 152 686872,13 408016,56 -
27 689349,52 410322,47 ROSPA0134 153 686725,03 408145,55 -
28 689480,30 410107,49 ROSPA0134 154 686701,32 408182,89 -
29 689562,45 410066,91 ROSPA0134 155 686559,87 408104,98 -
30 689613,89 410180,43 ROSPA0134 156 686533,99 408020,69 -
31 689543,59 410349,99 ROSPA0134 157 686409,37 407856,78 -
32 689459,35 410461,02 ROSPA0134 158 686262,49 408083,27 -
33 689622,04 409823,75 ROSPA0134 159 686260,30 408287,68 -
34 689569,74 409830,09 ROSPA0134 160 686249,76 408443,48 -
35 689560,37 409777,40 ROSPA0134 161 686207,07 408484,93 -
36 689591,02 409765,35 ROSPA0134 162 685805,81 408633,95 -
109 687346,64 405873,78 - 163 685747,79 408704,84 -
110 687462,24 405942,69 - 164 685818,08 408780,65 -
113 685898,50 403607,18 - 165 685740,65 408851,64 -
114 685746,44 403570,62 - 166 685532,51 408888,86 -
115 685489,40 406475,05 - 167 685518,72 408820,51 -
116 686206,82 405958,69 - 168 685730,44 408757,62 -
117 686831,58 405520,58 - 169 685713,19 408676,00 -
118 686940,84 406023,71 - 170 685818,11 408518,60 -
119 687221,65 406353,99 - 171 685184,28 408802,98 -
120 687352,00 406306,00 - 172 685157,22 408731,10 -
121 687621,80 406934,30 - 173 686070,11 408205,52 -
122 687561,09 407407,23 - 174 686261,13 407872,98 -
123 687136,03 407574,66 - 175 686305,13 407705,14 -
124 686993,24 407749,47 - 176 686007,31 408407,26 -
125 687449,46 408215,30 - 177 686060,61 408448,85 -
126 687023,85 407970,07 - 178 686221,78 408306,04 -
127 687149,28 408024,97 - 179 687379,18 408790,00 -
128 687087,20 407197,25 - 180 687637,78 409113,68 -
129 686988,21 407034,36 - 181 687800,15 409565,41 -
130 686812,86 407451,02 - 182 688474,39 410022,16 -
131 686842,44 407514,58 - 183 689072,30 410276,88 -
132 686663,39 407652,91 - 184 689147,13 410585,10 -
133 686482,05 407781,96 - 185 688770,58 411480,76 -
134 686598,22 407641,57 - 186 688515,54 411447,10 -
135 686400,86 407623,99 - 187 688224,24 411127,62 -
136 686374,54 407475,72 - 188 687997,26 410642,15 -
137 686024,03 407280,89 - 189 688070,49 410140,64 -
138 685795,35 407279,18 - 190 687882,39 410099,44 -
Nr. Coordonatele punctelor (m) Cod arie Nr. Coordonatele punctelor (m) Cod arie
punct x y protejată punct x y protejată
139 685712,62 407290,66 - 191 687899,50 410382,49 -
140 685689,59 406993,78 - 192 687644,49 410402,13 -
141 685506,98 406934,53 - 193 687569,59 410048,02 -
142 685510,38 406890,17 - 194 687461,05 409557,87 -
143 685720,52 406746,91 - 195 687763,89 409644,14 -
144 686927,01 406510,36 - 196 687852,83 410028,92 -
145 686754,07 406447,84 - 197 686324,82 410333,71 -
146 686798,14 406272,87 - 198 685920,38 409536,92 -
147 686924,24 406145,53 - 199 685792,86 409484,33 -
148 687179,32 408559,14 - 200 685189,51 409076,63 -
254 689350,73 410534,72 - 257 689613,89 410180,43 -
255 689308,42 410390,67 - 258 689569,74 409830,09 -
256 689497,08 410113,74 - 259 689591,02 409765,35 -
Nr. Coordonatele punctelor(m) Cod aria protejată Nr. Coordonatele punctelor (m) Cod aria

punct x x punct x y protejată
1 688792,22 412278,80 ROSCI 0089 13 685084,64 412545,56 ROSPA 0134
2 688658,76 412276,30 ROSCI 0089 14 685491,82 412996,53 ROSPA 0134
3 688533,95 412321,41 ROSCI 0089 15 685658,86 413282,90 ROSPA 0134
4 688408,57 412382,88 ROSCI 0089 16 685806,82 413535,86 ROSPA 0134
5 688403,40 412585,67 ROSCI 0089 17 685908,98 413431,28 ROSPA 0134
6 688561,66 412704,69 ROSCI 0089 18 686005,44 413983,76 ROSPA 0134
7 688661,91 412770,44 ROSCI 0089 19 686198,37 414115,30 ROSPA 0134
8 688732,06 412628,11 ROSCI 0089 20 686595,61 414185,61 ROSPA 0134
9 688686,17 412463,66 ROSCI 0089 21 686890,79 414317,67 ROSPA 0134
10 688822,83 412465,27 ROSCI 0089 22 687152,70 414427,12 ROSPA 0134
11 688796,01 412765,64 ROSCI 0089 23 687266,06 414634,30 ROSPA 0134
12 688766,92 413036,86 ROSCI 0089 24 687408,03 414617,88 ROSPA 0134
13 688768,49 413156,20 ROSCI 0089 25 687434,14 414853,20 ROSPA 0134
14 688518,71 413218,64 ROSCI 0089 26 687739,04 415126,83 ROSPA 0134
15 688365,52 413178,16 ROSCI 0089 27 687914,81 415316,22 ROSPA 0134
16 688244,07 413334,53 ROSCI 0089 28 688104,56 415247,65 ROSPA 0134
17 688315,51 413602,03 ROSCI 0089 29 688001,14 415060,22 ROSPA 0134
18 688259,16 413762,36 ROSCI 0089 30 688183,77 414624,74 ROSPA 0134
19 688192,48 413563,13 ROSCI 0089 31 688413,10 414861,49 ROSPA 0134
20 688053,57 413550,43 ROSCI 0089 32 688664,80 414820,00 ROSPA 0134
21 687999,60 413724,26 ROSCI 0089 33 688776,55 414610,69 ROSPA 0134
22 688117,87 413778,24 ROSCI 0089 34 688774,79 414437,71 ROSPA 0134
23 688108,34 413943,34 ROSCI 0089 35 688714,67 414136,50 ROSPA 0134
24 688013,09 414037,00 ROSCI 0089 36 688521,08 413986,13 ROSPA 0134
25 687990,87 414190,20 ROSCI 0089 37 688728,40 413745,08 ROSPA 0134
26 688002,77 414380,70 ROSCI 0089 38 688681,56 413539,10 ROSPA 0134
27 688047,22 414505,32 ROSCI 0089 39 688944,21 413638,76 ROSPA 0134
28 687878,95 414750,58 ROSCI 0089 40 689008,68 413479,81 ROSPA 0134
29 687868,63 415020,46 ROSCI 0089 41 688914,29 413360,90 ROSPA 0134
30 687940,07 415314,15 ROSCI 0089 42 689067,90 413352,89 ROSPA 0134
1 688299,47 411158,17 ROSPA 0134 43 688994,45 413056,32 ROSPA 0134
2 688155,03 411421,51 ROSPA 0134 44 689003,74 412926,76 ROSPA 0134
3 687949,80 411531,29 ROSPA 0134 45 689097,72 412622,01 ROSPA 0134
4 687792,30 411516,97 ROSPA 0134 46 688881,08 412307,94 ROSPA 0134
5 687701,62 411311,74 ROSPA 0134 47 688654,50 412277,11 ROSPA 0134
6 687262,52 411235,37 ROSPA 0134 48 688778,32 411975,11 ROSPA 0134
7 686861,61 411359,47 ROSPA 0134 49 688781,57 411617,56 ROSPA 0134
8 686479,78 411431,06 ROSPA 0134 50 688515,54 411447,10 ROSPA 0134
9 686245,92 411726,97 ROSPA 0134 51 688202,43 411547,11 ROSPA 0134
10 685866,27 411764,55 ROSPA 0134 52 688139,03 411752,14 ROSPA 0134
11 685496,81 411852,77 ROSPA 0134 53 687946,64 411666,74 ROSPA 0134
12 685439,32 412123,11 ROSPA 0134
U.P. III Cavnic
U.P. IV Dumbrăvi a
Nr. pct. Coordonatele punctelor (m) Cod arie Coordonatele punctelor (m) Cod arie

x y Nr. pct. x y protejată
283 683319.52 409456.46 - ă
protejat 543 671647.62 395764.65 -
284 684234.57 409005.89 - 544 671669.20 395624.43 -
285 683959.83 409213.76 - 545 672143.64 395898.68 -
286 684212.01 409262.35 - 546 672047.31 395967.76 -
287 683579.32 409192.73 - 547 671816.84 395925.21 -
488 669379.29 397062.51 - 548 672043.51 396504.63 -
494 669099.85 397104.59 - 549 671887.60 396527.21 -
495 668029.03 396203.89 - 550 671661.43 396512.14 -
496 668129.43 396413.55 - 551 670735.18 396661.09 -
497 668565.94 396246.38 - 552 671117.86 396455.77 -
498 668783.66 395991.22 - 553 671520.70 396385.04 -
499 669093.93 395872.74 - 554 671604.06 396307.61 -
500 668655.36 395847.08 - 555 671700.31 396577.32 -
501 668510.92 396110.19 - 556 671684.34 397079.74 -
502 668306.42 396247.95 - 557 671322.19 397146.70 -
503 668386.71 393350.06 - 558 671256.58 397139.25 -
504 668224.50 393265.58 - 559 671489.09 397360.11 -
505 668513.58 393091.10 - 560 671655.36 397452.82 -
506 668789.08 393356.28 - 561 671643.75 397255.24 -
507 668950.30 393355.14 - 562 671700.06 397191.79 -
508 668928.76 393203.83 - 563 672578.26 398203.59 -
509 668510.13 392530.67 - 564 672841.49 398382.82 -
510 668233.09 392383.49 - 565 672979.84 398484.35 -
511 668309.49 392246.49 - 566 675307.94 400744.87 -
512 668550.72 392421.68 - 567 675331.98 400490.94 -
513 668885.79 392495.41 - 568 675449.91 400326.03 -
514 668764.83 392720.57 - 569 675548.84 400588.27 -
515 668941.74 392812.03 - 570 675869.65 400992.90 -
516 669228.20 392569.73 - 571 676128.23 401175.09 -
517 669068.94 392479.70 - 572 676357.53 400954.05 -
518 669218.09 393273.20 - 573 676661.97 400511.08 -
519 669093.14 393389.94 - 574 676451.00 400353.41 -
520 669240.58 393470.14 - 575 676573.85 400186.22 -
521 669362.36 393450.59 - 576 676451.92 400098.25 -
522 669406.50 393330.41 - 577 676263.77 400356.76 -
523 670220.64 395899.40 - 578 676165.34 400555.50 -
524 670393.16 395940.79 - 579 676600.34 399241.43 -
525 670693.80 395471.31 - 580 676792.41 399144.56 -
526 670829.31 395494.39 - 581 677272.37 399358.39 -
527 670697.63 396002.41 - 582 678123.22 398783.96 -
528 670611.98 396084.59 - 583 678183.46 398858.93 -
529 670905.82 396350.07 - 584 679064.19 403416.39 -
530 670665.05 396465.16 - 585 679140.03 403323.55 -
531 670568.88 396611.10 - 586 678845.92 403582.21 -
532 670352.35 396666.64 - 587 679016.91 403511.73 -
533 670402.39 396365.48 - 588 679144.41 403526.38 -
534 670768.54 396772.29 - 589 679086.54 403617.23 -
535 670611.74 396650.66 - 590 679015.45 403739.41 -
536 671181.31 396027.87 - 591 678871.53 404103.86 -
537 671451.60 395527.45 - 592 679023.34 404300.32 -
538 671523.25 395892.49 - 593 679017.28 404113.38 -
539 671422.78 396038.56 - 594 679079.53 404051.33 -
540 671385.41 396137.92 - 595 679888.36 404334.36 -
541 671590.77 395865.11 - 596 679989.72 404230.70 -
542 671874.56 395696.76 - 597 679864.70 404247.08 -
Nr. pct. Coordonatele punctelor (m) Cod arie Nr. pct. Coordonatele punctelor (m) Cod arie

x y protejată x y protejată
598 678660.32 405386.69 - 653 681316.17 406840.23 -
599 678780.89 405465.49 - 654 681278.01 406684.36 -
600 678845.45 405508.52 - 655 681175.05 406510.83 -
601 679105.78 405202.50 - Nr.656
pct. 681058.44 406814.59 -
602 679354.75 405200.21 - ă
protejat 657 681083.12 406632.05 -
603 679442.88 405541.11 - 658 680951.04 406500.56 -
604 679598.54 405471.51 - 659 680923.28 406673.17 -
605 680227.81 405815.10 - 660 680841.67 406598.38 -
606 680361.81 405731.90 - 661 680755.73 406710.90 -
607 680258.54 405321.04 - 662 680901.70 406815.11 -
608 680365.76 405296.21 - 663 680574.49 406722.35 -
609 680421.23 405524.16 - 664 680436.87 406763.95 -
610 680680.53 405484.73 - 665 680790.93 407018.55 -
611 680531.87 405638.55 - 666 680839.70 407094.37 -
612 680639.18 405730.74 - 667 680717.46 407196.51 -
613 680267.94 405932.19 - 668 680944.49 407002.32 -
614 680367.66 406257.63 - 669 680937.82 406924.49 -
615 680593.68 406357.50 - 670 681253.99 407525.38 -
616 680663.67 406239.80 - 671 681387.23 407907.55 -
617 680700.21 406078.81 - 672 681521.93 407825.31 -
618 680707.23 405875.52 - 673 681437.01 407798.64 -
619 680854.99 405878.73 - 674 681342.33 407661.19 -
620 680891.45 405728.47 - 675 681582.96 407615.98 -
621 681374.25 405413.64 - 676 681423.19 407511.55 -
622 681378.79 405131.54 - 677 681594.95 407202.70 -
623 681355.19 404990.57 - 678 681724.07 407377.64 -
624 681562.62 405056.47 - 679 681861.23 407523.83 -
625 681723.34 405334.68 - 680 682014.65 407156.81 -
626 681553.41 405727.79 - 681 682102.18 407114.59 -
627 681399.05 405681.04 - 682 682099.09 407463.55 -
628 681376.88 405959.56 - 683 682311.46 407499.31 -
629 681188.13 406069.58 - 684 682208.92 407714.33 -
630 681184.18 405743.21 - 685 682383.28 407656.66 -
631 681371.99 405554.11 - 686 682404.15 407771.98 -
632 681007.62 405976.74 - 687 682127.68 407848.17 -
633 680920.69 406302.71 - 688 681934.08 407672.50 -
634 680872.50 406398.25 - 689 682034.48 407815.98 -
635 681047.14 406451.61 - 690 681902.36 407883.34 -
636 681251.89 406404.83 - 691 681828.56 407727.61 -
637 681068.86 406373.67 - 692 681568.25 408019.51 -
638 681126.52 406314.32 - 693 681683.37 408073.14 -
639 681211.56 406273.28 - 694 681611.49 408258.56 -
640 681655.38 406248.44 - 695 681758.93 408713.03 -
641 681596.30 406081.46 - 696 681836.50 408462.96 -
642 681720.27 406109.67 - 697 682013.15 408355.80 -
643 681839.71 406178.90 - 698 682172.96 408583.77 -
644 681781.24 406306.19 - 699 681990.12 408785.68 -
645 681887.12 406337.93 - 700 682226.14 408315.81 -
646 681361.92 406621.74 - 701 682322.10 408119.32 -
647 681381.61 406859.91 - 702 682333.37 408413.87 -
648 681249.21 406909.81 - 703 682431.64 408235.13 -
649 681275.92 407004.09 - 704 682589.55 407751.60 -
650 681171.29 407064.93 - 705 682627.44 407663.30 -
651 681087.54 406890.99 - 706 682873.67 407395.15 -
652 681123.69 406671.89 - 707 682977.60 407331.90 -
708 682942.94 407518.21 - 763 682938.60 408137.79 -
709 683003.44 407582.41 - 764 682940.38 407976.57 -
Nr. pct. Coordonatele punctelor (m) Cod arie Coordonatele punctelor (m) Cod arie

x y x y protejată
710 682877.33 407727.27 - 765 682809.20 407826.29 -
711 683047.09 407622.16 - 766 682943.49 408575.59 -
712 682952.24 407159.45 - 767 683188.98 408582.79 -
713 683156.45 407082.39 - 768 683531.64 404591.19 -
714 683166.45 407167.37 - 769 683599.18 404538.16 -
715 683141.18 407349.74 - 770 683694.98 404445.46 -
716 683227.08 407269.48 - 771 683814.26 404322.79 -
717 683294.25 407080.08 - 772 683953.00 404376.15 -
718 683584.58 407149.78 - 773 684040.37 404459.44 -
719 683659.44 407400.31 - 774 684014.93 404598.45 -
720 683218.42 407395.43 - 775 684149.28 404562.34 -
721 683522.00 407486.64 - 776 684344.60 404775.32 -
722 683435.48 407558.49 - 777 684229.74 404810.37 -
723 683289.36 407658.55 - 778 684534.45 404825.83 -
724 683148.71 407745.83 - 779 684389.55 404880.30 -
725 683051.08 407731.18 - 780 684590.34 405056.32 -
726 683234.30 407846.14 - 781 684657.38 404886.43 -
727 683391.03 407761.59 - 782 684748.84 404827.51 -
728 683600.37 407829.25 - 783 684929.35 404787.98 -
729 683704.09 407902.83 - 784 685066.03 404774.36 -
730 683712.69 407695.38 - 785 685080.14 404907.70 -
731 683788.01 407560.48 - 786 685037.08 404993.50 -
732 683768.21 407763.01 - 787 684981.57 404898.14 -
733 683783.00 407936.35 - 788 684738.34 405134.11 -
734 684055.42 408117.65 - 789 684249.23 404999.77 -
735 684052.13 408309.95 - 790 683939.70 404870.87 -
736 684212.04 408102.92 - 791 683968.27 404750.41 -
737 684288.64 408146.69 - 792 683906.39 404575.50 -
738 684593.99 407919.62 - 793 683707.21 404596.79 -
739 684997.59 407866.82 - 794 683775.96 404645.87 -
740 684987.02 407607.79 - 795 683674.11 404721.80 -
741 684666.11 407527.53 - 796 684347.81 404106.18 -
742 684604.08 407274.94 - 797 684516.40 404248.46 -
743 684472.38 407079.73 - 798 684525.49 404341.89 -
744 684826.74 407171.75 - 799 684610.06 404487.75 -
745 684058.18 407564.98 - 800 684728.24 404518.74 -
746 683827.22 407729.67 - 801 684677.16 404359.01 -
747 683994.64 407489.53 - 802 684727.92 404348.57 -
748 684973.42 408169.52 - 803 684802.77 404394.80 -
749 684844.45 408410.40 - 804 684795.87 404206.80 -
750 684954.00 408633.18 - 805 684865.19 404389.91 -
751 684744.15 408873.64 - 806 684772.84 404521.91 -
752 682346.39 408880.15 - 807 684968.45 404717.89 -
753 682275.16 408626.01 - 808 685392.22 401739.72 -
754 682268.82 408791.23 - 813 680764.73 397369.94 -
755 682109.71 408760.22 - 814 680626.65 397417.27 -
756 682239.31 408576.94 - 815 681561.66 398477.57 -
757 682459.73 408472.97 - 816 681202.15 398719.82 -
758 682596.41 408279.87 - 817 681296.89 398863.26 -
759 682634.22 408331.29 - 818 681600.12 398815.62 -
760 682879.49 408500.19 - 819 681495.94 398591.87 -
761 682635.04 408272.09 - 820 679961.46 392055.87 -
762 682519.37 407949.23 - 821 680026.11 392067.58 -
822 680017.07 391715.30 - 826 679637.66 392888.95 -
823 679560.04 391881.92 - 827 679682.90 392468.37 -
824 679591.82 392432.58 - 828 679675.79 391896.03 -
825 679474.95 392628.36 - 829 679825.81 391675.86 -
PUNCTE VECINĂ TĂ I LIMITE O.S.
HOTARE
CARDINALE
felul denumirea
Culmea Iezerele - borne amenajistice
NORD O.S. Mara naturală - liziera pădurii
Culmea Gutinului
naturală Valea Cavnicului - borne amenajistice

EST O.S. Târgu Lăpuş - liziera pădurii
artificială D.N. Baia Mare – Sighet
O.S. Şomcuta Mare Râul Lăpuş - borne amenajistice
SUD O.S. Târgu Lăpuş naturală
Valea Cavniucului - liziera pădurii
O.S. Şomcuta Mare natural Râul Lăpuş, culmea Bulatului, culmea Jidoaia, - borne amenajistice
ă - liziera pădurii
VEST O.S. Firiza
artificială D.N. Baia Mare – Satu Mare
1.2. Vecin ătă i, limite, hotare

Tabel 1.2.1.
Vecinătă ile, limitele şi hotarele fondului forestier proprietate publică a statului admini
strat
de O.S. Baia Sprie sunt prezentate în tabelul 1.2.1.
învecinează, pe lângă folosin ele men ionate şi cu suprafe e ale fondului forestier privat (p

ăduri
particulare retrocedate foştilor proprietari în conformitate cu Legea 18/1991 , Legea 1/20
00 şi
Majoritatea limitelor sunt evidente şi stabile. În interiorul limitelor, pădurile se
Legea 247/2005).
Limitele actuale ale ocolului, aşa cum s-a consemnat în procesul verbal al Conferin ei
I de
amenajare ( 31.05.2012 ), coincid cu cele de la amenajarea precedentă.
Limitele actuale ale ocolului sunt cele stabilite cu ocazia amenajării din 1992, într-un
cadru
geografic bine determinat .
1.3. Unită i de produc ie componente
La conferin a I de amenajarea pădurilor, din 31.05.2012 , s-a stabilit că unită
ile de
produc ie îşi păstrează numărul şi denumirea de la amenajarea precedentă.
În tabelul următor sunt prezentate cele 4 unită i de produc ie ce compun ocolul s

ilvic,
parcelele componente, suprafa a, reparti ia pe comune şi distan a până la sediul de ocol, comu
nă şi
cea mai apropiată sta ie C.F.R.
Tabel 1.3.1.
Nr. Unită i de Supraf. Comuna (oraşul) Distan a în km până la...
Parcele componente În raza
Crt produc ie Ha Ocol Comună Gara
Căreia se află c.f.r.
1-7; 10-12; 14; 16-22; 24; 31-32; 38; 49-
1 I Chiuzbaia 50; 54; 57; 59; 61-64; 70-79; 84-98; 100- 1166,34 oraş Baia Sprie 8 8 8
106; 113-114; 115D-119D
2 II Şuior 1; 4; 5; 33-53; 55; 57-59; 61-66; 78-80; 792,53 oraş Baia Sprie 7 7 7
88-90; 92-95
1 – 4, 7 – 9, 18, 19, 21 – 27, 100 – 106, Copalnic Mănăştur
112, 117, 119 – 121, 123, 124, 126, 127, 145,69 25 7 33
129, 130, 132 – 144, 149, 151,– 152, 154
III Cavnic 28 – 34, 36, 37, 40 – 42, 44 – 47, 49 – 74, 1345,18 Siseşti
3 25 7 33
155D – 159D
75 – 92, 94 – 97, 160D – 163D 697,46 oraş Cavnic 25 7 33
Total UP III 2188,33 * - - -
6, 99-103, 149 40,17 Baia Sprie 20 21 12
71-72, 77, 79, 90 29,19 Coaş 20 21 12
64, 66-70, 94-95, 135-137, 142, 144-146 88,33 Copalnic Mănăştur 20 21 12
4, 44, 51, 54-56, 59, 98, 150D 51,93 Dumbrăvi a 20 21 12
4 1 18,61 Groşi 20 21 12
IV Dumbrăvi a
80-81 14,50 Remetea Chioarului 20 21 12
10, 12, 15-18, 21-41, 43, 104-109, 111-
118, 121-122, 124-133, 140-141, 151D- 493,27 Şişeşti 20 21 12
153D
Total UP IV 736,00 * - - -
Total * 4883,20 * * * *
1.4.1. Administrarea fondului forestier proprietate publică a statului
1.4. Administrarea fondului forestier

Fondul forestier proprietate publică a statului în suprafa ă de 4883,20 ha, este admi
nistrat
de către Ocolul Silvic Baia Sprie, din cadrul Direc iei Silvice Maramureş a Regiei Na io
nale a
Pădurilor - Romsilva. Această administrare se face cu respectarea Codului silvic şi a legisla
iei în
vigoare.
1.4.2. Administrarea fondului forestier apar inând altor proprietari
În cadrul limitelor teritoriale ale O.S. Baia Sprie se află 5688,43 ha de terenuri fore
stiere
ce apar in altor proprietari prin reconstituirea dreptului de proprietate, în urma aplicării
Legii
Nr. 18/1991 (423,15 ha), Legii Nr. 1/2000 (4344,77 ha), Legii nr. 247/2005 (920,51ha).
Suprafa a de 4150,70 ha a fost retrocedată proprietarilor de drept în perioada de aplicare
(1992-
2003) a amenajamentului din anul 1992 în baza, Legii Nr. 18/1991 (378,4 ha) şi Legii Nr. 1/2
000
(3772,3 ha).
Din această suprafa ă 2084,40 ha au reintrat în fondul forestier proprietate publică a st
atului
cu acte legale,ca urmare a revocării de către Comisia Jude eană (HCJ 342/07.12.2006)a Titlul
ui de
Proprietate 430/2002 eliberat pe baza PV 233/16.02.2002 şi a Titlului de Proprietate 2476/2003
eliberat pe baza PV 4573/05.08.2003).
Suprafa a de 3622,13 ha a fost retrocedată proprietarilor de drept în perioada de aplicare a
amenajamentului precedent (2004-2012) în baza, Legii Nr. 18/1991 ( 44,75 ha), Legii Nr.
1/2000
(2656,87 ha) şi Legii nr. 247/2005 (920,51 ha
Retrocedarea
Reparti ia fondului suprafe elor nominalizate în tabelul 1.4.2.1. s-a făcut în conformitat
forestier proprietate privată pe U.P.
e cu Tabel 1.4.2.1.
ă
Suprafe e retrocedate pe unit i de produc ie Total Suprafa a Diferen a
Nr. Actul normativ în baza
căruia s-a făcut transferul
crt. I II III IV
de proprietate (predarea)
1 Legea 18/1991 24,7 2,7 149,3 201,7 378,4 392,1 - 13,7

2 Legea 1/2000 1820,1 965,0 274,9 712,3 3772,3 3853,0 - 80,7
TOTAL OS (1992-2003) 1844,8 967,7 424,2 914,0 4150,7 4245,1 94,4
4 Legea 18/1991 2,00 - 15,52 27,23 44,75 44,75 -
5 Legea 1/2000 1166,50 1026,10 62,45 401,82 2656,87 2656,87 -
6 Legea 247/2005 3,08 - 432,70 484,73 920,51 920,51 -
TOTAL OS (2004-2012) 1171,58 1026,10 510,67 913,78 3622,13 3622,13 -
TOTAL 3016,38 1993,80 934,87 1827,78 7772,83 7867,23 94,40
protocoalele de predare încheiate de către Ocolul Silvic Baia Sprie şi primăriile comu
nelor
(oraşelor) respective şi cu procesele verbale de punere în posesie, după cum urmează:
În tabelul 1E din capitolul 2 al acestui studiu, precum şi la nivel de U.P. se prezintă de
tailat
reparti ia fondului forestier proprietate privată pe U.P., comune, natură de proprietari, etc.
Proprietarii acestor suprafe e, sunt obliga i în baza Codul Silvic să le gospodăreas
că în
conformitate cu regimul silvic, pe bază de amenajamente silvice, prin structuri proprii sau pe
bază
de contracte de administrare cu Regia Na ională a Pădurilor - ROMSILVA.
În prezent aceste păduri sunt administrate în mare parte de către O.S. Baia Sprie, iar
restul
de către ocoale silvice private din zonă.
1.5. Vegeta ia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier na ional
Terenurile acoperite cu vegeta ie forestieră necuprinse în fondul forestier na ional însu
mează
cca. 518,9 ha şi anume în: U.P. I - 188,7 ha ( păşuni împădurite, pâlcuri şi umbrare ), U.P.
II –
325,8 ha ( păşuni împădurite ), U.P. III – 4,4 ha ( păşuni împădurite ). În U.P.IV nu sunt ter
enuri
acoperite cu păduri în afara fondului forestier na ional.
În anul 1986, când Intreprinderile de între inere şi exploatare a pajiştilor au tre
cut în
subordinea autorită ii centrale care răspunde de silvicultură, pentru aceste suprafe e a fost înto
cmit
un studiu silvopastoral unitar la nivel de ocol silvic. Între timp, au avut loc unele mişcă
ri de
suprafe e, iar unele comune şi-au întocmit noi studii silvopastorale, studii de transformare sa
u de
gestionare durabilă, studii în care este prezentată mai detaliat situa ia acestor terenuri acoperit
e cu
vegeta ie forestieră din afara fondului forestier na ional. În prezent, administrarea acestor p
ăşuni
împădurite se face de către consiliile locale ( comunale, orăşeneşti ) cărora le apar in, pe
baza
studiilor întocmite de unită i de profil abilitate în acest sens.
Conform legisla iei în vigoare, păşunile împădurite ce au consisten a 0,4 sau mai
mare,
constituie fond forestier na ional. În această privin ă, nu de inem date referitoare la supr
afa a
acestora.
2. ORGANIZAREA TERITORIULUI
2.1.Constituirea ocolului şi a unit ă ilor de produc ie
Conform temei de proiectare, întocmită de ocolul silvic şi aprobată de Conferin a
I de
amenajare din 31.05.2012, limitele ocolului şi arondarea pe unită i de produc ie au rămas cele
de la
amenajarea anterioară. Astfel ocolul este împăr it în patru unită i de produc ie (U.P. I - IV) a c
ăror
limite
Cele ş4i unit
denumiri s-au pă strat
ă i de produc nemodificate.
ie sunt prezentate mai jos:
Tab. 2.1.1. Această aronda
re corespun Nr. crt Unită i de produc ie Suprafa a de din punct d
-ha-
e vedere te hnic, economi
1 I – Chiuzbaia 1166,34
c şi admini 2 II – Şuior 792,53 strativ.
3 III – Cavnic 2188,33
4 IV – Dumrăvi a 736,00
Total 4883,20
2.2. Constituirea şi materializarea parcelarului şi subparcelarului

2.2.1. Mărimea parcelelor şi subparcelelor
Fiecare unitate de produc ie este împăr ită în parcele, a căror limite sunt clare fiind consti
tuite
din forme de relief evidente (văi sau culmi) sau limite artificiale permanente (drumuri publi
ce şi
linii parcelare). Limitele parcelare s-au păstrat, pe cât posibil, cele constituite la amena
jarea
precedentă. În cazul ieşirii unor parcele din amenajament ca urmare a punerii în posesie a fo
ştilor
proprietari în conformitate cu Legea 18/1991, Legea 1/2000 şi Legea 247/2005 , nu
merele
respective au fost radiate iar în cazul constituirii de noi parcele (drumuri forestiere construite re
cent,
etc.) acestea au primit numere în continuarea celor existente la amenajarea precedentă.
Prin urmare, din tabelul 2.2.1.1. se constată că numărul actual al parcelelor, pe total oc
ol, a
scăzut la 338 fa ă de 394 cât a fost anterior (anul 2004). Tot datorită aplicării Legilor 18/
1991,
1/2000 şi 247/2005 unele parcele s-au diminuat ca suprafa ă deoarece unele păr i din acest
U.P. Anul Parcele Subparcele

amenaj. Nr. de Suprafa a - ha Nr. de Suprafa a - ha
Parcele Medie maximă minimă u.a. medie maximă minimă
I 2004 70 16,8 71,0 0,3 178 6,6 37,4 0,3
2013 70 16,66 66,43 0,35 184 6,34 37,91 0,35
II 2004 46 20,1 57,6 0,2 177 5,2 26,8 0,2
2013 45 17,61 39,80 0,25 162 4,89 32,36 0,20
III 2004 147 18,2 69,1 0,4 548 4,9 42,2 0,2
2013 124 17,65 65,09 0,27 418 5,24 43,47 0,15
IV 2004 131 12,6 51,7 0,1 362 4,5 45,1 0,1
2013 99 7,43 37,11 0,24 200 3,68 28,78 0,12
TOTAL 2004 394 16,3 71,0 0,1 1265 5,0 45,1 0,1
OCOL 2013 338 14,45 66,43 0,24 964 5,07 43,47 0,12
ea au
constituit obiectul retrocedării.
Materializarea parcelarului s-a făcut de către personalul de teren al ocolului silvic,
folosindu-
se vopsea roşie iar cea a subparcelarului de către proiectan i pe baza criteriilor prevăzu
te în
Normele tehnice de amenajarea pădurilor.
Tot datorită motivelor arătate mai sus a scăzut şi suprafa a întregului ocol de la 6425,4 ha
(amenajament anterior) la 4883,20 ha (amenajament actual ), şi de asemenea şi numărul de
subparcele (u.a.) de la 1265 la 964, conform cu situa ia reală din teren.
Situa ia comparativă privind împăr irea pe parcele şi subparcele pentru fiecare U.P. şi
total
ocol ( la nivelul ultimelor două amenajări ) este redată în tabelul 2.2.1.1.
Coresponden a între parcelarul vechi şi cel actual precum şi situa ia suprafe elor retroceda
te în
baza Legilor 18/1991, 1/2000 şi 247/2005 sunt redate în situa iile întocmite la nivel de unitat
e de
produc ie (cap. II).
Eviden a numărului şi mărimii parcelelor şi subparcelelor
Tabel 2.2.1.1.
2.2.2. Situa ia bornelor
Pentru orientare în teren şi separarea parcelelor sunt amplasate un număr de 660 b
orne
confec ionate din beton armat sau piatră cioplită, amplasate conform tabelului de mai jos.
Nr. Nr. Felul
Denumire Numerotarea bornelor de
U.P bornelor
borne
1-3, 4 bis, 5, 5 bis, 6, 6 bis, 14,14 bis, 16-28,29bis, 30, 32-36,38,39,40bis,42, 42bis,
44, 45, 45bis, 46, 46bis, 47-49, 49bis, 50-55, 57bis, 58 bis, 59bis, 67bis, 68bis,69, 69 beton
I CHIUZBAI bis, 80,96,104, 108, 108bis, 109bis, 110, 118bis, 120 bis, 123,125bis, 126 bis, 127bis, 135 armat
A 128 bis, 132 bis, 134, 134 bis,135, 137, 139, 139 bis, 151 bis, 152-158, 155 bis, 158 piatră
bis, 159-168, 172-192, 174 bis, 189 bis, 190bis, 191 bis, 192 bis, 194 bis, 196 bis, cioplită
197, 197 bis, 199-202, 199 bis, 200 bis, 219 .
piatră
9bis, 28, 36bis, 37, 43bis, 44bis, 60bis, 61-73, 73bis, 74-76, 76bis, 77-82, 81bis,
II ŞUIOR 96 cioplită
82bis, 85bis, 86-90, 90bis, 91-98, 93bis, 100, 100bis, 101, 108-112, 112bis, 113,
beton
113bis, 114-116, 119-130, 140-147, 152-155, 161-164, 214-218
armat
2 – 9, 18-19, 18bis, 21, 21bis, 23bis,39bis, 41bis,
42bis, 45bis, 46bis, ,47, 48, 48bis ,50bis, 51bis, 53, 55-63, 55bis, 60bis, 62bis ,70bis,
72, 73bis, 74, 75, 75bis, 76-81, 80bis, 81bis, 83 – 85, 87 – 94, 95, 95bis, 96, 96bis, 97 beton
– 100, 104, 106, 106bis, 107 – 112, 114, 115, 115bis, 116, 117bis, 118, 118bis, armat
III CAVNIC 120bis, 121, 123bis, 124 – 133, 133bis, 134 – 179, 181 – 189, 189bis, 190, 192, 256 piatră
192bis, 193bis, 195, 195bis, 196, 196bis, 197 – 201, 202 , 203 – 205, 206 – 209 , cioplită
212 213,223, 227, 228, 232bis, 233, 236bis, 237, 239, 239bis, 240, 242, 242bis, 243,
246 – 250, 252, 253, 255,256, 257, 259 – 261, 261bis, 262,263 – 268,269,270, 272 –
274, 276, 279, 282
1-3; 6; 12-16; 21; 31-33; 35-36; 39-42; 46; 47; 49-53; 55-69; 73-80; 83-111; 141;
144; 146; 163-165; 150; 151; 174; 191; 193; 196; 198; 200; 201; 204; 206; 209; 232;
DUMBRĂ VI 233; 238; 240; 241; 272; 275; 276; 278-290; 292; 293; 296-297; 301; 305; 306; 314; beton
IV 315; 318-333; 348 , 8 bis, 9 bis, 32 bis, 34 bis, 39 bis, 40 bis, 42 bis, 43 bis, 55 bis, 67 173 armat
A
bis, 122 bis, 123 bis, 142 bis ,153 bis, 164 bis, 196 bis, 198 bis, 232 bis, 233 bis, 242
bis, 243 bis, 244 bis, 245 bis, 262 bis, 273 bis, 291 bis, 298 bis, 313 bis, 314 bis, 315
bis.
TOTAL O.S * 660 *
Tabel 2.2.2.1.
urmare a retrocedării unor păduri foştilor proprietari în conformitate cu Legea 18/1991,
Legea
1/2000 şi Legea 247/2005.
Numerotarea bornelor a rămas neschimbată, numerele bornelor aferente p
ădurilor
men ionate anterior fiind radiate iar datorită modificărilor de contur survenite în urma retro
cedării
pădurilor, s-au bisat unele numere.
2.3. Planuri de bază utilizate. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de
bază
2.3.1. Planuri de bază utilizate
Baza cartografică este constituită din planuri aerofotogrametrice (foi volante) la scara
1: 5000
cu curbe de nivel, editate de I.G.F.C.O.T în anii 1962,1974,1976,1994 după zboruri efectuate
în anii
Fa ă de1961-1972.
amenajarea Planurile
anterioar de
ă când
bază num ărul bornelor
utilizate fac parte era
din 709 se
urm constat trapeze:
ătoarele ă o scădere cu 49, aceasta ca
Tab. 2.3.1.1.
Trapezul Scara Anul Felul Suprafa a pe U.P. – ha -

planului editării I II III IV Total
L-34-24-A-b-2-I
L-34-12-C-c-4-II 1:5000 1977
1962 Foaie volantă - 0,75
- - - 0,75
-
L-34-24-A-b-2-II
L-34-12-C-c-4-III 1:5000 1977
- - 37,80
- 40,19
-
L-34-24-A-b-2-IV
L-34-12-C-c-4-IV 1:5000 1977
1962 Foaie volantă -
0,61 - - 17,68
- 17,68
0,61
L-34-24-A-b-3-I
L-34-12-C-d-2-I 1:5000 1977
1962 Foaie volantă - - - 5,94
- 5,94
-
L-34-24-A-b-3-III
L-34-12-C-d-2-III 1:5000 1977
3,75 - - 0,70
- 0,70
3,75
L-34-24-A-b-3-IV
L-34-12-C-d-2-IV 1:5000 1977
1962 Foaie volantă - - - 0,20
- 0,20
-
L-34-24-A-b-4-I
L-34-12-C-d-3-II 1:5000 1977
6,26 - - 0,83
- 0,83
6,26
L-34-24-A-b-4-II
L-34-12-C-d-3-III 1:5000 1977
132,83 - - 27,23
- 27,23
132,83
L-34-24-A-b-4-III
L-34-12-C-d-3-IV 1:5000 1977
48,90 - - 2,49
- 2,49
48,90
L-34-24-A-b-4-IV
L-34-12-C-d-4-I 1:5000 1977
169,08 - - 5,05
- 5,05
169,08
L-34-24-A-C-4-II
L-34-12- C-d-4-II 1:5000 1976
425,67 - - 45,57
- 45,57
425,67
L-34-24-A-C-4-III
L-34-12-C-d-4-III 1:5000 1976
145,24 - - 20,06
- 20,06
145,24
L-34-24-A-C-4-IV
L-34-12-C-d-4-IV 1:5000 1976
218,40 -
28,45 - 17,15
- 17,15
246,85
L-34-24-A-d-1-I
L-34-24-A-b-1-I 1:5000 1976
0,37 - - - -
0,37
L-34-24-A-d-1-II
L-34-24-A-b-1-II 1:5000 1976
14,97 - 10,10
- 42,95
- 53,05
14,97
L-34-24-A-d-1-III
L-34-12-D-c-3-I 1:5000 1976
1962 Foaie volantăă
Foaie volant -
0,26 -
1,00 - 1,87
- 1,87
1,26
L-34-24-A-d-1-IV
L-34-12-D-c-3-II 1:5000 1976
1974 Foaie volantă - -
62,51 4,29
- - 4,29
62,51
L-34-24-A-d-2-I
L-34-12-D-c-3-III 1:5000 1976
235,06 2,38
- - 2,38
235,06
L-34-24-A-d-2-II
L-34-12-D-c-3-IV 1:5000 1976
333,79 12,96
73,69 - 12,96
407,48
L-34-24-A-d-2-III
L-34-12-D-c-4-I 1:5000 1976
34,38 25,96
85,41 - 25,96
119,79
L-34-24-A-d-2-IV
L-34-12-D-c-4-II 1:5000 1976
1974 Foaie volantă - - 21,31
87,14 - 21,31
87,14
L-34-24-A-d-3-I
L-34-12-D-c-4-III 1:5000 1976
5,57 18,41
470,37 21,81
- 40,22
475,94
L-34-24-A-d-3-II
L-34-12-D-c-4-IV 1:5000 1976
491,81 - 19,14
491,81
L-34-24-A-d-3-III
L-34-12-D-d-3-III 1:5000 1976
196,38 25,56
- 38,50
196,38
L-34-24-A-d-3-IV
L-34-12-C-d-1-IV 1:5000 1976
- - 0,56
-
L-34-24-A-d-4-I
L-34-12-C-d-2-IV 1:5000 1974 Foaie volantă - - 10,49
- - 10,49
-
L-34-24-A-d-4-II
L-34-24-A-a-1-IV 1:5000 1974
1976 Foaie volantă - - - - -
L-34-24-A-d-4-III
L-34-24-A-a-2-I 1:5000 1974
1976 Foaie volantă - - - - -
L-34-24-B-a-1-I
L-34-24-A-a-2-II 1:5000 1994
- - 77,09
- 115,27
-
L-34-24-B-a-1-II
L-34-24-A-a-2-III 1:5000 1994
- 190,16
- 99,41
- 340,02
-
L-34-24-B-a-1-III
L-34-24-A-a-2-IV 1:5000 1994
1977 Foaie volantă - - - 121,35
- 121,35
-
L-34-24-B-a-1-IV
L-34-24-A-a-3-II 1:5000 1994
- 103,34
6,33 245,30
6,33
L-34-24-B-a-2-I
L-34-24-A-a-4-I 1:5000 1994
- -
12,28 190,09
12,28
L-34-24-B-a-2-II
L-34-24-A-b-1-III 1:5000 1994
- -
1,66 48,95
1,66
L-34-24-B-a-2-III
L-34-24-A-b-1-IV 1:5000 1994
- - 2,20
-
L-34-24-B-a-3-I - - 41,65 41,65
1:5000 1994 Foaie volantă -
L-34-24-B-a-3-II 1:5000 1994 Foaie volantă - - 40,12 - 40,12
L-34-24-B-a-3-III - - - -
L-34-24-B-a-3-IV - - - -
L-34-24-B-b-1-I 1:5000 1974 Foaie volantă - - 27,96 - 27,96
L-34-24-B-c-1-I 1:5000 1974 Foaie volantă - - 3,55 - 3,55
L-34-24-B-c-1-III Foaie volantă - - -
1:5000 1974 -
L-34-24-C-a-2-II 1:5000 Foaie volantă - - - -
Total O.S. 1166,34 792,53 2188,33 736,00 4883,20
În amenajamentele unită ilor de produc ie sunt redate planurile utilizate şi parcelele ce
compun suprafa a men ionată în tabelul 2.3.1.1.

2.3.2. Ridicări în plan folosite pentru reambularea planurilor de bază
Pe planurile de bază s-a transpus subparcelarul nou creat, precum şi limitele rezultat
e ca
urmare a aplicării Legii 18/1991, Legii 1/2000 şi Legii 247/2005. Pentru actualizarea parcelar
ului şi
subparcelarului s-au efectuat măsurători în lungime de 212,7 km cu un număr de 7057 pu
ncte.
Acestea au fost raportate la scară şi amplasate pe planurile de bază.
Hăr ile de amenajament s-au executat prin scanarea planurilor de bază, vectoriza
rea
limitelor amenajistice şi aducerea lor la scara 1: 20.000 pentru unită ile de produc ie şi la s
cara
1: 50.000 pentru harta studiului general la nivel de ocol silvic.
În amenajamentele unită ilor de produc ie sunt redate planurile utilizate şi parcelele ce se găse
sc pe
fiecare suprafa ă aferentă.
2.4. Suprafa a fondului forestier

2.4.1. Determinarea suprafe elor
Suprafe ele sunt determinate analitic, planurile de bază fiind scanate, vectorizate, p
entru
poligoanele astfel rezultate extrăgându-se suprafe ele aferente (unită i amenajistice, par
cele,
enclave, etc.).
Ca urmare a determinării analitice a suprafe elor, acestea au suferit modificări fa ă de ce
le de
la amenajarea anterioară, precizia de determinare fiind mai mare. Suprafe ele vechi, s-au
păstrat
doar acolo unde s-au încadrat în toleran ele admise.
Suprafa a actuală a fondului forestier, aşa cum reiese din tabelul 1E ( 2.4.2. ) este de 488
3,20
ha fiind cu 1542,20 ha mai mică decât cea veche (6425,4 ha) această scădere justificându-se
prin:
- intrări de suprafe e în fond forestier cu acte legale,ca urmare a revocării de către Comisia Jude
eană
(HCJ 342/07.12.2006)a Titlului de Proprietate 430/2002 eliberat pe baza PV 233/16.02.2002
şi a Titlului de Proprietate 2476/2003 eliberat pe baza PV 4573/05.08.2003) : + 2084,40
ha;
- restituiri de terenuri foştilor proprietari în baza Legii nr. 1/2000 : - 2549,32
ha;
- restituiri de terenuri foştilor proprietari în baza Legii nr. 247/2005 : - 920,51
ha;
- ieşiri de suprafe e din fond forestier cu acte legale (acte de retrocedare
neidentificate la amenajarea precedentă ) : - 152,30
ha;
- ieşiri de suprafe e din fond forestier cu acte legale (Decizie ITRSV 9/02.03.2012,
Decizie ITRSV 76/23.10.2012, Decizie ITRSV 43/22.03.2007,
Decizie ITRSV 44/22.03.2007, Ordin MAPDR 785/27.10.2004); : - 33,26
ha;
- intrări de suprafe e în fond forestier cu acte legale (Decizie ITRSV 9/02.03.2012,
Decizie ITRSV 76/23.10.2012, Decizie ITRSV 78/02.11.2012); : + 7,05
ha;
- diferen e rezultate ca urmare a schimbării bazei cartografice : + 21,74 ha;
În tabelul 2.4.1.1. se prezintă detaliat o analiză la nivel de U.P. şi pe total ocol a mişcă
rilor
de suprafe e intervenite între ultimele două amenajări şi principalele justificări iar în Tabel
ul 1E
(2.4.2.1. ) bilan ul general al acestora.
La amenajarea actuală pe lângă actele de retrocedare curente, care s-au eliberat în
perioada
de aplicare a vechiului amenajament (2004-2012) pentru suprafa a de 152,30 ha s-au operat
acte de
retrocedare emise înainte de data de 01.01.2004, acte care nu au fost identificare la mom
entul
respectiv.
Situa ia mişcărilor de suprafe e din fondul forestier proprietate publică a statul
ui pe
parcursul aplicării amenajamentului precedent, ce cuprinde toate informa iile necesare (felul act
ului,
numărul şi data emiterii, u..a şi suprafa a) este confirmată, sub raportul legalită ii, prin semn
Analiza mişcărilor de suprafa ă ( 2004 - 2012 )
ă tura
Tabel 2.4.1.1.
şefului de ocol şi a fost analizată şi avizată în Conferin a a II-a de amenajarea pădurilor din
data de
05.03.2013.
Diferen e ( ha ) Justificări ( ha )
Suprafa a Suprafa a +
la la
amenajarea amenajarea Diferen e Diferen e Acte
U.P.
actuală precedentă + - rezultate ca Revoc ri a rezultate ca neidenti
Intrări cu ă Ieşiri cu
urmare a urmare a
TP prin Total
acte legale schimb ă rii
HCJ*
acte legale schimbării Lege
ha ha bazei bazei
cartografice cartografice 18/19
I 1166,34 1181,10 - 14,76 - 36,13 1156,40 1192,53 - 35,71 2,00
II 792,53 926,70 - 134,17 7,05 34,17 928,00 969,22 33,26 44,03 -
III 2188,33 2671,70 - 483,37 - 58,89 - 58,89 - 31,59 15,5
IV 736,00 1645,90 - 909,90 - 3,88 - 3,88 - - 27,2

* Notă HCJ = Hotărârea comisiei jude ene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor
Total 4883,20 6425,40 0,00 1542,20 7,05 133,07 2084,40 2224,52 33,26 111,33 44,7
O.S.
În ceea ce priveşte diferen ele constatate între suprafe ele predate efectiv în teren şi
cele
înscrise în Procesele verbale de punere în posesie, situa ia este următoarea:
Tab. 2.4.1.2.
Suprafa a la Justificări

Diferen e
amenajarea
u.a.
Acte deactual
precedent retrocedare neidentificate
+ -la amenajarea anterioar
+ ă -
ă ă
3% 1.00 1.00
3% 1.00 1.00 Legea 18/1991 -
Total 2.00 2.00 - Oraşul Baia Sprie
52B% 3.30 3.30 Legea 1/2000 -
Primăria
Total
3.30 3.30 - Dumbrăvi a
Total acte de
retrocedare
neidentificate - -
la amenajarea
anterioară 5.30 5.30
23% 2.10 2.10 Intrări în fondul
28A 17.50 17.50 forestier proprietate
28B 21.70 21.70 publică a statului ca
urmare a revocării
29A 20.90 20.90
de către Comisia
29B 1.20 1.20 Jude eană (H.C.J.
29C 2.10 2.10 342/07.12.2006) a
29D 7.00 7.00 titlului de
29E 1.70 1.70 proprietate nr.
29F 4.00 4.00 430/2002, şi
29G 0.60 0.60 2476/2003 prin
H.C.J. 342 din
29V1 0.60 0.60 07.12.2006
29V2 0.70 0.70
30A 33.10 33.10
30B 2.60 2.60
40A 12.70 12.70
40B 4.40 4.40
40C 15.00 15.00
40D 9.30 9.30
40E 1.20 1.20
40F 5.80 5.80
40R1 1.10 1.10
41A 1.20 1.20
41B 33.60 33.60
41C 53.80 53.80
41D 7.60 7.60
41E 6.10 6.10
41F 0.50 0.50
41R1 0.50 0.50
41V1 0.30 0.30
41V2 0.20 0.20
42A 4.40 4.40
42B 28.50 28.50
U.P. I Chiuzbaia
42C 2.20 2.20
42D 11.50 11.50
42E 1.00 1.00
43A 23.00 23.00
43B 34.10 34.10
43C 1.20 1.20
43D 1.70 1.70
43E 1.40 1.40
44A 15.80 15.80
44B 10.40 10.40
44C 17.00 17.00
44D 0.80 0.80
44E 0.80 0.80
45A 7.30 7.30
45B 0.60 0.60
45C 47.00 47.00
45D 5.10 5.10
45E 0.80 0.80
45F 14.70 14.70
45V1 0.50 0.50
45V2 0.30 0.30
46A 11.60 11.60
46B 13.40 13.40
47A 30.50 30.50
47B 14.50 14.50
47C 0.50 0.50
48 17.10 17.10
54B% 24.20 24.20
55B 6.00 6.00
55C 2.80 2.80
55D 1.00 1.00
55E 10.00 10.00
55F 3.80 3.80
55V1 1.30 1.30
56A 1.60 1.60
56B 28.60 28.60
57C% 9.00 9.00
57D% 0.80 0.80
57E 3.30 3.30
57F 0.90 0.90
57G 2.00 2.00
57V1 1.30 1.30
58A 0.80 0.80
58B 9.50 9.50
58C 3.90 3.90
58D 2.50 2.50
58E 9.10 9.10
59A% 13.00 13.00
59B% 10.10 10.10
59C 9.30 9.30
59D% 3.80 3.80
59E% 3.90 3.90
59F 4.20 4.20
59G 2.80 2.80
59H 1.50 1.50
59V1 0.40 0.40
60A 1.80 1.80
60B 11.10 11.10
60C 31.50 31.50
60D 3.10 3.10
60E 0.90 0.90
60F 0.70 0.70
60C1 0.10 0.10
61A 3.70 3.70
61D 5.30 5.30
61E 5.00 5.00
62A 6.80 6.80
62D 3.00 3.00
63A 4.80 4.80
63B 9.60 9.60
64A 20.40 20.40
64C 3.20 3.20
64D 7.20 7.20
64E 12.70 12.70
64F 5.30 5.30
64N1 0.30 0.30
64N2 0.20 0.20
64N3 0.20 0.20
65A 0.40 0.40
65B 1.70 1.70
65C 6.80 6.80
65D 0.70 0.70
65E 0.50 0.50
65F 5.00 5.00
65G 0.40 0.40
65N1 3.80 3.80
65N2 0.20 0.20
65N3 0.40 0.40
65N4 0.40 0.40
65N5 0.70 0.70
65T1 0.20 0.20
66A 26.20 26.20
66B% 0.40 0.40
66C 1.20 1.20
66D 4.30 4.30
66R1 0.30 0.30
66V1 0.20 0.20
67A% 16.70 16.70
67B 3.20 3.20
68 22.40 22.40
69A 6.30 6.30
69B 10.80 10.80
69C 1.90 1.90
69M1 0.40 0.40
80A 4.70 4.70
80B 9.40 9.40
80C 14.10 14.10
80R1 2.00 2.00
23% 2.10 2.10 - Legea 1/2000 -
28A 17.50 17.50 Consiliul Local
28B 21.70 21.70 Baia Sprie
29A 20.90 20.90
29B 1.20 1.20
29C 2.10 2.10
29D 7.00 7.00
29E 1.70 1.70
29F 4.00 4.00
29G 0.60 0.60
29V1 0.60 0.60
29V2 0.70 0.70
30A 33.10 33.10
30B 2.60 2.60
40A 12.70 12.70
40B 4.40 4.40
40C 15.00 15.00
40D 9.30 9.30
40E 1.20 1.20
40F 5.80 5.80
40R1 1.10 1.10
41A 1.20 1.20
41B 33.60 33.60
41C 53.80 53.80
41D 7.60 7.60
41E 6.10 6.10
41F 0.50 Retocedări - Legea
0.50 1/2000
41R1 0.50 0.50
81A 3.80 3.80
81B 3.30 3.30
81C 1.10 1.10
81R1 0.10 0.10
82A 2.50 2.50
82B 2.00 2.00
82C 6.50 6.50
82D 0.50 0.50
82R1 1.30 1.30
83A 6.20 6.20
83B 15.00 15.00
83V1 0.50 0.50
96A% 11.60 11.60
96B 3.00 3.00
98C% 7.30 7.30
99A 10.70 10.70
99B 0.30 0.30
100A% 18.30 18.30
100B 0.40 0.40
101B 11.20 11.20
103B 3.20 3.20
104B 5.30 5.30
105A 0.30 0.30
105C1 1.20 1.20
Total 1156.40 1156.40
41V1 0.30 0.30
41V2 0.20 0.20
42A 4.40 4.40
42B 28.50 28.50
42C 2.20 2.20
42D 11.50 11.50
42E 1.00 1.00
43A 23.00 23.00
43B 34.10 34.10
43C 1.20 1.20
43D 1.70 1.70
43E 1.40 1.40
44A 15.80 15.80
44B 10.40 10.40
44C 17.00 17.00
44D 0.80 0.80
44E 0.80 0.80
45A 7.30 7.30
45B 0.60 0.60
45C 47.00 47.00
45D 5.10 5.10
45E 0.80 0.80
45F 14.70 14.70
45V1 0.50 0.50
45V2 0.30 0.30
46A 11.60 11.60
46B 13.40 13.40
47A 30.50 30.50
47B 14.50 14.50
47C 0.50 0.50
48 17.10 17.10
52A 1.70 1.70
52B% 3.60 3.60
52C 4.10 4.10
52D 2.70 2.70
54B% 18.90 18.90
55B 6.00 6.00
55C 2.80 2.80
55D 1.00 1.00
55E 10.00 10.00
55F 3.80 3.80
55V1 1.30 1.30
56A 1.60 1.60
56B 28.60 28.60
57C% 9.00 9.00
57D% 0.80 0.80
57E 3.30 3.30
57F 0.90 0.90
57G 2.00 2.00
57V1 1.30 1.30
58A 0.80 0.80
58B 9.50 9.50
58C 3.90 3.90
58D 2.50 2.50
58E 9.10 9.10
59A% 13.00 13.00
59B% 10.10 10.10
59C 9.30 9.30
59D% 3.80 3.80
59E% 3.90 3.90
59F 4.20 4.20
59G 2.80 2.80
59H 1.50 1.50
59V1 0.40 0.40
60A 1.80 1.80
60B 11.10 11.10
60C 31.50 31.50
60D 3.10 3.10
60E 0.90 0.90
60F 0.70 0.70
61A 3.70 3.70
61D 5.30 5.30
61E 5.00 5.00
62A 6.80 6.80
62D 3.00 3.00
63A 4.80 4.80
63B 9.60 9.60
64A 20.40 20.40
64C 3.20 3.20
64D 7.20 7.20
64E 12.70 12.70
64F 5.30 5.30
64N1 0.30 0.30
64N2 0.20 0.20
64N3 0.20 0.20
65A 0.40 0.40
65B 1.70 1.70
65C 6.80 6.80
65D 0.70 0.70
65E 0.50 0.50
65F 5.00 5.00
65G 0.40 0.40
65N1 3.80 3.80
65N2 0.20 0.20
65N3 0.40 0.40
65N4 0.40 0.40
65N5 0.70 0.70
65T1 0.20 0.20
66A 26.20 26.20
66B% 0.40 0.40
66C 1.20 1.20
66D 4.30 4.30
66R1 0.30 0.30
66V1 0.20 0.20
67A% 16.70 16.70
67B 3.20 3.20
68 22.40 22.40
69A 6.30 6.30
69B 10.80 10.80
69C 1.90 1.90
69M1 0.40 0.40
80A 4.70 4.70
80B 9.40 9.40
80C 14.10 14.10
80R1 2.00 2.00
81A 3.80 3.80
81B 3.30 3.30
81C 1.10 1.10
81R1 0.10 0.10
82A 2.50 2.50
82B 2.00 2.00
82C 6.50 6.50
82D 0.50 0.50
82R1 1.30 1.30
83A 6.20 6.20
83B 15.00 15.00
83V1 0.50 0.50
60C1 0.10 0.10
96A% 11.60 11.60
96B 3.00 3.00
98C% 7.30 7.30
99A 10.70 10.70
99B 0.30 0.30
100A% 18.30 18.30
100B 0.40 0.40
101B 11.20 11.20
103B 3.20 3.20
104B 5.30 5.30
105A 0.30 0.30
105C1 1.20 1.20
Total 1163.20 1163.20
114A 3.00 3.00 Legea 247/2005 -
114B% 0.08 0.08
Legea 247/2005 Parohia Reformată
Total 3.08 3.08 Baia Sprie
4 4.40 5.13 0.73 Diferen e rezultate
5 9.90 10.37 0.47 ca urmare a
schimbării bazei
6 0.30 0.37 0.07
cartografice
12 11.00 11.02 0.02
14 1.40 1.68 0.28
21 1.80 1.98 0.18
32 0.60 0.69 0.09
38 1.30 1.56 0.26
50 0.40 0.50 0.10
61 41.50 41.78 0.28
63 3.50 3.92 0.42
64 13.80 13.89 0.09
72 28.10 29.71 1.61
73 36.20 41.22 5.02
74 18.40 18.73 0.33
75 36.80 39.40 2.60
78 32.00 34.50 2.50
87 19.50 21.95 2.45
88 41.90 43.38 1.48
90 18.40 21.01 2.61
94 26.30 30.63 4.33
95 37.30 40.25 2.95
97 26.20 26.68 0.48
98 21.90 22.74 0.84
100 3.50 4.21 0.71
101 24.90 25.10 0.20
102 17.40 17.96 0.56
104 27.60 32.04 4.44
114 0.32 0.35 0.03
Total 506.62 542.75 36.13
2 9.90 9.13 0.77
3 3.60 3.47 0.13
7 5.40 5.01 0.39
10 8.10 8.09 0.01
11 15.60 11.26 4.34
16 16.20 15.56 0.64
17 27.50 25.72 1.78
18 45.40 44.82 0.58
19 24.30 23.43 0.87 Diferen e rezultate
20 1.40 1.19 0.21 ca urmare a
22 4.10 3.36 0.74 schimbării bazei
24 5.70 5.40 0.30 cartografice
49 11.50 10.80 0.70
62 36.50 36.44 0.06
70 39.60 39.46 0.14
71 71.00 66.43 4.57
76 26.00 22.72 3.28
77 23.20 20.53 2.67
79 33.10 30.45 2.65
84 29.00 26.98 2.02
85 14.90 12.95 1.95
86 17.60 16.89 0.71
89 20.10 18.94 1.16
91 35.40 35.21 0.19
92 19.30 18.77 0.53
93 57.40 55.58 1.82
96 11.80 10.96 0.84
103 9.10 8.60 0.50
105 15.70 14.56 1.14
106 3.80 3.78 0.02
Total 642.20 606.49 35.71
U.P. II Şuior
Tab. 2.4.1.2.

u.a./ Diferen e
amenajarea
parcela
precedentă actuală + - + -
1% - 0,30 0,30 -
2A - 0,90 0,90 -
2B - 27,20 27,20 -
2C - 1,70 1,70 -
2D - 2,20 2,20 -
3A - 16,80 16,80 -
3B - 0,60 0,60 -
4A - 19,20 19,20 -
4B - 0,50 0,50 -
4C - 1,40 1,40 -
5A - 12,80 12,80 -
5B% - 2,00 2,00 -
5C - 0,30 0,30 -
6A - 34,30 34,30 -
6B - 1,20 1,20 -
7A - 9,00 9,00 -
7B - 1,60 1,60 -
8% - 8,10 8,10 -
9A% - 2,80 2,80 -
9B - 0,80 0,80 -
9C - 5,90 5,90 -
Intrări în fondul forestier ca
9D - 1,60 1,60 -
urmare a revocării titlurilor de
9E - 0,90 0,90 -
proprietate 430/2002 şi -
9F - 0,60 0,60 - 2476/2003 prin H.C.J. 342 din
9G - 0,80 0,80 - 07.12.2006
10A - 2,90 2,90 -
10B - 6,50 6,50 -
11A - 1,50 1,50 -
11B - 6,00 6,00 -
11C - 4,80 4,80 -
11D - 1,40 1,40 -
11E - 2,50 2,50 -
11F - 5,90 5,90 -
11G - 7,00 7,00 -
12A - 29,10 29,10 -
12B - 1,10 1,10 -
12C - 2,20 2,20 -
12D - 1,10 1,10 -
13A - 12,50 12,50 -
13B - 4,40 4,40 -
14A - 15,50 15,50 -
14B - 7,80 7,80 -
14C - 8,40 8,40 -
14D - 1,80 1,80 -
15A - 0,80 0,80 -
15B - 0,80 0,80 -
Tab. 2.4.1.2.(continuare)
u.a./ Suprafa a la Diferen e Justificări
amenajarea
parcela
precedentă a la
Suprafa actuală + - + Justificări -
u.a./ Diferen e
15C amenajarea
- 0,40 0,40 -
parcela
15D precedent
- ă actual
1,50ă 1,50
+ -- + -
15E
28A -- 3,80
6,00 3,80
6,00 --
15F
28B -- 1,50
1,80 1,50
1,80 --
15G
28C -- 7,20
15,00 7,20
15,00 --
16A
28D -- 4,80
0,20 4,80
0,20 --
16B
28E -- 6,70
0,60 6,70
0,60 --
16C
29A -- 0,20
28,80 0,20
28,80 --
17A
29B -- 3,50
0,90 3,50
0,90 --
17B
29C -- 2,80
0,30 2,80
0,30 --
17C
29N1 -- 2,30
0,20 2,30
0,20 --
17D
30A -- 4,50
28,30 4,50
28,30 --
17E
30B -- 1,00
0,60 1,00
0,60 --
18A
30C -- 6,30
0,60 6,30
0,60 --
18B
30D -- 15,40
1,20 15,40
1,20 --
18C
30E -- 1,50
8,70 1,50
8,70 --
19A
31A -- 3,50
1,50 3,50
1,50 --
19B
31B -- 2,90
3,00 2,90
3,00 --
19C
31C -- 0,80
4,00 0,80
4,00 --
19D
31D -- 0,80
4,70 0,80
4,70 --
20A
31E -- 5,40
8,50 5,40
8,50 --
20B
31F -- 11,10
1,70 11,10
1,70 -- Intrări în fondul forestier ca
20C
31G -- 0,60
3,10 0,60
3,10 -- urmare a revocării titlurilor de
20D
32A -- 1,40
3,00 1,40
3,00 -- proprietate 430/2002 şi -
20E
32B -- 1,00
2,60 1,00
2,60 -- 2476/2003 prin H.C.J. 342 din
21A - 5,10 5,10 07.12.2006
32C - 0,50 0,50 -- urmare a revocării titlurilor de
21B
32D -- 1,00
3,10 1,00
3,10 -- proprietate 430/2002 şi -
21C
65A -- 2,10
9,40 2,10
9,40 -- 2476/2003 prin H.C.J. 342 din
22A
65B -- 3,30
5,20 3,30
5,20 -- 07.12.2006
22B
65C -- 2,40
0,50 2,40
0,50 --
22C
65D -- 6,80
1,90 6,80
1,90 --
22D
65E -- 0,80
0,40 0,80
0,40 --
22E
65F -- 1,50
0,60 1,50
0,60 --
23A
65R1 -- 5,90
0,90 5,90
0,90 --
23B
66A -- 9,20
3,70 9,20
3,70 --
23C
66B -- 5,70
32,70 5,70
32,70 --
24
66C -- 1,70
2,40 1,70
2,40 --
25
66R1 -- 5,00
1,00 5,00
1,00 --
26A
67A -- 14,70
1,70 14,70
1,70 --
26B
67B -- 3,90
38,40 3,90
38,40 --
26C
67R1 -- 1,00
0,60 1,00
0,60 --
26D
68A -- 0,70
9,90 0,70
9,90 --
27A
68B -- 6,10
1,50 6,10
1,50 --
27B
68C -- 2,50
6,00 2,50
6,00 --
27C
68D -- 10,50
8,40 10,50
8,40 --
27D
68E -- 0,50
0,90 0,50
0,90 --
27E
68R1 -- 1,20
1,00 1,20
1,00 --
69A - 1,80 1,80 -
69B - 17,00 17,00 -
69C - 1,60 1,60 -
69D - 1,40 1,40 -

u.a./ Diferen e
amenajarea
parcela
69E - 0,80 0,80 -
69F - 5,40 5,40 -
69G - 1,20 1,20 -
69R1 - 0,60 0,60 -
70A - 1,00 1,00 -
70B - 6,00 6,00 -
70C - 4,60 4,60 -
70D - 5,20 5,20 -
70E - 1,80 1,80 -
70F - 6,80 6,80 -
70G - 0,70 0,70 -
70R1 - 0,20 0,20 -
71A% - 2,00 2,00 -
71B - 14,70 14,70 -
71C - 0,80 0,80 -
71D - 3,80 3,80 -
71E - 8,20 8,20 -
71F - 0,60 0,60 -
72A - 11,00 11,00 -
72B - 1,00 1,00 -
72C - 0,90 0,90 -
72D - 0,60 0,60 -
72E - 0,40 0,40 -
urmare a revocării titlurilor de
73A - 4,70 4,70 -
proprietate 430/2002 şi -
73B - 12,30 12,30 - 2476/2003 prin H.C.J. 342 din
73C - 0,80 0,80 - 07.12.2006
74A - 12,90 12,90 -
74B - 0,80 0,80 -
76A - 8,00 8,00 -
76B - 0,60 0,60 -
76R1 - 1,40 1,40 -
76R2 - 0,80 0,80 -
77A - 3,60 3,60 -
77B - 1,00 1,00 -
77R1 - 0,20 0,20 -
81 - 1,20 1,20 -
82 - 0,90 0,90 -
83% - 4,48 4,48 -
84 - 0,80 0,80 -
85% - 1,74 1,74 -
86A - 0,40 0,40 -
86B - 4,00 4,00 -
86C - 2,00 2,00 -
86D - 16,00 16,00 -
86E - 4,10 4,10 -
86F - 2,70 2,70 -
86G - 0,80 0,80 -
86H - 0,60 0,60 -
amenajarea
parcela
86I - 5,80 5,80 -
87A - 1,40 1,40 - Intrări în fondul forestier ca
87B - 1,30 1,30 - urmare a revocării titlurilor de
87C - 1,70 1,70 - proprietate 430/2002 şi -
87D% - 14,38 14,38 - 2476/2003 prin H.C.J. 342 din
87E - 0,50 0,50 - 07.12.2006
Total - 928,00 928,00 -
1% 0,30 - - 0,30
2A 0,90 - - 0,90
2B 27,20 - - 27,20
2C 1,70 - - 1,70
2D 2,20 - - 2,20
3A 16,80 - - 16,80
3B 0,60 - - 0,60
4A 19,20 - - 19,20
4C 1,40 - - 1,40
5A 12,80 - - 12,80
5B% 2,00 - - 2,00
5C 0,30 - - 0,30
6A 34,30 - - 34,30
6B 1,20 - - 1,20
7A 9,00 - - 9,00
7B 1,60 - - 1,60
8% 8,10 - - 8,10
9A 2,80 - - 2,80
9B 0,80 - - 0,80
9C 5,90 - - 5,90
9D 1,60 - - 1,60 Legea 1/2000 - Consiliul Local
-
9E 0,90 - - 0,90 Baia Sprie
9F 0,60 - - 0,60
9G 0,80 - - 0,80
10A 2,90 - - 2,90
10B 6,50 - - 6,50
11A 1,50 - - 1,50
11B 6,00 - - 6,00
11C 4,80 - - 4,80
11D 1,40 - - 1,40
11E 2,50 - - 2,50
11F 5,90 - - 5,90
11G 7,00 - - 7,00
12A 29,10 - - 29,10
12B 1,10 - - 1,10
12C 2,20 - - 2,20
12D 1,10 - - 1,10
13A 12,50 - - 12,50
13B 4,40 - - 4,40
14A 15,50 - - 15,50
14B 7,80 - - 7,80
14C 8,40 - - 8,40
u.a./
u.a./ Suprafa
Suprafa a la
a la Diferen
Diferen e e Justific
Justificăăriri
amenajarea
amenajarea
parcela
parcela
precedent
precedentăă actual
actualăă ++ -- ++ --
14D
27E 1,80
1,20 -- -- 1,80
1,20
15A
28A 0,80
6,00 -- -- 0,80
6,00
15B
28B 0,80
1,80 -- -- 0,80
1,80
15C
28C 0,40
15,00 -- -- 0,40
15,00
15D
28D 1,50
0,20 -- -- 1,50
0,20
15E
28E 3,80
0,60 -- -- 3,80
0,60
15F
29A 1,50
28,80 -- -- 1,50
28,80
15G
29B 7,20
0,90 -- -- 7,20
0,90
16A
29C 4,80
0,30 -- -- 4,80
0,30
16B
29N1 6,70
0,20 -- -- 6,70
0,20
16C
30A 0,20
28,30 -- -- 0,20
28,30
17A
30B 3,50
0,60 -- -- 3,50
0,60
17B
30C 2,80
0,60 -- -- 2,80
0,60
17C
30D 2,30
1,20 -- -- 2,30
1,20
17D
30E 4,50
8,70 -- -- 4,50
8,70
17E
31A 1,00
1,50 -- -- 1,00
1,50
18A
31B 6,30
3,00 -- -- 6,30
3,00
18B
31C 15,40
4,00 -- -- 15,40
4,00
18C
31D 1,50
4,70 -- -- 1,50
4,70
19A
31E 3,50
8,50 -- -- 3,50
8,50
19B
31F 2,90
1,70 -- -- 2,90
1,70
19C
31G 0,80
3,10 -- -- 0,80
3,10
19D
32A 0,80
3,00 -- -- 0,80
3,00
20A
32B 5,40
2,60 -- -- 5,40
2,60
-- Legea 1/2000 - Consiliul Local
Legea 1/2000 - Consiliul Local
20B
32C 11,10
0,50 -- -- 11,10
0,50
Baia Sprie
Baia Sprie
20C
32D 0,60
3,10 -- -- 0,60
3,10
20D
52E 1,40
0,80 -- -- 1,40
0,80
20E
52H 1,00
4,20 -- -- 1,00
4,20
21A
52I 5,10
5,50 -- -- 5,10
5,50
21B
52R3 1,00
3,10 -- -- 1,00
3,10
21C
52R4 2,10
0,90 -- -- 2,10
0,90
22A
53A 3,30
2,10 -- -- 3,30
2,10
22B
53C 2,40
3,20 -- -- 2,40
3,20
22C
53D 6,80
8,90 -- -- 6,80
8,90
22D
53E 0,80
4,00 -- -- 0,80
4,00
22E
53G 1,50
2,00 -- -- 1,50
2,00
23A
54A 5,90
5,00 -- -- 5,90
5,00
23B
54B 9,20
4,50 -- -- 9,20
4,50
23C
54C 5,70
15,60 -- -- 5,70
15,60
24
54D 1,70
5,80 -- -- 1,70
5,80
25
54E 5,00
3,40 -- -- 5,00
3,40
26A
54F 14,70
0,80 -- -- 14,70
0,80
26B
55A 3,90
13,00 -- -- 3,90
13,00
26C
55B 1,00
2,30 -- -- 1,00
2,30
26D
55C 0,70
2,40 -- -- 0,70
2,40
27A
56A 6,10
4,60 -- -- 6,10
4,60
27B
56B 2,50
26,50 -- -- 2,50
26,50
27C
58B 10,50
9,70 -- -- 10,50
9,70
27D
58C 0,50
5,30 -- -- 0,50
5,30
amenajarea
parcela
76R1
58T1 1,40
0,70 - - 1,40
0,70
76R2
59D 0,80
3,00 - - 0,80
3,00
77A
59E 3,60
1,40 - - 3,60
1,40
77B
60A 1,00
7,00 - - 1,00
7,00
77R1
60R1 0,20
1,20 - - 0,20
1,20
81
67A 1,20
1,70 - - 1,20
1,70
82
67B 0,90
38,40 - - 0,90
38,40
83%
67R1 4,48
0,60 - - 4,48
0,60
84
68A 0,80
9,90 - - 0,80
9,90
85%
68B 1,74
1,50 - - 1,74
1,50
86A
68C 0,40
6,00 - - 0,40
6,00
86B
68D 4,00
8,40 - - 4,00
8,40
86C
68E 2,00
0,90 - - 2,00
0,90 Legea 1/2000 - Consiliul Local
-
86D
68R1 16,00
1,00 - - 16,00
1,00 Baia Sprie
86E
69A 4,10
1,80 - - 4,10
1,80
86F
69B 2,70
17,00 - - 2,70
17,00
86G
69C 0,80
1,60 - - 0,80
1,60
86H
69D 0,60
1,40 - - 0,60
1,40
86I
69E 5,80
0,80 - - 5,80
0,80
87A
69F 1,40
5,40 - - 1,40
5,40
87B
69G 1,30
1,20 - - 1,30
1,20
87C
69R1 1,70
0,60 - - 1,70
0,60
87D%
70A 14,38
1,00 - - 14,38
1,00
87E
70B 0,50
6,00 - - 0,50
6,00
- Legea 1/2000 - Consiliul Local
91L1
70C 0,50
4,60 - - 0,50
4,60
Baia Sprie
Total
70D 1026,10
5,20 - - 1026,10
5,20
70E 1,80 - - Scoateri definitive din fondul forestier
1,80
70F
58A% 6,80
0,11 -- -- 6,80
0,11 - S.C. Concazmar Prod Com
70G 0,70 - - 0,70 S.R.L.
31A1%
70R1 0,18
0,20 -- -- 0,18
0,20 S.C. Elleti Com Trans S.R.L.
-
31V1 0,60 Borşa
71A 11,10 -- -- 0,60
11,10
35A%
71B 0,25
14,70 -- -- 0,25
14,70
36A%
71C 0,94
0,80 -- -- 0,94
0,80
36B%
71D 1,43
3,80 -- -- 1,43
3,80
43%
71E 0,24
8,20 -- -- 0,24
8,20
44A%
71F 12,93
0,60 -- -- 12,93
0,60
45A
71R1 2,40
0,80 -- -- 2,40
0,80
45B%
72A 0,82
11,00 -- -- 0,82
11,00
45F
72B 0,20
1,00 -- -- 0,20
1,00
45G 1,20 S.C. Turist Şuior S.R.L.
72C 0,90 -- -- 1,20
0,90 -
51B%
72D 0,10
0,60 -- -- 0,10
0,60 Baia Sprie
51C%
72E 2,87
0,40 -- -- 2,87
0,40
51D%
73A 0,16
4,70 -- -- 0,16
4,70
52G%
73B 0,68
12,30 -- -- 0,68
12,30
52K%
73C 1,16
0,80 -- -- 1,16
0,80
52R1%
74A 0,36
12,90 -- -- 0,36
12,90
53B%
74B 1,68
0,80 -- -- 1,68
0,80
53F%
76A 0,60
8,00 -- -- 0,60
8,00
53R1%
76B 0,44
0,60 -- -- 0,44
0,60
amenajarea
parcela
52B% 0,11 - - 0,11
52D 0,28 - - 0,28 - SC Adiral
52F% 0,46 - - 0,46
52R2% 0,11 - - 0,11
50C% 0,45 - - 0,45
- SC Coza Media
52K% 0,53 - - 0,53
52B% 0,07 - - 0,07
52C% 0,13 - - 0,13 - SC Coza Rent
52R1% 0,72 - - 0,72
52R2% 0,06 - - 0,06
52G% 0,13 - - 0,13
52J% 0,19 - - 0,19
52R1% 0,13 - - 0,13 - SC Cozmircom
53B% 0,10 - - 0,10
53R1% 0,44 - - 0,44
Total 33,26 - - 33,26 - -
Compensări pentru scoaterile definitive din fondul forestier
95% - 1,27 1,27 - S.C. Concazmar Prod Com -
S.R.L.
95% - 5,53 5,53 - S.C. Elleti Com Trans S.R.L. -
94 - 0,25 0,25 - S.C. Hydrotech Electric S.R.L. -
Total - 7,05 7,05 - - -
1 1,20 2,16 0,96 -
5 2,10 2,79 0,69 -
33 21,00 23,21 2,21 -
35 32,15 35,33 3,18 -
36 9,53 9,88 0,35 -
38 10,50 13,96 3,46 -
40 24,20 25,11 0,91 -
42 21,70 22,27 0,57 -
44 14,07 15,23 1,16 -
45 29,68 31,44 1,76 -
47 30,00 32,27 2,27 - Diferen e rezultate ca urmare a -
48 18,00 18,09 0,09 - schimbării bazei cartografice
51 30,77 33,20 2,43 -
52 37,98 39,79 1,81 -
53 16,94 19,37 2,43 -
57 34,90 36,35 1,45 -
59 35,20 38,12 2,92 -
64 20,90 24,59 3,69 -
78 4,70 6,18 1,48 -
80 0,70 0,75 0,05 -
88 0,70 1,00 0,30 -
Total 396,92 431,09 34,17 -
34 32,60 28,74 - 3,86
37 40,30 37,30 - 3,00
Diferen e rezultate ca urmare a
39 24,60 23,06 - 1,54 -
schimbării bazei cartografice
41 20,20 17,97 - 2,23
43 21,46 19,78 - 1,68
amenajarea
parcela
precedentă actuală + + -
46 27,40 22,50 - 4,90
49 35,70 30,14 - 5,56
50 17,15 13,84 - 3,31
55 2,50 1,31 - 1,19
58 18,89 16,31 - 2,58 Diferen e rezultate ca urmare a
-
61 40,70 32,33 - 8,37 schimbării bazei cartografice
62 28,60 25,87 - 2,73
63 22,00 20,22 - 1,78
79 4,30 3,00 - 1,30
Total 336,40 292,37 - 44,03
u.a. Suprafata la amenajarea Diferente Justificari

vechi precedenta actuala + - + -
4M1 1.60 0.00 0.00 1.60
5M1 0.26 0.00 0.00 0.26
14M3 0.78 0.00 0.00 0.78
18M1 2.99 0.00 0.00 2.99 Suprafa ă retrocedată persoanelor
22 0.70 0.00 0.00 0.70
fizice din comuna Copalnic
106 1.00 0.00 0.00 1.00
Mănăştur în baza Legii 18/1991
120A 0.56 0.00 0.00 0.56
(acte de retrocedare neidentificate la
125 0.40 0.00 0.00 0.40 amenajarea precedentă)
145A 0.30 0.00 0.00 0.30
146 2.49 0.00 0.00 2.49
147M1 3.69 0.00 0.00 3.69
Total 14.77 0.00 0.00 14.77
Suprafa ă retrocedată persoanelor
34 0.75 0.00 0.00 0.75 fizice din comuna Şişeşti în baza
Legii 18/1991 (acte de retrocedare
Total 0.75 0.00 0.00 0.75 neidentificate la amenajarea
precedentă)
Total L18 15.52 0.00 0.00 15.52
3A 2.14 0.00 0.00 2.14
4M1 3.23 0.00 0.00 3.23
5M1 8.84 0.00 0.00 8.84
9A 1.00 0.00 0.00 1.00
10 0.20 0.00 0.00 0.20
14M3 1.65 0.00 0.00 1.65
19 6.14 0.00 0.00 6.14
21J 0.30 0.00 0.00 0.30
26B 2.69 0.00 0.00 2.69
105M1 0.54 0.00 0.00 0.54
106 1.65 0.00 0.00 1.65 Suprafa ă retrocedată
115M1 2.80 0.00 0.00 2.80 comunei Copalnic Mănăştur
119 1.46 0.00 0.00 1.46 cu Legea 1/2000
125 0.50 0.00 0.00 0.50
127 1.60 0.00 0.00 1.60
128 0.90 0.00 0.00 0.90
130 4.20 0.00 0.00 4.20
131 0.90 0.00 0.00 0.90
145B 1.40 0.00 0.00 1.40
146 5.71 0.00 0.00 5.71
147M1 2.83 0.00 0.00 2.83
153 0.40 0.00 0.00 0.40
Total 51.08 0.00 0.00 51.08 Tabel 2.4.1.2.
30A 5.94 0.00 0.00 5.94 Suprafa ă retrocedată
33A 5.43 0.00 0.00 5.43 comunei Şişeşti
Total 11.37 0.00 0.00 11.37 cu Legea 1/2000
Total L1 62.45 0.00 0.00 62.45
84B 32.90 0.00 0.00 32.90
84C 0.90 0.00 0.00 0.90
90G 2.09 0.00 0.00 2.09
91C 8.40 0.00 0.00 8.40 Suprafa ă retrocedată
91D 1.30 0.00 0.00 1.30 oraşului Cavnic
91E 5.50 0.00 0.00 5.50 cu Legea 247/2005
91F 0.60 0.00 0.00 0.60
91I 5.20 0.00 0.00 5.20
92D 8.60 0.00 0.00 8.60
U.P. III Cavnic
92E 4.70 0.00 0.00 4.70

92F 1.00 0.00 0.00 1.00
92G 1.10 0.00 0.00 1.10
92H 1.40 0.00 0.00 1.40
92I 0.90 0.00 0.00 0.90
92J 0.60 0.00 0.00 0.60
92N1 0.10 0.00 0.00 0.10
93A 1.30 0.00 0.00 1.30
93B 1.20 0.00 0.00 1.20
93C 0.90 0.00 0.00 0.90
93D 0.50 0.00 0.00 0.50
93E 1.90 0.00 0.00 1.90
93F 1.80 0.00 0.00 1.80
93G 1.20 0.00 0.00 1.20
93H 3.70 0.00 0.00 3.70
93I 0.90 0.00 0.00 0.90
93J 1.70 0.00 0.00 1.70
93K 0.70 0.00 0.00 0.70
93L 8.40 0.00 0.00 8.40
93M 3.90 0.00 0.00 3.90
93N 0.50 0.00 0.00 0.50
93O 1.20 0.00 0.00 1.20 Suprafa ă retrocedată
93P 1.40 0.00 0.00 1.40 oraşului Cavnic
93R 0.90 0.00 0.00 0.90 cu Legea 247/2005
93S 2.20 0.00 0.00 2.20
93T 0.40 0.00 0.00 0.40
93U 3.90 0.00 0.00 3.90
93V 4.30 0.00 0.00 4.30
93N1 2.30 0.00 0.00 2.30
93N2 1.30 0.00 0.00 1.30
93N3 0.30 0.00 0.00 0.30
93N4 0.80 0.00 0.00 0.80
93N5 0.60 0.00 0.00 0.60
93N6 0.20 0.00 0.00 0.20
94A 1.60 0.00 0.00 1.60
94B 2.77 0.00 0.00 2.77
94F 1.40 0.00 0.00 1.40 Tabel 2.4.1.2.(continuare)
94G 3.70 0.00 0.00 3.70
94I 0.30 0.00 0.00 0.30
95H 2.77 0.00 0.00 2.77
98P1 0.10 0.00 0.00 0.10
Total 136.33 0.00 0.00 136.33
4M1 0.85 0.00 0.00 0.85
9A 2.74 0.00 0.00 2.74
9B 0.40 0.00 0.00 0.40
9M1 3.80 0.00 0.00 3.80
9M2 1.00 0.00 0.00 1.00
10 0.40 0.00 0.00 0.40
11 15.10 0.00 0.00 15.10
12A 5.90 0.00 0.00 5.90
12B 3.80 0.00 0.00 3.80
12C 3.60 0.00 0.00 3.60
12D 2.80 0.00 0.00 2.80
12E 1.10 0.00 0.00 1.10
12F 3.50 0.00 0.00 3.50
12M1 2.60 0.00 0.00 2.60
13A 2.90 0.00 0.00 2.90
Tabel 2.4.1.2.(continuare)
13B 2.20 0.00 0.00 2.20

13C 0.50 0.00 0.00 0.50
13M1 3.20 0.00 0.00 3.20
14A 0.60 0.00 0.00 0.60
14B 0.80 0.00 0.00 0.80
14C 6.50 0.00 0.00 6.50
14D 0.50 0.00 0.00 0.50
14M1 0.60 0.00 0.00 0.60
14M2 0.60 0.00 0.00 0.60
14M3 0.27 0.00 0.00 0.27
17A 3.00 0.00 0.00 3.00
17B 10.40 0.00 0.00 10.40
17C 18.00 0.00 0.00 18.00
17D 11.30 0.00 0.00 11.30
17E 0.70 0.00 0.00 0.70
18A 1.50 0.00 0.00 1.50
18B 3.60 0.00 0.00 3.60
18M1 0.07 0.00 0.00 0.07
19 0.70 0.00 0.00 0.70
21A 0.80 0.00 0.00 0.80
21B 1.70 0.00 0.00 1.70 Suprafa ă retrocedată
21C 2.10 0.00 0.00 2.10
comunei Copalnic Mănăştur
21D 2.50 0.00 0.00 2.50
cu Legea 247/2005
21E 0.90 0.00 0.00 0.90
21F 2.10 0.00 0.00 2.10
21G 1.10 0.00 0.00 1.10
21H 2.00 0.00 0.00 2.00
21I 0.50 0.00 0.00 0.50
21K 2.10 0.00 0.00 2.10
21L 1.00 0.00 0.00 1.00
27 0.38 0.00 0.00 0.38
102 0.19 0.00 0.00 0.19
116 4.20 0.00 0.00 4.20
117 0.28 0.00 0.00 0.28
119 0.50 0.00 0.00 0.50
120A 1.44 0.00 0.00 1.44
122 0.43 0.00 0.00 0.43
123 0.80 0.00 0.00 0.80
127 0.20 0.00 0.00 0.20
146 7.40 0.00 0.00 7.40
148A1 1.10 0.00 0.00 1.10
150P1 0.20 0.00 0.00 0.20
Total 149.45 0.00 0.00 149.45
28A 0.570 0.00 0.00 0.57
28M2 0.200 0.00 0.00 0.20
30A 1.270 0.00 0.00 1.27
43A 3.500 0.00 0.00 3.50
43B 7.100 0.00 0.00 7.10
43D 9.900 0.00 0.00 9.90 comunei Şişeşti
44B 15.300 0.00 0.00 15.30 cu Legea 247/2005
44C 4.300 0.00 0.00 4.30
44F 2.500 0.00 0.00 2.50
44G 7.200 0.00 0.00 7.20
45A 4.100 0.00 0.00 4.10
45B 1.100 0.00 0.00 1.10
45C 1.100 0.00 0.00 1.10
46A 2.300 0.00 0.00 2.30
46B 4.200 0.00 0.00 4.20
46C 2.700 0.00 0.00 2.70
46E 1.500 0.00 0.00 1.50
46G 1.100 0.00 0.00 1.10
47A 11.500 0.00 0.00 11.50
48A 11.300 0.00 0.00 11.30
48B 3.300 0.00 0.00 3.30
48D 2.100 0.00 0.00 2.10 comunei Şişeşti
48E 4.600 0.00 0.00 4.60 cu Legea 247/2005
48F 1.100 0.00 0.00 1.10
48G 0.600 0.00 0.00 0.60
48H 0.800 0.00 0.00 0.80
49A 12.800 0.00 0.00 12.80
49B 3.600 0.00 0.00 3.60
49C 4.000 0.00 0.00 4.00
49D 1.780 0.00 0.00 1.78
Total 146.92 0.00 0.00 146.92
Total L247 432.70 0.00 0.00 432.70
Total Predat 510.67 0.00 0.00 510.57
3 9.06 9.96 0.90 0.00
7 5.20 5.44 0.24 0.00
8 10.50 10.85 0.35 0.00
18 0.24 0.31 0.07 0.00
21 1.50 1.78 0.28 0.00
22 0.40 0.46 0.06 0.00
23 12.20 12.44 0.24 0.00
24 0.50 0.59 0.09 0.00
26 17.21 17.23 0.02 0.00
28 22.83 24.72 1.89 0.00
31 2.50 2.81 0.31 0.00
32 18.90 19.81 0.91 0.00
33 29.17 30.00 0.83 0.00
34 23.65 24.13 0.48 0.00
36 36.30 36.35 0.05 0.00
41 50.20 50.42 0.22 0.00 Diferen e rezultate ca
42 48.30 48.90 0.60 0.00 urmare a schimbării bazei
45 37.50 44.36 6.86 0.00 cartografice
46 22.80 23.09 0.29 0.00
47 21.50 22.56 1.06 0.00
51 40.00 42.87 2.87 0.00
52 20.70 21.42 0.72 0.00
53 26.80 28.93 2.13 0.00
55 26.20 28.07 1.87 0.00
57 20.60 23.60 3.00 0.00
58 35.70 36.56 0.86 0.00
60 44.00 45.05 1.05 0.00
61 28.30 28.75 0.45 0.00
62 44.50 45.54 1.04 0.00
64 23.30 24.71 1.41 0.00
65 28.30 29.58 1.28 0.00
66 35.80 36.10 0.30 0.00
69 43.80 44.30 0.50 0.00
70 38.90 39.37 0.47 0.00
71 58.70 59.11 0.41 0.00
74 34.70 35.42 0.72 0.00
76 28.90 29.22 0.32 0.00
78 38.10 39.33 1.23 0.00
80 37.10 37.65 0.55 0.00
82 22.00 22.28 0.28 0.00
83 24.10 25.86 1.76 0.00
86 25.40 28.81 3.41 0.00
88 26.40 27.06 0.66 0.00
89 41.50 44.39 2.89 0.00
90 48.91 49.81 0.90 0.00
91 26.00 26.79 0.79 0.00
92 19.50 19.88 0.38 0.00
95 38.63 42.26 3.63 0.00
96 44.70 44.95 0.25 0.00
97 0.90 0.96 0.06 0.00
101 0.50 0.52 0.02 0.00
102 1.01 1.08 0.07 0.00
103 0.40 0.53 0.13 0.00
104 2.40 2.45 0.05 0.00
106 0.25 0.27 0.02 0.00 Diferen e rezultate ca
112 1.10 1.20 0.10 0.00 urmare a schimbării bazei
117 0.42 0.44 0.02 0.00 cartografice
119 0.24 0.29 0.05 0.00
121 1.30 1.39 0.09 0.00
123 0.50 0.56 0.06 0.00
124 0.60 0.64 0.04 0.00
126 13.00 13.23 0.23 0.00
132 0.50 1.29 0.79 0.00
134 0.90 1.02 0.12 0.00
137 2.00 2.08 0.08 0.00
138 1.00 1.05 0.05 0.00
142 2.60 2.76 0.16 0.00
143 1.20 1.26 0.06 0.00
149 0.50 0.55 0.05 0.00
152 3.50 3.62 0.12 0.00
155 0.40 0.78 0.38 0.00
156 0.20 0.36 0.16 0.00
157 2.00 3.12 1.12 0.00
159 1.90 2.88 0.98 0.00
160 1.20 1.80 0.60 0.00
161 0.50 0.72 0.22 0.00
162 0.70 1.14 0.44 0.00
163 1.60 2.34 0.74 0.00
1 0.70 0.61 0.00 0.09
2 10.70 10.40 0.00 0.30
4 1.22 1.13 0.00 0.09
9 2.86 2.80 0.00 0.06 Diferen e rezultate ca urmare
25 2.70 2.68 0.00 0.02 a schimbării bazei
27 2.12 2.06 0.00 0.06 cartografice
29 15.00 14.69 0.00 0.31
30 6.99 6.53 0.00 0.46 Tabel 2.4.1.2.(continuare)
3740 22.40
14.10 21.63
14.03 0.00 0.00 0.77 0.07
44 31.30 28.49 0.00 2.81
49 6.32 5.83 0.00 0.49 Tabel 2.4.1.2.
50
u.a. vechi 69.10u. a. nou65.09 Suprafa
0.00 a la
4.01 Diferen e Justificări
54 (parcelă)40.02 amenajarea
(parcelă) 44.50 0.00 4.48
56 11.30 10.78precedent
0.00ă actuală
0.52 + - + -
59 7.50 7.16 0.00 0.34 Legea 18/1991
63 38.80 37.98 0.00 Legea0.82 18/1991 - comuna Şişeşti
67 50.00 49.48 Acte
0.00 neprezentate
0.52 la amenajarea anterioară
6821B% 66.40 21B 64.33 12,70 0.00 12,00
2.07 - 0,70 Legea 18/1991
72 23A% 49.80 23A 48.86 16,10
0.00 15,24
0.94 - 0,86 com. Şişeşti
73 28C% 28C, MM2
26.40 26.13 4,20
0.00 0.272,65 - 1,55
128A%
75 34.70 LEG 34.63 3,01
0.00 0.070,00 - 3,01
77 133% 34.80 133 34.40 1,90
0.00 0.400,90 1,00
79 Total 21.80 21.72 37,91
0.00 30,79
0.08 - 7,12
81Total legea 18/1991 -
43.50 43.31 37,91 0.00 0.19
30,79 - 7,12
comuna Şişeşti
84 6.80 6.06 0.00 0.74
Legea 18/1991 - comuna Dumbrăvi a
85 36.30 35.81 0.00 0.49 Diferen e rezultate ca urmare
Acte neprezentate la amenajarea anterioară a schimbării bazei
87 38.10 35.03 0.00 3.07
94 3M1 44.83 LEG 41.25 3,20
0.00 -0,02
3.58 - 3,22 cartografice
100 56% 1.50 LEG 1.41 5,40
0.00 0.090,00 - 5,40 Legea 18/1991
com.
10559C% 3.56 LEG 3.26 5,11 0.00 0.300,00 - 5,11
Dumbrăvi a
120 0.30 0.27 0.00 0.03
59M1 LEG 0,50 0,00 - 0,50
122 0.07 0.00 0.00 0.07
59M2 LEG 0,30 0,00 - 0,30
127 1.10 0.79 0.00 0.31
138M1 LEG 2,40 -0,08 - 2,48
129 2.50 1.67 0.00 0.83
139M1 LEG 0,50 0,00 - 0,50
130 1.50 1.46 0.00 0.04
Total 17,41 -0,10 - 17,51
135 3.10 2.05 0.00 1.05
Total legea 18/1991 - 17,41 -0,10 - 17,51
136 2.90
comuna Dumbrăvi a 2.83 0.00 0.07
139 2.30 2.26 0.00 0.04
Legea 18/1991 - comuna Copalnic Mănăştur
140 0.50 0.49 0.00 0.01
Acte neprezentate la amenajarea anterioară
141 0.80 0.74 0.00 0.06
65M1% LEG 1,06 0,00 - 1,06 Legea 18/1991
144 1.50 1.46 0.00 0.04
66M2% 0.38 LEG 0.00 0,23 0,00 - 0,23 com. Copalnic
147 0.00 0.38 Mănăştur
151 3.60
Total legea 18/1991 - 3.59 0.00 0.01
154comuna Copalnic
0.50 0.48 1,29 0.00 0.020,00 - 1,29
158 Măn0.60
ăş tur 0.48 0.00 0.12
Total 2153.07 2180.37 Legea 18/1991 - comuna Remetea Chioarului
58.89 31.59
Legea 18/1991 -
80A% LEG 1,31 0,00 - 1,31 com. Remetea
Chioarului
Total legea 18/1991 -
comuna Remetea 1,31 0,00 - 1,31
Chioarului
TOTAL LEGEA 57,92 30,69 - 27,23
18/1991
U.P. IV Dumbrăvi a
tabel 2.4.1.2.(continuare)
u.a. vechi u. a. nou Suprafa a la Diferen e Justificări

(parcelă) amenajarea
(parcelă)
LEGEA 1/2000
Legea 1/2000 - comuna Şişeşti
28F% 28F 3,20 2,60 - 0,60 Legea 1/2000
109A% LEG 0,30 0,00 - 0,30 com. Şişeşti
117B% 117B 8,70 7,82 - 0,88
Total 12,20 10,42 - 1,78
31M1% 31B 1,10 0,47 - 0,63 Legea 1/2000
117A% 117B 0,90 0,56 - 0,34 com. Şişeşti
117C% 117C 2,30 1,30 - 1,00
128A% 128A 4,09 2,15 - 1,94
Total 8,39 4,48 - 3,91
Total legea 1/2000 - 20,59 14,90 - 5,69
comuna Şişeşti
Legea 1/2000 - comuna Dumbrăvi a
44A LEG 7,50 0,00 - 7,50 Legea 1/2000
44D% LEG 1,00 0,00 - 1,00 com.
Dumbrăvi a
44M1 LEG 1,00 0,00 - 1,00
Total 9,50 0,00 - 9,50
56% 56 1,80 1,40 - 0,40 Legea 1/2000
59C% 59B, C 6,19 5,87 - 0,32 com.
Dumbrăvi a
61D LEG 2,00 0,00 - 2,00
61E% LEG 1,73 0,00 - 1,73
Total 11,72 7,27 - 4,45
Total legea 1/2000 - 21,22 7,27 - 13,95
comuna Dumbrăvi a
Legea 1/2000 - comuna Copalnic Mănăştur
95B% 95B 15,50 11,90 - 3,60
Total 15,50 11,90 - 3,60
64A% LEG 3,55 0,00 - 3,55
64M1 LEG 0,80 0,00 - 0,80 Legea 1/2000
65A LEG 5,30 0,00 - 5,30 com. Copalnic
Mănăştur
65M1% LEG 0,14 0,00 - 0,14
66M1 LEG 0,40 0,00 - 0,40
66M2% LEG 2,17 0,00 - 2,17
66M5 LEG 0,70 0,00 - 0,70
69A% LEG 0,60 0,00 - 0,60
135% 135 1,00 0,84 - 0,16
137M1% LEG 1,00 0,00 - 1,00
144M1 LEG 0,40 0,00 - 0,40
144M2 LEG 0,60 0,00 - 0,60
146% 146 1,00 0,50 - 0,50
Total 17,66 1,34 - 16,32
comuna Copalnic 33,16 13,24 - 19,92
Mănăştur
(parcelă)
Legea 1/2000 - comuna Coaş
72A LEG 7,80 0,00 - 7,80
73A LEG 1,30 0,00 - 1,30
73B LEG 1,40 0,00 - 1,40 Legea 1/2000
74 LEG 2,40 0,00 - 2,40 com. Coaş
81A% 81A 21,30 0,00 - 21,30
81B LEG 3,50 0,00 - 3,50
81V1 LEG 1,00 0,00 - 1,00
82 LEG 42,40 0,00 - 42,40
83A LEG 45,10 0,00 - 45,10
83B LEG 6,60 0,00 - 6,60
84A LEG 27,40 0,00 - 27,40
84B LEG 2,80 0,00 - 2,80
84V1 LEG 1,00 0,00 - 1,00
87 LEG 19,50 0,00 - 19,50
89A LEG 25,70 0,00 - 25,70
89B LEG 2,90 0,00 - 2,90
89C LEG 5,40 0,00 - 5,40
89D LEG 1,20 0,00 - 1,20
91A LEG 32,30 0,00 - 32,30
91B LEG 2,00 0,00 - 2,00
91C LEG 0,60 0,00 - 0,60
91D LEG 4,00 0,00 - 4,00
92A LEG 5,80 0,00 - 5,80
92B LEG 23,60 0,00 - 23,60
92C LEG 2,60 0,00 - 2,60
93 LEG 2,80 0,00 - 2,80
Total legea 1/2000 - 292,40 0,00 - 292,40
comuna Coaş
Legea 1/2000 - comuna Remetea Chioarului
80A% LEG 13,38 0,00 - 13,38
80C LEG 1,30 0,00 - 1,30 Legea 1/2000
81A% 81A 12,47 0,00 - 12,47 com. Remetea
Chioarului
147M1 147MM 9,40 7,05 - 2,35
148M1 LEG 0,50 0,04 - 0,46
Total 37,05 7,09 - 29,96
comuna Remetea 37,05 7,09 - 29,96
Chioarului
Legea 1/2000 - comuna Săcălăşeni
62A LEG 3,40 0,00 - 3,40
62B LEG 1,30 0,00 - 1,30
62C LEG 4,70 0,00 - 4,70
62D LEG 14,90 0,00 - 14,90 Legea 1/2000
62E LEG 0,70 0,00 - 0,70 com. Săcălăşeni
62F LEG 0,30 0,00 - 0,30
62G LEG 2,80 0,00 - 2,80
(parcelă)
62H
4D LEG 0,70
0,50 0,00 - 0,70
0,50
62I
4E LEG 1,50
0,20 0,00 - 1,50
0,20
4F%
62J LEG4 5,60
5,20 0,00
1,07 - 5,60
4,13
63A%
4G LEG 11,40
1,60 0,00 - 11,40
1,60
63M1%
4H LEG 0,40
2,70 0,00 - 0,40
2,70
4I Total LEG 3,60
37,90 0,00
0,00 - 3,60
37,90
44B LEG Acte neprezentate
3,30 0,00 la amenajarea
- anterioar
3,30 ă
63M1%
44C LEG 2,00
3,60 0,00 - 2,00
3,60
44D% Total 44 1,50
2,00 0,50
0,00 - 1,00
2,00
44M2 LEG
Total legea 1/2000 - 1,70 0,00 - 1,70
39,90 0,00 - 39,90
comuna Săcălăş
51P1% eni
51PP1 19,30 15,99 - 3,31
TOTAL LEGEA 1/2000
51P4% 51PP4 444,32
1,00 42,50
0,70 - 401,82
0,30
51P5% 51PP5 0,60 LEGEA 247/2005
0,10 - 0,50
57M1 LEG 0,20 Legea0,00
247/2005 -
comuna
- i e ti
Ş ş ş0,20
14A
58A LEG 1,10
11,10 0,00 - 1,10
11,10
14B
58B LEG 3,70
0,40 0,00 - 3,70
0,40
14C
58C LEG 1,20
8,70 0,00 - 1,20
8,70 Legea 247/2005
14D
58D LEG 2,40
0,30 0,00 - 2,40
0,30 com. Şişeşti
14E
58E LEG 4,20
1,00 0,00 - 4,20
1,00
14F
58F LEG 4,30
1,10 0,00 - 4,30
1,10
15A
58G LEG 17,90
4,70 0,00 - 17,90
4,70
15B
58A1 LEG 3,50
0,30 0,00 - 3,50
0,30
15C
59B LEG 2,80
6,20 0,00 - 2,80
6,20
15D
60 LEG 1,70
1,00 0,00 - 1,70
1,00
15V1
61A LEG 0,40
1,60 0,00 - 0,40
1,60
16A
61B LEG 3,50
4,70 0,00 - 3,50
4,70
18A%
61C 18A
LEG 9,40
0,80 2,88
0,00 - 6,52
0,80
18B
61E% LEG 1,60
0,47 0,00 - 1,60
0,47
19A
61M1 LEG 4,40
2,40 0,00 - 4,40
2,40
19B
61M2 LEG 4,20
0,40 0,00 - 4,20
0,40
19C
98B LEG 7,40
3,30 0,00
-0,02 - 7,40
3,32
19D
98D LEG 0,20
4,60 0,00 - 0,20
4,60
19E LEG
Total Legea 247/2005 - 1,90 0,00 - 1,90
118,67 18,34 - 100,33
comuna Dumbr
106M1% ăvi a
106MM 0,80 0,45 - 0,35
109A% 109A Legea
6,10 247/2005
4,28-
comuna Copalnic
- M ănăştur
1,82
42A
109B% LEG 9,30
0,40 0,00 - 9,30
0,40
42B
109C% LEG
109C 1,00
0,90 0,00
0,54 - 1,00
0,36
64A%
111% LEG
111 0,35
11,70 0,00
10,70 - 0,35
1,00
64C
132A LEG 0,10
0,50 0,00 - 0,10
0,50 Legea 247/2005
132B%
66B 132
LEG 1,00
0,20 0,21
0,00 -
- 0,79
0,20 com. Copalnic
132C LEG 2,30 0,00 - 2,30 Mănăştur
66C LEG
Total legea 247/2005 - 5,50 0,00 - 5,50
66D 99,50 19,06 -- 80,44
comuna ŞişeşLEG
ti 0,90 0,00 0,90
66M3 LEG 0,80 Legea 247/2005
0,00 - comuna - Dumbr 0,80
ăvi a
69A%
3A 69A
LEG 7,60
2,20 5,51
0,00 -
- 2,09
2,20
69B%
4A 69B
LEG 1,70
2,90 1,55
0,00 -
- 0,15
2,90
69C%
4B 69C
LEG 11,00
3,40 10,70
0,00 -
- 0,30
3,40 Legea 247/2005
134 LEG 0,50 0,00 - 0,50 com.
4C LEG 2,30 0,00 - 2,30
137M1% 137MM 1,20 0,48 - 0,72 Dumbrăvi a

(parcelă)
143 LEG 0,30 0,00 - 0,30
145% 145 0,90 0,40 - 0,50
comuna Copalnic 41,35 18,64 - 22,71
Mănăştur
Legea 247/2005 - comuna Coaş
71B LEG 10,80 0,00 - 10,80
71C LEG 11,10 0,00 - 11,10
71D% 71D 6,60 0,12 - 6,48 Legea 247/2005
75A LEG 8,10 0,00 - 8,10 com. Coaş
75B LEG 6,30 0,00 - 6,30
75C LEG 7,10 0,00 - 7,10
75D LEG 2,60 0,00 - 2,60
76A LEG 4,70 0,00 - 4,70
76B LEG 10,60 0,00 - 10,60
76C LEG 29,80 0,00 - 29,80
76D LEG 0,90 0,00 - 0,90
77A% 77 15,80 3,89 - 11,91
77B LEG 7,00 0,00 - 7,00
77C LEG 19,40 0,00 - 19,40
77D LEG 0,60 0,00 - 0,60
78A LEG 9,10 0,00 - 9,10
78B LEG 15,00 0,00 - 15,00
78C LEG 15,00 0,00 - 15,00
78D LEG 0,80 0,00 - 0,80
79B% 79B 4,40 0,81 - 3,59
85A LEG 9,00 0,00 - 9,00
85B LEG 4,40 0,00 - 4,40
85C LEG 3,30 0,00 - 3,30
85D LEG 0,70 0,00 - 0,70
85E LEG 3,20 0,00 - 3,20
85F LEG 2,20 0,00 - 2,20
85G LEG 9,30 0,00 - 9,30
85H LEG 1,60 0,00 - 1,60
85I LEG 2,20 0,00 - 2,20
85J LEG 0,40 0,00 - 0,40
85K LEG 2,60 0,00 - 2,60
85L LEG 3,60 0,00 - 3,60
85M LEG 1,30 0,00 - 1,30
85N LEG 1,00 0,00 - 1,00
85O LEG 1,30 0,00 - 1,30
86A LEG 6,20 0,00 - 6,20
86B LEG 5,00 0,00 - 5,00
86C LEG 6,40 0,00 - 6,40
86D LEG 1,40 0,00 - 1,40
86E LEG 0,50 0,00 - 0,50
88 LEG 2,60 0,00 - 2,60
90A LEG 9,70 0,00 - 9,70
90B% 90B 1,90 1,42 - 0,48
Total legea 247/2005 - 265,50 6,24 - 259,26
comuna Coaş

(parcelă)
80A% 80 17,71 7,18 - 10,53
80B LEG 0,80 0,00 - 0,80 Legea 247/2005
81A% 81 7,93 6,77 - 1,16 com. Remetea
Chioarului
147A LEG 1,30 0,00 - 1,30
comuna Remetea 27,74 13,95 - 13,79
Chioarului
Legea 247/2005 - comuna Săcălăşeni
63A% LEG 5,30 0,00 5,30 Legea 247/2005
63B LEG 3,20 0,30 2,90 com. Săcălăşeni
Total legea 247/2005 - 8,50 0,30 - 8,20
comuna Săcălăşeni
TOTAL LEGEA 561,26 76,53 - 484,73 0,00 0,00
247/2005
TOTAL LEGEA
18/1991+ LEGEA 1/2000 1063,50 149,72 - 913,78 0,00 0,00
+ LEGEA 247/2005
Diferen e datorate schimbării bazei cartografice
parcela parcela - - - - - -
veche nouă
1 1 21,30 18,61 - 2,69
12 12 7,90 7,59 - 0,31
17 17 37,90 37,11 - 0,79
18 18 5,38 5,31 - 0,07
21 21 13,90 12,42 - 1,48
24 24 10,20 10,11 - 0,09
27 27 2,40 2,37 - 0,03
28 28 32,65 30,75 - 1,90
30 30 13,20 12,60 - 0,60
34 34 18,70 15,70 - 3,00
36 36 12,90 12,84 - 0,06
41 41 11,30 11,19 - 0,11
51 51 33,19 33,18 - 0,01 Diferen e
63 63 0,30 0,00 - 0,30 rezultate ca
64 64 0,40 0,35 - 0,05 - urmare a
68 68 1,30 1,11 - 0,19 schimbării bazei
70 70 1,10 0,92 - 0,18 cartografice
71 71 11,02 10,43 - 0,59
72 72 0,90 0,72 - 0,18
79 79 2,41 1,67 - 0,74
80 80 7,18 4,23 - 2,95
81 81 6,77 3,22 - 3,55
94 94 18,20 17,15 - 1,05
95 95 27,60 25,56 - 2,04
101 101 1,80 1,78 - 0,02
107 107 2,00 1,93 - 0,07
116 116 1,00 0,92 - 0,08
124 124 1,00 0,75 - 0,25
125 125 1,00 0,88 - 0,12
Justificări
(parcelă)
(parcelă) tabel
precedentă actuală
2.4.1.
2.
(conti
nuare)
u.a. vechi u. a. nou Suprafa a la Diferen e
amenajarea
schimb rii bazei
+ - + -ă
126 126 2,70 2,64 - 1
133 133 0,90 0,87 - 21
135 135 0,84 0,49 -
136 136 0,70 0,68 - 0,30 -
141 141 2,80 2,79 -
144 144 3,00 2,79 - 0,19
148 148 0,04 0,00 - 1
Total diferen e în minus 315,88 291,66 - 22
24,22
3 3 -0,02 0,00 0,02 0,30
6 6 32,80 33,05 0,25
10 10 4,20 4,99 0,79 0,69
15 15 7,50 8,19 0,69 1
16 16 34,20 36,28 2,08 27
22 22 2,50 2,59 0,09
23 23 16,24 16,71 0,47 0,50
25 25 5,70 6,62 0,92
26 26 1,70 2,02 0,32 0,06
29 29 22,50 25,31 2,81 1
31 31 18,47 19,84 1,37 28
32 32 18,50 20,14 1,64
33 33 23,40 23,72 0,32 2,55
35 35 20,80 22,96 2,16
37 37 25,70 26,71 1,01 0,19
38 38 17,70 18,02 0,32 schimbării 1bazei
39 39 12,00 12,25 0,25 29
40 40 1,80 2,54 0,74
59 59 7,37 7,76 0,39 Diferen e
7,20 rezultate ca
66 66 16,00 16,28 0,28
urmare a
67 67 1,20 1,24 0,04 0,52
69 69 17,76 18,47 0,71 1 cartografice
90 90 12,32 12,48 0,16 30
98 98 6,38 6,52 0,14
99 99 1,10 1,16 0,06 3,40
100 100 2,80 2,88 0,08
104 104 1,00 1,43 0,43 0,46
106 106 6,35 7,56 1,21
108 108 1,50 1,85 0,35
111 111 10,70 11,70 1,00
112 112 4,10 4,15 0,05
113 113 1,20 1,97 0,77
114 114 0,10 0,24 0,14
115 115 2,60 3,36 0,76
117 117 9,68 10,59 0,91
118 118 0,40 0,43 0,03
(parcelă)
131 131 0,70 0,72 0,02 -
132 132 0,21 0,24 0,03 -
137 137 0,68 0,70 0,02 -
138 138 -0,08 0,00 0,08 - Diferen e
rezultate ca -
140 140 1,60 1,93 0,33 -
urmare a
142 142 1,30 1,69 0,39 - schimbării bazei
150 150 0,50 0,60 0,10 - cartografice
151 151 1,10 1,62 0,52 -
152 152 1,90 2,40 0,50 -
153 153 1,50 1,74 0,24 -
Total diferen e în plus 391,91 420,01 28,10 -
Total diferen e datorate
schimbării bazei 707,79 711,67 28,10 24,22
cartografice
Di
feren e
rezultate ca
urmare a
cartografice
-
TABEL
2.4.2. Eviden a mişcărilor de suprafa ă din fondul1 forestier
E
Documentul de Scopul modificări efectuate Modifică ri în suprafa a Scoateri tempo
aprobare fondului forestier fondul fore
denumirea unită i de la care
Nr. provine terenul sau Unită ile Scoateri
crt. Felul beneficiarul scoaterii amenajistice
Intrări definitive SOLD Suprafa
documentu
Nr. Data definitive ori temporare din din fondul ă Termen
lui fondul forestier forestier
ha ha ha ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Suprafa a fondului forestier U.P. I Chiuzbaia la 01.01.2004 - - 1181,10
1 Legea 18/1991 - Acte neprezentate la amenajarea anterioară
2 Titlu de 1898/8 22.06.1994 Madaras Maria 3% - 1.00 1180.10
proprietate
3 Titlu de 1898/84 22.06.1994 Breban Pavel 3% - 1.00 1179.10
proprietate
4 Legea 1/2000 - Acte neprezentate la amenajarea anterioară
5 PVPP 232 16.02.2002 Primăria Dumbrăvi a 52B% - 3.30 1175.80
6 Total acte neprezentate la
amenajarea anterioară - 5.30 1175.80
Intrări în fond forestier ca urmare a revocării titlurilor de proprietate 430/2002 şi 2476/2003
7 23% 2.10 - 1177.90
8 28A 17.50 - 1195.40
9 Hotărârea 28B 21.70 - 1217.10
Suprafe e intrate în fondul
10 Comisiei 29A 20.90 - 1238.00
forestier proprietate publică a
11 jude ene 29B 1.20 - 1239.20
statului ca urmare a revocării
12 pentru sta- 29C 2.10 - 1241.30
de către Comisia Jude eană
13 bilirea 29D 7.00 - 1248.30
(H.C.J. 342/07.12.2006) a
14 dreptu- 342 07.12.2006 29E 1.70 - 1250.00
titlului de proprietate nr.
15 lui de 29F 4.00 - 1254.00
430/09.09.2002, eliberat pe
16 proprie- 29G 0.60 - 1254.60
baza Procesului Verbal
17 tate privată 29V1 0.60 - 1255.20
de punere în posesie
18 asupra tere- nr.233/16.02.2002 29V2 0.70 - 1255.90
19 nurilor 30A 33.10 - 1289.00
20 30B 2.60 - 1291.60
21 40A 12.70 - 1304.30
Documentul de Modifică ri în suprafa a fondului Scoateri temporare din fondul
aprobare Scopul modificări efectuate forestier Defrişări
forestier
denumirea unită i de la care Unită ile Intrări Suprafa ă fără scotere Semnătura
Nr. Scoateri
Felul provine terenul sau beneficiarul
crt. amenajistice Intrări definitive Suprafa ă
documentul scoaterii definitive ori temporare SOLD Data
Nr. Data din fondul forestier din fondul Termen
ui reprimiri
forestier
ha ha ha ha ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
22 40B 4.40 - 1308.70
23 40C 15.00 - 1323.70
24 40D 9.30 - 1333.00
25 40E 1.20 - 1334.20
26 40F 5.80 - 1340.00
27 40R1 1.10 - 1341.10
28 41A 1.20 - 1342.30
29 41B 33.60 - 1375.90
30 Hotărârea 41C 53.80 - 1429.70
31 Suprafe e intrate în fondul 41D 7.60 - 1437.30
Comisiei forestier proprietate publică a
32 41E 6.10 - 1443.40
jude ene statului ca urmare a revocării de
33 41F 0.50 - 1443.90
pentru sta- către Comisia Jude eană
34 342 07.12.2006 (H.C.J. 342/07.12.2006) a titlului 41R1 0.50 - 1444.40
bilirea dreptu-
35 lui de proprie- de proprietate nr. 430/09.09.2002, 41V1 0.30 - 1444.70
36 tate privată eliberat pe baza Procesului Verbal 41V2 0.20 - 1444.90
37 asupra tere- de punere în posesie 42A 4.40 - 1449.30
38 nurilor nr.233/16.02.2002 42B 28.50 - 1477.80
39 42C 2.20 - 1480.00
40 42D 11.50 - 1491.50
41 42E 1.00 - 1492.50
42 43A 23.00 - 1515.50
43 43B 34.10 - 1549.60
44 43C 1.20 - 1550.80
45 43D 1.70 - 1552.50
46 43E 1.40 - 1553.90
47 44A 15.80 - 1569.70

forestier
denumirea unită i de la care fără scotere Semnătura
Nr. Unită ile Scoateri
provine terenul sau beneficiarul din fondul şefului de ocol
crt. Felul amenajistice definitive
documentul scoaterii definitive ori temporare SOLD Data forestier silvic
din fondul forestier din fondul Termen
forestier reprimiri
ha ha ha ha ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
48 44B 10.40 - 1580.10
49 44C 17.00 - 1597.10
50 44D 0.80 - 1597.90
Intrări Suprafa ă
51 44E 0.80 - 1598.70
52 45A 7.30 - 1606.00
53 45B 0.60 - 1606.60
54 45C 47.00 - 1653.60
55 45D 5.10 - 1658.70
56 45E 0.80 - 1659.50
57 Hotărârea Suprafe e intrate în fondul 45F 14.70 - 1674.20
58 Comisiei forestier proprietate publică a 45V1 0.50 - 1674.70
59 jude ene statului ca urmare a revocării de 45V2 0.30 - 1675.00
60 pentru sta- către Comisia Jude eană 46A 11.60 - 1686.60
61 bilirea dreptu- 342 07.12.2006 (H.C.J. 342/07.12.2006) a titlului 46B 13.40 - 1700.00
62 lui de proprie- de proprietate nr. 430/09.09.2002, 47A 30.50 - 1730.50
63 eliberat pe baza Procesului Verbal 47B 14.50 - 1745.00
64 asupra tere- de punere în posesie 47C 0.50 - 1745.50
65 nurilor nr.233/16.02.2002 48 17.10 - 1762.60
66 54B% 24.20 - 1786.80
67 55B 6.00 - 1792.80
68 tate privată 55C 2.80 - 1795.60
69 55D 1.00 - 1796.60
70 55E 10.00 - 1806.60
71 55F 3.80 - 1810.40
72 55V1 1.30 - 1811.70
73 56A 1.60 - 1813.30
74 56B 28.60 - 1841.90

forestier
forestier reprimiri
ha ha ha ha ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
75 57C% 9.00 - 1850.90
76 57D% 0.80 - 1851.70
77 57E 3.30 - 1855.00
78 57F 0.90 - 1855.90
79 57G 2.00 - 1857.90
80 57V1 1.30 - 1859.20
81 58A 0.80 - 1860.00
82 58B 9.50 - 1869.50
83 58C 3.90 - 1873.40
84 Hotărârea Suprafe e intrate în fondul 58D 2.50 - 1875.90
85 Comisiei forestier proprietate publică a 58E 9.10 - 1885.00
86 jude ene statului ca urmare a revocării de 59A% 13.00 - 1898.00
87 pentru sta- către Comisia Jude eană 59B% 10.10 - 1908.10
88 bilirea dreptu- 342 07.12.2006 (H.C.J. 342/07.12.2006) a titlului 59C 9.30 - 1917.40
89 lui de proprie- de proprietate nr. 430/09.09.2002, 59D% 3.80 - 1921.20
90 eliberat pe baza Procesului Verbal 59E% 3.90 - 1925.10
91 asupra tere- de punere în posesie 59F 4.20 - 1929.30
92 nurilor nr.233/16.02.2002 59G 2.80 - 1932.10
93 59H 1.50 - 1933.60
94 59V1 0.40 - 1934.00
95 60A 1.80 - 1935.80
96 60B 11.10 - 1946.90
97 60C 31.50 - 1978.40
98 60D 3.10 - 1981.50
99 60E 0.90 - 1982.40
100 60F 0.70 - 1983.10
101 61A 3.70 - 1986.80
tate privată
forestier
denumirea unită i de la care Unită ile fără scotere Semnătura
Nr. Scoateri
ui reprimiri
forestier
ha ha ha ha ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
102 61D 5.30 - 1992.10
103 61E 5.00 - 1997.10
104 62A 6.80 - 2003.90
105 62D 3.00 - 2006.90
106 63A 4.80 - 2011.70
107 63B 9.60 - 2021.30
108 64A 20.40 - 2041.70
109 64C 3.20 - 2044.90
110 Hotărârea 64D 7.20 - 2052.10
111 Suprafe e intrate în fondul 64E 12.70 - 2064.80
112 64F 5.30 - 2070.10
113 64N1 0.30 - 2070.40
114 342 07.12.2006 (H.C.J. 342/07.12.2006) a titlului 64N2 0.20 - 2070.60
bilirea dreptu-
115 lui de proprie- de proprietate nr. 430/09.09.2002, 64N3 0.20 - 2070.80
116 tate privată eliberat pe baza Procesului Verbal 65A 0.40 - 2071.20
117 asupra tere- de punere în posesie 65B 1.70 - 2072.90
118 nurilor nr.233/16.02.2002 65C 6.80 - 2079.70
119 65D 0.70 - 2080.40
120 65E 0.50 - 2080.90
121 65F 5.00 - 2085.90
122 65G 0.40 - 2086.30
123 65N1 3.80 - 2090.10
124 65N2 0.20 - 2090.30
125 65N3 0.40 - 2090.70
126 65N4 0.40 - 2091.10
127 65N5 0.70 - 2091.80
forestier
Nr. Scoateri
ui reprimiri
forestier
ha ha ha ha ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
128 65T1 0.20 - 2092.00
129 66A 26.20 - 2118.20
130 66B% 0.40 - 2118.60
131 66C 1.20 - 2119.80
132 66D 4.30 - 2124.10
133 66R1 0.30 - 2124.40
134 66V1 0.20 - 2124.60
135 67A% 16.70 - 2141.30
136 Hotărârea 67B 3.20 - 2144.50
137 Suprafe e intrate în fondul 68 22.40 - 2166.90
138 69A 6.30 - 2173.20
139 69B 10.80 - 2184.00
140 342 07.12.2006 (H.C.J. 342/07.12.2006) a titlului 69C 1.90 - 2185.90
bilirea dreptu-
141 lui de proprie- de proprietate nr. 430/09.09.2002, 69M1 0.40 - 2186.30
142 tate privată eliberat pe baza Procesului Verbal 80A 4.70 - 2191.00
144 nurilor nr.233/16.02.2002 80C 14.10 - 2214.50
145 80R1 2.00 - 2216.50
146 81A 3.80 - 2220.30
147 81B 3.30 - 2223.60
148 81C 1.10 - 2224.70
149 81R1 0.10 - 2224.80
150 82A 2.50 - 2227.30
151 82B 2.00 - 2229.30
152 82C 6.50 - 2235.80
153 82D 0.50 - 2236.30
forestier
Nr. Scoateri
Felul provine terenul sau beneficiarul Intrări Suprafa ă
ui reprimiri
forestier
ha ha ha ha ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
154 Hotărârea 82R1 1.30 - 2237.60
155 Comisiei Suprafe e intrate în fondul forestier 83A 6.20 - 2243.80
156 Jude ene proprietate publică a statului ca urmare 83B 15.00 - 2258.80
pentru a revocării de către Comisia Jude ean
stabilirea
342 07.12.2006 (H.C.J. 342/07.12.2006) a titlului de
dreptu- proprietate nr. 430/09.09.2002, eliberat
157 lui de 83V1 0.50 - 2259.30
pe baza Procesului Verbal de punere în
proprietate posesie nr.233/16.02.2002
privată asupra
terenurilor
- Total - 1083,50 - 2259,30
158 60C1 0.10 - 2259.40
159 96A% 11.60 - 2271.00
160 Hotărârea Suprafe e intrate în fondul 96B 3.00 - 2274.00
161 Comisiei forestier proprietate publică a 98C% 7.30 - 2281.30
162 jude ene statului ca urmare a revocării de 99A 10.70 - 2292.00
163 pentru sta- către Comisia Jude eană 99B 0.30 - 2292.30
164 bilirea dreptu- 342 07.12.2006 (H.C.J. 342/07.12.2006) a titlului 100A% 18.30 - 2310.60
165 lui de proprie- de proprietate nr. 430/09.09.2002, 100B 0.40 - 2311.00
166 tate privată eliberat pe baza Procesului Verbal 101B 11.20 - 2322.20
168 nurilor nr. 4573/05.08.2003 104B 5.30 - 2330.70
169 105A 0.30 - 2331.00
170 105C1 1.20 - 2332.20
- Total - 72,90 - 2332,20
- Total intrări - 1156,40 - 2332,20
171 Proces 23% - 2.10 2330.10
172 verbal 8296 08.10.2008 Consiliul Local Baia Sprie 28A - 17.50 2312.60
173 de punere 28B - 21.70 2290.90
174 în posesie 29A - 20.90 2270.00
Documentul de cări efectuate scoaterii definitive ori temporare

Nr.
aprobare Scopul modifi denumirea unită i de la care din fondul forestier
crt. Felul
documentul provine terenul sau beneficiarul
OLD Data
Unită ile Modifică ri în suprafa a fondului din Scoateri temporare din fondul Termen
fondul forestier reprimiri Defrişări
amenajistice forestier for fără scotere Semnătura
Scoateri estier din fondul şefului de ocol
definitive forestier silvic
ha ha ha ha ha
Intrări Suprafa ă
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
175 29B - 1.20 2268.80
176 29C - 2.10 2266.70
177 29D - 7.00 2259.70
178 29E - 1.70 2258.00
179 29F - 4.00 2254.00
180 29G - 0.60 2253.40
181 29V1 - 0.60 2252.80
182 29V2 - 0.70 2252.10
183 30A - 33.10 2219.00
184 30B - 2.60 2216.40
185 40A - 12.70 2203.70
186 40B - 4.40 2199.30
Proces
verbal
188 8296 08.10.2008 Consiliul Local Baia Sprie 40D - 9.30 2175.00
187 de punere 40C - 15.00 2184.30
în posesie
190 40F - 5.80 2168.00
189 40E - 1.20 2173.80
191 40R1 - 1.10 2166.90
192 41A - 1.20 2165.70
193 41B - 33.60 2132.10
194 41C - 53.80 2078.30
195 41D - 7.60 2070.70
196 41E - 6.10 2064.60
197 41F - 0.50 2064.10
198 41R1 - 0.50 2063.60
199 41V1 - 0.30 2063.30
200 41V2 - 0.20 2063.10
201 42A - 4.40 2058.70

forestier
forestier reprimiri
ha ha ha ha ha
0
228 1 2 3 4 5 6- 0.50
47C 7 1762.50
8 9 10 11 12 13
202 Documentul de 42B - 28.50 2030.20 Scoateri temporare din fondul
203 aprobare 42C - ă ri în suprafa
Modific 2.20 a fondului
2028.00 forestier Defrişări
Scopul modificări efectuate forestier
204 42D -
Intrări 11.50 2016.50 Suprafa ă fără scotere Semnătura
denumirea unită i de la care
Nr.
205 Unit
42Eă ile - 1.00
Scoateri 2015.50 din fondul şefului de ocol
crt.
206 amenajistice
43A - 23.00
definitive 1992.50 forestier silvic
scoaterii definitive ori temporare Data
207 documentul din fondul forestier 43B - 34.10
din fondul
SOLD
1958.40 Termen
208 43C - forestier
1.20 1957.20 reprimiri
209 43D -
ha 1.70
ha 1955.50
ha ha ha
210 43E - 1.40 1954.10
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
211 44A - 15.80 1938.30
229 48 - 17.10 1745.40
212 44B - 10.40 1927.90
230 52A - 1.70 1743.70
213 44C - 17.00 1910.90
231 Proces 52B% - 3.60 1740.10
232 verbal 52C - 4.10 1736.00
215
233 8296 08.10.2008 Consiliul Local Baia Sprie 44E
52D -- 0.80
2.70 1909.30
1733.30
de punere
234 în posesie 54B% - 18.90 1714.40
217
235 45B
55B -- 0.60
6.00 1901.40
1708.40
218 45C - 47.00 1854.40
236 55C - 2.80 1705.60
219 45D - 5.10 1849.30
237 55D - 1.00 1704.60
220 45E - 0.80 1848.50
238 55E - 10.00 1694.60
221 45F - 14.70 1833.80
241
239 55F
56A - 3.801.60 1687.90
1690.80
222 45V1 - 0.50 1833.30
240 55V1 - 1.30 1689.50
223 Proces 45V2 - 0.30 1833.00
243 57C% - 9.00 1650.30
224 verbal 46A -- 11.60 1821.40
214
242 8296 08.10.2008 Consiliul Local Baia Sprie 44D
56B - 0.80
28.60 1910.10
1659.30
225 de punere 46B - 13.40 1808.00
226 în posesie 47A - 30.50 1777.50
216
244 45A
57D% -- 0.80
7.30 1902.00
1649.50
227 47B - 14.50 1763.00
245 57E - 3.30 1646.20
246 57F - 0.90 1645.30
247 57G - 2.00 1643.30
248 57V1 - 1.30 1642.00
249 58A - 0.80 1641.20
250 58B - 9.50 1631.70
251 58C - 3.90 1627.80
252 58D - 2.50 1625.30
253 58E - 9.10 1616.20
254 59A% - 13.00 1603.20
255 59B% - 10.10 1593.10
forestier
Nr. Scoateri
ui reprimiri
forestier
ha ha ha ha ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
256 59C - 9.30 1583.80
257 59D% - 3.80 1580.00
258 59E% - 3.90 1576.10
259 59F - 4.20 1571.90
260 59G - 2.80 1569.10
261 59H - 1.50 1567.60
262 59V1 - 0.40 1567.20
263 60A - 1.80 1565.40
264 60B - 11.10 1554.30
265 60C - 31.50 1522.80
266 60D - 3.10 1519.70
267 Proces 60E - 0.90 1518.80
268 verbal 8296 08.10.2008 Consiliul Local Baia Sprie 60F - 0.70 1518.10
269 de punere 61A - 3.70 1514.40
270 în posesie 61D - 5.30 1509.10
271 61E - 5.00 1504.10
272 62A - 6.80 1497.30
273 62D - 3.00 1494.30
274 63A - 4.80 1489.50
275 63B - 9.60 1479.90
276 64A - 20.40 1459.50
277 64C - 3.20 1456.30
278 64D - 7.20 1449.10
279 64E - 12.70 1436.40
280 64F - 5.30 1431.10
281 64N1 - 0.30 1430.80
forestier
Nr. Scoateri
ui reprimiri
forestier
ha ha ha ha ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
282 64N2 - 0.20 1430.60
283 64N3 - 0.20 1430.40
284 65A - 0.40 1430.00
285 65B - 1.70 1428.30
286 65C - 6.80 1421.50
287 65D - 0.70 1420.80
288 65E - 0.50 1420.30
289 65F - 5.00 1415.30
290 65G - 0.40 1414.90
291 65N1 - 3.80 1411.10
292 65N2 - 0.20 1410.90
293 Proces 65N3 - 0.40 1410.50
294 verbal 8296 08.10.2008 Consiliul Local Baia Sprie 65N4 - 0.40 1410.10
295 de punere 65N5 - 0.70 1409.40
296 în posesie 65T1 - 0.20 1409.20
297 66A - 26.20 1383.00
298 66B% - 0.40 1382.60
299 66C - 1.20 1381.40
300 66D - 4.30 1377.10
301 66R1 - 0.30 1376.80
302 66V1 - 0.20 1376.60
303 67A% - 16.70 1359.90
304 67B - 3.20 1356.70
305 68 - 22.40 1334.30
306 69A - 6.30 1328.00
307 69B - 10.80 1317.20
forestier
Documentul de denumirea unită i de la care Unită ile Modifică ri în suprafa a fondului
f ără scotere Semnătura
Scoateri temporare din fondul
Nr. Scoateri
Felul aprobare provine terenul sau beneficiarul
Scopul modificări efectuate forestier Defrişări
crt. amenajistice Intrări definitive
forestier Suprafa ă
documentul scoaterii definitive ori temporare
denumirea unită i de la care SOLD Data f ără scotere Semnătura
Nr. Data Unită ile din fondul Termen
ui Nr. Felul
din fondul forestier
provine terenul sau beneficiarul Scoateri reprimiri
crt. amenajistice forestier definitive
ha ă
scoaterii definitive ori temporare Intr ri Suprafa ă
documentul
Data ha ha
din fondul haSOLD haData
ui Nr. din fondul forestier Termen
forestier reprimiri
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
308 69C - 1.90ha ha
1315.30 ha ha ha
309 0 1 2 3 4 69M1 5 - 0.40 6 1314.90
7 8 9 10 11 12 13
310 334 80A 101B- 4.70- 1310.20
11.20 1179.00
311 Proces 80B - 9.40- 1300.80
335 103B 3.20 1175.80
312 verbal 80C - 14.10- 1286.70
336 8296 08.10.2008 Consiliul Local Baia Sprie 104B 5.30 1170.50
313 de punere 80R1 - 2.00- 1284.70
337 în posesie 105A 0.30 1170.20
314 338 81A 105C1- 3.80- 1280.90
1.20 1169.00
315 339 Total retrocedări Legea 1/2000 - Consiliul Local Baia Sprie 81B -- 3.30- 1277.60
1163.20 1169.00
316 340 Legea 247/2005 81C -- 1.10- 1276.50
- -
317 341 81R1 114A - 0.10- 1276.40
3.00 1166.00
318 PVPP 1034 29.02.2012 Parohia Reformată Baia Sprie82A - 2.50- 1273.90
342 114B% 0.08 1165.92
319 Proces
343 Total Legea 247/2005 82B -- 2.00- 1271.90
3,08 1165,92
320 verbal 82C -
4; 5; 6; 12; 14; 21; 32; 38; 6.50 1265.40
8296 08.10.2008 Consiliul Local Baia Sprie
321 de punere 82D -
50; 61; 63; 64; 72; 73; 74; 0.50 1264.90
322 în posesie
344 Diferen e rezultate ca urmare a schimbării bazei cartografice 82R1 -
75; 78; 87; 88; 90; 94; 95; 1.30
36.13 1263.60
- 1202.05
323 83A -
97; 98; 100; 101; 102; 104; 6.20 1257.40
324 83B 114 - 15.00 1242.40
325 83V1 -
2; 3; 7; 10; 11; 16; 17; 18; 0.50 1241.90
326 60C1 -
19; 20; 22; 24; 49; 62; 70; 0.10 1241.80
327 345 Diferen e rezultate ca urmare a schimbării bazei cartografice 96A%
71; 76; 77; 79; 84; 85; 86;
- 11.60- 35.71
1230.20 1166.34
328 89; 91; 92; 93; 96; 103; 105;
96B - 3.00 1227.20
329 98C% 106 - 7.30 1219.90
330 346 Total diferen e datorate schimbării bazei cartografice 99A -- 0.42
10.70 -
1209.20 1166.34
331 347 Suprafa a fondului forestier la 01.01.2013 99B -- 0.30- -
1208.90 1166.34
332 - 100A% - 18.30 1190.60
333 100B - 0.40 1190.20
NOTĂ : u.a. 27A%, din U.P. I Chiuzbaia, cu suprafa a de 0.70 ha, nu a făcut obiectul revocării de către Comisia Jude eană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor (prin
Hotărârea Comisiei Jude ene nr. 342 din 07.12.2006) a Titlului de Proprietate nr. 430/09.09.2002.
Documentul de aprobare Modificări în suprafa a fondului Scoateri temporare din fondul
Scopul modificării efectuate, forestier forestier Defrişări
denumirea unită ii de la care Unită ile fă ră Semnătura
Nr.
provine terenul sau beneficiarul amenajistice/ Intrări Scoateri Data
crt. Felul docu- SOLD Supraf.
Nr. Data scoaterii definitive sau temporare parcele def. din f.f. Termen repri-
mentului din fond forestier mirii
ha
U.P. II Şuior
Suprafa a fondului forestier la 01.01.2004 926,70 - - - - -
Intră ri în fond forestier ca urmare a revocă rii titlurilor de proprietate 430/2002 şi 2476/2003
1% 0,30 - 927,00 - - - - -
2A 0,90 - 927,90 - - - - -
2B 27,20 - 955,10 - - - - -
2C 1,70 - 956,80 - - - - -
2D 2,20 - 959,00 - - - - -
3A 16,80 - 975,80 - - - - -
3B 0,60 - 976,40 - - - - -
4A 19,20 - 995,60 - - - - -
Hotărârea Suprafe e intrate în fondul
forestier proprietate publică a 4B 0,50 - 996,10 - - - - -
Comisiei
statului ca urmare a revocării de 4C 1,40 - 997,50 - - - - -
jude ene pentru
către Comisia Jude eană (H.C.J. 5A 12,80 - 1010,30 - - - - -
348 stabilirea 342 07.12.2006 342/07.12.2006) a titlului de
dreptului de 5B% 2,00 - 1012,30 - - - - -
proprietate nr. 430/09.09.2002,
proprietate 5C 0,30 - 1012,60 - - - - -
eliberat pe baza Procesului Verbal
privată asupra
de punere în posesie 6A 34,30 - 1046,90 - - - - -
terenurilor
nr.233/16.02.2002
6B 1,20 - 1048,10 - - - - -
7A 9,00 - 1057,10 - - - - -
7B 1,60 - 1058,70 - - - - -
9A% 0,20 - 1058,90 - - - - -
65A 9,40 - 1068,30 - - - - -
65B 5,20 - 1073,50 - - - - -
65C 0,50 - 1074,00 - - - - -
65D 1,90 - 1075,90 - - - - -
Nr.
ha
65E 0,40 - 1076,30 - - - - -
65F 0,60 - 1076,90 - - - - -
65R1 0,90 - 1077,80 - - - - -
66A 3,70 - 1081,50 - - - - -
66B 32,70 - 1114,20 - - - - -
66C 2,40 - 1116,60 - - - - -
66R1 1,00 - 1117,60 - - - - -
67A 1,70 - 1119,30 - - - - -
67B 38,40 - 1157,70 - - - - -
Hotărârea Suprafe e intrate în fondul 67R1 0,60 - 1158,30 - - - - -
Comisiei 68A 9,90 - 1168,20 - - - - -
statului ca urmare a revocării de
jude ene pentru 68B 1,50 - 1169,70 - - - - -
către Comisia Jude eană (H.C.J.
349 stabilirea 342 07.12.2006 342/07.12.2006) a titlului de 68C 6,00 - 1175,70 - - - - -
dreptului de
proprietate nr. 430/09.09.2002, 68D 8,40 - 1184,10 - - - - -
proprietate
privată asupra 68E 0,90 - 1185,00 - - - - -
terenurilor 68R1 1,00 - 1186,00 - - - - -
nr.233/16.02.2002
69A 1,80 - 1187,80 - - - - -
69B 17,00 - 1204,80 - - - - -
69C 1,60 - 1206,40 - - - - -
69D 1,40 - 1207,80 - - - - -
69E 0,80 - 1208,60 - - - - -
69F 5,40 - 1214,00 - - - - -
69G 1,20 - 1215,20 - - - - -
69R1 0,60 - 1215,80 - - - - -
70A 1,00 - 1216,80 - - - - -
Nr.
ha
70B 6,00 - 1222,80 - - - - -
70C 4,60 - 1227,40 - - - - -
70D 5,20 - 1232,60 - - - - -
70E 1,80 - 1234,40 - - - - -
70F 6,80 - 1241,20 - - - - -
70G 0,70 - 1241,90 - - - - -
70R1 0,20 - 1242,10 - - - - -
71A% 2,00 - 1244,10 - - - - -
71B 14,70 - 1258,80 - - - - -
71C 0,80 - 1259,60 - - - - -
Suprafe e intrate în fondul 71D 3,80 - 1263,40 - - - - -
Hotărârea
forestier proprietate publică a 71E 8,20 - 1271,60 - - - - -
Comisiei
statului ca urmare a revocării de 71F 0,60 - 1272,20 - - - - -
jude ene pentru
către Comisia Jude eană (H.C.J. 72A 11,00 - 1283,20 - - - - -
stabilirea
350 342 07.12.2006 342/07.12.2006) a titlului de
dreptului de 72B 1,00 - 1284,20 - - - - -
proprietate 72C 0,90 - 1285,10 - - - - -
privată asupra
de punere în posesie 72D 0,60 - 1285,70 - - - - -
terenurilor
nr.233/16.02.2002
72E 0,40 - 1286,10 - - - - -
73A 4,70 - 1290,80 - - - - -
73B 12,30 - 1303,10 - - - - -
73C 0,80 - 1303,90 - - - - -
74A 12,90 - 1316,80 - - - - -
74B 0,80 - 1317,60 - - - - -
76A 8,00 - 1325,60 - - - - -
76B 0,60 - 1326,20 - - - - -
76R1 1,40 - 1327,60 - - - - -
76R2 0,80 - 1328,40 - - - - -
77A 3,60 - 1332,00 - - - - -
Nr.
ha
77B 1,00 - 1333,00 - - - - -
77R1 0,20 - 1333,20 - - - - -
81 1,20 - 1334,40 - - - - -
82 0,90 - 1335,30 - - - - -
83% 4,48 - 1339,78 - - - - -
84 0,80 - 1340,58 - - - - -
85% 1,74 - 1342,32 - - - - -
Hotărârea Suprafe e intrate în fondul 86A 0,40 - 1342,72 - - - - -
Comisiei 86B 4,00 - 1346,72 - - - - -
jude ene pentru 86C 2,00 - 1348,72 - - - - -
stabilirea
351 342 07.12.2006 342/07.12.2006) a titlului de 86D 16,00 - 1364,72 - - - - -
dreptului de
proprietate nr. 430/09.09.2002, 86E 4,10 - 1368,82 - - - - -
proprietate
privată asupra 86F 2,70 - 1371,52 - - - - -
terenurilor 86G 0,80 - 1372,32 - - - - -
nr.233/16.02.2002
86H 0,60 - 1372,92 - - - - -
86I 5,80 - 1378,72 - - - - -
87A 1,40 - 1380,12 - - - - -
87B 1,30 - 1381,42 - - - - -
87C 1,70 - 1383,12 - - - - -
87D% 14,38 - 1397,50 - - - - -
87E 0,50 - 1398,00 - - - - -
352 Total 471,30 - 1398,00 - - - - -
Nr.
ha
8% 8,10 - 1406,10 - - - - -
9A% 2,60 - 1408,70 - - - - -
9B 0,80 - 1409,50 - - - - -
9C 5,90 - 1415,40 - - - - -
9D 1,60 - 1417,00 - - - - -
9E 0,90 - 1417,90 - - - - -
9F 0,60 - 1418,50 - - - - -
9G 0,80 - 1419,30 - - - - -
10A 2,90 - 1422,20 - - - - -
10B 6,50 - 1428,70 - - - - -
Suprafe e intrate în fondul 11A 1,50 - 1430,20 - - - - -
Hotărârea
forestier proprietate publică a 11B 6,00 - 1436,20 - - - - -
Comisiei
statului ca urmare a revocării de 11C 4,80 - 1441,00 - - - - -
jude ene pentru
către Comisia Jude eană (H.C.J. 11D 1,40 - 1442,40 - - - - -
stabilirea
353 342 07.12.2006 342/07.12.2006) a titlului de
dreptului de 11E 2,50 - 1444,90 - - - - -
proprietate 11F 5,90 - 1450,80 - - - - -
privată asupra
de punere în posesie 11G 7,00 - 1457,80 - - - - -
terenurilor
nr.4573/05.08.2003
12A 29,10 - 1486,90 - - - - -
12B 1,10 - 1488,00 - - - - -
12C 2,20 - 1490,20 - - - - -
12D 1,10 - 1491,30 - - - - -
13A 12,50 - 1503,80 - - - - -
13B 4,40 - 1508,20 - - - - -
14A 15,50 - 1523,70 - - - - -
14B 7,80 - 1531,50 - - - - -
14C 8,40 - 1539,90 - - - - -
14D 1,80 - 1541,70 - - - - -
15A 0,80 - 1542,50 - - - - -
Nr.
ha
15B 0,80 - 1543,30 - - - - -
15C 0,40 - 1543,70 - - - - -
15D 1,50 - 1545,20 - - - - -
15E 3,80 - 1549,00 - - - - -
15F 1,50 - 1550,50 - - - - -
15G 7,20 - 1557,70 - - - - -
16A 4,80 - 1562,50 - - - - -
16B 6,70 - 1569,20 - - - - -
16C 0,20 - 1569,40 - - - - -
17A 3,50 - 1572,90 - - - - -
Suprafe e intrate în fondul 17B 2,80 - 1575,70 - - - - -
Hotărârea
forestier proprietate publică a 17C 2,30 - 1578,00 - - - - -
Comisiei
statului ca urmare a revocării de 17D 4,50 - 1582,50 - - - - -
jude ene pentru
către Comisia Jude eană (H.C.J. 17E 1,00 - 1583,50 - - - - -
stabilirea
354 342 07.12.2006 342/07.12.2006) a titlului de
dreptului de 18A 6,30 - 1589,80 - - - - -
proprietate 18B 15,40 - 1605,20 - - - - -
privată asupra
de punere în posesie 18C 1,50 - 1606,70 - - - - -
terenurilor
nr.4573/05.08.2003
19A 3,50 - 1610,20 - - - - -
19B 2,90 - 1613,10 - - - - -
19C 0,80 - 1613,90 - - - - -
19D 0,80 - 1614,70 - - - - -
20A 5,40 - 1620,10 - - - - -
20B 11,10 - 1631,20 - - - - -
20C 0,60 - 1631,80 - - - - -
20D 1,40 - 1633,20 - - - - -
20E 1,00 - 1634,20 - - - - -
21A 5,10 - 1639,30 - - - - -
21B 1,00 - 1640,30 - - - - -
Nr.
ha
21C 2,10 - 1642,40 - - - - -
22A 3,30 - 1645,70 - - - - -
22B 2,40 - 1648,10 - - - - -
22C 6,80 - 1654,90 - - - - -
22D 0,80 - 1655,70 - - - - -
22E 1,50 - 1657,20 - - - - -
23A 5,90 - 1663,10 - - - - -
23B 9,20 - 1672,30 - - - - -
23C 5,70 - 1678,00 - - - - -
24 1,70 - 1679,70 - - - - -
Suprafe e intrate în fondul 25 5,00 - 1684,70 - - - - -
Hotărârea
forestier proprietate publică a 26A 14,70 - 1699,40 - - - - -
Comisiei
statului ca urmare a revocării de 26B 3,90 - 1703,30 - - - - -
jude ene pentru
către Comisia Jude eană (H.C.J. 26C 1,00 - 1704,30 - - - - -
stabilirea
355 342 07.12.2006 342/07.12.2006) a titlului de
dreptului de 26D 0,70 - 1705,00 - - - - -
proprietate 27A 6,10 - 1711,10 - - - - -
privată asupra
de punere în posesie 27B 2,50 - 1713,60 - - - - -
terenurilor
nr.4573/05.08.2003
27C 10,50 - 1724,10 - - - - -
27D 0,50 - 1724,60 - - - - -
27E 1,20 - 1725,80 - - - - -
28A 6,00 - 1731,80 - - - - -
28B 1,80 - 1733,60 - - - - -
28C 15,00 - 1748,60 - - - - -
28D 0,20 - 1748,80 - - - - -
28E 0,60 - 1749,40 - - - - -
29A 28,80 - 1778,20 - - - - -
29B 0,90 - 1779,10 - - - - -
29C 0,30 - 1779,40 - - - - -
Nr.
ha
29N1 0,20 - 1779,60 - - - - -
30A 28,30 - 1807,90 - - - - -
30B 0,60 - 1808,50 - - - - -
30C 0,60 - 1809,10 - - - - -
30D 1,20 - 1810,30 - - - - -
Hotărârea Suprafe e intrate în fondul 30E 8,70 - 1819,00 - - - - -
Comisiei 31A 1,50 - 1820,50 - - - - -
jude ene pentru 31B 3,00 - 1823,50 - - - - -
stabilirea
356 342 07.12.2006 342/07.12.2006) a titlului de 31C 4,00 - 1827,50 - - - - -
dreptului de
proprietate nr. 2476/12.08.2003, 31D 4,70 - 1832,20 - - - - -
proprietate
privată asupra 31E 8,50 - 1840,70 - - - - -
terenurilor 31F 1,70 - 1842,40 - - - - -
nr.4573/05.08.2003
31G 3,10 - 1845,50 - - - - -
32A 3,00 - 1848,50 - - - - -
32B 2,60 - 1851,10 - - - - -
32C 0,50 - 1851,60 - - - - -
32D 3,10 - 1854,70 - - - - -
357 Total 456,70 - 1854,70 - - - - -
358 Total intrări 928,00 - 1854,70 - - - - -
Retrocedări - Legea 1/2000 - Consiliul Local Baia Sprie
1% - 0,30 1854,40 - - - - -
2A - 0,90 1853,50 - - - - -
2B - 27,20 1826,30 - - - - -
Proces verbal de 2C - 1,70 1824,60 - - - - -
359 8296 8.10.2008 Consiliul Local Baia Sprie
punere în posesie 2D - 2,20 1822,40 - - - - -
3A - 16,80 1805,60 - - - - -
3B - 0,60 1805,00 - - - - -
4A - 19,20 1785,80 - - - - -
Nr.
ha
4C - 1,40 1784,40 - - - - -
5A - 12,80 1771,60 - - - - -
5B% - 2,00 1769,60 - - - - -
5C - 0,30 1769,30 - - - - -
6A - 34,30 1735,00 - - - - -
6B - 1,20 1733,80 - - - - -
7A - 9,00 1724,80 - - - - -
7B - 1,60 1723,20 - - - - -
8% - 8,10 1715,10 - - - - -
9A - 2,80 1712,30 - - - - -
9B - 0,80 1711,50 - - - - -
9C - 5,90 1705,60 - - - - -
9D - 1,60 1704,00 - - - - -
Proces verbal de 9E - 0,90 1703,10 - - - - -
punere în posesie 9F - 0,60 1702,50 - - - - -
9G - 0,80 1701,70 - - - - -
10A - 2,90 1698,80 - - - - -
10B - 6,50 1692,30 - - - - -
11A - 1,50 1690,80 - - - - -
11B - 6,00 1684,80 - - - - -
11C - 4,80 1680,00 - - - - -
11D - 1,40 1678,60 - - - - -
11E - 2,50 1676,10 - - - - -
11F - 5,90 1670,20 - - - - -
11G - 7,00 1663,20 - - - - -
12A - 29,10 1634,10 - - - - -
12B - 1,10 1633,00 - - - - -
12C - 2,20 1630,80 - - - - -
Nr.
ha
12D - 1,10 1629,70 - - - - -
13A - 12,50 1617,20 - - - - -
13B - 4,40 1612,80 - - - - -
14A - 15,50 1597,30 - - - - -
14B - 7,80 1589,50 - - - - -
14C - 8,40 1581,10 - - - - -
14D - 1,80 1579,30 - - - - -
15A - 0,80 1578,50 - - - - -
15B - 0,80 1577,70 - - - - -
15C - 0,40 1577,30 - - - - -
15D - 1,50 1575,80 - - - - -
15E - 3,80 1572,00 - - - - -
15F - 1,50 1570,50 - - - - -
Proces verbal de 15G - 7,20 1563,30 - - - - -
punere în posesie 16A - 4,80 1558,50 - - - - -
16B - 6,70 1551,80 - - - - -
16C - 0,20 1551,60 - - - - -
17A - 3,50 1548,10 - - - - -
17B - 2,80 1545,30 - - - - -
17C - 2,30 1543,00 - - - - -
17D - 4,50 1538,50 - - - - -
17E - 1,00 1537,50 - - - - -
18A - 6,30 1531,20 - - - - -
18B - 15,40 1515,80 - - - - -
18C - 1,50 1514,30 - - - - -
19A - 3,50 1510,80 - - - - -
19B - 2,90 1507,90 - - - - -
19C - 0,80 1507,10 - - - - -
Nr.
ha
19D - 0,80 1506,30 - - - - -
20A - 5,40 1500,90 - - - - -
20B - 11,10 1489,80 - - - - -
20C - 0,60 1489,20 - - - - -
20D - 1,40 1487,80 - - - - -
20E - 1,00 1486,80 - - - - -
21A - 5,10 1481,70 - - - - -
21B - 1,00 1480,70 - - - - -
21C - 2,10 1478,60 - - - - -
22A - 3,30 1475,30 - - - - -
22B - 2,40 1472,90 - - - - -
22C - 6,80 1466,10 - - - - -
22D - 0,80 1465,30 - - - - -
23B - 9,20 1448,70 - - - - -
23C - 5,70 1443,00 - - - - -
24 - 1,70 1441,30 - - - - -
25 - 5,00 1436,30 - - - - -
26A - 14,70 1421,60 - - - - -
26B - 3,90 1417,70 - - - - -
26C - 1,00 1416,70 - - - - -
26D - 0,70 1416,00 - - - - -
27A - 6,10 1409,90 - - - - -
27B - 2,50 1407,40 - - - - -
27C - 10,50 1396,90 - - - - -
27D - 0,50 1396,40 - - - - -
27E - 1,20 1395,20 - - - - -
Nr.
ha
28A - 6,00 1389,20 - - - - -
28B - 1,80 1387,40 - - - - -
28C - 15,00 1372,40 - - - - -
28D - 0,20 1372,20 - - - - -
28E - 0,60 1371,60 - - - - -
29A - 28,80 1342,80 - - - - -
29B - 0,90 1341,90 - - - - -
29C - 0,30 1341,60 - - - - -
29N1 - 0,20 1341,40 - - - - -
30A - 28,30 1313,10 - - - - -
30B - 0,60 1312,50 - - - - -
30C - 0,60 1311,90 - - - - -
30D - 1,20 1310,70 - - - - -
31B - 3,00 1297,50 - - - - -
31C - 4,00 1293,50 - - - - -
31D - 4,70 1288,80 - - - - -
31E - 8,50 1280,30 - - - - -
31F - 1,70 1278,60 - - - - -
31G - 3,10 1275,50 - - - - -
32A - 3,00 1272,50 - - - - -
32B - 2,60 1269,90 - - - - -
32C - 0,50 1269,40 - - - - -
32D - 3,10 1266,30 - - - - -
52E - 0,80 1265,50 - - - - -
52H - 4,20 1261,30 - - - - -
52I - 5,50 1255,80 - - - - -
Nr.
ha
52R3 - 3,10 1252,70 - - - - -
52R4 - 0,90 1251,80 - - - - -
53A - 2,10 1249,70 - - - - -
53C - 3,20 1246,50 - - - - -
53D - 8,90 1237,60 - - - - -
53E - 4,00 1233,60 - - - - -
53G - 2,00 1231,60 - - - - -
54A - 5,00 1226,60 - - - - -
54B - 4,50 1222,10 - - - - -
54C - 15,60 1206,50 - - - - -
54D - 5,80 1200,70 - - - - -
54E - 3,40 1197,30 - - - - -
54F - 0,80 1196,50 - - - - -
Proces verbal de 55A - 13,00 1183,50 - - - - -
punere în posesie 55B - 2,30 1181,20 - - - - -
55C - 2,40 1178,80 - - - - -
56A - 4,60 1174,20 - - - - -
56B - 26,50 1147,70 - - - - -
58B - 9,70 1138,00 - - - - -
58C - 5,30 1132,70 - - - - -
58T1 - 0,70 1132,00 - - - - -
59D - 3,00 1129,00 - - - - -
59E - 1,40 1127,60 - - - - -
60A - 7,00 1120,60 - - - - -
60R1 - 1,20 1119,40 - - - - -
67A - 1,70 1117,70 - - - - -
67B - 38,40 1079,30 - - - - -
67R1 - 0,60 1078,70 - - - - -
Nr.
ha
68A - 9,90 1068,80 - - - - -
68B - 1,50 1067,30 - - - - -
68C - 6,00 1061,30 - - - - -
68D - 8,40 1052,90 - - - - -
68E - 0,90 1052,00 - - - - -
68R1 - 1,00 1051,00 - - - - -
69A - 1,80 1049,20 - - - - -
69B - 17,00 1032,20 - - - - -
69C - 1,60 1030,60 - - - - -
69D - 1,40 1029,20 - - - - -
69E - 0,80 1028,40 - - - - -
69F - 5,40 1023,00 - - - - -
69G - 1,20 1021,80 - - - - -
Proces verbal de 69R1 - 0,60 1021,20 - - - - -
70B - 6,00 1014,20 - - - - -
70C - 4,60 1009,60 - - - - -
70D - 5,20 1004,40 - - - - -
70E - 1,80 1002,60 - - - - -
70F - 6,80 995,80 - - - - -
70G - 0,70 995,10 - - - - -
70R1 - 0,20 994,90 - - - - -
71A - 11,10 983,80 - - - - -
71B - 14,70 969,10 - - - - -
71C - 0,80 968,30 - - - - -
71D - 3,80 964,50 - - - - -
71E - 8,20 956,30 - - - - -
71F - 0,60 955,70 - - - - -
Nr.
ha
71R1 - 0,80 954,90 - - - - -
72A - 11,00 943,90 - - - - -
72B - 1,00 942,90 - - - - -
72C - 0,90 942,00 - - - - -
72D - 0,60 941,40 - - - - -
72E - 0,40 941,00 - - - - -
73A - 4,70 936,30 - - - - -
73B - 12,30 924,00 - - - - -
73C - 0,80 923,20 - - - - -
74A - 12,90 910,30 - - - - -
74B - 0,80 909,50 - - - - -
76A - 8,00 901,50 - - - - -
76B - 0,60 900,90 - - - - -
Proces verbal de 76R1 - 1,40 899,50 - - - - -
punere în posesie 76R2 - 0,80 898,70 - - - - -
77A - 3,60 895,10 - - - - -
77B - 1,00 894,10 - - - - -
77R1 - 0,20 893,90 - - - - -
81 - 1,20 892,70 - - - - -
82 - 0,90 891,80 - - - - -
83% - 4,48 887,32 - - - - -
84 - 0,80 886,52 - - - - -
85% - 1,74 884,78 - - - - -
86A - 0,40 884,38 - - - - -
86B - 4,00 880,38 - - - - -
86C - 2,00 878,38 - - - - -
86D - 16,00 862,38 - - - - -
86E - 4,10 858,28 - - - - -
Nr.
ha
86F - 2,70 855,58 - - - - -
86G - 0,80 854,78 - - - - -
86H - 0,60 854,18 - - - - -
86I - 5,80 848,38 - - - - -
Proces verbal de 87A - 1,40 846,98 - - - - -
punere în posesie 87B - 1,30 845,68 - - - - -
87C - 1,70 843,98 - - - - -
87D% - 14,38 829,60 - - - - -
87E - 0,50 829,10 - - - - -
91L1 - 0,50 828,60 - - - - -
368 Total retrocedări Legea 1/2000 - Consiliul Local Baia Sprie - 1026,10 828,60 - - - - -
Scoateri definitive de suprafe e din fondul forestier
369 Decizie 9 02.03.2012 S.C. Concazmar Prod Com S.R.L. 58A% - 0,11 828,49 - - - - -

I.T.R.S.V.
Decizie S.C. Elleti Com Trans S.R.L. 31A1% - 0,18 828,31 - - - - -
370 76 23.10.2012
I.T.R.S.V. Borşa 31V1 - 0,60 827,71 - - - - -
35A% - 0,25 827,46 - - - - -
36A% - 0,94 826,52 - - - - -
36B% - 1,43 825,09 - - - - -
43% - 0,24 824,85 - - - - -
44A% - 12,93 811,92 - - - - -
45A - 2,40 809,52 - - - - -
371 Ordin MAPDR 785 27.10.2004 S.C. Turist Şuior S.R.L. Baia Sprie
45B% - 0,82 808,70 - - - - -
45F - 0,20 808,50 - - - - -
45G - 1,20 807,30 - - - - -
51B% - 0,10 807,20 - - - - -
51C% - 2,87 804,33 - - - - -
51D% - 0,16 804,17 - - - - -
Nr.
ha
52G% - 0,68 803,49 - - - - -
52K% - 1,16 802,33 - - - - -
52R1% - 0,36 801,97 - - - - -
372 Ordin MAPDR 785 27.10.2004 S.C. Turist Şuior S.R.L. Baia Sprie
53B% - 1,68 800,29 - - - - -
53F% - 0,60 799,69 - - - - -
53R1% - 0,44 799,25 - - - - -
52B% - 0,11 799,14 - - - - -
Decizie 52D - 0,28 798,86 - - - - -
373 43 22.03.2007 SC Adiral
I.T.R.S.V. 52F% - 0,46 798,40 - - - - -
52R2% - 0,11 798,29 - - - - -
Decizie 50C% - 0,45 797,84 - - - - -
374 42 22.03.2007 SC Coza Media
I.T.R.S.V. 52K% - 0,53 797,31 - - - - -
52B% - 0,07 797,24 - - - - -
Decizie 52C% - 0,13 797,11 - - - - -
375 41 22.03.2007 SC Coza Rent
I.T.R.S.V. 52R1% - 0,72 796,39 - - - - -
52R2% - 0,06 796,33 - - - - -
52G% - 0,13 796,20 - - - - -
52J% - 0,19 796,01 - - - - -
376 Decizie 44 22.03.2007 SC Cozmircom 52R1% - 0,13 795,88 - - - - -
I.T.R.S.V.
53B% - 0,10 795,78 - - - - -
53R1% - 0,44 795,34 - - - - -
377 Total scoateri definitive din fondul forestier - 33,26 795,34 - - - - -
Intrări de suprafe e în fond forestier ca urmare a compensărilor pentru scoaterile definitive din fondul forestier
378 Decizie 9 02.03.2012 S.C. Concazmar Prod Com S.R.L. 95% 1,27 - 796,61 - - - - -
I.T.R.S.V.
379 Decizie 76 23.10.2012 S.C. Elleti Com Trans S.R.L. 95% 5,53 - 802,14 - - - - -
I.T.R.S.V. Borşa
Nr.
ha
380 Decizie 78 02.11.2012 S.C. Hydrotech Electric S.R.L. 94 0,25 - 802,39 - - - - -
I.T.R.S.V. Cluj-Napoca
381 Total intrări ca urmare a compensărilor 7,05 - 802,39 - - - - -
1; 5; 33; 35; 36; 38;
Diferen e rezultate ca urmare a schimbării bazei cartografice 40; 42; 44; 45; 47;
382 34,17 - 836,56 - - - - -
48; 51; 52; 53; 57;
59; 64; 78; 80; 88
34; 37; 39; 41; 43;
383 Diferen e rezultate ca urmare a schimbării bazei cartografice 46; 49; 50; 55; 58; - 44,03 792,53 - - - - -
61; 62; 63; 79
384 Total diferen e datorate schimbării bazei cartografice - 9,86 792,53 - - - - -
Suprafa a fondului forestier la 01.01.2013 792,53 - - - - -
-
forestier
Nr. Scoateri
ui reprimiri
forestier
ha ha ha ha ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
- U.P. III Cavnic
- Suprafa a fondului forestier la 01.01.2004 2671,70
Acte de retrocedare neidentificate la amenajarea precedentă - - -
385 Titlu de 60471 29.08.1996 4M1 1.000
proprietate Mihalca Vasile 2670.70
386 Titlu de 43615 21.05.1999 4M1 0.280
proprietate Rad Virgil 2670.42
387 Titlu de 6030 08.01.1999 4M1 0.320
proprietate Vaida Gheorghe 2670.10
388 Titlu de 44246 14.08.1997 5M1 0.260
proprietate Corzan Dumitru 2669.84
389 Titlu de 60471 13.05.1996 14M3 0.780
proprietate Tarta Flore 2669.06
390 Titlu de 44246/78 20.07.1997 18M1 0.740
proprietate Petrehus Vasile 2668.32
391 Titlu de 60471/49 20.04.1996 18M1 0.970
proprietate Cotofan Ionut 2667.35
392 Titlu de 529/54 26.08.1993 18M1 1.280
proprietate Rotar Maria 2666.07
393 Titlu de 60099/79 16.11.1995 22 0.700
proprietate Farcas Ioan 2665.37
394 Titlu de 6070/27 11.02.1999 34 0.750
proprietate Goloman Gavril 2664.62
395 Titlu de 60099 16.05.1995 106 1.000
proprietate Petrule Stefan 2663.62
forestier
Nr. Scoateri
ui reprimiri
forestier
ha ha ha ha ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
396 Titlu de 60471/32 16.11.1995 120A 0.560
proprietate Cernestean Vasile 2663.06
397 Titlu de 6099/55 24.08.1995 125 0.400
proprietate Mihalca Gheorghe 2662.66
398 Titlu de 6090/17 30.06.1999 145A 0.300
proprietate Pop Gavril 2662.36
399 Titlu de 60069/89 20.04.1995 146 0.700
proprietate Cinta Vasile 2661.66
400 Titlu de 60471/22 24.09.1995 146 0.340
proprietate Petrehus Valeria 2661.32
401 Titlu de 60471/22 24.09.1995 146 0.500
proprietate Trif Ioana 2660.82
402 Titlu de 6071/22 24.09.1995 146 0.330
proprietate Ciocotisan Onita 2660.49
403 Titlu de 60069/90 27.04.1995 146 0.620
proprietate Barbut Ana, Tetisan 2659.87
404 Titlu de 40069/88 20.04.1995 147M1 1.000
proprietate Tamas Liviu 2658.87
405 Titlu de 4426/55 30.05.1997 147M1 1.000
proprietate Cosma Cornel 2657.87
406 Titlu de 60099/37 16.05.1995 147M1 0.710
proprietate Rogoz Vasile 2657.16
407 Titlu de 60069/91 27.04.1995 147M1 0.720
proprietate Ciocas Aurel 2656.44
408 Titlu de 60069/87 20.04.1995 147M1 0.260
proprietate Dradean Ioan 2656.18
409 Total Legea 18/1991 - - 15,52 2656,18
forestier
Nr. Scoateri
ui reprimiri
forestier
ha ha ha ha ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
410 Titlu de 1195 05.02.2003 3A 1.600
proprietate Parohia Copalnic 2654.58
411 Proces 1452 23.08.2002 4M1 0.370
verbal Micle Vasile 2654.21
412 Proces 1433 23.08.2002 4M1 0.300
verbal Rad Veronica 2653.91
413 Proces 1434 23.08.2002 4M1 0.360
verbal Petrus Ioan 2653.55
414 Proces 1441 23.08.2002 4M1 1.000
verbal Petrus Ileana 2652.55
415 Proces 1284 11.07.2002 4M1 1.200
verbal Petrus Alexandru 2651.35
416 Proces 5 24.06.2003 5M1 1.720
verbal Balaj Aurelia 2649.63
417 Proces 3656 17.07.2003 5M1 1.720
verbal Mihalca Ileana 2647.91
418 Proces 95 12.11.2002 5M1 3.000
verbal Parohia Berinta 2644.91
419 Proces 1374 23.08.2002 5M1 0.900
verbal Mihalca Ioan 2644.01
420 Proces 1350 22.08.2002 5M1 0.500
verbal Almasan Teodor 2643.51
421 Proces 9 13.07.2001 5M1 1.000
verbal Ghete Cornel 2642.51
422 Titlu de 2638 22.10.2002 9A 1.000
proprietate Ungur Cornel 2641.51
forestier
Nr. Scoateri
ui reprimiri
forestier
ha ha ha ha ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
423 Titlu de 1680 08.04.2003 14M3 0.970
proprietate Cotofan Ionut 2640.54
424 Titlu de 2684 26.02.2003 14M3 0.680
proprietate Rus Cornel 2639.86
425 Titlu de 1688 14.06.2003 Prim ria Copalnic M n tur 19 5.400
proprietate ă ă ăş 2634.46
426 Proces 955 17.07.2003 26B 2.400
verbal Parohia Copalnic Mănăştur 2632.06
427 Titlu de 2647 26.02.2002 26B 0.290
proprietate Chira Stefan 2631.77
428 Proces 63 30.10.2002 33A 1.000
verbal Bud Ioana 2630.77
429 Proces 1409 22.08.2002 105M1 0.540
verbal Dragomir Silviu 2630.23
430 Titlu de 52986 21.12.2002 106 0.650
proprietate Mihalca Doina 2629.58
431 Titlu de 52986 21.12.2002 106 1.000
proprietate Cont Cornelia 2628.58
432 Titlu de 1682 23.04.2003 115M1 1.400
proprietate Ungur Sarb Ioan 2627.18
433 Titlu de 1677 21.04.2003 115M1 1.400
434 Titlu de 1679 08.04.2003 119 1.200
proprietate Rat Stefan 2624.58
435 Proces 52 02.07.2003 128 0.900
verbal Dragos Antoaneta 2623.68
forestier
Nr. Scoateri
ui reprimiri
forestier
ha ha ha ha ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
436 Proces 95 05.08.2002 130 4.200
verbal Parohia Vad 2619.48
437 Proces 1450 23.08.2002 131 0.140
verbal Marc Nastasia 2619.34
438 Proces 678 14.09.2002 131 0.260
verbal Marc Nastasia 2619.08
439 Proces 674 10.09.2002 131 0.500
verbal Marc Parasca 2618.58
440 Proces 1599 05.09.2002 145B 0.520
verbal Les Valer 2618.06
441 Proces 1599 05.09.2002 145B 0.450
verbal Les Aurelia 2617.61
442 Proces 1599 05.09.2002 145B 0.430
verbal Les Simion 2617.18
443 Proces 5687 25.11.2002 146 0.660
verbal Tamas Liviu 2616.52
444 Titlu de 1668 15.11.2002 146 1.000
proprietate Tamas Gheorghe 2615.52
445 Titlu de 1667 15.11.2002 146 1.000
proprietate Grigor Liviu 2614.52
446 Titlu de 6237 16.10.2001 146 1.000
proprietate Ciceu Gheorghe 2613.52
447 Titlu de 2667 16.10.2003 146 1.720
proprietate Ciceu Gheorghe 2611.80
448 Titlu de 1683 08.04.2003 147M1 1.000
proprietate Cosma Dorin 2610.80
forestier
Nr. Scoateri
ui reprimiri
forestier
ha ha ha ha ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
449 Titlu de 2640 26.02.2003 147M1 1.000
proprietate Fane Ioan 2609.80
450 Proces 15 11.12.2002 147M1 0.620
verbal Cernestean Ioan 2609.18
451 Titlu de 52986/53 30.07.2001 147M1 0.210
proprietate Rad Onisim 2608.97
452 Proces 222 21.11.2002 153 0.400
verbal Pop Gavril 2608.57
453 Total Legea 1/2000 - - 47,61 2608,57
454 Total acte de retrocedare neidentificate la amenajarea precedentă - 63,13 2608,57
455 Legea 1/2000 - - -
456 Proces 2474 19.07.2005 3A - 0.27
verbal Pop Viorica 2608.30
457 Proces 2469 18.07.2005 3A - 0.27
verbal Micle Ioan 2608.03
458 Titlu de 60069/88 22.05.2005 10 - 0.20
459 Titlu de 6236 14.01.2004 19 - 0.74
proprietate Petrehus Cornelia 2607.09
460 Titlu de 60099/54 21.05.2005 21J - 0.30
proprietate Dulf Viorica 2606.79
461 Proces 3 13.10.2004 30A - 5.94
verbal Surani Cornel 2600.85
462 Proces 2 13.10.2004 33A - 3.18
verbal Fat Alexa 2597.67
463 Proces 8 01.09.2004 33A - 1.25
verbal Pop Gheorghe şi al ii 2596.42
forestier
Nr. Scoateri
ui reprimiri
forestier
ha ha ha ha ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
464 Titlu de 6236 14.11.2004 119 - 0.26 2596.16
proprietate Petrehus Cornelia
465 Proces 2969 22.05.2005 125 - 0.50 2595.66
verbal Pasca Ioan
466 Titlu de 4137 30.02.2005 127 - 1.60 2594.06
proprietate Bob Maria
467 Proces 2640 07.12.2000 146 - 0.33 2595.73
verbal Fane Ioan, Petrehus Ioan
468 Total Legea 1/2000 - - 14,84 2593,73
469 Legea 247/2005 - - - -
470 Titlu de 6765 03.06.2010 4M1 - 0.35 2593.38
proprietate Faur Sabin
471 Titlu de 6769 03.06.2010 4M1 - 0.50 2592.88
proprietate Ciocas Ioan
472 Proces 1206 18.04.2011 9A - 0.78 2592.10
verbal Horja Vladimir
473 Proces 4483 01.10.2009 9A - 1.72 2590.38
verbal Micle Zorica
474 Proces 4482 05.05.2009 9A - 0.11 2590.27
verbal Mihaila Nicolae
475 Proces 2166 18.04.2011 9A - 0.13 2590.14
verbal Ungur Ioan
476 Proces 2166 18.04.2011 9B - 0.40 2589.74
verbal Ungur Ioan
477 Proces 2166 18.04.2011 9M1 - 3.80 2585.94
verbal Ungur Ioan
forestier
Nr. Scoateri
ui reprimiri
forestier
ha ha ha ha ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
478 Proces 2166 18.04.2011 9M2 - 1.00
verbal Ungur Ioan 2584.94
479 Proces 4034 27.04.2009 10 - 0.18
verbal Roman Stefan 2584.76
480 Proces 4033 27.04.2009 10 - 0.22
verbal Horja Vladimir 2584.54
481 Proces 4999 22.10.2007 11 - 15.10
verbal Parohia Carpinis 2569.44
482 Proces 4999 22.10.2007 12A - 5.90
483 Proces 4999 22.10.2007 12B - 3.80
484 Proces 4999 22.10.2007 12C - 3.60
485 Proces 4999 22.10.2007 12D - 2.80
486 Proces 4999 22.10.2007 12E - 1.10
487 Proces 4999 22.10.2007 12F - 3.50
488 Proces 4999 22.10.2007 12M1 - 2.60
489 Proces 4999 22.10.2007 13A - 2.90
490 Proces 4999 22.10.2007 13B - 2.20
forestier
Nr. Scoateri
ui reprimiri
forestier
ha ha ha ha ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
491 Proces 4999 22.10.2007 13C - 0.50
492 Proces 4999 22.10.2007 13M1 - 3.20
493 Proces 4999 22.10.2007 14A - 0.60
494 Proces 4999 22.10.2007 14B - 0.80
495 Proces 4999 22.10.2007 14C - 6.50
496 Proces 4999 22.10.2007 14D - 0.50
497 Proces 2167 18.05.2009 14M1 - 0.60
verbal Fane Maria 2528.34
498 Proces 4480 22.09.2009 14M2 - 0.60
verbal Pop Dumitru 2527.74
499 Proces 4034 27.10.2009 14M3 - 0.27
verbal Roman Stefan 2527.47
500 Proces 4901 03.01.2011 17A - 3.00
verbal Petrehus Axente 2524.47
501 Proces 4999 22.10.2007 17B - 6.41
502 Proces 4901 03.01.2011 17B - 3.99
503 Proces 4999 22.10.2007 17C - 16.83
forestier
Nr. Scoateri
ui reprimiri
forestier
ha ha ha ha ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
504 Proces 4853 01.11.2006 17C - 0.43
505 Proces 4852 01.11.2006 17C - 0.74
verbal Petrehus Vasile 2496.07
506 Proces 4999 22.10.2007 17D - 11.30
507 Proces 4999 22.10.2007 17E - 0.70
508 Proces 2232 21.06.2010 18A - 1.50
verbal Parohia Fauresti 2482.57
509 Proces 2232 21.06.2010 18B - 3.60
verbal Parohia Fauresti 2478.97
510 Proces 2201 18.06.2010 18M1 - 0.07
verbal Pop Vasile 2478.90
511 Proces 4999 22.10.2007 19 - 0.70
512 Proces 324 02.02.2010 21A - 0.80
verbal Comosesoratul Berinta 2477.40
513 Proces 324 02.02.2010 21B - 1.70
514 Proces 324 02.02.2010 21C - 2.10
515 Proces 324 02.02.2010 21D - 2.50
516 Proces 324 02.02.2010 21E - 0.90
forestier
Nr. Scoateri
ui reprimiri
forestier
ha ha ha ha ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
517 Proces 324 02.02.2010 21F - 2.10
518 Proces 324 02.02.2010 21G - 0.98
519 Proces 325 02.02.2010 21G - 0.12
520 Proces 325 02.02.2010 21H - 2.00
521 Proces 325 02.02.2010 21I - 0.50
522 Proces 325 02.02.2010 21K - 2.10
523 Proces 325 02.02.2010 21L - 1.00
524 Proces 405 16.05.2009 27 - 0.38
verbal Costin Dorin 2461.02
525 Proces 3063 05.29.2008 28A - 0.57
verbal Pode Ileana 2460.45
526 Proces 3063 05.29.2008 28M2 - 0.20
verbal Pode Ileana 2460.25
527 Proces 1030 14.02.2012 30A - 1.27
verbal Fat Gheorghe 2458.98
528 Proces 1483 05.19.2010 43A - 3.50
verbal Primăria Cavnic 2455.48
529 Proces 1483 05.19.2010 43B - 7.10
forestier
Nr. Scoateri
ui reprimiri
forestier
ha ha ha ha ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
530 Proces 1483 05.19.2010 43C - 14.20
531 Proces 1483 05.19.2010 43D - 9.90
532 Proces 1483 05.19.2010 44B - 15.30
533 Proces 1483 05.19.2010 44C - 4.30
534 Proces 1483 05.19.2010 44F - 2.50
535 Proces 1483 05.19.2010 44G - 7.20
536 Proces 1483 05.19.2010 45A - 4.10
537 Proces 1483 05.19.2010 45B - 1.10
538 Proces 1483 05.19.2010 45C - 1.10
539 Proces 1483 05.19.2010 46A - 2.30
540 Proces 1483 05.19.2010 46B - 4.20
541 Proces 1483 05.19.2010 46C - 2.70
542 Proces 1483 05.19.2010 46E - 1.50
forestier
Nr. Scoateri
ui reprimiri
forestier
ha ha ha ha ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
543 Proces 1483 05.19.2010 46G - 1.10
544 Proces 1483 05.19.2010 47A - 11.50
545 Proces 1483 05.19.2010 48A - 11.30
546 Proces 1483 05.19.2010 48B - 3.30
547 Proces 1483 05.19.2010 48C - 5.30
548 Proces 1483 05.19.2010 48D - 2.10
549 Proces 1483 05.19.2010 48E - 4.60
550 Proces 1483 05.19.2010 48F - 1.10
551 Proces 1483 05.19.2010 48G - 0.60
552 Proces 1483 05.19.2010 48H - 0.80
553 Proces 1483 05.19.2010 49A - 12.80
554 Proces 1483 05.19.2010 49B - 3.60
555 Proces 1483 05.19.2010 49C - 4.00
Documentul de Scopul modificări efectuate Modifică ri în suprafa a Scoateri temporare din
aprobare fondul forestier Defrişări
denumirea unită i de la care fondului forestier
Unită ile fără scotere Semnătura
Nr. provine terenul sau Scoateri
crt. Felul beneficiarul scoaterii amenajistice
Intrări definitive SOLD Suprafa
documentu Data
Nr. Data definitive ori temporare din din fondul ă Termen
lui fondul forestier reprimiri
forestier
ha ha ha ha ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
556 Proces 1483 05.19.2010 49D - 1.78
557 Proces 1483 05.19.2010 84B - 32.90
558 Proces 1483 05.19.2010 84C - 0.90
559 Proces 1483 05.19.2010 90G - 2.09
560 Proces 1483 05.19.2010 91C - 8.40
561 Proces 1483 05.19.2010 91D - 1.30
562 Proces 1483 05.19.2010 91E - 5.50
563 Proces 1483 05.19.2010 91F - 0.60
564 Proces 1483 05.19.2010 91I - 5.20
565 Proces 1483 05.19.2010 92D - 8.60
566 Proces 1483 05.19.2010 92E - 4.70
567 Proces 1483 05.19.2010 92F - 1.00
568 Proces 1483 05.19.2010 92G - 1.10
forestier
Nr. Scoateri
ui reprimiri
forestier
ha ha ha ha ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
569 Proces 1483 05.19.2010 92H - 1.40
570 Proces 1483 05.19.2010 92I - 0.90
571 Proces 1483 05.19.2010 92J - 0.60
572 Proces 1483 05.19.2010 92N1 - 0.10
573 Proces 1483 05.19.2010 93A - 1.30
574 Proces 1483 05.19.2010 93B - 1.20
575 Proces 1483 05.19.2010 93C - 0.90
576 Proces 1483 05.19.2010 93D - 0.50
577 Proces 1483 05.19.2010 93E - 1.90
578 Proces 1483 05.19.2010 93F - 1.80
579 Proces 1483 05.19.2010 93G - 1.20
580 Proces 1483 05.19.2010 93H - 3.70
581 Proces 1483 05.19.2010 93I - 0.90
forestier
Nr. Scoateri
ui reprimiri
forestier
ha ha ha ha ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
582 Proces 1483 05.19.2010 93J - 1.70
583 Proces 1483 05.19.2010 93K - 0.70
584 Proces 1483 05.19.2010 93L - 8.40
585 Proces 1483 05.19.2010 93M - 3.90
586 Proces 1483 05.19.2010 93N - 0.50
587 Proces 1483 05.19.2010 93O - 1.20
588 Proces 1483 05.19.2010 93P - 1.40
589 Proces 1483 05.19.2010 93R - 0.90
590 Proces 1483 05.19.2010 93S - 2.20
591 Proces 1483 05.19.2010 93T - 0.40
592 Proces 1483 05.19.2010 93U - 3.90
593 Proces 1483 05.19.2010 93V - 4.30
594 Proces 1483 05.19.2010 93N1 - 2.30
forestier
Nr. Scoateri
ui reprimiri
forestier
ha ha ha ha ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
595 Proces 1483 05.19.2010 93N2 - 1.30
596 Proces 1483 05.19.2010 93N3 - 0.30
597 Proces 1483 05.19.2010 93N4 - 0.80
598 Proces 1483 05.19.2010 93N5 - 0.60
599 Proces 1483 05.19.2010 93N6 - 0.20
600 Proces 1483 05.19.2010 94A - 1.60
601 Proces 1483 05.19.2010 94B - 2.77
602 Proces 1483 05.19.2010 94F - 1.40
603 Proces 1483 05.19.2010 94G - 3.70
604 Proces 1483 05.19.2010 94I - 0.30
605 Proces 1483 05.19.2010 95H - 2.77
606 Proces 1483 05.19.2010 98P1 - 0.10
607 Titlu de 20851 27.08.2010 102 - 0.19
proprietate Gliguta Maria 2177.58
forestier
Nr. Scoateri
ui reprimiri
forestier
ha ha ha ha ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
608 Proces 4999 22.10.2007 116 - 4.20
609 Proces 4480 22.09.2009 117 - 0.28
verbal Pop Dumitru 2173.10
610 Proces 4999 22.10.2007 119 - 0.50
611 Proces 4999 22.10.2007 120A - 1.16
612 Proces 726 06.17.2010 120A - 0.28
verbal Les Augustin 2171.16
613 Titlu de 20248 31.04.2009 122 - 0.43
proprietate Pop Vasile 2170.73
614 Proces 516 16.02.2010 123 - 0.80
verbal Ungur Ioan 2169.93
615 Proces 4702 12.14.2009 127 - 0.20
verbal Bisztricki Leontina 2169.73
616 Proces 4999 22.10.2007 146 - 5.80
617 Proces 4034 27.04.2009 146 - 1.60
verbal Roman Vasile 2162.33
618 Proces 325 02.02.2010 148A1 - 1.10
619 Proces 325 02.02.2010 150P1 - 0.20
620 Total legea 247/2005 - - 432.70 2161.03
621 Total suprafa ă retrocedată - - 510.67 2161.03
forestier
Nr. Scoateri
ui reprimiri
forestier
ha ha ha ha ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
3, 7, 8, 18, 21, 22, 23, 24, 26, 28, 31, 32,
33, 34, 36, 41, 42, 45, 46, 47, 51, 52, 53,
55, 57, 58, 60, 61, 62, 64, 66, 69, 70, 71,
Diferen e rezultate ca urmare a schimbării 74, 76, 78, 80, 82, 83, 86, 88, 89, 90, 91,
622 58.89 - 2219.92
bazei cartografice 92, 95, 96, 97, 101, 102, 103, 104, 106,
112, 117, 119, 121, 123, 124, 126, 132,
134, 137, 138, 142, 143, 149, 152, 155,
156, 157, 159, 160, 161, 162, 163
1, 2, 4, 9, 25, 27, 29, 30, 37, 40, 44, 49,
Diferen e rezultate ca urmare a schimbării 50, 54, 56, 59, 63, 67, 68, 72, 73, 75, 77,
623 79, 81, 84, 85, 87, 94, 100, 105, 120, - 31.59 2188.33
bazei cartografice
122, 127, 129, 130, 135, 136, 139, 140,
141, 144, 147, 151, 154, 158
624 Total - 58,89 542,26 2188,33
625 Suprafa a fondului forestier la 01.01.2013 - - - 2188,33
-
forestier
denumirea unită i de la care Unită ile Intrări Suprafa ă fără scotere Semnătura
Nr. Scoateri
ui reprimiri
forestier
ha ha ha ha ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
UP IV Dumbrăvi a
626 Suprafata fondului forestier la data de 01.01.2004 - - - 1645,90
627 LEGEA 18/1991
628 Legea 18/1991 - comuna Şişeşti
629 Acte de retrocedare neidentificate la amenajarea anterioară
630 Titlu de 528/81 25.10.1994 Pop Augustin, Gros Parasca 21B% - 0,70 1645,20
proprietate
631 Titlu de 528/70 25.10.1994 Goloman Elisabeta 23A% - 0,86 1644,34
proprietate
632 Titlu de 528/78 25.10.1994 Dan Iustina 28C% - 0,84 1643,50
proprietate
633 Titlu de 528/79 25.10.1994 Fat Aurel 28C% - 0,71 1642,79
proprietate
634 Titlu de 59945/24 02.06.1995 Tura Vasile 128A% - 1,00 1641,79
proprietate
635 Titlu de 59945/27 02.06.1995 Costin Ioana 128A% - 0,68 1641,11
proprietate
636 Titlu de 59945/21 02.06.1995 Bile Todor 128A% - 0,59 1640,52
proprietate
637 Titlu de 59945/22 02.06.1995 Tura Alexandru 128A% - 0,15 1640,37
proprietate
638 Titlu de 59945/33 02.06.1995 Gavrincea Maria 128A% - 0,59 1639,78
proprietate
639 Titlu de 59945/32 02.06.1995 Salajan Gavril 133 - 1,00 1638,78
proprietate
640 Total - - 7,12 1638,78
641 Total legea 18/1991 - comuna Şişeşti - - 7,12 1638,78
Documentul de forestier Scoateri temporare din fondul

Modifică ri în suprafa a fondului
aprobare Scopul modificări efectuate forestier
forestier
Nr. denumirea unită i de la care Unită ile Scoateri
crt. amenajistice definitive
reprimiri fără scotere Semnătura din fondul şefului de ocol forestier silvic
Defrişări
ha ha ha ha ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
642 Legea 18/1991 – comuna Dumbrăvi a
60088 13.09.1994 Dradean Sabina 3M1% Intr-ări 0,76 1638,02 Suprafa ă
proprietate
60133 13.08.1994 Costin Teodora 3M1% - 1,00 1637,02
proprietate
Titlu de 60129 08.11.1994 Sarca Gheorghe 3M1% - 0,30 1636,72
644 Procesverbalde
proprietate

657
Titlu de 60129 08.11.1994 David Anisia 3M1% - 0,57 1636,15
645 Procesverbalde
proprietate

658
Titlu de 60088 13.09.1994 Magurean Ana 3M1% - 0,59 1635,56
646 Procesverbalde
proprietate

659
Titlu de 60481/85 16.05.1994 Borcuti Viorel 56% - 0,40 1635,16
647 punereînposesie
Titlu de
660
Titlu de 60133/4 20.04.1994 Bondre Vasile 56% - 0,40 1634,76
Titlu de
661
Procesverbalde 60481/86 16.05.1994 Zoicas Viorica 56% - 0,40 1634,36
Titlu de
662
Procesverbalde 60481/89 16.05.1994 Fane Dumitru 56% - 0,40 1633,96
Titlu de
663
Procesverbalde 60481/93 16.05.1994 Botos Maria 56% - 0,40 1633,56
Titlu de
664
Procesverbalde 60481 16.05.1994 Bob Dumitru 56% - 0,40 1633,16
Titlu de
665
Procesverbalde 60431/90 16.05.1994 Sabo Vasile 56% - 0,40 1632,76
Titlu de
666
Procesverbalde 180048/95 16.05.1994 Solomon Maria 56% - 0,40 1632,36
654 punereTitlu posesie
în de
667
Procesverbalde
655 Titlu de
668 Documentul de Scoateri temporare din fondul
Procesverbalde Modifică ri în suprafa a fondului
656 Titlu de aprobare Scopul modificări efectuate forestier Defrişări
669 forestier
fără scotere Semnătura
Nr. denumirea unită i de la care Unită ile Scoateri
Titlu de provine terenul sau beneficiarul din fondul şefului de ocol
crt.
670 Felul amenajistice definitive forestier silvic
forestier reprimiri
ha ha ha ha ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
60481/96 16.05.1994 Pavel Mihai 56% - 0,40 1631,96
punereînposesie
60133/3 20.04.1994 Zoicas Floare 56% - 0,40 1631,56
punereînposesie
60481/91 16.05.1994 Borcuti Vasile 56% - 0,40 1631,16
punereînposesie Intrări Suprafa ă
60133/97 21.04.1994 Balanescu Alexandru 56% - 1,00 1630,16
proprietate
60129/18 12.10.1994 Stef Viorel 59C% - 0,57 1629,59
proprietate
Titlu de 60129/20 12.10.1994 Trif Dorel 59C% - 0,17 1629,42
671 proprietate

Titlu de 60129/13 16.05.1994 Tetisan Ioan 59C% - 1,00 1628,42
672 proprietate

Titlu de 60129/21 12.10.1994 Pop Viorel 59C% - 0,43 1627,99
673 proprietate

60129/16 12.10.1994 Trif Vasile 59C% - 0,97 1627,02
proprietate
60129/17 12.10.1994 Lenghel Vasile 59C% - 1,00 1626,02
proprietate
Procesverbalde 60129/19 12.10.1994 Pop Valeria 59C% - 0,97 1625,05
678 proprietate
Procesverbalde 60129/15 12.10.1994 Berciu Aristina 59M1 - 0,50 1624,55
679 proprietate
Procesverbalde 60129/14 12.10.1994 Lenghel Vasile 59M2 - 0,30 1624,25
680 proprietate
Procesverbalde 60133/93 13.09.1994 Cetatan Ioan 138M1% - 0,86 1623,39
681 proprietate
Documentul de
Procesverbalde Modifică ri în suprafa a fondului Scoateri temporare din fondul
682 aprobare Scopul modificări efectuate forestier Defrişări
forestier
Procesverbalde denumirea unită i de la care fără scotere Semnătura
Nr.
683 Unită ile Scoateri
forestier reprimiri
ha ha ha ha ha
0 1
Procesverbalde 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
687
60133/91 13.09.1994 Pricop Avram 138M1% - 0,62 1622,77
proprietate
60129 08.11.1994 Cetatan Avram 138M1% - 1,00 1621,77
proprietate
60133 13.09.1994 Pricop Vasile 139M1 - 0,50 1621,27
proprietate
674 Total - 17,51 1621,27
675 Total legea 18/1991 - comuna Dumbrăvi a - 17,51 1621,27
676 Legea 18/1991 - comuna Copalnic Mănăştur -
677 Acte de retrocedare neidentificate la amenajarea anterioară -
356 06.01.1998 Pop Emil 65M1% - 0,36 1620,91
punereînposesie
355 06.01.1998 Moje Alexandru 65M1% - 0,24 1620,67
punereînposesie
359 06.01.1998 Hoban Ana 65M1% - 0,10 1620,57
punereînposesie
Intrări Suprafa ă
481 14.02.1998 Nechita Vasile 65M1% - 0,18 1620,39
punereînposesie
482 14.02.1998 Nechita Valer 65M1% - 0,18 1620,21
punereînposesie
Procesverbalde 1422 10.10.1997 Ghete Stefan 66M2% - 0,23 1619,98

684 Total legea 18/1991 - comuna Copalnic Mănăştur - 1,29 1619,98
685
-
Procesverbalde 805 28.11.1994 Rat Rozalia 80A% - 1,00 1618,98
Procesverbalde
694 Documentul de Modifică ri în suprafa a fondului Scoateri temporare din fondul
Procesverbalde forestier
695 denumirea unită i de la care fără scotere Semnătura
Felul
crt. Procesverbalde amenajistice definitive
696 documentul scoaterii definitive ori temporare SOLD Data forestier silvic
forestier reprimiri
ha ha ha ha ha
Procesverbalde
0
699 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Procesverbalde 1022 28.11.1993 Bretan Stefan 80A% - 0,31 1618,67
689 Procesverbalde
Total legea 18/1991 - comuna Remetea Chioarului - 1,31 1618,67
701
690 TOTAL LEGEA 18/1991 - 27,23 1618,67
691 Procesverbalde LEGEA 1/2000 -
702
692 Legea 1/2000 - comuna Şişeşti -
4 13.10.2004 Filip Valeria,etc Laschia34 28F% - 0,30 1618,37
punereînposesie
28F% - 0,30 1618,07
Sprie,MV20/37
Procesverbalde
706
6 13.10.2004 Fat Ghe,,Danesti 17 109A% - 0,30 1617,77
punereînposesie
7 13.10.2004 Pop Silvia, Sovrea,etc, Danesti 117B% - 0,88 1616,89
punereînposesie
697 Total - - - - 1,78 1616,89
34 17.09.2002 Babici Silvia 31M1% - 0,63 1616,26
punereînposesie
37 17.09.2002 Birda Florica 117A% - 0,34 1615,92
punereînposesie
94 07.11.2002 Dan Toma 117C% Intr-ări 1,00 1614,92 Suprafa ă
punereînposesie
120 20.05.2003 Podut Maria 128A% - 1,94 1612,98
punereînposesie
703 Total - - 3,91 1612,98
704 Total legea 1/2000 - comuna Şişeşti - 5,69 1612,98
Procesverbalde
707
705 Legea 1/2000 - comuna Dumbrăvi a -
Titlu de 351 11.02.2004 Parohia Sindresti 44A - 7,50 1605,48

Titlu de Documentul de Modifică ri în suprafa a fondului Scoateri temporare din fondul
forestier
Procesverbalde
712 din fondul forestier din fondul Termen
forestier reprimiri
Titlu de
713 ha ha ha ha ha
0 1 de
Titlu 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
714
351 11.02.2004 Parohia Sindresti 44D% - 0,30 1605,18
punereînposesie
Titlu de
715
4208 14.04.2005 Ciocotisan Aurel 44D% - 0,70 1604,48
proprietate
Titlu de
716
4208 14.04.2005 Ciocotisan Aurel 44M1 - 1,00 1603,48
proprietate
710 Total - 9,50 1603,48
Procesverbalde 1867 27.08.2002 Borcuti Vasile 56% - 0,40 1603,08
444 30.09.2002 Tetisan Ioan 59C% - 0,17 1602,91
proprietate
Titlu de 443 30.09.2002 Lenghel Vasile 59C% - 0,15 1602,76
723 proprietate

445 30.09.2002 Bobb Hangea 61D - 2,00 1600,76
proprietate
445 30.09.2002 Bobb Hangea 61E% - 1,73 1599,03
proprietate
717 Total - 4,45 1599,03
3437 18.11.2004 Opris Ioan 95B% - 3,60 1595,43
punereînposesie
721 Total - 3,60 1595,43
249 19.09.2002 Composesoratul Curtuiusu Mic 64A% - 3,20 1592,23
proprietate
Intrări Suprafa ă
Documentul de Intrări ri în suprafa a fondului Suprafa
Scoateri temporare din fondul
ă
Modific ă Defrişări
forestier
Procesverbalde din fondul forestier din fondul Termen
724 forestier reprimiri
Procesverbalde ha ha ha ha ha
725
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Procesverbalde
726 punereînposesie 1421 27.08.2002 Pop Reghina

64A% - 0,35 1591,88
Procesverbalde
727 punereînposesie 1437 23.08.2002 Tamas Dumitru

64M1% - 0,14 1591,74
Procesverbalde
728 punereînposesie 1534 23.08.2002 Bretan Dumitru

64M1% - 0,14 1591,60
Procesverbalde
729 punereînposesie 676 14.09.2002 Bud Gheorghe

64M1% - 0,18 1591,42
Titlude
730
punereînposesie
677 14.09.2002 Farcas Dumitru

64M1% - 0,18 1591,24
Procesverbalde
731 punereînposesie 678 14.09.2002 Moje Maria

64M1% - 0,16 1591,08
Procesverbalde
732 proprietate 249 19.09.2002 Composesoratul Curtuiusu Mic

65A - 5,30 1585,78
Procesverbalde
733 punereînposesie 192 21.06.2002 Mihut Gheorghe

65M1% - 0,14 1585,64
Procesverbalde
734 punereînposesie 1427 23.08.2002 Micle Stefan

66M1% - 0,40 1585,24
Procesverbalde
735 punereînposesie 1430 23.08.2002 Danci Alexandru

66M2% - 0,50 1584,74
Procesverbalde
736 punereînposesie 1431 23.08.2002 Carlig Zorica

66M2% - 0,25 1584,49
Procesverbalde
737 punereînposesie 1436 14.08.2002 Costin Zorica

66M2% - 0,58 1583,91
Procesverbalde
738 punereînposesie 1428 23.08.2002 Petrus Ioan

66M2% - 0,46 1583,45
1429 23.08.2002 Simon Viorel 66M2% - 0,38 1583,07

punereînposesie
1447 23.08.2002 Campan Alexandru 66M5 - 0,70 1582,37
punereînposesie
Documentul de pr obare crt.
Nr.
Felul Scoateri temporare din fondul
documentul Modifică ri în suprafa a fondului
Scopul modificări efectuate forestier Defrişări
forestier
Unită ile Scoateri
provine terenul sau beneficiarul Intrări Suprafa ă din fondul şefului de ocol
amenajistice definitive forestier silvic
scoaterii definitive ori temporare SOLD Data
forestier reprimiri
ha ha ha ha ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Procesverbalde
739 20817 02.01.2001 Carlig Eleonora 69A% - 0,60 1581,77
punereînposesie
Procesverbalde
740 2308 23.08.2002 Petrus Ioan 135 - 0,16 1581,61
punereînposesie
Procesverbalde
741 1206 06.12.2002 Goje Zorica 137M1% - 1,00 1580,61
punereînposesie
Procesverbalde
742 1423 23.08.2002 Neagota Cornelia 144M1 - 0,40 1580,21
punereînposesie
Procesverbalde
743 1433 23.08.2002 Rad Veronica 144M2 - 0,22 1579,99
punereînposesie
Procesverbalde
1445 23.08.2002 Carlig Valer

144M2 - 0,38 1579,61
Procesverbalde
745 250 23.08.2002 Petrus Ioan 146% - 0,25 1579,36
punereînposesie
Procesverbalde
746 2310 27.08.2002 Cont Axente 146% - 0,25 1579,11
punereînposesie
747 Total - 16,32 1579,11
749 Legea 1/2000 - comuna Coaş -
Procesverbalde
750 685 25.10.2004 Primăria Coaş 72A - 7,80 1571,31
punere în posesie
Procesverbalde
751 685 25.10.2004 Primăria Coaş 73A - 1,30 1570,01
punere în posesie
Procesverbalde
752 685 25.10.2004 Primăria Coaş 73B - 1,40 1568,61
punere în posesie
Procesverbalde
753 685 25.10.2004 Primăria Coaş 74 - 2,40 1566,21
punere în posesie
Procesverbalde
754 685 25.10.2004 Primăria Coaş 81A% - 21,30 1544,91
punere în posesie
forestier
forestier reprimiri
ha ha ha ha ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Procesverbalde
755 81B - 3,50 1541,41
Intrări Suprafa ă
Procesverbalde
756 81V1 - 1,00 1540,41
Procesverbalde
757 82 - 42,40 1498,01
Procesverbalde
758 83A - 45,10 1452,91
Procesverbalde
759 83B - 6,60 1446,31
Procesverbalde
760 84A - 27,40 1418,91
Procesverbalde
761 84B - 2,80 1416,11
Procesverbalde
762 punereînposesie 685 25.10.2004 Primăria Coaş 84V1 - 1,00 1415,11

Procesverbalde
763 87 - 19,50 1395,61
Procesverbalde
764 89A - 25,70 1369,91
Procesverbalde
765 punereînposesie 685 25.10.2004 Primăria Coaş 89B - 2,90 1367,01

Procesverbalde
766 89C - 5,40 1361,61
Procesverbalde
767 89D - 1,20 1360,41
Procesverbalde
768 punereînposesie 685 25.10.2004 Primăria Coaş 91A - 32,30 1328,11

Procesverbalde
769 91B - 2,00 1326,11
forestier
Nr. 685 25.10.2004 denumirea ăriaă Coa
Prim unit i deş la care Unită ile Scoateri
punereînposesie
forestier reprimiri
ha ha ha ha ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Procesverbalde
770 Procesverbalde
772
Procesverbalde
771 Procesverbalde
773
Procesverbalde 91C - 0,60 1325,51
774
Procesverbalde 91D - 4,00 1321,51
775 Intrări Suprafa ă
92A - 5,80 1315,71
92B - 23,60 1292,11
Procesverbalde 92C - 2,60 1289,51

786
93 - 2,80 1286,71
776 Total legea 1/2000 - comuna Coaş - 292,40 1286,71
777 Legea 1/2000 - comuna Remetea Chioarului -
Procesverbalde
790
Procesverbalde 234 07.11.2002 Primaria Remetea 80A% - 12,80 1273,91

Procesverbalde 272 26.11.2002 Suciu Maria 80A% - 0,58 1273,33

Procesverbalde 234 07.11.2002 Primaria Remetea 80C - 1,30 1272,03

Procesverbalde 234 07.11.2002 Primaria Remetea 81A% - 12,47 1259,56

Procesverbalde 146/155 17.09.2002 Ratiu Partenie 147M1% - 1,21 1258,35

779
Procesverbalde 208 18.09.2002 Pop Augustin 147M1% - 0,14 1258,21

780
Procesverbalde 169 24.09.2002 Ivan Gheorghe 147M1% - 1,00 1257,21

781
Procesverbalde
798
forestier
Nr. Procesverbalde Unită ile
799
783 provine terenul sau beneficiarul
Scoateri din fondul şefului de ocol
Procesverbalde Termen
800
784 din fondul forestier din fondul
forestier reprimiri
Procesverbalde
801
785 ha ha ha ha ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
260 20.11.2002 Rat Ionel 148M1 - 0,46 1256,75
punereînposesie
787 Total - 29,96 1256,75
788 Total legea 1/2000 - comuna Remetea Chioarului - 29,96 1256,75
789 Legea 1/2000 - comuna Săcălăşeni
26 17.08.2004 Composesoratul Coruia 62A - 3,40 1253,35
punereînposesie
26 17.08.2004 Composesoratul Coruia 62B - 1,30 1252,05
punereînposesie
25 17.08.2004 Parohia Coruia 62C - 4,70 1247,35
26 17.08.2004 Composesoratul Coruia 62D - 14,90 1232,45
punereînposesie
26 17.08.2004 Composesoratul Coruia 62E - 0,70 1231,75
punereînposesie
26 17.08.2004 Composesoratul Coruia 62F - 0,30 1231,45
punereînposesie
Procesverbalde
804 26 17.08.2004 Composesoratul Coruia 62G - 2,80 1228,65
punereînposesie
Procesverbalde
805 26 17.08.2004 Composesoratul Coruia 62H - 0,70 1227,95
punereînposesie
26 17.08.2004 Composesoratul Coruia 62I - 1,50 1226,45
punereînposesie
26 17.08.2004 Composesoratul Coruia 62J - 5,60 1220,85
punereînposesie
Procesverbalde 26 17.08.2004 Composesoratul Coruia 63A% - 1,60 1219,25

Procesverbalde 26 17.08.2004 Composesoratul Coruia 63M1% - 0,40 1218,85

802 Total - 37,90 1218,85
Procesverbalde
Procesverbalde aprobare Scopul modificări efectuate forestier Defrişări
814 forestier
crt. Procesverbalde
815 Felul amenajistice definitive forestier silvic
Procesverbalde reprimiri
816 forestier
817
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
803 Procesverbalde
Acte de retrocedare neidentificate la amenajarea anterioară
818
401 13.12.2002 Pop Constantin 63M1% - 1,60 1217,25
punereînposesie
Procesverbalde
819
402 13.12.2002 Trif Nicolae 63M1% - 0,40 1216,85
punereînposesie
806 Total - 2,00 1216,85
807 Total legea 1/2000 - comuna Săcălăşeni - 39,90 1216,85
808 TOTAL LEGEA 1/2000 - 401,82 1216,85
809 LEGEA 247/2005 -
810 Legea 247/2005 - comuna Şişeşti -
3854 03.07.2008 Composesoratul Sisesti 14A - 1,10 1215,75
punereînposesie
3854 03.07.2008 Composesoratul Sisesti 14B - 3,70 1212,05
punereînposesie
3854 03.07.2008 Composesoratul Sisesti 14C - 1,20 1210,85
punereînposesie
3854 03.07.2008 Composesoratul Sisesti 14D Intr-ări 2,40 1208,45 Suprafa ă
punereînposesie
3854 03.07.2008 Composesoratul Sisesti 14E - 4,20 1204,25
punereînposesie
3854 03.07.2008 Composesoratul Sisesti 14F - 4,30 1199,95
punereînposesie
Procesverbalde
820 3854 03.07.2008 Composesoratul Sisesti 15A - 17,90 1182,05
punereînposesie
Procesverbalde
821 3854 03.07.2008 Composesoratul Sisesti 15B - 3,50 1178,55
punereînposesie
Procesverbalde
822 3854 03.07.2008 Composesoratul Sisesti 15C - 2,80 1175,75
punereînposesie
Procesverbalde
824 forestier
Nr. denumirea unită i de la care Unită ile
Procesverbalde Scoateri din fondul şefului de ocol
provine terenul sau beneficiarul
crt.
825 Felul amenajistice definitive
Procesverbalde din fondul forestier din fondul Termen
827
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Procesverbalde
828 3854 03.07.2008 Composesoratul Sisesti 15D - 1,70 1174,05
punereînposesie
Procesverbalde
829 3854 03.07.2008 Composesoratul Sisesti 15V1 - 0,40 1173,65
punereînposesie
Procesverbalde
punereînposesie
Procesverbalde
831 3854 03.07.2008 Composesoratul Sisesti 18A% - 6,52 1163,63
punereînposesie
Procesverbalde
punereînposesie
Procesverbalde
punereînposesie
Procesverbalde
punereînposesie
3854 03.07.2008 Composesoratul Sisesti 19C - 7,40 1146,03
punereînposesie
3854 03.07.2008 Composesoratul Sisesti 19D - 0,20 1145,83
punereînposesie
3854 03.07.2008 Composesoratul Sisesti 19E - 1,90 1143,93
punereînposesie
3430 04.08.2006 Demian Gheorghe,Iustin 106M1% - 0,35 1143,58
punereînposesie
7478 25.11.2011 Fat Ghe.,Danesti 17 109A% - 0,51 1143,07
punereînposesie
7241 10.11.2011 Demian Florin 109A% Intr-ări 0,57 1142,50 Suprafa ă
punereînposesie
7391 22.11.2011 Filip Valeria 109A% - 0,21 1142,29
punereînposesie
7433 23.11.2011 Ratiu Doina Maria 109A% - 0,53 1141,76
punereînposesie
Procesverbalde
836 forestier
Procesverbalde Scoateri din fondul şefului de ocol
provine terenul sau beneficiarul
crt.
837 Felul amenajistice definitive
Titlu de din fondul forestier din fondul Termen
ha ha ha ha ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
7478 25.11.2011 Fat Ghe.,Danesti 17 109B% - 0,06 1141,70
punereînposesie
7433 23.11.2011 Ratiu Doina Maria 109B% - 0,34 1141,36
punereînposesie
7391 22.11.2011 Filip Valeria 109C% - 0,36 1141,00
punereînposesie
Procesverbalde 59945/47 24.05.2007
844 proprietate Pop Gheorghe

111% - 1,00 1140,00
Procesverbalde
845
839 4046 15.08.2008 Primăria Sisesti 132A - 0,50 1139,50
punere în posesie
840 Procesverbalde 4046 15.08.2008 Primăria Sisesti
846 132B% - 0,79 1138,71
punere în posesie
841 Procesverbalde 4046 15.08.2008 Primăria Sisesti
847 132C - 2,30 1136,41
punere în posesie
842 Procesverbalde Total legea 247/2005 - comuna Şişeşti - 80,44 1136,41
848
843 Legea 247/2005 - comuna Dumbrăvi a -
Procesverbalde
849 2476 11.08.2008 Composesoratul Pintea Viteazu 3A - 2,20 1134,21
punereînposesie
2476 11.08.2008 Composesoratul Pintea Viteazu 4A - 2,90 1131,31
punereînposesie
2476 11.08.2008 Composesoratul Pintea Viteazu 4B - 3,40 1127,91
punereînposesie
2476 11.08.2008 Composesoratul Pintea Viteazu 4C - 2,30 1125,61
punereînposesie
2476 11.08.2008 Composesoratul Pintea Viteazu 4D - 0,50 1125,11
punereînposesie
2476 11.08.2008 Composesoratul Pintea Viteazu 4E - 0,20 1124,91
punereînposesie
Documentul de Intrăriă ri în suprafa a fondului

Modific Scoateri temporare din fondul
Suprafa ă
forestier
denumirea unită i de la care Intrări Suprafa ă fără scotere Semnătura
forestier reprimiri
850
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Procesverbalde
2476 11.08.2008 Composesoratul Pintea Viteazu

4F% - 3,70 1121,21
Procesverbalde
3675 17.11.2008 Pricop Aurel

4F% - 0,14 1121,07
Procesverbalde
3674 17.11.2008 Costin Petru

4F% - 0,29 1120,78
Procesverbalde

4G - 11,40 1109,38
Procesverbalde

4H - 2,70 1106,68
Procesverbalde

4I - 3,60 1103,08
Procesverbalde Tinoasa
857 44B - 3,30 1099,78
Sindresti
858 44C - 3,60 1096,18
Sindresti
859 44D% - 1,00 1095,18
Sindresti
860 44M2 - 1,70 1093,48
Sindresti
Procesverbalde
861 punereînposesie 386 05.02.2008 Parohia Carbunar

51P1% - 3,31 1090,17
Procesverbalde

51P4% - 0,30 1089,87
Procesverbalde

51P5% - 0,50 1089,37
386 05.02.2008 Parohia Carbunar 57M1 - 0,20 1089,17

punereînposesie
Documentul de din fondul Scoateri
forestier Modifică ri în suprafa a fond
aprobare Scopul modificări efectuate definitive
SO
Nr. denumirea unită i de la care Unită ile ului LD
din fondul
Felul provine terenul sau beneficiarul forestier forestier
crt. amenajistice
Data fără scotere Semnătura
Scoateri temporare din fondul Terme n
reprimiri Defrişări din fondul şefului de ocol
forestier
forestier silvic
haări
Intr ha ha ha ă
Suprafa ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
386 05.02.2008 Parohia Carbunar 58A - 11,10 1078,07
punereînposesie
386 05.02.2008 Parohia Carbunar 58B - 0,40 1077,67
punereînposesie
Procesverbalde
879
864
386 05.02.2008 Parohia Carbunar 58C - 8,70 1068,97
punereînposesie
Procesverbalde
880
865
386 05.02.2008 Parohia Carbunar 58D - 0,30 1068,67
punereînposesie
Procesverbalde
881
866
386 05.02.2008 Parohia Carbunar 58E - 1,00 1067,67
punereînposesie
Procesverbalde
867
386 05.02.2008 Parohia Carbunar 58F - 1,10 1066,57
punereînposesie
Procesverbalde
884
868
386 05.02.2008 Parohia Carbunar 58G - 4,70 1061,87
punereînposesie
Procesverbalde
885
869
386 05.02.2008 Parohia Carbunar 58A1 - 0,30 1061,57
punereînposesie
Procesverbalde
886
870
386 05.02.2008 Parohia Carbunar 59B - 6,20 1055,37
punereînposesie
Procesverbalde
887
871
40127 26.01.2008 Cosma Ioan, Costin Oliver 60 - 1,00 1054,37
proprietate
Procesverbalde
888
872
20126 12.02.2008 Bobb Hangea, Muresan Vasile 61A - 1,60 1052,77
proprietate
Titlude
Procesverbalde
889
873
20126 12.02.2008 Bobb Hangea, Muresan Vasile 61B - 4,70 1048,07
proprietate
Titlude
Procesverbalde
890
874
20126 12.02.2008 Bobb Hangea, Muresan Vasile 61C - 0,80 1047,27
proprietate
Titlude
Procesverbalde
891
875
2691 08.11.2010 Codrea Emilia, Bretan Alex, 61E% - 0,47 1046,80
punereînposesie
Titlude
Procesverbalde
892
876
2691 08.11.2010 Codrea Emilia, Bretan Alex, 61M1 - 2,40 1044,40
punereînposesie
Procesverbalde
893
877
Procesverbalde aprobare Defrişări
894
878 Scopul modificări efectuate forestier
forestier
forestier reprimiri
ha ha ha ha ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
2691 08.11.2010 Codrea Emilia, Bretan Alex, 61M2 - 0,40 1044,00
punereînposesie
2474 11.08.2008 Composesoratul Rus 98B - 3,32 1040,68
punereînposesie
2474 11.08.2008 Composesoratul Rus 98D Intr-ări 4,60 1036,08 Suprafa ă
punereînposesie
4999 22.10.2007 Parohia Carpinis 42A - 9,30 1026,78
punereînposesie
Procesverbalde
895
886 09.05.2006 Parohia Cetatele 42B - 1,00 1025,78
punereînposesie
Procesverbalde
896
1004 10.03.2009 Farcas Florica 64A% - 0,35 1025,43
punereînposesie
Procesverbalde
897
1004 10.03.2009 Farcas Stefan 64C - 0,10 1025,33
punereînposesie
Procesverbalde
898
1989 02.04.2012 Vida Pavel, etc 66B - 0,20 1025,13
punereînposesie
Titlu de
899
1993 15.03.2012 Composesoratul Curtuiusu Mic 66C - 4,29 1020,84
punereînposesie
Procesverbalde
900
1949 15.03.2012 Pasca Reghina 66C - 1,21 1019,63
punereînposesie
Procesverbalde
901
1949 15.03.2012 Pasca Reghina 66D - 0,90 1018,73
punereînposesie
Procesverbalde
902
1988 02.04.2012 Marc Vasile 66M3 - 0,80 1017,93
punereînposesie
Procesverbalde
903
563 13.10.2008 Carlig Marcel 69A% - 0,25 1017,68
punereînposesie
Procesverbalde
904
565 13.10.2008 Lupse Mariana 69A% - 0,49 1017,19
punereînposesie
Procesverbalde aprobare forestier Defrişări
ăriaă Coa
907 ScopulPrim
modific ri efectuate 71B forestier
- 10,80 1002,57
174/1 26.01.2006 ş
forestier reprimiri
ha ha ha ha ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
2200 18.06.2010 Petrus Gheorghe 69A% - 0,52 1016,67
punereînposesie
532 17.02.2011 Carlig Eleonora 69A% - 0,35 1016,32
punereînposesie
21539 03.07.2010 Tarta Cornelia 69A% - 0,48 1015,84
punereînposesie
Procesverbalde 1898 26.01.2006
15.03.2012
908 punereînposesie 174/1 Primăria Coaş Cont Pavel 69B%
71C - 8,20
0,15 1015,69
994,37
punere în posesie
245
1678 23.09.2010
23.09.2008 Neagota
Scoala Cornelia
Coas 69C%
71C - 0,30
2,90 1015,39
991,47
proprietate
1949
7520 15.03.2012
09.10.2012 Composesoratul
Pasca Reghina
Curtuiusu Mic 71D%
134% - 0,35
6,48 1015,04
984,99
punereînposesie
Documentul de
1951 15.03.2012 Petrus Ioan 134% - ă ri în suprafa
Modific 0,15 a fondului
1014,89 Scoateri temporare din fondul
punereînposesie Defrişări
forestier
4296 11.11.2009 Trif Vasile 137M1% - 0,72 1014,17 fără scotere Semnătura
Nr. punereînposesie denumirea unit ă i de la care Unită ile Scoateri din fondul şefului de ocol
crt. amenajistice definitive forestier silvic
documentul 1951 15.03.2012 Petrus Ioan
scoaterii definitive ori temporare 143 - 0,30 1013,87
SOLD Data
punereînposesie din fondul Termen
din fondul forestier reprimiri
7538 28.09.2012 Petrus Ioan 145 - forestier
0,50 1013,37
punereînposesie ha ha ha ha ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
906 Procesverbalde Legea 247/2005 - comuna Coaş -
911 75A - 8,10 976,89
174/1 26.01.2006 Primăria Coaş
punere în posesie
punereînposesie
Procesverbalde
912 75B - 6,30 970,59
Procesverbalde
913 75C - 7,10 963,49
Procesverbalde
914 75D - 2,60 960,89
Procesverbalde
punereînposesie
915 76A - 4,70 956,19
Procesverbalde
919 Procesverbalde
916 76B - 10,60 945,59
Procesverbalde
920 Procesverbalde
917 76C - 29,80 915,79
Procesverbalde
921 Procesverbalde
918 76D - 0,90 914,89
Procesverbalde
922
1 30.07.2007 Stangu Ioana 77A% - 11,91 902,98
Procesverbalde
punereînposesie
923
658 11.05.2005 Parohia Coas 77B - 7,00 895,98
punereînposesie
Procesverbalde
924
Procesverbalde
909 punereînposesie 1 30.07.2007 Stangu Ioana 77C - 19,40 876,58
Procesverbalde
925
Procesverbalde
910 punereînposesie 1 30.07.2007 Stangu Ioana

77D - 0,60 875,98
1 30.07.2007 Stangu Ioana 78A - 9,10 866,88

punereînposesie
671 08.01.2006 Parohia Coas 78B - 15,00 851,88
punereînposesie
671 08.01.2006 Parohia Coas 78C - 15,00 836,88
punereînposesie
forestier
provine terenul sau beneficiarul Intrări Suprafa ă din fondul şefului de ocol
forestier reprimiri
ha ha ha ha ha
0 Procesverbalde
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
926
658 11.05.2005 Parohia Coas 78D - 0,80 836,08
punereînposesie
Procesverbalde
927
658 11.05.2005 Parohia Coas 79B% - 3,59 832,49
punereînposesie
Procesverbalde
928 85A - 9,00 823,49
Procesverbalde
929 85B - 4,40 819,09
Procesverbalde
punereînposesie
930 85C - 3,30 815,79
Procesverbalde
931 85D - 0,70 815,09
Procesverbalde
932 85E - 3,20 811,89
Procesverbalde
punereînposesie
933 85F - 2,20 809,69
Procesverbalde
934 85G - 9,30 800,39
Procesverbalde
935 85H - 1,60 798,79
Procesverbalde
punereînposesie
936 85I - 2,20 796,59
Procesverbalde
937 85J - 0,40 796,19
Procesverbalde
938 85K - 2,60 793,59
Procesverbalde
punereînposesie
939 85L - 3,60 789,99
Procesverbalde
940 85M - 1,30 788,69
forestier
forestier reprimiri
ha ha ha ha ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Procesverbalde
941 85N
Intr- ă ri 1,00 787,69 Suprafa ă
Procesverbalde
942 85O - 1,30 786,39
Procesverbalde
943 86A - 6,20 780,19
Procesverbalde
957
944 86B - 5,00 775,19
Procesverbalde
958
945 86C - 6,40 768,79
Procesverbalde
959
946 86D - 1,40 767,39
Procesverbalde
947 86E - 0,50 766,89
Procesverbalde Primăria Coaş
962
948 punereînposesie 174/1 26.01.2006
88 - 2,60 764,29
949 Procesverbalde
963
Titlu de
90A - 9,70 754,59
Titlu de
964 69 21.08.2006 Buzdugan Alexa 90B% - 0,48 754,11
punereînposesie
951 Procesverbalde
174/1
Total 26.01.2006
legea 247/2005 - comuna

Prim
Coa ş ă ria Coaş - 259,26 754,11

952 Legea 247/2005 - comuna Remetea Chioarului -
Procesverbalde
966 854 20.09.2007 Nistor Nastasia 80A% - 2,08 752,03
punereînposesie
Procesverbalde
967
950 805 30.11.2006 Ratiu Vasile 80A% - 6,90 745,13
punereînposesie
Procesverbalde
968 555 20.09.2007 Rat Partenie 80A% - 0,55 744,58
punereînposesie
Procesverbalde
969
953 854 11.10.2008 Baban Morica 80A% - 1,00 743,58
punereînposesie
Procesverbalde
Titlude Documentul de
970
954 Modifică ri în suprafa a fondului Scoateri temporare din fondul
Procesverbalde forestier
971
955
Scoateri din fondul şefului de ocol
crt. Procesverbalde
Titlude amenajistice definitive
972
956
forestier reprimiri
ha ha ha ha ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
805 30.11.2006 Ratiu Vasile 80B - 0,80 742,78
punereînposesie
854 20.09.2007 Nistor Nastasia 81A% - 1,16 741,62
punereînposesie
118 02.03.2011 Butuza Nistor, etc 147A - 1,30 740,32
960 Total legea 247/2005 - comuna Remetea Chioarului - 13,79 740,32
961 Legea 247/2005 - comuna Săcălăşeni -
2620 08.03.2011 Maur Vasile 63A% - 0,81 739,51
punereînposesie
Procesverbalde 6898 05.03.2010 Libotean Paulina 63A% - 1,00 738,51
973 proprietate
Procesverbalde 6897 05.03.2010 Campean Emil 63A% - 0,17 738,34
974 proprietate
Procesverbalde 2614 08.03.2011 Campean Alex, 63A% - 0,36 737,98
Procesverbalde 2616 08.03.2011 Hoban Maria 63A% - 0,47 737,51
Procesverbalde 2613 08.03.2011 Campean Stefan 63A% - 0,49 737,02
2617 08.03.2011 Pop Augustin 63A% - 0,15 736,87
punereînposesie
2612 08.03.2011 Mare Ioan 63A% - 0,55 736,32
punereînposesie
6892 05.03.2010 Zetea Gheorghe 63A% - 1,30 735,02
proprietate
2615 08.03.2011 Maur Vasile 63B% - 0,55 734,47
punereînposesie
6892 05.03.2010 Zetea Gheorghe 63B% - 0,58 733,89
proprietate
forestier
forestier reprimiri
ha ha ha ha ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
358 05.01.2009 Cimpan Alexandru 63B% - 0,11 733,78
punereînposesie
359 05.01.2009 Hoban Maria 63B% - 0,07 733,71
punereînposesie
360 05.01.2009 Mare Ioan 63B% - 0,55 733,16
punereînposesie
355 05.01.2009 Libotean Paulina 63B% - 0,55 732,61
punereînposesie
354 05.01.2009 1, 12, 17, 18, 21, 24, 27, 28, 30, 34, 36, 41,
Cimpan Stefan 63B% - 0,49 732,12
Diferen e rezultate ca urmare a schimbării bazei 51, 63, 64, 68, 70, 71, 72, 79, 80, 81, 94, 95,
punereînposesie
981 - 24,22 707,90
978 legea 247/2005 - comuna Săcălăş101, 107, 116, 124, 125, 126, 133, 135, 136,
Totalcartografice eni - 8,20 732,12
979 TOTAL LEGEA 247/2005 141, 144, 148 - 484,73 732,12
980 TOTAL LEGEA 18/1991+ LEGEA 1/2000 + LEGEA 247/2005 3, 6, 10, 15, 16, 22, 23, 25, 26, 29, 31, 32, 33, Intr- ări 913,78 732,12 Suprafa ă
Diferen e rezultate ca urmare a schimbării bazei 35, 37, 38, 39, 40, 59, 66, 67, 69, 90, 98, 99,
982
cartografice
100, 104, 106, 108, 111, 112, 113, 114, 115, Intr28,10 ări - 736,00 Suprafa ă
117, 118, 121, 122, 127, 128, 129, 130, 131,
132, 137, 138, 140, 142, 150, 151, 152, 153
983 Suprafa a fondului forestier la 01.01.2013 736,00
-
Documentul de
Intrări de suprafe e în fond forestier cu acte legale, ca urmare a revocării de către Comisia Modifică ri în suprafa a fondului Scoateri temporare din fondul
forestier
Intrări de suprafe e în fond forestier cu acteprovine terenul sau beneficiarul
legale (Decizie ITRSV 9/02.03.2012,amenajistice
Decizie ITRSV din fondul şefului de ocol
crt. Felul 7,05 definitive
- 8516,85
76/23.10.2012, Decizie ITRSV 78/02.11.2012)
documentul
scoaterii definitive ori temporare din fondul
SOLD Data forestier silvic
din fondul forestier Termen
forestier reprimiri
ha ha ha ha ha
0 neidentificate
1 la amenajarea
2 3 ă )
precedent 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
984 Total O.S. Baia Sprie
985 Suprafa a fondului forestier la 01.01.2004 - - - 6425,4
986 Jude eană (HCJ 342/07.12.2006) a Titlului de Proprietate 430/2002 eliberat pe baza PV 2084,40 - 8509,8

233/16.02.2002 şi a Titlului de Proprietate 2476/2003 eliberat pe baza PV 4573/05.08.2003)
Diferen e rezultate ca urmare a schimbării bazei cartografice - 133,07
987
988 Legea 1 2000 Retrocedarea pădurilor foştilor proprietari - 2549,32 5967,53
Legea 247 2005 Retrocedarea pădurilor foştilor proprietari - 920,51 5047,02
Ieşiri de suprafe e din fond forestier cu acte legale (acte de retrocedare
989 - - 152,30 4894,72
Ieşiri de suprafe e din fond forestier cu acte legale (Decizie ITRSV
9/02.03.2012, Decizie ITRSV 76/23.10.2012, Decizie ITRSV
990 43/22.03.2007, Decizie ITRSV 42/22.03.2007, Decizie ITRSV - - 33,26 4861,46
41/22.03.2007, Decizie ITRSV 4/22.03.2007, Ordin MAPDR
785/27.10.2004)
991 111,33 4883,20
992 Suprafa a fondului forestier la 01.01.2013 - - 4883,20
Documentul de din fondul Scoateri
forestier Modifică ri în suprafa a fond
aprobare Scopul modificări efectuate definitive
SO
Nr. denumirea unită i de la care Unită ile ului LD
din fondul
Felul provine terenul sau beneficiarul forestier forestier
crt. amenajistice
Data fără scotere Semnătura
Scoateri temporare din fondul Terme n
reprimiri Defrişări din fondul şefului de ocol
forestier
forestier silvic
ha ha ha ha ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Intrări Suprafa ă
forestier
forestier reprimiri
ha ha ha ha ha
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
2.4.3. Situa ia suprafe elor pe grupe func ionale şi categorii de folosin ă
A. Păduri şi terenuri destinate B C D
împăduririi şi reîmpăduririi
Grupa A1.Păduri şi tere- A2.Păduri şi terenuri Terenuri
Numărul şi denumirea nuri destinate îm- destinate împăduririi Terenuri
func i- scoase
unită ii de produc ie păduririi sau reîm- sau reîmpăduririi în afectate Terenuri
onală tempo-
(U.P.) păduririi în care este care este interzisă sau gospodă- nepro- Total
I/II Total rar din
şi va fi posibilă nu este posibilă ririi ductive U.P.
A1+A2 fondul
recoltarea masei recoltarea de masă pădurilor.
forestier
lemnoase. lemnoasă.
Hectare
1 2 3 4 5 6 7 8 9
U.P.I I 950,52 60,81 1011,33
CHIUZBAIA II 142,33 - 142,33
TOTAL 1092,85 60,81 1153,66 10,16 0,44 2,08 1166,34
U.P.II. I 689,36 54,05 743,41
ŞUIOR II - - destinate împăduririi
A1-Păduri şi terenuri - sau reîmpăduririi pentru care
TOTAL 689,36 54,05
se reglementeaz 743,41
ă recoltarea 44,62
de produse principale 4,50 - 792,53
NumăU.P.III
rul şi Grupa I 605,57
A12-Terenuri A13-Arbo-
666,52 A14-Tere-
1272,09
rete parcurse nuri de reîm-
CAVNIC func-
denumirea A11-Păduri 847,86
II împădurite pe -
cu tăieri pădurit 847,86
în
A15- A16-Tere- A17- R chi-
ă
unită ii de ională inclusiv cale rtificială Poieni nuri degra-
produc ieTOTAL planta iile
1453,43
care nu au
666,52
definitive, cu 2119,95
urma tăierilor 47,80 10,47 10,11
t rii naturale
sau goluri date prevă- ă
2188,33
Total
U.P.IV I/II
(U.P.) Icu reuşita 7,50 regenerare
152,78 rase, a dobo- 160,28destinate zute a se ori create
realizat încă U.P.
par ial râturilor de vânt prin culturi
DUMBRĂ VI A IIdefinitivă 512,45 reuşita - pe
realizată 512,45
sau a altor
împăduririi împăduri (col. 3-9)
definitivă
TOTAL 519,95 cale 152,78
naturală cauze672,73 40,18 1,26 21,83 736,00
TOTAL O.S. I 2252,95 Hectare
934,16 3187,11
1 2 II 3 1502,644 5- 6 1502,64 7 8 9 10
U.P.I TOTALI 925,71 3755,59- 934,16
24,81 - 4689,75 - 142,76 - 16,67 - 34,02 4883,20
950,52
CHIUZBAI II 142,33 - - - - - - 142,33
A
TOTAL 1068,04 - 24,81 - - - - 1092,85
U.P.II. I 674,77 - 7,54 - 7,05 - - 698,36
ŞUIOR II - - - - - - - -
TOTAL 674,77 - 7,54 - 7,05 - - 689,36
U.P.III I 605,57 - - - - - - 605,57
CAVNIC II 847,86 - - - - - - 847,86
TOTAL 1453,43 - - - - - - 1453,43
U.P.IV I 7,50 - - - - - 7,50
DUMBRĂ VI II 511,60 - - - 0,85 - - 512,45
A
TOTAL 519,10 - - - 0,85 - - 519,95
TOTAL I 2213,55 - 32,35 - 7,05 - - 2252,95
O.S. II 1501,79 - - - 0,85 - - 1502,64
TOTAL 3715,34 - 32,35 - 7,90 - - 3755,59
A2 Păduri şi terenuri destinate împăduririi sau reîmpăduririi în care
este interzisă sau nu este posibilă recoltarea de masă lemnoasă
Numărul şi Grupa A22-Terenuri
denumirea func io împădurite pe cale A23-Terenuri de
unită ii de nală A21-Păduri in- A24-Poieni A25-Terenuri
naturală ori reîmpădurit în Total U.P.
produc ie clusiv planat ii sau goluri degradate
prin planta ii care urma doborâturilor
(U.P.) I/II cu reuşită destinate destinate (col. 3-7)
nu au reali- de vânt sau a altor
definitivă împăduririi împăduririi
zat încă reuşita cauze
definitivă
Hectare
1 2 3 4 5 6 7 8
U.P.I I 60,81 - - - 60,81
CHIUZBAIA II - - - - -
TOTAL 60,81 - - - 60,81
U.P.II. I 54,05 - - - - 54,05
ŞUIOR II - - - - - -
TOTAL 54,05 - - - - 54,05
U.P.III I 666,52 - - - - 666,52
CAVNIC II - - - - - -
TOTAL 666,52 - - - - 666,52
U.P.IV I 151,39 - - 1,39 - 152,78
DUMBRĂ VI A II - - - - - -
TOTAL 151,39 - - 1,39 - 152,78
TOTAL I 932,77 - - 1,39 - 934,16
O.S. II - - - - - -
TOTAL 932,77 - - 1,39 934,16
B. Terenuri afectate gospodăririi pădurilor
Numărul şi B1-Linii B2-Linii B4- B6-Cul- B7-Tere- B8-Terenuri cu B9-Ape B10-

B3- turi de Culoare
denumirea parce de vână- Clădiri, B5- nuri cul- fazanerii, care fac
Instala ii arbuşti pentru
unită ii de lare toare şi cur i şi Pepiniere tivate păstrăvării, centre parte Total
de fructiferi linii
produc ie princi- terenuri
transport
depozite şi de plante
pentru de prelucrare a din
electice
U.P.
(U.P.) pale de hrană perma- planta ii nevoile fructelor de fondul
foresti- medici- de înaltă (col.
(somi- pentru nente semincere adminis- pădure, uscătorii fores-
ere nale şi tensi-
ere) vânat tra iei de semin e, etc. tier 2-11)
melifere une
hectare
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
U.P.I Chiuzbaia - 0,26 8,60 0,80 0,50 - - - - - 10,16
U.P.II Şuior 0,50 - 2,30 0,03 - - 0,75 - 0,90 40,14 44,62
U.P.III Cavnic - 3,33 13,62 0,10 0,41 - 0,86 - - 29,48 47,80
U.P.IV - 0,77 6,36 0,40 31,91 - 0,72 0,02 - - 40,18
Dumbrăvi a
TOTAL O.S. 0,50 4,36 30,88 1,33 32,82 - 2,33 0,02 0,90 69,62 142,76
C. Terenuri neproductive D. Terenuri scoase temporar din fondul forestier
Numărul şi
Sărături, mlaştini, D1.Transmise prin acte D2.De inute de
denumirea normative în folosin ă persoane fizice sau juridice fără
unită ii de nisipuri, stâncării, Total U.P.
temporară unor aprobările legale necesare;
produc ie etc.
organiza ii ocupa ii şi litigii
(U.P.)
Hectare
1 2 3 4 5
U.P.I Chiuzbaia 0,44 - 2,08 2,08
U.P.II Şuior 4,50 - - -
U.P.III Cavnic 10,47 - 10,11 10,11
U.P.IV Dumbrăvi a 1,26 - 21,83 21,83
TOTAL O.S. 16,67 - 34,02 34,02
2.5. Enclave
În cadrul Ocolului silvic Baia Sprie există 23 enclave a căror reparti ie pe unită i de
Nr. Unitate de produc ie Num r enclave Suprafa a - ha -

crt.
produc ie se prezintă astfel:
U.P.I Chiuzbaia 1 0,33
1
2 U.P.II Şuior 12 74,77 Tabel 2.5.1.
ă
3 U.P.III Cavnic 4 6,79
4 U.P.IV Dumbrăvi a 6 8,41
TOTAL O.S. 23 90,30
♦ Suprafa a celor 23 enclave existente în fondul forestier proprietate publică totalizează
90,30 ha.
♦ Situa ia comparativă detaliată a enclavelor pe de inători şi natură de folosin ă este redată
în fiecare U.P. ( amenajament anul 2004 şi actual ).
♦ Pentru enclavele actuale rămase în fond forestier proprietate publică se impune găsirea
de solu ii de lichidare a lor prin schimb şi apoi împădurirea acestora.
2.6. Organizarea administrativ ă ( districte, cantoane)
Arondarea pe districte (brigăzi) şi cantoane a suferit modificări de-a lungul timpului, datorită
schimbării normelor de pază şi datorită scăderii suprafe elor păduroase proprietate publică a statului
în urma aplicării legilor fondului funciar, actuala arondare fiind corespunzătoare pentru situa ia
existentă la data reamenajării.
În prezent ocolul silvic este arondat în 3 districte silvice şi 15 cantoane silvice, astfel:
Nr. şi denumirea Canton de pază Parcelele componente Supraf. U.P.

districtului Nr. Denumire (ha)
1 Tău i 1-7, 10-12, 14, 16-22, 24, 54, 57, 106 197,67 I
2 Sub Igniş 31,32, 38, 49-50, 118D, 119D 16,15 I
Districtul I 3 Borcut 59, 61-64, 70-76, 113, 114, 115D 355,25 I
Baia Sprie 4 Limpedea 77-79, 84-98, 100, 101, 116D, 117D 524,11 I
5 Gutin 102-105 73,16 I
1; 4; 5; 31; 88 6,47 II
Total District silvic I Baia Sprie - 1172,81 -
6 Şuior 33-53; 55; 78; 79; 89D; 94; 95 530,92 II
7 Ciurca 57-59; 61-66; 80; 90D; 92L; 93L 255,14 II
Districtul II 6; 10; 12; 15-18; 21-41; 99-109; 111-118; 129-
8 Negreia 522,48 IV
Cavnic 131; 140; 141; 149; 151D-153D.
9 Mogoşa 28 – 34, 36, 37, 40 – 42, 44 – 47, 49 – 56, 152, 667,96 III
155D, 156D, 157D
10 Boldu 57-79, 158D, 159D, 160D 846,01 III
11 Roata 80 – 92, 94 – 97, 161D, 162D, 163D 536,36 III
12 Făureşti 1-4, 18, 19, 21 – 24, 27, 117, 119 – 121, 123, 117,71 III
124, 126, 130, 132 – 144, 149, 151, 154
94-95; 121-122; 124-128; 132-133. 52,87 IV
Total canton Făureşti - 170,58 -
Total District silvic II Cavnic - 3529,45 -
13 Remecioara 64; 66-69; 77; 79-81; 135-137; 142; 144-147. 64,76 IV
14 Curtuiuş 1; 4; 43; 44; 70-72; 90; 98. 52,05 IV
15 Cărbunari 7-9, 112 20,29 III
51; 54; 55; 56; 59; 150D. 43,84 IV
Total canton Cărbunari - 64,13 -
Total District silvic III Dumbrăvi a - 180,94 -
TOTAL O.S. - 4883,20 -
2.7. Ocupa ii şi litigii
La nivel de ocol silvic există o suprafa ă de 34,02 ha care face obiectul unor ocupa ii şi litigii. Din
acestea 5,12 ha au apărut ca urmare a aplicării legilor fondului funciar, 1,27 ha sunt ocupate de
persoane juridice (fosta Fabrică de Mobilă IPPS Baia Mare-UPI, pensiune hotel-UPIII), iar 27,63 ha
sunt ocupa ii mai vechi (persoană juridică – fosta Exploatare Minieră Cavnic, persoane fizice).
Ocupa iile apărute ca urmare a aplicării legilor fondului funciar
Tabel 2.6.1. sunt mobile (delimitarea pe hartă)
în teren retrocedânduse o suprafa ă mai mare decât cea din actele legale. Ca măsură de rezolvarea a
acestor ocupa ii se propune calea amiabilă, prin înştiin area proprietarilor asupra situa iei de fapt,
sau pe cale juridică.
3. GOSPODĂ RIREA DIN TRECUT
3.1. Istoricul şi analiza modului de gospodărire a p ădurilor din trecut

pân ă la intrarea în vigoare a amenajamentului expirat
3.1.1. Evolu ia proprietă ii şi a modului de gospodărire a pădurilor, înainte de anul 1948
Până în anul 1948, pădurile din raza Ocolului silvic Baia Sprie au apar inut diferi ilor

proprietari, situa ia statistică fiind aproximativ următoarea:
♦ Păduri de stat ( C.A.P.S. ) revenite prin tratatul de la Trianon U.P.I , U.P.II şi parte din U.P.III
Cavnic ( 85% );
♦ Păduri composesorale ( Satu – Nou, Chiuzbaia, Tău ii de Sus (7%);
♦ Păduri comunale ( Ocoliş, Groşi, Satu Nou de Sus, Copalnic Mănăştur ) ob inute prin aplicarea
reformei agrare din 1921 ( 6% );
♦ Păduri ărăneşti apar inând micilor proprietari, bisericilor şi altor institu ii ( 2%).
Pentru pădurile de stat au fost întocmite amenajamente sumare, cu reguli de tăieri bine
stabilite dar care nu au fost respectate decât par ial. S-au făcut în general tăieri pe suprafe e întinse,
regenerarea naturală lăsându-se la voia întâmplării. Faptul că nu s-a intervenit la timp cu tăieri de
îngrijire ( cură iri, rărituri ) parte din planta iile executate au fost copleşite de specii provizorii în
special mesteacăn.
În pădurile comunale s-a urmărit asigurarea necesarului de lemn de foc şi construc ii rurale
ale locuitorilor, regenerarea făcându-se din lăstari, fapt ce a dus la epuizarea cioatelor.
În anul 1947 conform Legii 204 s-a stabilit ce reprezintă pădure, adică o suprafa ă de teren
acoperită cu vegeta ie forestieră de minimum 0,25 ha, din arealul ei de vegeta ie şi s-a dispus ca
toate pădurile să fie amenajate indiferent de natura proprietă ii lor.
În anul 1948 conform articolului 5 din Constitu ia R.P.R. toate pădurile au fost na ionalizate,
deci trecute în proprietatea statului. Ulterior, prin HCM nr. 2315/1954 o parte din păduri au fost
constituite ca şi păduri comunale şi date în folosin ă consiliilor comunale.
3.1.2. Modul de gospodărire a pădurilor după anul 1948

a) Etapa 1950 - 1961
Primul amenajament având la bază studii aprofundate asupra condi iilor sta ionale şi
structurii arboretelor s-a făcut pentru U.P.I şi II în 1950 în cadrul M.U.F.B. Baia Mare şi pentru
U.P.III şi IV în anul 1953 în cadrul M.U.F.B. Cavnic.
U.P. Exploatabilitatea Ciclu Regimul

U.P.I CHIUZBAIA tehnică 100 codru
U.P. II ŞUIOR tehnică 100 codru
U.P.III CAVNIC tehnică 100 codru Tabel 3.1.2.1.
U.P. IV DUMBRĂ VI A tehnică 120 codru ( conversiune prin îmbătrânire)
La primele amenajamente bazele de amenajare au fost următoarele:
Fa ă de prevederile amenajamentului s-au ob inut ( pe perioada 1951 – 1961 ) următoarele
realizări: posibilitatea medie anuală din produse principale s-a realizat în propor ie de 52% tăindu-
se mai mult în U.P. III şi mai pu in în U.P. I şi IV datorită lipsei instala iilor de transport.
Tăierile de îngrijire ( cură iri , rărituri ) au fost realizate în procent de 85% şi acestea
executându-se în locurile mai accesibile.
Împăduririle executate în perioada amintită s-au făcut cu răşinoase în partea superioară a
unită ilor de produc ie şi cu gorun şi specii de amestec în rest, ele au avut un caracter de completări
în regenerările naturale de fag în U.P.I, II şi III. Lucrările de împădurire au fost bine executate şi
cu specii corespunzătoare sta iunilor existente, însă un neajuns a fost faptul că nu s-au executat la
timp lucrările de îngrijire, în special degajările şi cură irile, care au făcut ca în unele puncte din
U.P.I, II şi III să fie copleşite de specii provizorii sau chiar de fag.
b) Etapa 1962 – 1971
În anii 1961 - 1962 s-a întocmit al doilea amenajament pentru U.P.I şi II în cadrul Ocolului
silvic Baia Mare purtând numerele de VII şi VIII iar pentru U.P.III şi IV în 1967 în cadrul Ocolului
silvic Tg. Lăpuş purtând numerele vechi U.P.VI şi VII. În continuare compara iile se vor face la ani
diferi i în func ie de reamenajarea celor două ocoale până în anul 1991 când au fost amenajate
împreună toate patru unită ile de produc ie.
Referitor la bazele de amenajare şi posibilitate, acestea au fost următoarele:
- regim : codru la toate unită ile de produc ie;
- exploatabilitatea: tehnică;
- ciclul de produc ie :110 ani la U.P.I – III şi 100 ani la U.P. IV;
- tratamentele adoptate : tăieri succesive, tăieri combinate, tăieri progresive,
tăieri rase, tăieri rase de substituire şi refacere.
Aceste baze adoptate au fost corespunzătoare în cea mai mare parte structurilor arboretelor.
La tratamente doar tăierile progresive nu au fost aplicate, în schimb tăierile succesive şi
combinate s-au aplicat foarte corect, unele chiar cu 3 tăieri şi arbori selec iona i însemna i cu vopsea
pentru a putea rămâne la ultimele tăieri cei mai viabili pentru a da sămân ă de bună calitate. Datorită
poten ialului mare de regenerare a fagului, în zonă acesta se regenerează foarte bine chiar cu două
tăieri.
Referitor la posibilitatea din produse principale aceasta s-a realizat în propor ie de 83%,
nerealizări mai mari s-au produs la U.P.I, II şi IV datorită lipsei instala iilor de transport depăşindu-
se substan ial la U.P.III.
Nici cea din produse secundare nu s-a realizat decât în propor ie de 49% din aceleaşi
motive, a lipsei instala iilor de transport mai ales la începutul deceniului.
Împăduririle s-au executat în ritmul impus de tăierile de produse principale introducându-
se în special molidul, apoi gorunul, precum şi specii de amestec.
În perioada aceasta s-au construit 9,5 km drumuri forestiere şi unele cantoane silvice.
c) Etapa 1972 – 1981
Al treilea amenajament s-a întocmit în anii 1971 - 1972 pentru U.P.I şi II şi 1977 – 1978
pentru U.P.III şi IV; primele în cadrul O.S. Baia Mare şi ultimele două în cadrul O.S. Tg. Lăpuş.
U.P. Exploatabilitatea şi Ciclu Regimul Tratamente

vârsta ei
U.P.I CHIUZBAIA Referitor la bazele
tehnică de amenajare
110 şi posibilitate,
codru acestea au fost următoarele:
T. succesive, T. combinate,
107 T. rase, T. rase de refacere şi substituire
Tabel 3.1.2.2.
U.P. II ŞUIOR tehnică 110 codru T. succesive, T. combinate,
U.P.III CAVNIC tehnică 110 codru T. succesive, T. combinate,
U.P. IV DUMBRĂ VI A tehnică 100 codru T. succesive, T. combinate,
Fa ă de prevederile amenajamentului s-au ob inut următoarele rezultate: - posibilitatea
medie anuală s-a realizat în procent de 73% la U.P.I, 82% la U.P.II, 95% la U.P.III şi 38% la
U.P.IV.
Tăierile de îngrijire ( cură iri, rărituri ) au fost realizate în propor ie de 87%, acestea
execundu-se în locuri mai accesibile.
Împăduririle au fost bine executate şi s-au depus eforturi sus inute pentru refacerea într-un
timp cât mai scurt a fondului forestier în urma diferitelor tăieri aplicate. Ele au fost totdeauna
între inute la timp.
Materialul săditor a fost bun, produs în general în pepinierele ocolului sau adus prin
Al patrulea amenajament s-a întocmit în anul 1982 pentru U.P.I, II şi în 1987 pentru
transfer de la ocoalele din zonă, în special răşinoasele ( O.S. Strâmbu Băiu ).
În perioada scursă s-au construit un canton silvic în U.P.I ; 12,3 km drumuri forestiere în
U.P.II şi un canton silvic în U.P. IV.
d) Etapa 1982 – 1991
U.P.III şi IV.
Suprafa a ( ha ) Volum ( mc ) Intensitatea

Denumirea lucrării
Aplicarea prevederilor
prevederi amenajamentului
realizări % ( 1982–1991 i 1987
prevederi şrealiz ări – 1991 %
)
tab.3.1.2.3.
Împăduriri, 344,8 398,1 115 - - - -
inclusiv completări
Degajări 490,8 1767,8 360 - - - -
Cură iri 645,0 1066,2 165 5,15 6,70 130 6
Rărituri 506,8 698,2 138 14,9 33,8 227 48
T. igienă şi produse - - - 14,9 22,9 154 -
accidentale
Produse principale 1010,9 862,6 85 201,7 115,7 57 -
gospodărirea pădurilor în etapa scursă de la ultimele amenajamente:
cu tăieri de produse
Din principale
analiza s-a centralizate
datelor parcurs o suprafa ă de
în tabelul 862,6 se
3.1.2.3. ha ( 85% urm
desprind din ăcea prev aspecte
toarele ăzută ) privind
rezultând un volum de masă lemnoasă de 115.700 ( 57% din cel prevăzut ). Această nerealizare a
posibilită ii din produse principale se datorează pe de o parte supradimensionării posibilită ii
( prin amenajament ) în special la fostele păduri comunale, iar pe de altă parte apari iei
Normelor tehnice de amenajarea pădurilor din anul 1986. Ca urmare a acestora lucrările de
refacere-substituire s-au executat cu discernământ ( în benzi, parchete mici ), nu pe toată
suprafa a u.a., evitându-se astfel dezgolirea solului pe por iuni mari.
Despre modul de aplicare a tratamentelor se poate afirma că ele au fost executate corect
manifestându-se grija pentru ajutorarea regenerărilor naturale şi neexecutarea tăierilor definitive
decât atunci când s-a asigurat regenerarea naturală într-un procent cât mai mare.
reîmpăduririle, împăduririle în unele suprafe e goale şi completările în suprafe e neregenerate
complet au depăşit prevederile aceasta ca urmare a împăduririlor suprafe elor de terenuri degradate
preluate în această perioadă în special în U.P.II Şuior şi U.P.I Chiuzbaia, precum şi completărilor în
unele planta ii. Şi la degajări prevederile au fost depăşite în procent de 360% , acestea executându-
se ( fapt pozitiv ) de câte ori a fost necesar;
peste prevederi atât ca suprafa ă cât şi ca volum se situează atât lucrările de cură iri ( 156% ca
suprafa ă şi 130% ca volum ) cât şi cele de rărituri ( 138% ca suprafa ă şi 227% ca volum ).
Această realizare se explică prin faptul că în trecut aceste lucrări nu s-au executat din cauza
lipsei instala iilor de transport, arboretele necesitând aceste lucrări şi executându-se în această
perioadă în mod sus inut.
Tăierile de igienă ( accidentale ) s-au executat ori de câte ori au fost necesare, suprafa a
parcursă nefiind semnificativă.
e)Etapa 1992 -2003
Amenajamentul s-a întocmit în anul 1991 ( faza teren ) şi a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1992
aplicându-se până la 31 decembrie 2003.
Ocolul silvic Baia Sprie s-a înfiin at în anul 1990 în baza Ordinului I.S.J. Maramureş nr.
788/1990 din fostele U.P.VII şi VIII de la O.S. Baia Mare şi U.P.VI şi VII de la O.S. Târgu Lăpuş,
primele două unită i de produc ie fiind amenajate în anul 1981 iar ultimele două în anul 1986.
Suprafa a fondului forestier administrat de O.S. Baia Sprie a fost de 10559,2 ha, cu 224,4 ha
mai mare decât suprafa a aferentă veche ( 10334,8 ha ). Creşterea suprafe ei se justifică în principal
prin preluarea cu acte legale a unor suprafe e de păşune împădurită în U.P. I şi a preluării unor
terenuri degradate ( U.P.II ).
Suprafa a pădurii a totalizat 10273,4 ha şi a constituit obiectul a trei subunită i de gospodărire:
- A - codru regulat ( sortimente obişnuite ) – 7173,5 ha (70%)
- M - conservare deosebită – 3003,3 ha (29%)
- K - rezerva ii de semin e – 96,6 ha ( 1 %).
Amenajamentul a stabilit încadrarea în grupa I func ională a unei suprafe e de 5639,7 ha (55%).
Reparti ia suprafe elor din grupa I func ională este următoarea:
- 2A - păduri situate pe grohotişuri, stâncării, terenuri cu panta peste 35o, în toate unită ile
de produc ie, de tipul II func ional, în suprafa ă de ------- 1283,6 ha;
- 2B - păduri limitrofe drumurilor publice de interes deosebit, în zone cu relief accidentat,
din U.P.II, de tipul II func ional, în suprafa ă de ------- 262,8 ha;
- 2C - benzi de pădure din jurul golurilor de munte, cu lă imi de 100-300 m, în func ie de
panta şi natura terenului, precum şi starea de vegeta ie a pădurilor respective, din
U.P.II, III, IV de tipul II func ional, în suprafa ă de ------- 142,9 ha;
- 2E - planta ii forestiere executate pe terenuri degradate, din U.P.II, de tipul II func ional,
în suprafa ă de ------- 37,1 ha;
- 2L – păduri situate pe terenuri cu substraturi litologice foarte vulnerabile la eroziuni şi
alunecări, cu pante mai mici decât cele de la punctul 2A din U.P.II, de tipul IV
func ional, în suprafa ă de ------- 443,2 ha;
- 2H – păduri situate pe terenuri alunecătoare din U.P. IV, de tipul II func ional,
- 3H – păduri situate în zonele cu atmosferă puternic şi mediu poluată, din U.P. I, II, de
tipul II func ional, în suprafa ă de ------- 1194,0 ha;
- 3I – păduri situate în zonele cu atmosferă slab poluată, din U.P. I, II, de tipul III
func ional, în suprafa ă de ------- 1898,5 ha;
- 4B – păduri din jurul oraşelor şi comunelor de pe raza ocolului silvic Baia Sprie, din U.P.
III, IV, de tipul III func ional, în suprafa ă de ------- 103,9 ha;
- 4C – păduri din jurul sta iunilor balneoclimaterice, din U.P. II, de tipul II func ional,

- 4F – benzi de pădure din jurul hotelurilor, motelurilor, cabanelor turistice, din U.P. IV,
de tipul II func ional, în suprafa ă de ------- 2,6 ha;
- 5G – păduri ( parcele sau păr i din parcele ) în care sunt amplasate suprafe e
experimentale pentru cercetări forestiere, din U.P. III, de tipul II func ional,
- 5H – păduri stabilite ca rezerva ii pentru producerea de semin e forestiere şi conservării
genofondului forestier din toate U.P.-urile, de tipul II func ional, în suprafa ă
de ------------- 96,6 ha;
- 5J– păduri seculare de valoare deosebită, precum şi por iuni de pădure cu specii rare, din
U.P.III ( păduri cu castan comestibil ), de tipul II func ional, în suprafa ă de--- 6,5 ha.
Totalul suprafe elor incluse în grupa I func ională şi prezentate anterior ca şi cel din tabelul
5.1.2.1. este de 5639,7 ha fiind mai mare cu 6,8 ha decât cel rezultat prin însumarea arboretelor.
Suprafa a de 6,8 ha reprezintă clasa de regenerare (suprafa ă goală) încadrată la categoriile
A1.4.; A2.3.; A2.4.; A2.5.
Pentru arboretele din categoriile func ionale 2A, B, C, E, H, 3H, 4C, F, 4I ( par ial ), 5G, 5H, J
de tip func ional II în suprafa ă de 3099,9 ha nu s-a reglementat produc ia de produse principale ele
fiind supuse regimului de conservare.
În celelalte categorii func ionale s-a reglementat produc ia de produse principale dar cu
restric iile impuse de Normele tehnice de aplicare a tratamentelor.
Reglementarea procesului de produc ie s-a făcut în cadrul unei singure subunită i de
gospodărire: A- codru regulat – sortimente obişnuite ( 7173,5 ha ) – cuprinzând în general arborete
cu o structură apropiată de cea normală, având clase de vârstă în ansamblu echilibrate, în care s-a
adoptat o posibilitate anuală de 14066m3 preconizată a fi recoltată majoritar din tăieri succesive,
progresive, tăieri în crâng ( salcâmete ), tăieri rase ( molidişuri ) şi tăieri rase de refacere
(substituire).
Suprafa a arboretelor pentru care s-a reglementat produc ia de masă lemnoasă din produse
principale ( S.U.P.-A ) a fost 7173,5 ha ( 70% ) iar principalele caracteristici de structură ale
acestora erau:
- compozi ia ( % ) : 58FA 12GO 12MO 9CA 2DR 6DT 1DM;
- clasa de produc ie medie: II9;

- consisten a medie : 0,76;
- vârsta medie: 62 ani;
- volumul mediu la hectar: 203 mc;
- creşterea curentă medie: 5,9 m3/an/ha;
- structura claselor de vârstă(%) :I = 20; II = 9; III = 22; IV = 20; V = 16; VI şi peste = 13.
Se prezintă mai jos sub formă tabelară, bazele de amenajare adoptate pe unită i de
produc ie şi pe total ocol.
Baze de amenajare
Nr. şi Nr.în Regim Exploata Ciclul

denumirea amenaj. Subunit. de gospod. Compozi ia – el Tratamentul
bilitate - ani -
U.P. preced. ha -
Prevederi Împăduriri Degajări A-codru regulat
Cură iri Răărituri
tehnic Accidentale II Produse T. succesive,
Accidentale I Tăieri de T
P VII 68FA 22MO 1CA 5GO 4PAM 120 T. rase (p. mici)
principale conservare
I
din O.S. 1715,7 ha 117 anitab.3.1.2.4.
CHIUZBAIA T. rase ( ref.-subst.)
U.P. Baia Mare
Realizări M- cons. deosebit ă
ha/an ha/an ha/an 3
m /an -
ha/an 3
m /an ha/an- 3
m /an ha/an - T. conservare
3
m /an ha/an m /an
3
ha/an 3
m /an ha/
R 1256,3 ha
T. succesive, Tab. 3.1.2.5.
A-codru regulat tehnică 74FA 8CA 8MO 2BR
3,6VIII 120 T. progresive
Codru
II P 1180,7 ha600 110 ani 4DR 4DT

din O.S. 23,1 72,5 85,1 2360 - - 30,7 2760 -
T. rase ( ref.-subst.) - 22,3 750 106
ŞUIOR
I Baia Mare M-cons. deosebită - - -
T. conservare
R 4,5 28,2 643,9 ha259
83,6 72,5 2108 1,6 81 21,7
2661 - - 5,2 191 811,3
T. progresive
% 125 122 A-codru regulat
115 43 85 ă
tehnic 89 - -
57FA 26MO 8GO 5CA 2DT 2DR71 110 96 -
T. rase ( ref.-subst.) - 23 26 7
Codru
2271,8 ha 106 ani
III
P 4,4VI 94,9 58,0 526 30,1 744 - - 21,2 T. crâng
2779 - - 22,7 615 721
IICAVNIC R din O.S. K- rezerv.semin e
4,5 108,8 66,9 223 -
26,0 661 1,6 - 81 21,7 - 2924 110,9- 586 5,3 159 248
Tg. Lăpuş 43,5 ha
Codruşicrâng
% 103 115 M-115 42 ă 86 89 - - 102

105 - - 23 26 3
cons. deosebit - - -
T. conservare
P 14,7 45,5 699,8 ha
70,9 608 33,6 833 - - 39,3 4916 - - 33,4 505 152
III
T. progresive
R 6,4 41,9 67,3 223 24,5 ă
tehnic 620 2,0 117 31,8 4264 161,8 855 6,3 106 207
A-codru regulat T. succesive
42GO 31FA 14DT 5ST 4TE 4DR 110
% 44 92 2005,3 ha37
95 112 ani
73 74 - - 81 T. rase ( ref.-subst.)
87 - - 19 21 1
VII T. crâng
IV P 23,4
DUMBRĂ VI A
din O.S. 12,7 K- 43,2 329 e
rezerv.semin 30,7 711 - - 28,1 3615 - - 7,5 212 145
IV - - - -
R 4,5 Lăpuş11,8
Tg. 39,451,9 ha118 22,3 517 1,8 84 23,1 3047 115,8 610 2,1 44 289
Codruşicrâng
% 19 93 M- 91 36 ă
cons. deosebit 73 73 - - - 82 - 84 - - 28 21 2
- T. conservare
P 403,3 ha
46,1 177,0 244,7 2063 179,6 4648 - - 119,3 14066 - - 85,9 2082 476
T. succesive
Total OS R 19,9 190,7 257,2 823 145,3 3906 7 363 98,3 12896 388,5 2051 18,9 500 155
A-codru regulat 110 T. progresive
% 43 107 105
7173,5 ha40 81- - 84 - - 82 120 92 T. rase ( refac. –substit.)
- - 22 24 3
T. rase ( p. mici )
TOTAL O.S. T. crâng
K- rezerva ii de
semin e - - - -
96,6 ha
M- conservare
deosebită - - - T. conservare
Codru
3003,3 ha
amenajamentului sunt redate atât la nivel de U.P. cât şi pe total ocol
în tabelul următor:
Situa ia comparativă între realizările din perioada de aplicare ( 1992 – 2003 ) şi prevederile
Aplicarea prevederilor amenajamentului ( medii anuale )

Din analiza datelor prezentate în tabelele anterioare se desprind următoarele aspecte:
- cu tăieri de produse principale s-a parcurs o suprafa ă ce reprezintă 82% din cea
prevăzută, rezultând un volum ce se situează sub prevederi (92%) la care se adaugă şi volumul
produselor accidentale I recoltate în perioada aceasta (cca. 24600 mc) şi care s-au precomptat ca
produse principale procentul rezultat este de 106%. Cele mai însemnate cantită i de produse
accidentale rezultate în urma calamită ilor (doborâturi de vânt şi rupturi) s-au produs în U.P.III
(10260 mc), U.P.IV ( 7320 mc ) şi U.P.I ( 7020 mc ) şi în special în anii 1998 şi 1999.
Realizările cele mai mici au fost în U.P.IV (84% ) iar cele mai mari în U.P. II (106%).
Realizările cu ceva mai mici se explică prin faptul că o parte din arboretele cuprinse în planul
decenal al tăierilor de produse principale au fost retrocedate foştilor proprietari conform
Legii 1/2000.
Fa ă de cele men ionate în legătură cu recoltarea posibilită ii de produse principale nu
sunt de neglijat şi o serie de aspecte legate de transformările politice ce au avut loc în special la
începutul perioadei analizate ( 1 ianuarie 1992 – 31 decembrie 2003 ):
Spre deosebire de etapele anterioare ( înainte de 1989 ), când întreaga economie a
ării era de tip centralizat şi când politicul era implicat în mod determinant în via a intimă a
pădurii, în anul al II-lea al deceniului de aplicare, ca urmare a revolu iei din decembrie 1989
a început un amplu proces de descentralizare a economiei, toate sectoarele acesteia cunoscând
restructurări specifice tranzi iei spre economia de pia ă. Acest proces, în curs de derulare, a
produs restructurări şi în silvicultură, dar mai ales în domeniile de activitate profilate pe
exploatare şi industrializarea lemnului;
Fenomenele de criză şi declin caracteristice perioadei de tranzi ie, infla ia
cauzată de devalorizarea monedei na ionale, diminuarea pie ei interne şi pierderea multor pie e
externe, posibilită ile financiare reduse ale agen ilor economici, dotările necorespunzătoare,
accesibilitatea redusă a unor arborete, constituie un pachet de cauze care au condus la
diminuarea necesită ilor de lemn pe pia ă.
În concluzie, îndeosebi după 1991, contractarea şi vânzarea masei lemnoase de către
ocol, nu s-a putut face la nivelul prevederilor amenajamentului. Numeroşi agen i economici
preferă tăierile rase (unice) prin care să se extragă integral materialul lemnos printr-o singură
interven ie, această modalitate de exploatare oferindu-le avantaje maxime comparativ cu
exploatarea arboretelor prin tratamente care presupun 2 - 4 interven ii pe aceiaşi suprafa ă şi cu
numeroase restric ii în ceea ce priveşte tehnologia aplicării (tratamentelor) lor.
Tratamentele intensive prevăzute au fost în general respectate, s-a manifestat aten ia
cuvenită pentru regenerările naturale, pentru ajutorarea semin işului instalat iar tăierile
definitive au fost corelate cu anii de fructifica ie asigurându-se în acest fel semin işuri naturale
pe 70 – 80% din suprafa ă.
În ceea ce priveşte lucrările de îngrijire se observă că la cură iri s-a realizat 105% ca
suprafa ă şi doar 40% din volum iar la rărituri 81% ca suprafa ă şi 84% ca volum.
Cur ă irile s-au realizat cu 5% peste nivelul prevederilor pe suprafa ă, în schimb nu s-a
realizat volumul prevăzut. Principala cauză a acestei situa ii o constituie dificultă ile pe care le
întâmpină ocolul în valorificarea materialului lemnos rezultat din aplicarea lucrării, acest
material, fiind de dimensiuni reduse nu este solicitat prea mult pe plan local sau zonal.
Intensitatea unei interven ii la cură iri a fost sub jumătate din cât era prevăzută ( 3,2 mc/ha fa ă
de 8,4 mc/ha ).
Răriturile de asemenea au fost executate sub nivelul prevederilor ( 84% ca volum ) iar
suprafa a prevăzută a fost parcursă în procent de 81%.
Situa ia arătată se datorează atât unor cauze obiective ( cererea redusă în economia de
pia ă pentru materialul lemnos de dimensiuni reduse, refuzul agen ilor economici de a contracta
masa lemnoasă pe picior la rărituri din cauza costurilor ridicate pentru scoaterea şi apropiatul
materialului lemnos rezultat) cât şi unor cauze subiective ( neprezentarea ofertei în mod curent
şi atractiv, prin mijloace eficiente de informare a agen ilor economici, privind speciile,
dimensiunile arborilor şi sortimentele ce pot rezulta din materialul extras, condi iile de scos-
apropiat, etc. ).
Intensitatea medie realizată la rărituri ( 26,9 mc/ha ) a fost apropiată de cea prevăzută
( 25,9 mc/ha ).
Este cunoscut faptul că neexecutarea la timp a cură irilor şi răriturilor reduce şansele
optimizării structurii unor arborete, mai ales sub raportul propor iei speciilor (cărpinizare,
compozi ii necorespunzătoare), provenien ei, creşterii , dimensiunilor arborilor (în special a
creşterii în diametru ceea ce conduce la coeficien i de zvelte e supraunitari cu consecin e
negative în mărirea gradului de vulnerabilitate la factorii destabilizatori), precum şi şansele de
dirijare a caracterului unor arborete spre tipurile natural-fundamentale.
Se precizează că în prezent există 19% arborete cu provenien ă majoritară din lăstari,
carpenul ocupă 5% din suprafa ă, mesteacănul 1%, 3% din arborete sunt par ial derivate iar 1%
total derivate.
De asemenea, întârzierea executării la timpul optim al lucrărilor de îngrijire duce la
necesitatea executării lor la vârste din ce în ce mai mari, cu efecte diminuate (nu se promovează
la timp arborii de viitor) şi adesea chiar cu efecte secundare negative (rănirea unui procent
ridicat din exemplarele rămase, rănirea solului, dificultă i la scoatere, etc.).
Astfel având în vedere efectele benefice pe care le au asupra arboretelor se impune
executarea lucrărilor de îngrijire în raport de necesită i, la timp şi în bune condi ii.
Degajările efectuate şi consemnate în tabelul 3.1.2.5. au fost realizate în procent de
107 % comparativ cu prevederile. Organele de specialitate ale ocolului au executat această
lucrare în raport de necesită i, în toate arboretele tinere, preocupându-se de crearea unor condi ii
de vegeta ie cât mai favorabile pentru speciile destinate să formeze viitoarele arborete.
Tăierile de igienă s-au efectuat în raport de necesită i, materialul lemnos rezultat fiind,
de regulă, mai uşor valorificat. Procentul de realizare a tăierilor de igienă a fost de 33% pe
suprafa ă şi 76% pe volum, aceste lucrări executându-se peste tot cu excep ia unor arborete
afectate de calamită i (doborâturi şi rupturi de vânt şi zăpadă) şi ca urmare a fost necesar a se
scoate volumul de masă lemnoasă rezultat (produse accidentale).
În nerealizarea prevederilor pe categorii de lucrări a contribuit (pe lângă factorii enun a i
la subpunctele anterioare) şi derularea procesului de punere în posesie a foştilor proprietari în
conformitate cu Legile 18/1991 şi 1/2000, la data întocmirii prezentului amenajament suprafa a
Prevederi-P Specii
U.P.
Realizări -R FA PAM ST, STR CI DR GO MO,BR CAS,NU DT SC A
P 31,8 3,0 - 0,6 0,4 0,3 - - - Tab.3.1.2.6..
-
I R 39,0 6,0 - - 0,4 0,3 - - - -
% 123 200 - - 100 100 - - - -
P 5,8 4,8 - - 5,0 - 17,9 8,0 1,6 - 0
II R 5,8 5,3 - - 5,0 - 17,9 9,0 2,0 -
% 100 110 - - 100 - 100 112 125 -
P 18,6 26,5 - - - 40,2 60,4 0,9 - 0,4
III R 10,0 13,9 - - - 20,8 31,6 0,7 - -
% 54 52 - - - 52 52 78 - -
P 30,2 - 36,5 - 1,1 75,8 19,7 - 71,2 -
IV R 7,0 - 8,6 - 0,6 17,3 4,3 - 16,2 -
% 23 - 24 - 55 23 22 - 23 -
P 86,4 34,3 36,5 0,6 6,5 116,3 98,0 8,9 72,8 0,4 0
Total OS R 61,8 25,2 8,6 - 6,0 38,4 53,8 9,7 18,2 -
% 72 73 24 - 92 33 55 109 25 -
retrocedată însumând 4150,7 ha.
Se redau mai jos sub formă tabelară prevederile şi realizările lucrărilor de împădurire, în
perioada de aplicare ( 1992 – 2003 ):
Lucrări de împădurire
Lucrările de împ ădurire ca lucrări dependente ca suprafa ă totală şi efectivă de

aplicarea planurilor de recoltare a produselor principale şi de ponderea regenerărilor naturale, au
fost executate pe toate suprafe ele care necesitau astfel de lucrări, ritmul lor urmând fără
întârziere ritmul tăierilor, revenindu-se şi cu completările necesare acolo unde a fost cazul.
Suprafe ele împădurite au reprezentat 50% din cele estimate ceea ce este în corela ie cu faptul
că nu s-au parcurs cu tăieri definitive (racordare) toate arboretele prevăzute în deceniu, iar
regenerările naturale s-au ob inut pe suprafe e mai mari decât cele estimate.
Speciile utilizate la lucrările de împădurire au fost: fagul, gorunul, diverse foioase de
amestec: paltin, paltin de munte, stejar roşu, castan comestibil, cireş, frasin şi diverse răşinoase
(molid, larice, brad, pin silvestru şi pin negru), stejar.
Speciile utilizate vegetează bine în marea majoritate a cazurilor, excep ie făcând doar
câteva cazuri în care sta iunile pe care s-au executat planta iile sunt de bonitate inferioară iar
starea de vegeta ie a planta iilor respective este în concordan ă cu această bonitate.
De asemenea trebuie remarcată preocuparea ocolului (în perioada analizată) de a aplica corect
tratamentele intensive ob inându-se într-o serie de arborete regenerări naturale de peste 80% din
suprafa ă.
Anul Subunit.ate Arborete exploatabile Arborete Indice de Posibilitate Indice Indice

Lucr rile de în
ă
amena- de dec. I + II preexploatabile creştere anuală de de
g jării dec. III + IV indica- mc recoltare Tabel rijire a culturil
creşt.ere3.1.2.8.
gospodărire Supraf. Volum- Supraf. Volum- toare prevăzut curentă
o mc/an/ha mc/an/ha
r şi completări
ha mc ha mc mc/an/ha
l 1953 -codru regulat - - - - - - - - e necesare au
f Total - - - - - ost executate î
1962 -codru regulat - - - - - - - -
n raport de
Total - - - - -
necesită i neex
1972 -codru regulat - - - - - - - -
i stând cazuri d
Total - - - - - - - -
e 1982 -codru regulat - - - - - 20170 - - planta ii cople
ş Total - - - - - 20170 - - ite sau compro
1992 -codru regulat 14066 1,9 5,9
m ise deşi păşuna
Total 14066 1,9 5,9
t ul abuziv se m
ai
practică în unele por iuni din cadrul ocolului.
Instala ii de transport
Amenajamentul expirat nu a propus construirea de drumuri forestiere cele necesare
pentru deplina accesibilitate a fondului forestier fiind rentabile şi drept urmare în perioada de
aplicare nu
s-au construit drumuri forestiere.
Nu au fost prevăzute a se construi sedii de cantoane sau districte şi nici nu s-a realizat
nici o construc ie silvică în perioada analizată.
Anul Supraf. O.S.- ha Subunită i de gospodărire
ame Regimul Compozi ia - el Tratamentul
naj. Totală Gr.I Denumire Supraf. %
- ha -
1953 - - A-codru - - codru - Tăieri combinate
regulat T. succesive
1962 - - A-codru regulat - - codru - Tăieri combinate
T. succesive
Tăieri progresive
Tăieri rase
Tăieri rase ( ref.-substit. )
1972 - - A-codru regulat - - codru - Tăieri combinate
T. succesive
Tăieri rase
Tăieri rase ( ref.-substit. )-
1982 10334,8 A-codru regulat codru - Tăieri progresive
T. succesive
Tăieri rase
1992 10559,2 5639,7 A-codru regulat 7173,5 codru - Tăieri progresive
T. succesive
Tăieri rase ( p.mici )
K- rezerva ie de 96,6 codru -
Tăieri în crâng
semin e
M- conservare 3003,3 codru -
deosebită
Concluzii privind gospodărirea p ădurilor dup ă anul 1948 (perioada 1950-

2003)
Evolu ia bazelor de amenajare Tabel 3.1.2.7.
Anul Preved.eri Indici de
(P) Tăieri de Indici de creştere
amena- Împăd. Degaj. Cură iri Rărituri Accident. II Prod. principale Accidentale I Tăieri de igienă
Realizări conservare recoltare curentă
jării
R)
% ha/an ha/an ha/an mc/an ha/an mc/an ha/an mc/an ha/an mc/an ha/an mc/an ha/an mc/an ha/an mc/an mc/an/ha mc/an/ha
P 34,5 49,1 64,5 515 50,7 1490 - - 101,1 20170 - - - - - 1490 -

1982 R 39,8 176,8 106,6 670 69,8 3380 - - 86,3 11570 - 1290 - - - 1000 -
% 115 360 165 130 138 227 - - 85 57 - - - - - 67 -
P 46,1 177,0 244,7 2063 179,6 4648 - - 119,3 14066 - - 85,9 2082 4767,0 3911 2,6
1992 R 19,9 190,7 257,2 823 145,3 3906 7,0 363 98,3 12896 388,5 2051 18,9 500 1556,5 2984 2,3 Tabel 3.1.2.9.
5,6
% 43 107 105 40 81 84 - - 82 92 - - 22 24 33 76 88
Aplicarea prevederilor amenajamentului

Produse principale, secundare, accidentale, igien ă, degajări, împ ăduriri ( medii anuale )
3.2. Analiza critică a aplicării amenajamentului expirat
Amenajamentul anterior s-a întocmit de către ICAS-Sta iunea Oradea în anul 2003 (faza teren) şi
a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2004 aplicându-se până la 31 decembrie 2012 aceasta ca urmare a
aprobării de către autoritatea publică centrală a revizuirii acestuia după 9 ani de aplicare.
Fa ă de amenajamentul precedent (1992) limitele ocolului şi arondarea pe unită i de produc ie nu
s-au modificat.
Suprafa a fondului forestier proprietate publică a statului administrat de O.S. Şomcuta Mare
este de 6425,4 ha fiind cu 4133,8 ha mai mică decât cea veche ( 10559,2 ha) această scădere
justificându-se prin:
retrocedarea a 378,4 ha foştilor proprietari în conformitate cu Legea 18/1991;
retrocedarea a 3772,3 ha foştilor proprietari în conformitate cu Legea 1/2000;
preluări drumuri forestiere din afara perimetrului pădurii ( + 1,4 ha );
Tipul Categorii func ionale greşeli de planimetrare ( +18,8 ha);
func ional Suprafa a
ha % schimbarea bazei cartografice ( erori de fotointerpr
Cod II Denumirea ( func ia prioritară ) 1460.6
ha 23
% etare,
2A, 2C, 2E, 2H, 3H, 4C, 5G, 5H, 5J
2A III Păduri situate pe stâncării ş3I, 4B
i grohotişuri, pe terenuri cu eroziune în adâncime, pe terenuri cu 1213,2
956,9 19
15
diferen e de contur ) (-3,5 ha);
IV înclinare mai mare de 35g , pe nisipuri şi pietrişuri cu înclinare mai mare de 30g ( T.II )
2L, 4I 442,9 7 suprafe e intrate în fond forestier cu acte legale ( +
2C V Benzile de pădure din jurul golurilor- de munte ( T. II ) 90,6 - 1-
2E VI Planta ii pe terenuri degradate ( T.II )
Grupa a II-a – 1B şi 1C 40,1
2963,1 146 5,2 ha);
2H Păduri situate pe terenuri alunecătoare ( T.II ) 5,7 -
Terenuri afectate ( ctg. B ), neproductive ( ctg. C ) şi scoase temporar din fondul forestier ( ctg. D ). 345,6 5
2L Păduri situate pe terenuri cu substrate litologice foarte vulnerabile la eroziune şi alunecări cu pante 386,3 6 suprafe e ieşite cu acte legale ( -5,0 ha).
mai mici decât la ctg. 2A ( T.IV )
3H TOTAL O.S.
Păduri situate în zonele cu atmosferă puternic şi mediu poluată ( T.II ) 6425,4
200,2 3100
3I Păduri situate în zonele cu atmosferă slab poluată ( T.III ) 1116,3 17 Suprafa a pădurii a totalizat 6070,3 ha şi a constituit obiect

4B Păduri situate în jurul oraşelor Baia Sprie şi Cavnic, precum şi în perimetrul construibil al acestora ( 96,9 2
T.III )
ul a trei subunită i de gospodărire:
4C Păduri din jurul sta iunilor balneo-climaterice ( U.P.II Şuior ) ( T. II ) 65,7 1
- A - codru regulat - sortimente obişnuite – 4611,0 ha (
4I Arborete situate de-a lungul căilor de comunica ie de interes turistic ( T.IV ) 56,6 1
76%)
5G Păduri ( parcele sau păr i de parcele ) în care sunt amplasate suprafe e experimentale pentru cercetări 1,1 -
forestiere ( T.II )
- M - conservare deosebită –1368,0 ha (23%).
5H Pădurile stabilite ca rezerva ii pentru producerea de semin e ( T.II ) 91,3 2
- K - rezerva ii de semin e – 91,3 ha (1%).
5J Păduri sau por iuni de păduri cu specii forestiere rare ( castan comestibil ( T.II ) 9,0 - Amenajamentul a stabilit încadrarea în grupa I func ional
TOTAL gr. I 3116,7 49
Grupa II - din care :
1B Păduri destinate să producă în principal arbori groşi şi de calitate superioară pentru lemn de 2872,7 45 ă a unei suprafe e de3116,7 ha (49% -
cherestea ( T.VI ) din suprafa a păduroasă a ocolului).
1C Păduri destinate să producă în principal arbori mijlocii şi sub iri pentru celuloză, construc ii rurale şi 90,4 1
alte utilizări ( T.VI ) Reparti ia suprafe elor din grupa I func ională este următoa
TOTAL gr. II 2963,1 46
TOTAL gr. I + II 6079,8 95 rea:
- Terenuri fără grupă func ională ( afectate-ctg.B, neproductive-ctg.C; scoase temporar din fondul 345,6 5
forestier- ctg.D). )
TOTAL OCOL 6425,4 100
- Clasă de regenerare gr. II 8,2 -
Tabel 3.2.1.
tabelul următor:
Repartizarea pe tipuri func ionale şi categorii func ionale a suprafe ei ocolului silvic este redată în
3116,7 ha (49%) din care 3115,4 ha reprezintă pădure şi a fost inclusă în subunită ile de gospodărire.
În grupa a II-a func ională a fost inclusă suprafa a de 2963,1ha (46%) din care 8,2 ha reprezintă
suprafa ă destinată împăduririi (clasă de regenerare).
Tabel 3.2.2.
Suprafa a de 345,6ha (5%) nu are nici o grupă func ională, aceasta fiind compusă din
terenurile afectate, terenuri neproductive şi terenuri scoase temporar din fondul forestier.
Comparativ cu amenajarea precedentă, suprafa a inclusă în grupa I func ională a scăzut de la
5639,7 ha la 3116,7 ha, iar suprafa a inclusă în grupa a II-a func ională , de la 4651,2 ha la 2963,1 ha,
aceasta ca urmare a reducerii substan iale a suprafe ei ocolului silvic ( datorită retrocedărilor de
terenuri conform Legii 18/1991 şi Legii 1/2000.
În concluzie, arboretele din O.S. Baia Sprie se grupează în următoarele categorii:
a)- arborete ii speciale de protec ie în care nu se reglementeaz ă recoltarea de .

Aşa cum cu funcdin
reiese tabelul 3.2.1. amenajamentul a inclus în grupa I func ională o suprafa ă de
masă lemnoasă din produse principale, ele fiind supuse regimului de conservare. Acestea sunt
arboretele din tipul II func ional, categoriile func aionale: 2A, 2C, 2E, 2H, 3H, 4C, 5G, 5J, 5H care
totalizează 1460,6 ha ( 23% din suprafa a totală ).
b) – arborete cu func ii speciale de protec ie pentru care s-a reglementat recoltarea de
masă lemnoasă din produse principale, concomitent cu realizarea unor sortimente valoroase de lemn.
Aceste arborete sunt arborete din grupa I func ională din categorii de tip func ional III ( 3I şi 4B ) în
suprafa ă de 1213,2 ha ( 19% din suprafa a totală ) şi IV ( 2L şi 4I ) în suprafa ă de 442,9 ha ( 7% ).
Pentru acestea s-au stabilit vârste de exploatabilitate de protec ie ob inute din vârstele exploatabilită ii
tehnice prin majorarea acestora în func ie de situa ia concretă ) cu 10 ani ( dacă a fost cazul ).
c) – arborete cu func ii de produc ie şi protec ie. Aceste arborete sunt arborete din grupa
a II-a func ională din categorii de tipul func ional VI ( 1B şi 1C ) totalizând 2963,1 ha ( 46% ).
3.2.1. Baze de amenajare adoptate prin amenajamentul precedent
Se prezintă mai jos sub formă tabelară, bazele de amenajare adoptate la amenajarea precedentă,
pe unită i de produc ie şi pe total ocol.
Nr. şi denumirea Nr.în Regim Exploata- Compozi ia – Ciclul

amenaj Subunitatea de gospod. - ha - ani Tratamentul
U.P. bilitate el
preced. - -
Prevederi Împăduri Degajăr Codru tehnică 62MO8GO10PAM3CI 120 T.progresive
Produse Tăieri de Tăieri de Indici Indicede
Cură iri Rărituri Accidentale II Accidentale I
P ri A –codru regulat, sortimente
i protec ie T.succesive
principale conservare igienă de creştere
U.P. I
I
Realizări ha/an obişnuite – 904,9 3 Tabel 3.2.1.1.
CHIUZBAIA ha/an ha/an 3
ha/an 3
ha/an 3
ha/an 3
ha/an ha/an 3
ha/an 3
R M- conservare deosebită m /an– - m /an m /an
47FA34GO11MO3PAM3CI m /an
Lucr ări de conservarem /an m /an m /an
P 3,3 261,19,3 7,2 65 28,7 1013 1ST1FR
- - 16,3 2800 - - 12,6 722 352,5 306 4,2
I R 1,78 Codru 9,03 8,63 73 tehnică
30,24 71FA7MO6BR13PAM2CI1
1047 - - 120
17,75 T.progresive
3045 - - 11,40 117 195,82 373 4,0 5,6
% 54 A – codru regulat,
96 120 112 105 103 - FR - 109 T.succesive
109 - - 90 16 56 122 95
II ŞUIOR II
P 5,6 obişnuite
3,0 sortimente 8,2 – 732,262 27,2 656 - - 14,7 2000 - - 5,6 253 120,5 106 3,5
II R 0,63
M- conservare
4,74 deosebit
6,36 ă –48 13,74- 28672FA8MO5BR13PAM2CI
- - 7,36-
Lucrări de conservare
952 6,47 27 2,12 71 95,30 216 1,8 6,0
139,0
% 21 85 77 77 50 44 - - 50 48 - - 38 28 79 204 51
Codru tehnică 63FA17MO9GO11DT 110 T.progresive
P 10,2 23,8 15,7 101 52,9 1854 - - 33,1 5600
T.succesive - - 26,7 1049 936,9 865 3,8
A – codru regulat, sortimente
III R 2,28 19,00 11,43 74 37,48 930 27,40 172 25,09 3255
T.crîng 48,34 418 19,43 681 196,24 669 2,5 5,8
III % obişnuite – 1865,7
22 80 73 73 71 50 - - 76 58 -
T.rase ( ref.-substit.) - 73 65 20 77 66
CAVNIC P III
6,4 K-rezerva ii de semin e-43,7
5,9 15,3 108 25,4- 698 -
80FA20MO - 21,2- 2800 - - - 6,9 440 719,7 626 3,0
IV R 1,00 2,42 7,77 55 2,53 35 - - 2,31 481 - - - - 16,78 34 0,4 5,3
M- conservare deosebită – Lucrări de conservare
% 16 41 51 51 10 - 5 72FA18MO10DT
- - 11 - 17 - - - - 2 5 13
606,9
P 22,90 44,60 46,50 336 134,20 4221 - - 85,30 13200 - - 51,70 2464 2129,60 1903 3,7
Total Codru tehnică 42FA37GO9PAM5MO3PA2ST 110 T.progresive
R 5,69 A – codru regulat, sortimente
35,19 34,19 250 83,99
protec ie 2298 27,402CI 172 52,51 7733
T.succesive 54,81 445 32,95 869 504,14 1292 2,2 5,7
O.S.
% 25 obişnuite
79 – 1108,274 74 63 54 - - 62 59
T.crîng - - 64 35 24 68 59
IV T.rase ( ref.-substit.)
IV
DUMBRĂ VI A
K-rezerva ii de semin e-47,6 81GO11PA4ST4TE
M- conservare deosebită – - 54GO31FA9CI3PAM3MO - Lucrări de conservare
361,0
Codru tehnică 60FA14GO11MO1BR1ST13 110- T.progresive
A – codru regulat protec ie DT 120 T.succesive
sortimente obişnuite- 4611,0 T.crîng
T.rase ( ref.-substit.)
TOTAL O.S.
K- rezerva ii de semin e-91,3 - 42GO38FA10MO6PA2ST - -
2TE-
M- conservare deosebită - - 57FA21GO12MO10DT - Lucrări de conservare
1368,0
3.2.2. Aplicarea prevederilor amenajamentului anterior
Se redă mai jos o centralizare a lucrărilor executate (realizări) în perioada de aplicare(2004-2012) în compara ie cu lucrările propuse (prevederi).
Tab. 3.2.2.1.
această rezervă.
Din analiza datelor prezentate în tabelul anterior se desprind următoarele aspecte:
- cu tăieri de produse principale s-a parcurs o suprafa ă ce reprezintă 62% din cea prevăzută,
rezultând un volum ce se situează mult sub prevederi (59%) la care se adaugă şi volumul produselor
Notă: Datele prezentate în tabel sunt afectate de retrocedări succesive din perioada de aplicare a amenajamentului precedent, şi pot fi interpretate doar sub
accidentale I recoltate în perioada aceasta (445 mc/an – reprezentând aproximativ 3% din
posibilitatea prevăzută de produse principale) şi care s-a precomptat ca produse principale procentul
rezultat fiind în total de 62%. Realizările mai mici în volum decât în suprafa ă se explică prin faptul
că o parte din arboretele prinse în planul decenal de recoltare a produselor principale au fost
parcurse cu două tăieri iar suprafa a s-a înregistrat de două ori.
Adeseori, după anul 2000 contractarea şi vânzarea masei lemnoase de către ocol, nu s-a
putut face la nivelul prevederilor amenajamentului. Numeroşi agen i economici preferă tăierile rase
(unice) prin care să se extragă integral materialul lemnos printr-o singură interven ie, această
modalitate de exploatare oferindu-le avantaje maxime comparativ cu exploatarea arboretelor prin
tratamente care presupun 2 - 4 interven ii pe aceiaşi suprafa ă şi cu numeroase restric ii în ceea ce
priveşte tehnologia aplicării lor.
Tratamentele intensive prevăzute au fost în general respectate, s-a manifestat aten ia cuvenită
pentru regenerările naturale, pentru ajutorarea semin işului instalat iar tăierile definitive au fost
corelate cu anii de fructifica ie asigurându-se în acest fel semin işuri naturale pe 70 – 80% din
suprafa ă. Aceste aspecte pozitive se reflectă şi în faptul că suprafa a împădurită de-a lungul
deceniului de aplicare reprezintă 21% din cea prevăzută explica ia constând aşa cum s-a men ionat
anterior în rezultatele bune ob inute în privin a regenerărilor naturale şi a faptului că unele arborete
au fost parcurse doar cu primele tăieri.
În ceea ce priveşte lucrările de îngrijire se observă că la cură iri s-a realizat un procent de
74% din suprafa ă şi 74% din volum iar la rărituri 63% ca suprafa ă şi 54% ca volum.
Cură irile nu s-au executat decât în procent de 74% atât ca suprafa ă cât şi ca volum fa ă
de prevederi. Principala cauză a acestei situa ii o constituie dificultă ile pe care le întâmpină ocolul
în valorificarea materialului lemnos rezultat din aplicarea lucrării, acest material fiind de dimensiuni
reduse nu este solicitat prea mult pe plan local sau zonal. Intensitatea unei interven ii la cură iri a
fost cu ceva mai mare decât era prevăzut (7,3 mc/ha fa ă de 7,2 mc/ha).
Răriturile au fost executate sub nivelul prevederilor atât în suprafa ă (63%).cât mai ales în
volum (54%), acest ultim procent fiind influen at şi de apari ia unor doborâturi de vânt din
recoltarea produselor accidentale II rezultând un volum de 172 mc/an.
Intensitatea medie realizată la rărituri (27,36 mc/ha ) a fost mai mică decât cea prevăzută
(31,45 mc/ha). Neexecutarea la timp a cură irilor şi răriturilor reduc şansele optimizării structurii
unor arborete, mai ales sub raportul propor iei speciilor (compozi ii necorespunzătoare),
provenien ei, creşterii, dimensiunilor arborilor (în special a creşterii în diametru ceea ce conduce la
coeficien i de zvelte e supraunitari cu consecin e negative în mărirea gradului de vulnerabilitate la
factorii destabilizatori), precum şi şansele de dirijare a caracterului unor arborete spre tipurile
natural-fundamentale.
Se precizează că în prezent există 10% arborete cu provenien ă majoritară din lăstari,
carpenul, mesteacănul şi diversele moi (PLT,SAC) ocupă 5% din suprafa ă iar 107,60 ha ( 2%) din
arborete sunt total derivate. De asemenea, întârzierea executării la timp a lucrărilor de îngrijire duce
la necesitatea executării lor la vârste din ce în ce mai mari, cu efecte diminuate (nu se promovează
la timp arborii de viitor) şi adesea chiar cu efecte secundare negative (rănirea unui procent ridicat
din exemplarele rămase, rănirea solului, dificultă i la scoatere, etc.).
Astfel având în vedere efectele benefice pe care le au asupra arboretelor se impune
executarea lucrărilor de îngrijire în raport de necesită i, la timp şi în bune condi ii.
Degajările efectuate au fost realizate în procent de 79 % fa ă de prevederi. Organele de
specialitate ale ocolului au executat această lucrare în raport de necesită i, în toate arboretele tinere,
preocupându-se de crearea unor condi ii de vegeta ie cât mai favorabile pentru speciile destinate să
formeze viitoarele arborete.
Tăierile de igienă s-au efectuat în raport de necesită i, materialul lemnos rezultat fiind, de
regulă, mai uşor valorificat. Procentul de realizare a tăierilor de igienă a fost de 24% pe suprafa ă şi
68% pe volum, aceste lucrări executându-se peste tot cu excep ia unor arborete afectate de
calamită i (doborâturi şi rupturi de vânt şi zăpadă) şi ca urmare a fost necesar a se scoate volumul de
masă lemnoasă rezultat (produse accidentale).
În nerealizarea integrală a prevederilor pe categorii de lucrări a contribuit (pe lângă factorii
enun a i la subpunctele anterioare) şi derularea procesului de punere în posesie a foştilor proprietari
în conformitate cu Legea 18/1991, Legea 1/2000 şi Legea 247/2005, la data întocmirii
amenajamentului suprafa a retrocedată însumând 4150,70 ha.
3.2.3. Lucrări de împădurire
Se redau mai jos sub formă tabelară prevederile şi realizările lucrărilor de împădurire, în
perioada de aplicare(2004-2012)
Prevederi-P Specii(ha/an)
U.P. FA PAM GO,ST MO CI FR ANN CAS, DT,SC DR
Realizări -R
TE
P 1,58 0,74 0,27 0,36 0,08 0,04 0,20 0,03 - - 3,30
Tab.3.2.3.1
I R 1,25 0,41 - 0,12 - - - - - - 1,78
% 79 22 - 33 - 54
P 1,54 0,50 - 0,63 0,07 0,10 0,12 - 0,06 - 3,02
II R 0,19 0,08 - 0,20 0,01 0,06 0,07 - 0,02 - 0,63
% 13 16 - 31 14 60 60 - 33 - 21
P 4,57 1,16 1,87 1,67 0,24 0,11 0,62 - 10,24
III R 0,14 0,13 - 0,65 - - - - 0,75 0,61 2,28
% 3 11 - 39 - - - - 121 -
P 1,00 0,40 3,00 0,20 0,40 - - - 1,40 - 6,40
IV R 0,60 - - 0,10 - - - - 0,30 - 1,00
% 14
Total P 8,7 2,8 5,2 2,8 0,7 0,1 0,3 0,2 2,1 22,9
R 2,18 0,62 - 1,07 0,01 0,06 0,07 - 1,07 0,61 5,69
OS
% 25 22 - 38 14 60 23 - 51 - 25
Lucr
Notă
rile de împ ădurire ca lucrări dependente ca suprafa ă totală şi efectivă de aplicarea
ă: Datele prezentate în tabel sunt afectate de retrocedări succesive din perioada de aplicare a amenajamentului
precedent,
planurilor şi pot fi
de recoltare interpretate doar
a produselor sub această rezerv
principale şi ăde
. ponderea regener rilor naturale, au fost
ă
executate pe toate suprafe ele care necesitau astfel de lucrări, ritmul lor urmând fără întârziere
ritmul tăierilor, revenindu-se şi cu completările necesare acolo unde a fost cazul. Suprafe ele
împădurite au reprezentat 25% din cele estimate fiind în consens cu realizările în suprafa ă la
produse principale care au fost de 62%. Explica ia constă în faptul că nu s-au parcurs cu tăieri
definitive (racordare) toate arboretele prevăzute în deceniu (realizările în volum la produse
principale fiind de doar 59%), iar preocupările pentru asigurarea regenerării naturale nu au fost de
neglijat.
Speciile utilizate la lucrările de împădurire au fost: molidul, fagul, paltinul de munte, diverse
foioase de amestec: paltin , cireş, tei, frasin .În lunci s-a plantat aninul negru iar pe coame laricile.
Speciile utilizate vegetează bine în marea majoritate a cazurilor, excep ie făcând doar câteva
cazuri în care sta iunile pe care s-au executat planta iile sunt de bonitate inferioară (soluri litice) iar
starea de vegeta ie a planta iilor respective este în concordan ă cu această bonitate.
De asemenea trebuie remarcată preocuparea ocolului (în perioada analizată) de a aplica
corect tratamentele intensive ob inându-se într-o serie de arborete din regenerări naturale de
peste 80% din suprafa ă.
Lucrările de îngrijire a culturilor şi completările necesare au fost executate în raport de
necesită i neexistând cazuri de planta ii copleşite sau compromise deşi păşunatul abuziv se mai
practică în unele por iuni din cadrul ocolului.
3.2.4. Instala ii de transport şi construc ii forestiere
Amenajamentul expirat a propus construirea unui drum forestier nou în UPI – FN002-Valea
Morii în lungime de 1,8 km dar care nu s-a construit, celelalte drumuri necesare pentru deplina
accesibilitate a fondului forestier ne fiind rentabile a se construi în perioada de aplicare.
La nivel de unitate de produc ie (cap. 13.1) au fost înscrise toate drumurile necesare cu
men ionarea că nu se asigura eficien a economică pentru a fi construite în deceniul de aplicare
(2004 – 2013).
Nu fost prevăzute a se construi în deceniul anterior construc ii silvice şi nici nu s-au realizat
în perioada analizată.
Anul Clasa de vârstă ( % ) 3.3. Concluzii privind gospodări

amenajării TOTAL I II III IV V VI + VII
1992 100 19 8 21 19 17 16 rea pădurilor
2004 100 14 16 11 19 18 21
2013 100 12 19 6 18 16 28 Deoarece ocolul silvic Baia Sprie s-
a constituit în anul 1990 din unită i de produc ie
provenite din două ocoale silvice ( Baia Mare şi Tg. Lăpuş ) amenajate în ani diferi i datele privind
structura fondului forestier se pot reda doar pentru ultimele două amenajamente şi cel actual.
Evolu ia claselor de vârstă prezentată în tabelul 3.3.1. pentru fondul forestier ( total )
conduce la concluzia că structura actuală a suferit îmbunătă iri fa ă de etapele anterioare dar ea este
în continuare diferită de cea normală (20% pentru o cl
Anul Propor ia speciilor
amenajării asă la ciclurile de 110 – 120 ani). Astfel se
TOTAL FA MO GO CA PAM ME ST DR DT DM
1992 100 58 11 14 8 - - - 2 6 1 observă că trei clase de vârstă sunt deficitare şi trei sun
2004 100 66 15 12 3 1 - 1 1 1 - t apropiate de cea normală ( a II-a, a IV-a şi a
2013 100 74 13 4 4 2 1 - 1 1 - V-
a ). Structura claselor de vârstă conduce la concluzia
că suprafa a arboretelor exploatabile este
peste cea normală (clasele VI+VII= 28%), de asemenea arboretele preexploatabile sunt uşor
excedentare, ceea ce demonstrează că normalizarea structurii pe clase de vârstă începe din etapa
actuală.
Se precizează că efectul aplicării prevederilor amenajamentului (în măsura în care acestea
au fost respectate, aşa cum s-a arătat în paragrafele anterioare) este influen at, în bună măsură, de
varia ia suprafe ei fondului productiv, Evolu ia claselor
ca urmare de func
a zonă rii vârst ă ( total
ionale ocol )
a arboretelor, sau în ultimele
Tabel 3.3.1.
etape, de retrocedarea unor suprafe e foştilor proprietari şi nu în ultimul rând de corectitudinea
Anul Supraf. în Clase de produc ie Cls. p. culegerii datelor de teren privind vârsta, propor ia ele
amenaj. produc ie I II III IV V mentelor de arboret, etc.
ha % ha % ha % ha % ha % ha %
Desigur, ritmul de normalizare a structurii ar
1992 7173,5 100 191,6 3 1428,2 20 4597,0 63 775,5 11 180,3 3 II9
boretelor pe clase de vârstă a fost influen at, în
2004 4611,0 100 88,4 2 709,7 15 3439,1 75 280,0 6 93,8 2 II9
2013 3747,69 100 17,08 - 471,38 13 3078,07 82 147,85 4 33,31 1 II9 bună măsură, chiar de prevederile amenajamentului ş
i în special de mărimea posibilită ii de produse
principale.
Evolu ia compozi iei ( total ocol )
Tabel 3.3.2.
În ceea ce priveşte compozi ia arboretelor se observă că în cadrul ocolului predomină fagul
(74%), molidul ( 13% ) şi gorunul (4%) care găsesc condi ii bune de dezvoltare.
Evolu ia compozi iei nu este concludentă deoarece între amenajarea anterioară şi cea
actuală datorită în special retrocedărilor ( Legea 18/1991, Legea 1/2000 şi Legea247/2005 )
suprafa a ocolului a scăzut cu 1542,20 ha.
Răşinoasele ( pin, larice, brad ) ocupă 1% din suprafa ă men inându-se cam la aceeaşi
pondere ca în etapele anterioare.
În continuare va trebui să se acorde aten ia cuvenită introducerii în completările necesare a
regenerărilor naturale rezultate în urma tăierilor definitive a speciilor foioase de amestec ( paltin,
cireş, tei, frasin, castan comestibil, stejar roşu ).
Evolu ia claselor de produc ie ( suprafa a în produc ie )
Productivitatea arboretelor în etapele analizate (tabel 3.3.3.) a cunoscut o evolu ie pozitivă
aceasta ca urmare a înlocuirii multor arborete slab productive şi provizorii cu specii
corespunzătoare poten ialului sta ional.
Astfel, actualmente arboretele de productivitate superioară ocupă 13% din suprafa a în
produc ie, cele de productivitate mijlocie 82% iar cele de productivitate inferioară 5%.
Prin continuarea ac iunii de înlocuire a arboretelor slab productive şi total derivate de
productivitate inferioară productivitatea arboretelor se v
Anul Suprafa a în Categorii de consisten ă Consisten a
amenajării produc ie sub 0,4 0,4 - 0,6 peste 0,6 medie a îmbunătă i şi pe viitor.
- ha - % - ha - ia densit
Evolu % - ha - % - ha - %
ă ii arboretelor ( suprafa a în produc ie )
1992 7173,5 100 362,6 5 816,1 11 5994,8 84 0,76
2004 4611,0 100 127,9 3 375,9 8 4107,2 89 0,79 Tabel 3.3.4.
2013 3747,69 100 211,16 6 347,77 9 3188,76 85 0,77
Consisten a medie a arboretelor este 0,77 cu ceva mai mică decât la amenajarea precedentă
(0,79) iar suprafa a arboretelor cu consisten a foarte mică ( sub 0,4 ) este de 211,16 ha ( 6% )
aceasta reprezentând de fapt arboretele neparcurse cu ultima tăiere ( de racordare ).
Pădurile din cadrul O.S. Baia Sprie, încă de la prima amenajare ( după na ionalizarea din
1948 ) au constituit un fond bine structurat sub raportul compozi iei, consisten ei, a productivită ii,
cu mici dereglări în structura claselor de vârstă.
În concluzie, putem spune că arboretele din O.S. Baia Sprie, de-a lungul timpului au
cunoscut îmbunătă iri sub aspectul principalelor caracteristici structurale (compozi ie, clase de
vârstă, consisten ă, provenien ă, productivitate), au fost bine gospodărite, în special în ceea ce
Tabel 3.3.3.
priveşte aplicarea tratamentelor ( îndeosebi etapa ultimă ) iar lucrările de îngrijire, prin implicarea
directă a personalului ingineresc ( în special şefi de districte ), vor avea de câştigat în calitate,
creându-se arborete viguroase.
4. STUDIUL STA IUNII ŞI AL VEGETA IEI
4.1. Metode şi procedee de culegere şi prelucrare a datelor de teren
Datele pe baza cărora s-au întocmit proiectele de amenajare la nivel de unită i de produc ie
şi pe baza cărora s-a întocmit şi actualul studiu au fost culese în timpul campaniei de teren 2009.
Acestea au fost culese în sistem codificat, conform Codurilor de descriere parcelară – versiunea a
III-a, elaborate de către I.C.A.S. în anul 1989. Prelucrarea acestor date s-a făcut automatizat,
folosind calculatoarele electronice ale Sta iunii I.C.A.S. Oradea, cu un program elaborat de
colectivul INFO - I.C.A.S. Timişoara ( program AS2007, versiunea de prelucrare din data de
17.09.2009 ).
Descrierea parcelară a avut un caracter de revizuire aprofundată a arboretului şi sta iunii pe
bază de cartări sta ionale la scară mijlocie. Datele culese cu ocazia parcurgerii terenului au fost
determinate prin măsurători şi estimări conform normelor metodologice.
Descrierea arboretului a urmărit determinarea şi înregistrarea caracteristicilor de ordin
dendrometric, silvobiologic şi fitosanitar, precum şi a lucrărilor necesare a se aplica în deceniul
următor pentru fiecare unitate amenajistică separat, inându-se seama de starea arboretului la data
efectuării descrierii , precum şi de func iile atribuite.
Descrierea sta iunii a urmărit îndeaproape cunoaşterea factorilor climatici şi edafici, a inter
rela iilor lor cu comunitatea de plante, în vederea stabilirii solu iilor tehnice.
Documentarea prealabilă s-a făcut utilizând date din amenajamentul expirat şi datele din
Atlasul R.S.R. – editat de Academia R.S.R. S-au extras date preliminare cu privire la geologie,
geomorfologie, soluri, climă, ape şi vegeta ie, care au fost confruntate cu situa ia din teren,
stabilindu-se tipurile de sol, sta iune şi pădure definitive.
În acest scop au fost amplasate un număr de 48 profile principale de sol, revenind 1 profil
la 98ha ( suprafa a cu păduri şi terenuri destinate împăduririi este de 4689,75 ha), în condi ii
sta ionale şi de vegeta ie cât mai variate. Dintr-un număr de 9 profile s-au recoltat 19 probe de sol,
trimise ulterior pentru analiză la laboratorul ICAS Braşov.
Tipurile de sol au fost identificate folosind datele privind substratul geologic, clima,
microrelieful, orizonturile de diagnostic, prezen a apei freatice, caracteristici fizico – chimice ale
solului ( culoare, textură, structură, compactitate, Ph ) corelate apoi cu analizele de laborator.
Prin corelarea datelor de teren şi completarea lor cu analizele de laborator s-au
stabilit tipurile definitive de sol, sta iune şi pădure pentru elaborarea unei scheme ecotipologice
coerente, care să reflecte cât mai fidel realitatea.
Volumele pe unită i amenajistice au fost în cea mai mare parte determinate de calculatorul
electronic prin metoda tabelelor de produc ie simplificate, în func ie de caracteristicile arboretului
(înăl ime, densitate şi compozi ie ).
În cadrul arboretelor exploatabile, pentru o determinare mai exactă a volumelor acestora, s-
au executat de către proiectant inventarieri statistice în cercuri de 500 mp însumând o suprafa ă
totală de 575,09 ha cu o suprafa ă efectiv inventariată de 69,70 ha. De asemenea au fost preluate
volumele din inventarierile fir cu fir efectuate de ocolul silvic de pe o suprafa ă de 214,34 ha şi
marcările pentru primul an de aplicare de pe o suprafa ă de 132,67 ha.
În amenajamentele unită ilor de produc ie sunt consemnate toate arboretele inventariate
atât de proiectant cât şi de ocol ,precum şi marcările pentru primii 2 ani de aplicare a
amenajamentului .
4.1.1. Metoda de lucru în sistem G.I.S. (Geografical Informational Sistem)
Având în vedere că suprafe ele şi hăr ile amenajistice au fost ob inute în sistem GIS, cu ajutorul

calculatorului electronic şi a unor programe adecvate, vom prezenta în continuare metoda de lucru
utilizată. S-au eliminat astfel greşelile şi erorile de planimetrare ce apar la metoda clasică de
determinare a suprafe elor şi s-a scurtat timpul de ob inere a hăr ilor amenajistice. Baza de date GIS
astfel va servi la următoarea amenajare pentru determinarea suprafe elor şi elaborarea hăr ilor cu o
mare acurate e şi rapiditate iar în perioada de aplicare a amenajamentului va putea servi la inerea
eviden elor la zi şi la ob inerea rapidă a situa iilor necesare prin metodele de analiză GIS.
Planurile vechi la scara 1:10000 utilizate la amenajarea precedentă au fost scanate şi apoi
mărite digital până la scara 1:5000. Planurile noi la scara 1:5.000 echipate prin transpunerea
detaliilor amenajistice şi cu modificările rezultate în urma măsurătorilor topografice au fost scanate
(color indexat cu o rezolu ie suficient de mare şi dintr-o singură trecere) la scanerul cartografic cu
programul WideImage, ob inând baza cartografică în format digital. Pentru unele planuri mai
murdare sau deteriorate este necesară şi o cură are suplimentară a imaginilor cu ajutorul unor soft-
uri adecvate pentru prelucrarea imaginilor .
După scanare rasterele (imaginile) rezultate se georeferen iază (adică se trec în sistemul de
coordonate utilizat la restituirea planurilor de bază) prin geopozi ionarea col urilor trapezelor,
acestea având coordonate cunoscute. Această opera ie se efectuează cu VP Raster pe platforma
AutoCad Map şi cu un program specializat care generează coordonate de col uri de trapez.
Datorită faptului că elementele bazei cartografice pot avea mai multe culori şi deoarece
fişierele raster color au dimensiuni foarte mari, fiind dificil de rulat pe majoritatea computerelor,
pentru uşurarea vectorizării este utilă extragerea straturilor pe culorile corespunzătoare. Se ob in
astfel în mod obişnuit fisiere raster de dimensiuni mai mici, diferite pentru stratul de planimetrie,
hidrografie şi altimetrie, care pot fi utilizate şi pentru vectorizare semiautomată. Această opera ie s-
a efectuat cu programul VP Raster.
Dacă dispunem de computere puternice se pot folosi direct fişierele raster color, având astfel
la dispozi ie simultan toate detaliile planului de bază sau chiar se pot uni toate planurile de bază în
acelaşi proiect, eliminând astfel erorile de neînchidere dintre planurile de bază . Însă în acest caz nu
avem acces la func iile de vectorizare semiautomată.
Pentru realizarea unei baze de date GIS este necesară trecerea din format imagine în format
vectorial prin opera ia de vectorizare (digitizarea pe ecranul computerului a contururilor
elementelor cartografice). În func ie de soft-ul utilizat se vectorizează pe straturi separate curbele de
nivel, hidrografia şi elementele de planimetrie. În acest caz s-a folosit AutoCad Map, care are un
aparat perfec ionat şi rapid pentru vectorizare. Odată cu vectorizarea se introduc şi codurile ce
definesc fiecare element cartografic în parte (curbe de nivel, hidrografie şi elemente de planimetrie)
în func ie de standardele existente şi de elementele urmărite. Pentru a avea cît mai pu ine erori de
neînchidere este bine ca vectorizarea să se facă atent, utilizând func iile de închidere Snap. În urma
vectorizării se ob in date de tip punct (bornele amenajistice) şi de tip linie (limite de parcelă,
subparcelă, unitate de produc ie, ocol silvic, ape, drumuri, limite administrativ teritoriale, limite de
localită i, curbe de nivel).
După vectorizare se unifică vectorii rezulta i de pe toate planurile de bază în acelaşi proiect
şi se fac corec iile de neînchidere între planurile de bază. Apoi se face o corec ie automată a
neînchiderilor. În final se face defalcarea pe unită i de produc ie.
Pentru uşurin a folosirii şi interogării bazelor de date spa iale se realizează exportul spre
forma accesibilă softurilor dedicate ArcInfo şi ArcView (din format .dwg în format .shp ). Ulterior
se transformă datele din format .shp în fişiere de tip coverage pentru corec iile finale şi construirea
topologiei. Aceste corec ii finale se realizează cu ArcInfo.
Următoarea opera ie este construirea topologiei cu ArcInfo, adică stabilirea de rela ii
spa iale între elementele vectorizate. În urma acestei opera ii rezultă clase de elemente de tip linie
sau poligon, acestea din urmă având determinate şi suprafe ele.
Pentru a realiza o legătură între poligoanele rezultate şi datele amenajistice este necesară
introducerea atributelor acestora, prin care li se atribuie o denumire comună pe baza căreia se pot
transfera informa ii între cele două baze de date, deocamdată separate. În cazul nostru s-au introdus
numărul de parcelă şi indicativul de subparcelă cu ArcView. Pentru alte poligoane rezultate se
introduc atribute caracteristice pentru identificare (Legea nr.18/1991, păşuni, poieni, enclave, lacuri,
localită i, etc.).
Acum se pot extrage suprafe ele poligoanelor pentru a fi intoduse în programul AS prin
exportul în format .dbf accesibil unor programe uzuale din Microsoft Office, cum este Excel.
După prelucrarea datelor din AS, acestea trebuiesc aduse tot în format .dbf pentru a fi recunoscute
de ArcView. Având o bază de date în format digital a informa iilor amenajistice, se face legarea cu
baza de date spa ială pe seama coloanei comune care este indicativul de unitate amenajistică.
Faza următoare este realizarea hăr ilor amenajistice în format digital. Se ob in hăr ile
tematice cerute (harta generală, harta arboretelor şi harta lucrărilor propuse) folosind datele
amenajistice. Aceasta se face prin realizarea unui proiect în programul ArcView în care se aduc
toate straturile de tip punct, linie şi poligon rezultate şi interogarea acestora. Folosind datele
amenajistice din tabele se face etichetarea şi colorarea conform legendelor create după STAS-urile
în vigoare. Dar pot fi ob inute multe alte hăr i tematice în func ie de necesită i. Opera ia de pregătire
pentru tipărire este destul de laborioasă, necesitând multe corecturi şi aranjări în pagină a
elementelor grafice. Hăr ile finale se plotează, se împart în formate şi se multiplică .
Dacă dispunem de date cu privire la altimetrie putem construi şi modelul tridimensional al
terenului, putem face analiza şi vizualizarea configura iei terenului, putem ob ine date cu privire la
înclinare, expozi ie, altitudine, putem suprapune hăr ile tematice prin draparea peste modelul
tridimensional al terenului pentru a vedea răspândirea vegeta iei în func ie de aceste elemente etc
4.2. Elemente generale privind cadrul natural

4.2.1. Geomorfologie
Teritoriul Ocolului silvic Baia Sprie este situat în nordul ării, pe versantul sudic al lan ului
muntos vulcanic Oaş-Gutâi, în bazinul superior al răului Săsar afluent pe dreapta al râului Someş,
mai precis U.P.I în bazinul văii Chiuzbaia, U.P.II în bazinul văii Şuior şi U.P.III şi IV în bazinul
râului Cavnic afluent al râului Lăpuş.
Din punct de vedere al raionării geomorfologice, Ocolul silvic Baia Sprie face parte din:
1. inutul Carpa ilor Orientali;
2. Sub inutul Mun ilor Vulcanici;
3. Districtul Oaş-Gutâi Văratec ( grupa de nord ).
Complexul de relief pe care sunt situate pădurile ocolului au un caracter de trecere de la
dealuri de tip Someş ( în aval spre râul Lăpuş ) la mun i joşi, pe linia sudică a masivului Gutâi din
lan ul mun ilor vulcanici.
În eviden ele de la cap. 15 din partea a III-a, sunt prezentate o serie de elemente
geomorfologice specifice reliefului caracteristic ocolului silvic.
Altitudinea care predomină este cuprinsă între 601 m şi 1200 m, aici încadrându-se 80% din
suprafa a ocolului . Din situa ia "Reparti ia suprafe elor pe forma ii forestiere pe altitudini,
înclinare şi expozi ie" reiese următoarea repartizare a teritoriului ocolului pe altitudini, expozi ii şi
pantă:
Altitudine
- 101 – 200 m………………………………....…….. 18,61 ha……….….………..- %
- 201 – 400 m…………………….……………..... 339,44 ha…………..……... 7 %
- 401 – 600 m……………………………....…..…..550,90ha……………….…..11 %
- 601 – 800 m ………………………….….…...…1281,48 ha……….….....…..26 %
- 801 – 1000 m …………………………..……... 1954,54 ha …………..….….40 %
-1001–1200 m …………………………..……...…675,22 ha …………......….14 %
-1201–1320 m ………………………….…...……..63,01 ha …………....... … 2 %
TOTAL……………………………..….…….4883,20 ha…………...… 100 %
Expozi ie
- însorită……………………………….....….…1630,82 ha……..…....…...33 %
- par ial însorită ……………………………... 2671,08 ha…….…….….. 55 %
- umbrită ……………………………….…… ..581,30 ha………….……. 12 %
TOTAL………………………….….…… 4883,20 ha……….……. 100%
Unitatea de relief cea mai des întâlnită în cadrul ocolului este versantul cu înclinarea repede
( 16-30o) şi expozi ie par ial însorită ( 55% ), expozi ia generală este sud vestică împrimată de

direc ia de scurgere a râurilor Săsar şi Cavnic, dar există toate formele de expozi ii.
Categorii de pante
-uşoară - moderată ( mai mică de 16g )…….…438,45 ha ……….…….…9 %
g
- repede ( 16 – 30 )…………………………… 3469,81 ha …….…...……71 %
g
- foarte repede ( 31 – 40 )…….……..………. 823,81 ha …….....….…...17 %
- abruptă ( mai mare de 40g )………..…………151,13 ha …….…...…..… 3 %
TOTAL …………………………………..4883,20 ha ….……..... 100%
Faptul că, altitudinal, suprafa a fondului forestier este cuprinsă între 100 şi 1320 m
determină o mare varietate de condi ii climato–edafice care la rândul lor presupun un număr mare
de sta iuni forestiere şi tipuri de pădure.
4.2.2. Geologie
Substratele geologice din cadrul ocolului sunt constituite în Neogen care se caracterizează
prin ample fenomene vulcanice ( erup ii ) continue care au generat produse vulcanice variate
grupate în mai multe faze:
♦ Panonianul reprezentat prin andezite cu mult cuar ( dacite ) în U.P. II Şuior, andezite cu biotit
şi andezite cu jereapăn ( ce con in horblendă şi piroxeni ) în U.P. I;
♦ Pliocenul în U.P.III şi IV în afară de por iunea Gutinului formată din conuri vulcanice ale căror
cratere s-au distrus în cea mai mare parte, dar a căror urme s-au păstrat sub forma unei creste
zim ate numită Creasta Cocoşului ( o lamă de andezit cu dezagregări dispuse preponderent în plan
vertical ce pare a reprezenta marginea sudică a unei caldere de explozie).
Rocile sunt de natură cristalină ( paleozoice ) şi vulcanică ( neogene ) intercalate cu marne,
gresii, pietrişuri şi nisipuri.
Natura acestor roci ilustrează caracterul acid al solurilor din acest ocol.
4.2.3. Hidrologie
Ocolul silvic Baia Sprie are o bogată re ea hidrografică ce formează bazinul superior al
râului Săsar cu afluen ii principali: valea Chiuzbaia în U.P.I şi valea Şuior în U.P.II care la rândul
lor au numeroşi afluen i. Râul Săsar se varsă în râul Someş fiind afluent pe dreapta al acestuia.
Men ionăm faptul că bazinul văii Chiuzbaia este bogat în ape tot anul, dar datorită prezen ei
terenurilor despădurite din aval prezintă unele caractere de toren ialitate primăvara. Bazinul văii
Şuior este la fel de bogat dar echilibrat din cauza împăduririi pe cca. 82% din lungimea lui. Din
cauza numeroaselor exploatări miniere este regularizat şi captat, dar la ieşirea din nou în albie
devine foarte poluat. Alt bazin principal din cadrul ocolului îl formează râul Cavnic cu afluen ii lui
principali pe dreapta valea Berin a, pârâul Babii, etc., în U.P. III şi bazinul văii Dumbrăvi a în U.P.
IV, aceste două văi principale din ultimile două unită i sunt afluen i pe dreapta ai râului Lăpuş.
Alimentarea văilor din regiunea hidrografică este mixtă, atât nivală cât şi pluvială, debitul
acestor văi este în general regulat, totuşi în timpul ploilor toren iale sau topirii zăpezilor se produc şi
viituri în special în zonele despădurite din aval.
În cadrul ocolului silvic mai pot fi amintite şi lacurile Bodi şi Albastru din U.P. I Chiuzbaia
care sunt amenajate ca baze de agrement pentru locuitorii centrelor din jur.
4.2.4. Climatologie
Pentru caracterizarea climei din teritoriul ocolului, au fost utilizate datele de la Sta ia
meteorologică Baia Mare preluate din Atlasul Climatic, acestea având următoarele caracteristici:
4.2.4.1. Regimul termic
- este moderat, media anuală oscilând între + 6-8o, mai mică în păr ile nordice;
- temperatura lunii ianuarie -3oC cu varia ii între -2 -5oC în aceleaşi condi ii de mai sus;
- temperatura lunii iulie + 18oC cu varia ii între +19oC şi 14oC în nord;
- temperatura minimă absolută - 30,0oC;
- temperatura maximă absolută + 39,2oC.
o o o o
Pe anotimpuri temperaturile sunt: primăvara +9 C, vara +18 C, toamna +9 C, iarna –1,1 C.
Primul înghe 27.X ( 28.IX – 30.XI ) , iar ultimul înghe 21.IV ( 17.III – 3.VI ):
- număr de zile cu temperatura peste 0-28oC;
- număr de zile cu temperaturi peste +5o -22oC;
- număr de zile cu peste +10o - 17oC.
Sezonul de vegeta ie fiind destul de lung speciile forestiere au condi ii bune de dezvoltare.
4.2.4.2. Regimul pluviometric
Alături de temperatură precipita iile atmosferice constituie factori decisivi care
influen ează dezvoltarea vegeta iei forestiere. Cantită ile anuale de precipita ii au valori cuprinse
între
950 mm – 1000 mm în zona Cavnic (media 976 mm). În sezonul rece, frecven a fenomenelor
hidrometeorologice ( cea ă, brumă, etc. ) este mai mare mai ales pe văi.
Cantită ile cele mai mari cad în lunile mai-august, iar cele mai mici în primele trei luni ale anului.
Pe anotimpuri există următoarea repartizare a precipita iilor:
- iarna…………………………205 – 275 mm;
- primăvara……………………235 – 275 mm;
- vara………………………..…300 – 425 mm;
- toamna………………….……245 – 295 mm.
Cantită ile maxime căzute în 24 ore………..68 mm.
Numărul zilelor cu strat de zăpadă ……..….69 zile.
Din observa iile făcute pe teren, zăpezile mari şi umede din primăvară în special, se lipesc
de ramuri şi produc ruperea vârfurilor la speciile de răşinoase ( mai mult la pin ) îndeosebi pe
versan i expuşi vânturilor din vest.
Cantită ile de precipita ii căzute în această regiune sunt mari ( 800 – 1000 m ) şi satisfac în
bune condi iuni nevoile vegeta iei forestiere, ele neproducând calamită i naturale decât cu totul
excep ional din cauza procentului mare de împădurire a teritoriului.
Umiditatea relativă a aerului se men ine ridicată tot timpul anului, chiar şi în lunile de vară.
Cantită ile de precipita ii şi perioadele în care cad favorizează de asemenea dezvoltarea
vegeta iei forestiere.
4.2.4.3. Regimul eolian
Vânturile cele mai frecvente sunt cele din direc ia vest şi nord vest. După cum s-a mai
arătat ele produc pagube numai în măsura în care sunt înso ite de zăpezi mari. Dintre acestea pot fi
amintite: vântul care bate din vest cu maxim de intensitate în lunile iunie şi iulie, aduce precipita ii
cu caracter liniştit şi este în general un vânt cald, crivă ul din est, nord-est intens în lunile noiembrie
şi decembrie.
În tabelul 4.8.1.1. - Situa ia sintetică a factorilor destabilizatori se arată că în cadrul ocolului
doborâturile cauzate de vânt au fost înregistrate pe 69,16ha, predominând ca grad de manifestare
cele slabe (94%),cele puternice s-au manifestat pe 6% din suprafa ă. Aceste neajunsuri s-au datorat
unor furtuni apărute din când în când, fără a fi de o amploare deosebită.
4.2.4.4. Indicatori sintetici ai datelor climatice
- indicele de ariditate de Martonne anual – media 54;

- umezeala relativă a aerului (media anuală) – 70 – 80 %;
- evapotranspira ia poten ială anuală – 550 – 600 mm.
Suprafa a O.S. Baia Sprie se situează în provinciile climatice c.f.b.x. ( partea din amonte ) şi
D.f.b.x. ( partea colinară şi depresionară din aval ) după Köpen cu:
- climă temperată ( boreală cu ierni reci şi strat de zăpadă;
- precipita ii suficiente ( 976 mm/an );
- temperatura medie a lunii celei mai calde sub 22oC şi cel pu in 4 luni depăşeşte 10oC.
- maxim pluviometric la începutul verii.
Indicele de ariditate de Martonne ( Ia ), calculat cu formula
P
Ia =
T + 10
unde P = suma precipita iilor, iar T = temperatura medie, este de 54 ( anual ).
4.2.4.5. Date fenologice
Influen a climei asupra fazelor de vegeta ie a speciilor din cadrul ocolului este următoarea:
Înfrunzirea Înflorirea Coacerea semin elor Periodicitatea fructifica iilor

Specia
10-15.V 15-25.V 20-30.X 4-6 ani
FA
5-10.V 10-20.V 20-25.X 6-7 ani
GO
MO 10-20.V 20-25.V 15-20.X 3-4 ani
ST 10-15.V 15-20.V 15.IX-15.X 6-8 ani
CA 1.VII-10.IV 5.IV-30.IV 1.X-25.X 2-3 ani
Func ie de altitudine perioadele de înfrunzire, înflorire şi coacerea semin elor variază cu

10-15 zile. Se men ionează faptul că în ultimul timp atât la gorun cât şi la stejar, periodicitatea
fructifica iilor este şi mai mare fapt pentru care producerea puie ilor acestor specii, precum şi
regenerarea naturală a acestor arborete este destul de dificilă.
4.2.5. Zone şi etaje bioclimatice
Repartizarea teritoriului unită ii pe zone bioclimatice ( etaje de vegeta ie ) este următoarea:

- F.M.1. + F.D.4. - Etajul montan - premontan de făgete – 2997,32 ha ( 64 % );
- F.D.3. - Etajul deluros de gorunete, făgete şi goruneto-făgete – 1392,76 ha (30 % )
- F.D.2. - Etajul deluros de cvercete (GO,CE,GA amestecuri dintre acestea) şi şleauri de deal -
277,29 ha ( 6 % );
- FD.1. - Etajul deluros de cvercete cu stejar ( şi cu cer, gârni ă, gorun şi amestecuri ale
Total................. ……..……4689,75 ha -100 %
Această reparti ie se referă exclusiv la terenurile acoperite cu pădure şi la terenurile goale
destinate împăduririi.
4.3. Soluri
Pentru cunoaşterea distribu iei spa iale a tipurilor şi subtipurilor de sol din cadrul ocolului,

determinarea proprietă ilor intrinseci a acestora şi identificarea tipurilor de sta iune s-au executat 48
profile principale de sol (1 profil la 98 ha) iar din 9 profile s-au recoltat 19 probe de sol care au fost
analizate la Laboratorul de pedologie forestieră şi analiză de sol din I.C.A.S. Braşov.
Rezultatele acestor analize sunt prezentate în Buletinul de analiză ( paragraful 4.3.3. ).
Tipurile de sol identificate sunt rezultanta factorilor pedogenetici (substratul geologic,
geomor-fologic, microrelieful, factorii climatici).
Clasa de sol Tipul de sol Subtipul de sol - Suprafa a pe U.P. – ha Total

codul I II III IV ha %
Aluviosol distric - 0401 - 2,16 - - 2,16 -
Total aluviosol - 2,16 - - 2,16 -
Protisoluri Entiantrosol spolic-0504 - - 13,59 - 13,59 -
Total entiantrosol - - 13,59 - 13,59 - tab.4.3.1.
Total Protisoluri - 2,16 13,59 - 15,75 -
tipic - 2201 320,29 0,50 - 42,11 362,90 8
Luvosol stagnic – 2212 2,70 - 112,99 137,82 253,51 5
litic-2214 26,23 1,15 - 20,44 47,82 1
Luvisoluri Total Luvosol 349,22 1,65 112,99 200,37 664,23 14
Alosol stagnic – 2305 - - - 32,89 32,89 1
Total Alosol - - - 32,89 32,89 1
Total Luvisoluri 349,22 1,65 112,99 233,26 697,12 15
tipic – 3101 196,46 358,12 87,87 157,52 799,97 17
Eutricambosol molic-3102 58,34 206,62 - 9,54 274,50 6
stagnic -3108 - - - 0,94 0,94 -
litic-3110 - - 10,10 - 10,10 -
Cambisoluri Total Eutricambosol 254,80 564,74 97,97 168,00 1085,51 23
Districambosol tipic – 3201 522,79 157,35 1522,65 271,47 2474,26 53
litic-3206 26,85 17,51 359,56 - 403,92 9
Total Districambosol 549,64 174,86 1882,21 271,47 2878,18 62
Total Cambisoluri 804,44 739,60 1980,18 439,47 3963,69 85
Prepotzol tipic-4101 - - 13,19 - 13,19 -
Spodisoluri Total Prepotzol - - 13,19 - 13,19 -
Total Spodisoluri - 13,19 - 13,19
Total O.S. 1153,66 743,41 2119,95 672,73 4689,75 100
districambosolul (62%) şi eutricambosolul (23%). Urmează solurile din clasa luvisoluri şi anume:
luvosolul (14%) şi alosolul (1%). Mai slab sunt reprezentate clasa protisolurilor (15,75ha) şi clasa
spodisoluri ( 13,19ha ).
Din tabelul de mai sus se observă că predomină solurile din clasa cambisolurilor şi anume
4.3.2. Descrierea tipurilor şi subtipurilor de sol
a). Aluviosol distric (Sol aluvial tipic), cod: 0401, cu profil: Aodi-Cdi ocupă 2,16 ha (- %), format pe
lunci, cu un con inut moderat de humus de 2-3%, este moderat la slab acid, iar gradul de satura ie în
baze este mai mic de 53%. Este un sol bine aprovizionat în apă şi elemente nutritive, cu o troficitate
mijlocie.
b) Entiantrosol spolic(Protosol antropic incipient)– cod: 0504, fără succesiune de
orizonturi,ocupă 13,59 ha (- % ) şi este slab dezvoltat, format pe halde de steril.
c). Luvosol tipic cod: 2201 (denumirea veche: Brun luvic tipic ) – cu profilul Ao-El-Bt-C ocupă
8% din suprafa a U.P. acoperită cu vegeta ie forestieră şi prezintă următoarele succesiuni de
orizonturi Ao-El-Bt-C. Este format pe luturi, alternan e de luturi cu gresii, şisturi sericitoase, pe
versan i cu expozi ii frecvent umbrite şi foarte reduse uneori platouri, este foarte puternic acid la
neutru, cu aciditate mai mare în orizontul podzolit El, cu şi până la neutru în profunzime (Bt), cu
pH=4,0-7,2, slab la foarte humifer cu un con inut de humus pe grosimea de 5-16 cm de 3,1-5,2%,
mijlociu la foarte bine aprovizionat cu azot total (0,16-0,27g%), luto-nisipos la suprafa ă (El) şi
luto-argilos în profunzime (Bt), de bonitate superioară şi mijlocie pentru fag, gorun şi speciile de
amestec(PAM, CI, FR). Bonitatea superioară se realizează la volumul edafic util mare al solului, iar
bonitatea mijlocie la volumul edafic mijlociu, la care se mai adaugă elementul sta ional determinat
de expozi ie, unde pe versan ii umbri i umiditatea solului este mai mare fată de expozi ia însorită a
versantului. În aceste condi ii edafice pe versan ii umbri i se recomandă o compozi ie el cu
7FA2GO1PAM,(8FA2GO), iar pe versan ii însori i 7GO2CI1TE. În prezent pe acest tip de sol
vegetează arborete de fag cu paltin şi carpen de clasa a III-a de produc ie.
d). Luvosol stagnic cod: 2212 (denumirea veche: Brun luvic pseudogleizat ) cu profil: Ao-El-Btw-
C, ocupă 5% din suprafa a U.P, este format pe luturi, şisturi sericitoase, pe versan i domoli sau
platouri, este puternic acid pH = 4,3-5,2, cu valori mai mici în orizontul podzolit El, slab humifer cu
un con inut de humus de 2,2% pe grosimea de 12 cm, oligomezobazic la mezobazic cu un grad de
satura ie în baze V = 48-58%, cu valori mai scăzute în El, mijlociu aprovizionat în azot total (0,11
g%), luto-nisipos la suprafa ă şi luto-argilos în profunzime, de bonitate mijlocie pentru gorun.
Bonitatea mijlocie este determinată de volumul edafic mijlociu, limitat fiind de nivelul apari iei
orizontului Btw greu, foarte slab permeabil, compact în perioada de vegeta ie. Pe acest sol regimul
de umiditate este alternant, iar troficitatea este mică. În aceste condi ii se recomandă o compozi ie
el cu 8Go2Ju(Mj) pe versan ii însori i şi cu 5Go5Fa sau 6Go2Fa2Fr pe versan ii umbri i.
e). Luvosol litic (brun luvic litic) , cod 2214, ocupă 1%, cu profil Ao - El - Bt – Rli este asemănător
celui tipic dar cu R (substratul litologic) situat între 20-50 cm adâncime, pe versan i repezi şi foarte
repezi, cu expozi ii însorite şi par ial însorite, excesiv scheletice, uneori cu roca la suprafa ă, slab
humifere, sus inând o vegeta ie formată din gorunete şi amnestecuri de gorun cu gârni ă şi cer de
productivitate inferioară cu floră de tip moder reperezentată mai mult prin Luzula albida.
f ) Alosol stagnic (brun luvic pseudogleizat), cod 2305, ocupă 1%, cu profil Ao-El-Btw-C, format
pe luturi, şisturi sericitoase ş.a. pe versan i domoli sau platouri este puternic acid la acid cu pH=4,4-
5,0 cu valori mai mici în orizontul podzolit El, slab humifer cu un con inut de humus de 1,5% pe
grosimea de 12 cm, oligomezobazic la mezobazic cu un grad de satura ie în baze V= 38-48% cu
valori mai scăzute în El, bine aprovizionat în azot total (peste 0,68g% în orizontul Ao), luto-nisipos la
lutos la suprafa ă şi luto – argilos în profunzime de bonitate mijlocie pentru gorun în terenul studiat.
Bonitatea mijlocie este determinată de volumul edafic mijlociu limitat fiind de nivelul apari iei
orizontului Btw greu, foarte slab permeabil, compact în perioada de vegeta ie. Pe acest sol regimul de
umiditate este alternant, iar troficitatea este mică. În aceste condi ii se recomandă o compozi ie el cu
8GO2JU (MJ) pe versan ii însori i şi de 5GO5FA sau 6GO2FA2FR pe versan ii umbri i. În prezent pe
acest sol se află un arboret pur de gorun de cls. III din sămân ă în vârstă de 65 ani. Alosolul stagnic a fost
identificat în U.P. IV, u.a. 71A.
g). Eutricambosol tipic cod: 3101 (denumirea veche: Brun eumezobazic tipic) ocupă 17% din
suprafa a U.P. acoperită cu vegeta ie forestieră şi prezintă următoarele succesiuni de orizonturi:
Ao-Bv-R. Acest sol se defineşte prin orizontul B cambic ( Bv ) având gradul de satura ie în baze peste
53%. Este format pe roci bogate în minerale calcice şi feromagnezice, calcare tectonice, dolomite,
conglomerate, gresii calcaroase, marne, şisturi cloritoase. Se întâlneşte pe versan i moderat la repezi
înclina i cu expozi ii umbrite şi semiumbrite, cu forma iuni de făgete de deal de productivitate
mijlocie uneori superioară cu floră de mull reprezentată prin Asperula-Asarum. Este puternic acid la
suprafa ă şi acid în profuzime cu ph =4,7-5,2, foarte humifer cu un con inut de humus de 6,3% pe
grosimea de 17cm, mezobazic cu un grad de satura ie în baze V=66-68%, foarte bine aprovizionat în
azot total (0,22g%), luto-nisipos la lutos, de bonitate mijlocie (în terenul studiat) pentru fag, molid şi
carpen. Bonitatea mijlocie este determinată de volumul edafic util mijlociu ca urmare a prezen ei
scheletului pe profil în propor ie de 25-50% (semischeletic). În aceste condi ii edafice se recomandă
promovarea fagului, bradului şi molidului, care cu rădăcina sa trasantă valorifică mai bine solul
scheletic astfel : 5FA3MO2BR.
h)Eutricambosol molic (Brun eumezobazic molic), cod 3102, ocupă 6%, cu profil Am-Bv-C
format pe roci bogate în minerale calcice şi feromagneziene, calcare titonice, dolomite,
conglomerate , gresii calcaroase, marne, şisturi cloritoase, filitoase ş.a. pe versan i cu expozi ii şi
pante diverse, este puternic acid la suprafa ă şi acid în profunzime cu pH=4,9-5,0, foarte humifer
cu un con inut de humus de 8,1% pe grosimea de 20 cm, mezobazic cu un grad de satura ie în baze
V=65-73% foarte bine aprovizionat în azot total (0,42g%) luto-nisipos la lutos de bonitate
superioară (în terenul studiat) pentru fag, molid şi carpen. Bonitatea superioară este determinată de
volumul edafic util mare. În aceste condi ii edafice se recomandă promovarea fagului, bradului şi
molidului, care cu rădăcina sa trasantă valorifică mai bine solul scheletic astfel: 5FA3MO2BR.
În prezent pe acest sol se află un arboret cu 5FA4MO1PAM de cls. II provenit din sămân ă şi
planta ii în vârstă de 35 ani. Solul eutricambosol molic a fost identificat în U.P. II, u.a. 37A
i). Eutricambosol stagnic (brun eumezobazic pseudogleizat,) , cod 3108, cu profil : Ao-Bvw-Cw,

este asemănător celui tipic , dar cu orizont ,,w” (grefat pe B) ocupă doar 0,94 ha.
j). Eutricambosol litic (brun eumezobazic litic) - cod 3110; ocupă sub1% din suprafa ă, cu profil
Ao-Bv-R şi este format pe versan i foarte repezi sau repezi, puternic acid la acid(ph=4,9-5,2);
moderat humifer cu un con inut de humus de 3,2%, pe grosimea de 8 cm, mezobazic cu un grad de
satura ie în baze în Bv de 63%, bine aprovizionat în azot total( 0,16%), luto-nisipos la luto-prăfos,
de bonitate inferioară pentru fag, carpen şi gorun. Bonitatea inferioară este determinată de volumul
edafic util mic ca urmare a superficialită ii solului, roca masivă aflându-se între 20 – 50 cm
adâncime.
k)Districambosol tipic (brun acid tipic) , cod 3201, ocupă 53%, cu profil Ao-Bv-R, format pe roci
sărace în minerale calcice dar bogate în minerale feromagneziene, gresii feruginoase , şisturi
cloritoase, cuar ite negre, micaşisturi ş.a. pe versan i cu expozi ii şi pante diverse, este foarte
puternic acid la acid cu pH=3,7-4,9, foarte humifer la intens humifer cu un con inut de humus de
8,3-13,7% pe grosimea de 0-10 cm, oligobazic la oligomezobazic cu un grad de satura ie în baze
V=28-37%, scăzut la foarte bine aprovizionat în azot total (0,05-0,70g%), luto-nisipos la lutos de
bonitate superioară şi mijlocie pentru fag, molid şi gorun. Bonitatea superioară este determinată de
volumul edafic util mare, iar bonitatea mijlocie de volumul edafic util mijlociu. Bonitatea mijlocie
cu volumul edafic mijlociu se realizează când pe profil apare scheletul solului în propor ie de 25-
50% (semischeletic), aceasta poate fi chiar mică când pe profil scheletul reprezintă 50-75%
(scheletic). În aceste condi ii edafice se recomandă compozi ii diferen iate astfel: în FM3 -10MO cu
scoruş sau 5MO5LA (10LA) pe versan ii superiori sau pe culmi; în FM2 -5MO3BR2FA sau
4MO4FA2BR şi în FM1+FD4 - 10FA sau 8FA2MO. În prezent pe acest sol se află arborete de fag cu
gorun de cls. III din sămân ă, în vârstă de 110 -140 ani, de fag pure de cls. III din sămân ă în vârstă de
90-115 ani, de fag cu paltin de cls. III din sămân ă de 170 ani, de fag cu molid de cls. III din sămân ă
cu vârsta de 90-105 ani. Solul districambosol tipic a fost identificat în U.P. I u.a. 84A şi 14, în U.P. II,
u.a 59A, U.P. III, u.a. 90F, 81A, 96F şi U.P. IV, u.a. 30.
l) Districambosol litic ( brun acid litic), cu codul 3206 ocupă 9% din suprafa a U.P. acoperită cu
vegeta ie forestieră şi prezintă următoarele succesiuni de orizonturi : Ao-Bv-R, cu rocă masivă
situată între 20-50 cm adâncime, format pe roci cu minerale sărace în minerale calcice dar bogate în
minerale feromagnezice, gresii feruginoase, şisturi cloritoase, cuar ite închise la culoare,
micaşisturi, pe versan i foarte repezi, este foarte puternic acid cu ph=3,8-4,2, slab la foarte humifer
cu un con inut de humus de 2,1-5,1% pe grosimea de 5cm, oligomezobazic cu un grad de satura ie
în baze V=31-43%, mijlociu la foarte bine aprovizionat în azot total (0,10-0,26g%), luto-nisipos, de
bonitate inferioară pentru fag şi inferioară mijlocie pentru molid. Bonitatea inferioară este
determinată de volumul edafic mic al solului din cauza superficialită ii acestuia fiind format pe
versan i repezi şi con inutului de schelet. În condi iile edafice descrise mai sus se recomandă
următoarele compozi ii el: 6FA4MO SAU 5FA 5MO, unde va trebui evita i versan ii expuşi
vânturilor puternice.
m)Prepodzol tipic( Brun feriiluvial tipic), Cod 4101, ocupă sub 1%, cu profil Aou-Bs-R, format
pe roci acide, gresii silicioase, cuar ite, micaşisturi ş.a. pe versan i cu expozi ii şi pante diverse, este
foarte puternic la puternic acid cu pH=4,4-4,7, foarte humifer ( humus brut ) cu un con inut de
humus pe grosimea de 20cm de 5,7%, oligomezobazic, cu un grad de satura ie în baze √=33-37%,
foarte bine aprovizionat în azot total ( 0,29g%), luto-nisipos, de bonitate mijlocie pentru fag sau
superioară pentru molid. Bonitatea superioară se realizează pe soluri cu un volum edafic mare, iar
cea mijlocie cu volum edafic mijlociu ( dar molidul pe volum edafic mijlociu poate realiza
productivitate superioară). Pe acest sol se recomandă
U.P. şi u.a. Capaci- Gradul Azot
urm Nr
Tip, subtip de sol
Ori- Nivel Umidi Hu- Ca Baze H de tatealocală de satu- total
Tex- ătoarele compozi ii el: în F.M.3-10MO
crt zon- pH CO3 de ra ie în tură
Cm tatea mus schimb deschimb %
sau Arboret:compoz-prod. turi % schimb baze 6MO4LA, 6LA4MO, în F.M.2 – 6MO4BR sau 6MO2B
R2F 1 U.P. I u.a. 84A Ao 7 1,673 3,990 13,209 - 22,500 13,811 20,261 31,835 0,677 n-l A în F.M.1+F.D.4 – 10FA.
2 9FA1GO, Pm Bv 80 1,101 4,260 1,847 - 22,600 10,915 17,167 36,419 0,095 l-n
Districambosol tipic R - - - - - - - - - - -
U.P. I u.a.14 Ao 5 2,253 3,925 8,396 - 22,400 16,632 23,280 28,557 0,431 n-l
9FA1GO, Pm Bv 45 2,722 4,195 0,728 - 23,000 10,395 15,855 34,437 0,037 l-n
Districambosol tipic R - - - - - - - - - - -
UP II U.A. 37A Am4.3.3.
0-22 BULETIN
4,236 4,994DE
ANALIZ
8,144 Ă
13,500 8,910 33,180 73,146 0,418 n–l
Eutricambosol molic Bv 22-90 6,176 5,022 1,147 14,700 11,732 33,626 65,111 0,059 l–n
5FA 4MO 1PAM, 35 ani, Ps C - - - - - - - - -
tab.4.3.3.1
- -
UP II U.A. 59A Ao 0-5 2,498 4,516 13,461 18,300 25,022 39,788 37,111 0,690 n–l
Districambosol tipic Bv 5-85 2,950 4,850 1,567 20,400 23,909 34,517 30,733 0,080 l–n
8FA 2PAM, 170 ani, Pm C - - - - - - - - - - -
Ao 0 –10 1,630 3,787 13,181 - 5,064 12,251 17,315 29,246 0,676 n-l
U.P. III u.a. 81A
Bv 10 – 0,596 4,291 1,007 - 6,846 14,627 21,473 31,882 0,052 n-l
Districambosol tipic
90
8FA2BR, 110 ani, Ps
R - - - - - - - - - - -
U.P. III u.a. 90F Ao 0–7 2,206 3,930 12,985 - 6,846 15,147 21,993 31,128 0,666 n-l
Districambosol tipic Bv 7 – 87 2,305 4,264 1,287 - 6,252 13,514 19,766 31,631 0,066 n-l
10FA,sămân ă,80 ani, Ps R - - - - - - - - - - -
Ao 0 –10 2,747 4,309 13,321 - 6,252 14,553 20,805 30,050 0,683 n-l
U.P. III u.a. 96F 10 – 3,567 4,938 1,343
Districambosol tipic Bv - 6,054 14,108 20,162 30,028 0,069 n-l
90
8FA2BR, 115 ani, Ps - -
R - - - - - - - - -
U.P. IV u.a. 30 Ao 0-12 4,312 3,978 13,713 - 5,658 13,662 19,320 29,286 0,703 n-l
Districambosol tipic Bv 13-95 3,975 4,837 1,679 - 7,242 15,296 22,538 32,133 0,086 l-n
10FA, săm., 90 ani, Pm - - - - - - - - - - - -
U.P. IV u.a. 71A Ao 0-5 0,509 4,707 13,364 - 6,168 9,950 16,118 38,269 0,685 n
Alosol stagnic (brun luvic El 6-20 1,645 4,425 1,500 - 6,960 13,588 20,548 33,872 0,077 n-l
pseudogleizat)
Btw 21-90 1,647 5,074 0,682 - 13,494 14,479 27,973 48,240 0,035 l-a
10GO, săm., 65 ani, Pm
4.4. Tipuri de sta iune
4.4.1. Eviden a şi răspândirea teritorial ă a tipurilor de sta iune
Nr Tipul de sta iune Unitatea de produc ie Total Categoria de bonitate Tipuri şi
crt. Cod Diagnoza I II III IV ha % Sup. Mijl Inf.
ha
În tabelul următor sunt prezentate tipurile de sta iune din cadrul ocolului pe etaje fitoclimatice, categorii ha ha
de bonitate, la nivel de U.P. şi total O.S.
FM.1 + FD.4 - Etajul montan – premontan de făgete
Sta iune nedefinită din zona montană pe Tab. 4.4.1 1.
1 4.2.5.5. protosoluri antropice formate pe foste - - 13,59 - 13,59 - - - 13,59 0504
halde de steril, de bonitate inferioară (Bi).
Montan-premontan de făgete Pi, podzolic
2 4.3.1.1. - - 15,87 - 15,87 - - - 15,87 3206,4101
edafic mic, cu Vaccinium.
3 4.3.2.1. Montan – premontan de făgete Pi, brun 27,48 18,97 272,51 36,69 355,65 8 - - 355,65 3201,3206
acid edafic mic.
Montan – premontan de făgete Pm, brun
4 4.3.2.2. 221,08 70,96 1516,42 - 1808,46 39 - 1808,46 - 3201,3206
acid cu mull, edafic mijlociu
Montan premontan de făgete Pi, brun 3110,3201,
5 4.4.1.0. - - 91,44 - 91,44 2 - - 91,44
edafic mic cu Asperula-Dentaria 3206
Montan-premontan de făgete Pm,
6 4.4.2.0 - 167,37 - 225,54 392,91 8 - 392,91 - 3101,3201
rendzinic edafic mijlociu.
Montan-premontan de făgete Ps, brun 3101,3201,
7 4.4.3.0 17,08 206,62 - 95,70 319,40 7 319,40 - -
edafic mare, cu Asperula-Dentaria. 3102
Total FM.1 + FD.4 265,64 463,92 1909,83 357,93 2997,32 64 319,40 2201,37 476,55 -
FD.3 - Etajul deluros de gorunete, făgete şi goruneto-făgete
Deluros de gorunete Pi, puternic podzolit
8 5.1.3.1 edafic submijlociu şi mic cu Luzula 11,21 - - 1,93 13,14 - - - 13,14 2214
albida.
Deluros de gorunete Pm, podzolit şi
9 5.1.3.2 podzolic argiloiluvial, cu floră de tip 57,49 - - 4,79 62,28 1 - 62,28 - 2201,2214
mezofit cu graminee.
10 5.1.4.2 Deluros de gorunete Pm, podzolit - - - 28,71 28,71 1 - 28,71 - 2212
pseudogleizat cu Carex-pilosa
Nr Tipul de sta iune Unitatea de produc ie Total Categoria de bonitate Tipuri şi
crt. Cod Diagnoza I II III IV ha % Sup. Mijl Inf.
ha ha ha
11 5.1.5.2. Deluros de gorunete Pm, brun slab mediu 47,47 - - 5,86 53,33 1 - 53,33 - 2201,3101,
podzolit, edafic mijlociu. 3201
12 5.1.5.3. Deluros de gorunete Ps, brun edafic mare 13,83 Unitatea - de produc - ie 4,37 18,20 1 18,20 - bonitate - 3101,2201
Nr Tipul de sta iune
cu Asarum-Stellaria. Total Categoria de Tipuri i 4.4.2.1.
şTab.
crt. Cod Deluros de f gete
ă Diagnoza Pi, diverse podzolic I II Tipul III natural Sup. Mijl Inf.
13 5.2.3.1. 15,02 1,15 9,26 de pIV ădure
5,19 Factori şi %1
ha
30,62 Măsuri de gospod ărire impuse
ha- de factoriihaecologici
- 30,62
ha 2214,3110
Etajul edafic mic, cu Vaccinium – Luzula.
Indicativul de clasificare şi descrierea concisă a şi productivitatea acestuia determ. şi riscuri
fitoclimat
22 6.1.5.3. Deluros
Deluros de de cvercete ( GO,CE,GI)
făgetetipului de sta iune
Pm, mediu podzolit Ps ± - - 20,48 22,23 ecologici 1
42,71 42,71 Compozi - ia optimă - - 2305,3101,
Trata-
14 5.2.3.2. 409,75 0,50 - - 410,25 8Recomand - 410,25 2201,3201
ic slab podzolit pseudogleizat, edafic mare.
edafic submijlociu , cu Rubus hirtus. limitativi, ări Compozi ia de împăd. 3102
ment
Deluros
Deluros de riscuri în terenuri goale
de cvercete
făgete Pm, cu f podzolit-
ăgete de limită
23 * 4.2.5.5.
15 6.2.4.1.
5.2.3.3. - Staă
inferioar iune
Pm, nedefinit
pseudogleizat edafic mijlociu cu Carex ă din zona montană pe protosoluri
podzolit-pseudogleizat, -- -- 47,40
0,56 -
51,32 47,40
51,88 1- men inerea
1 -- 47,40
51,88 -- 2212
2212
antropice formate
pilosa. pe foste
edafic mijlociu-mare cu Carex pilosa.
halde de steril, de bonitate inferioară consist. cât mai
(Bi). Deluros
Deluros de de f ăfgeteăgete de Pm, limit brun ă inferioar
edafică Pm, 416.1. 63,59
Făget montan - aciditate 2201,3101,
16 5.2.4.2.
Acest brun edafic mijlociu, cu Asperula-
tip de sta iune s-a înfiin at la actuala amenajarea 258,48 i nu 257,84
exist 25.78 cu - volum
605,69 pline
12 - 7FA 2MO 1PAM
605,69 -
24 6.2.5.2.
mijlociu cu Asperula-Asarum. - ş -ă - 19,27
Vaccinium myrtillus (i) 19,27 --men inerea - 19,27
5FA 3MO 2DT - - 3101
3201
în lucrAsarum.
rile de sta
ăDeluros de iuni
f geteforestiere.
Ps, brun S-au păstrat
edafic mare tipurile de pădure edafic
17 5.2.4.3. ă
72,07 17,84 - 26,59 116,50 tipului natural
3 116,50 - - 2212,3101,
natural fundamentale aferente acestor por iuni de terenuri
Deluros de cvercete cu făgete de limită
cu Asperula-Asarum. 3102,3201
25 6.2.5.3.
forestiere înainte de a le fi schimbat folosin a. - - 3,80 - 3,80 -de pădure 3,80 - - 3101
inferioar

Deluros ă Ps,
de brun

gorunete
edafic
– f ă mare
gete ă
Ps-m,
18 5.2.5.3. - 2,16 - - 2,16 - 2,16 - - 0401
Total FD.24.3.1.1.aluvial moderat humifer,
- Montan-premontan de în lunc ă
fă gete Pi,joas ă.
podzolic - mic, cu
edafic - 136,71 140,58 277,29 6- men inerea
46,51 230,78 - -
Total FD.3 885,32 279,49 73,41 154,54 1392,76
- aciditate consist. cât mai
30 136,86 1212,14 43,76 -
Vaccinium. Terenuri nestâncoase sau cu rare iviri de stânci,
FD.1 - Etajul deluros de cvercete cu 416.1. stejar (F şăiget
cu montan cu ă, gorun şi amestecuri
cer, gârni
pline ale acestora )
7FA 2MO 1PAM -
coame, versan i moderat la puternic ânclina i cu soluri puternic
Deluros de cvercete cu stejar Pm, - volum
FD.2 - Etajul deluros de cverceteVaccinium myrtillus (i) ( GO, CE, GA, amestecuriedafic dintre acestea-men inerea
) şi şleauri de deal
5FA 3MO 2DT
acide cu moder, divers podzolite, superficiale, de productivitate
26 7.3.3.2. podzolit – pseudogleizat, cu Poa pratensis 2,70 - - 19,68 22,38 -tipului natural
- 22,38 - 2201,2212
inferioară pentru fag.
– Carex caryophyllea.
Deluros de cvercete (gorun, cer, gârni ă) de pădure
19 6.1.3.2. - - - 30,04 30,04 1 - 30,04 - 2201,2305
FM1+ TOTAL O.S. 1153,66 743,41 - 19,68 4689,75 100 502,77 3666,67 520,31 *
4.3.2.1.Pm, podzolit edafic mijlociu.
–
Montan-premontan de f gete
ă cer, gârni Pi, brun
) acid edafic mic. - men inerea
FD4 Deluros de cvercete (gorun, ă consist. cât mai
Terenuri nestâncoase sau cu rare iviri de stânci, pe versan i - substan e 2212,2214,
20 6.1.4.2. Pm, podzolit-pseudogleizat, edafic - - 415.1.65,03
Făget montan 68,10 133,13
cu nutritive 3
pline - 133,13
7FA 2MO 1PAM -
înclina i, expozi ii în general însorite, soluri brune luvice ( 2305
mijlociu. - men inerea -
podzolite ) scheletice, superficiale sau mijlociu profunde, cu Luzula luzuloides (i-m) - apa 7FA 2MO 1PAM
Deluros de cvercete cu şleau de deal cu tipului natural
Luzula slab productive pentru fag. accesibilă
21 6.1.5.2. carpen Pm, brun şi brun podzolit edafic - - - 0,94 0,94 fundamentalde
- - 0,94 - 3108
mare şi mijlociu. pădure
4.3.2.2. – Montan-premontan de făgete Pm, brun acid cu mull 411.4. Făget montan pe 7FA 2MO 1PAM
soluri schelete cu floră de
edafic mijlociu. 7FA 2MO 1PAM
Terenuri nestâncoase sau cu rare iviri de stânci, pe versan i în mull ( m) - substan e - men inerea
tipului natural T. progresive
general însori i şi par ial însori i de la uşor la repezi cu înclinare 412.1 Făget montan nud nutritive
fundamentalde T. succesive
pe soluri brune acide, slab la mediu podzolite, slab la pe soluri brune şi brune aciditatea pădure 7FA 2MO 1PAM
semischeletice, profunde, reavene, cu floră de Festuca sau chiar gălbui moderat 7FA 2MO 1PAM
mull, mijlociu productive pentru fag. acide ( m)
4.4.2. Descrierea tipurilor de sta iuni cu factori limitativi şi măsurile de gospodărire impuse de aceşti factori
Tipul natural de pădure Factori şi Măsuri de gospodărire impuse
Etajul Indicativul de clasificare şi descrierea concisă a şi productivitatea determ. de factorii ecologici şi riscuri
fitoclimat acestuia ecologici Compozi ia optimă Trata-
tipului de sta iune Recomandări Compozi ia de împ d. în
ic limitativi, ă ment
riscuri terenuri goale
4.4.1.0. –Montan-premontan de făgete Pi, brun edafic mic, cu 411.5. Făget de limită 8FA 2MO
Asperula Dentaria. cu floră de mull (i) -volum edafic - men inerea 8FA 2MO
Terenuri nestâncoase sau cu rare iviri de stânci pe versan i tipului
moderat la puternic ânclina i, cu soluri brune mezo şi eubazice cu 411.7. Făget montan pe -substan e natural -
nutritive
mull, pu in profunde, superficiale, scheletice, slab productive soluri schelete de fundamental 6FA 3MO 1DT
productivitate -apa accesibilă 6FA 3MO 1DT
pentru fag. de pădure
inferioară (i)
4.4.2.0. - Montan-premontan de făgete Pm, brun edafic mijlociu
FM1+ - men inerea
cu Asperula-Dentaria. 411.4. Făget montan pe 7FA 2MO, BR,LA
tipului
FD4 Sta iuni pe versan i predominant mijlocii, cu expozi ii diverse, -nivel mijlociu 1PAM T. progresive
soluri schelete cu floră natural
înclinări moderate şi repezi, soluri brune mezo- şi eubazice, slab de troficitate 7FA 2MO, BR, LA, T. succesive
de mull (m) fundamental
scheletice cu volum edafic mijlociu. Bonitatea mijlocie pentru 1PAM
de pădure
făgete.
4.4.3.0. -Montan-premontan de făgete Ps, brun edafic mare, cu - men inerea 7FA 2MO,BR,LA
Asperula – Dentaria. 411.1.-Făget normal cu tipului T. progresive
1PAM
Sta iuni pe versan i inferiori şi mijlocii, cu expozi ii diverse şi - natural
floră de mull (s) 7FA 2MO,BR,LA T. succesive
înclinări moderate. Soluri brune eumezobazice, profunde, lipsite fundamental
1PAM
de schelet, cu bonitate superioară pentru fag de pădure
515.1 Gorunet cu - men inerea
5.1.3.1. –Deluros de gorunete Pi, podzolit edafic mic cu Cytisus- 7GO 2CI 1 FA
Luzula luzuloides de tipului
Genista 8GO 2DT
natural
Se găseşte pe versan i însori i, cu pante repezi, cu iviri de stânci la productivitate
inferioar ă (i) - volum edafic fundamental -
suprafa ă, pe soluri brune luvice litice, formate pe gresii , şisturi
- % schelet de pădure
cristaline, conglomerate, cu moder, superficiale, scheletice, sărace 5GO 4FA 1MO
524.1. Goruneto-făget - men inerea
în humus, volum edafic mic, oligotrofice, distrofice, bonitate 5GO 4FA 1MO
consisten ei
scăzută pentru gorun şi fag. cu Luzula luzuloides (i)
FD3 pline
5.1.3.2. –Deluros de gorunete Pm, podzolit, edafic mijlociu cu
- men inerea
graminee mozoxerofite +/- Luzula
513.1. Gorunet de - volum edafic tipului 8GO 2FA
Sta iuni situate în partea mijlocie şi inferioară a versan ilor, cu
coastă cu graminee şi natural T. progresive
înclinare moderată până la puternică, pe toate expozi iile. Soluri mijlociu 7GO 2FA 1TE
Luzula luzuloides (m) fundamental
brune acide, slab scheletice, cu volum edafic mijlociu. de pădure
Etajul Indicativul de clasificare şi descrierea concisă a şi productivitatea acestuia determ. de factorii ecologici şi riscuri
fitoclimat ecologici Compozi ia optimă Trata
tipului de sta iune Recomandări Compozi ia de împ d.
ic limitativi, riscuri ă ment
în terenuri goale
5.1.4.2. - Deluros de gorunete Pm, podzolit, pseudogleizat cu 512.1. Gorunet cu Carex 7GO 2PA 1CI, TE,
Carex pilosa Se găseşte în pe versan i însori i şi par ial însori i, pilosa (m) - substrate - men inerea CA
moderat înclina i, coame, platouri. Substrat litologic: gresii nutritive consisten ei 7GO 1FR 1TE 1CA
conglomerate. Humus de tip mull-moder. Sol: brun luvic - aciditate activă pline T. progresive
pseudogleizat, semischeletic. Volum edafic: submijlociu la 522.1. Goruneto-făget cu - temperatura - tăieri de 7GO 2FA 1PA, CI
mijlociu. Flora solului: Carex pilosa, Festuca silvatica Carex pilosa (m) solului regenerare 7GO 2FA 1TE
Regim de troficitate: mezotrofic. Bonitate: mijlocie pentru repetate
gorun şi fag
511.3. Gorunet cu floră de - substrate - men inerea
5.1.5.2. - Deluros de gorunete Pm, brun slab-mediu podzolit, nutritive consisten ei 7GO 2PA, FR, 1TE
mull de productiv.
edafic mijlociu - aciditatea pline 6GO 3FA 1PA
mijlocie (m)
Sta iuni situate pe versa i mijlocii, expozi ii însorite şi activă - tăieri de T. progresive
semiînsorite şi înclinări moderate până la repezi. Soluri brune, 523.2. Goruneto-făget de - temperatura regenerare 6FA 4GO
slab scheletice, cu volum edafic mijlociu. productivitate mijlocie solului repetate 5FA 3GO 1MO
(m)
5.1.5.3. - Deluros de gorunete Ps, brun edafic mare cu - men inerea
Asarum-Stellaria 511.1. Gorunet normal cu tipului natural 8GO 2 PA, CI, TE
Terenuri uşor înclinate, poale de versan i cu soluri brune - fundamentalde T. progresive
FD3 floră de mull (s) 7GO 2DT 1TE
eumezobazice tipice şi molice profunde şi foarte profunde, pădure
slab schelete cu floră de mull
5.2.3.1. - Deluros de făgete Pi, divers podzolic edafic mic cu 421.3. Făget de deal pe - substan e -ameliorarea
7FA 2PAM 1CI
Vaccinium-Luzula. Sta iuni situate pe coame şi cumpene soluri superficiale cu arboretelor
nutritive 6FA 2PAM 1TE 1CI
înguste, pe versan i superiori, puternic înclina i, expozi ii substrat calcaros (i) - aciditate activă prin -
umbrite şi semiumbrite. Soluri brune luvice, oligobazice introducerea
424.1. Făget de dealuri cu -apa accesibilă paltinului şi 7FA 2GO 1CI
mijlociu profunde, scheletice, chiar scheletice pietroase.
floră acidofilă (i) -volum edafic 6FA 2GO 1CI 1PA
Volum edafic foarte mic, bonitate inferioară pentru fag. cireşului
5.2.3.2. – Deluros de făgete Pm, podzolit edafic mijlociu, cu - men inerea
Festuca Sta iuni pe versan i cu înclinări diferite, cu soluri 428.1. Făget de dealuri cu -volum edafic tipului natural 7FA 2PAM 1CI T. progresive
brune luvice, mijlociu profunde, slab la semischelete, cu Festuca drymeia (m) mijlociu fundamentalde 7FA 2PAM 1CI
Festuca drymeia mijlociu productive pentru fag. pădure
- substan e
5.2.3.3. - Deluros de făgete Pm, podzolit-pseudogleizat edafic nutritive - men inerea
mijlociu, cu Carex pilosa 422.1. Făget cu Carex - aciditate activă tipului natural 8FA 2DT T. progresive
Terenuri cu pante uşoare, soluri luvice, pseudogleizate pilosa (m) -umiditatea fundamentalde 7FA 3DT
profunde cu Carex pilosa temporar pădure
excesivă
Etajul Indicativul de clasificare şi descrierea concisă a şi productivitatea determ. de factorii ecologici şi riscuri
fitoclim acestuia ecologici Compozi ia optimă Trata
tipului de sta iune Recomandări
atic limitativi, Compozi ia de împăd. ment
riscuri în terenuri goale
5.2.4.2. - Deluros de făgete Pm, brun edafic mijlociu cu Făget de deal pe
7FA 2PAM 2CI
Asperula-Asarum soluri schelete cu floră
7FA 2MO 1PAM
Se găseşte pe versan i moderat la puternic înclina i, umbri i, de mul (m)
semiumbri i, substrat litologic: şisturi cristaline, 421.4. Făget de deal cu - men inerea
micaşisturi,conglomerate. Humus de tip mull forestier. Sol: 7FA 2PAM 1CI
floră de mull de prod. e tipului
brun eumezobazic tipic, textura: luto-nisipos-lutos, schelet: - volum edafic 7FA 2PAM 1CI
mijlocie (m) natural T. progresive
slab schelet-semischelet, volum edafic: mijlociu- mijlociu
fundamental
submijlociu. Flora solului : Asperula-Asarum uneori cu de pădure
Festuca, Carex. Regim de troficitate: mezotrofic. Fond de 431.2. Făgeto-cărpinet
8FA 2PAM
substan e nutritive: mijlociu. Reac ia solului: moderat acid. cu floră de mull de
7FA 2PAM 1CI
Regim de umiditate: euhidric. Bonitate:mijlocie pentru fag, prod. mijlocie (m)
FD3 carpen şi specii de amestec.
5.2.4.3. - Deluros de făgete Ps, brun edafic mare cu - men inerea
Asperula-Asarum. Sta iuni situate pe versan i inferiori şi 421.1 Făget de deal cu tipului 8FA 2PAM
mijlocii, umbri i sau semiumbri i, cu soluri brune floră de mull (s) natural 7FA 2PAM 1CI
eumezobazice, fără schelet sau slab scheletice, cu volum - fundamental T. progresive
edafic mare la foarte mare. Troficitate ridicată, bonitate 431.1 Făgeto cărpinet de pădure 7FA 2PAM 1CI
superioară pentru făgete de deal pure sau amestecate şi cu floră de mull (s) 8FA 2PAM
şleauri de deal. cu fag..
5.2.5.3. - Deluros de goruneto-făgete Pm-s, aluvial moderat 972.2 Anin negru pur - men inerea
humifer, în luncă joasă de productivitate tipului 7ANN 3FR, PL
- natural Tăieri rase
Terenuri funduri de văi, lunci , terase joase, cu soluri superioară din regiunea 7ANN 3FR, PL
aluviale, moderat humifere. de dealuri (s) fundamental
- men inerea
6.1.3.2. - Deluros de cvercete (cer, gorun, gârni ă) Pm, consisten ei
513.1 Gorunet de - volum edafic pline 8GO 1PAM 1TE Tăieri
podzolit edafic mijlociu cu graminee mezoxerofite coastă cu graminee şi -
Versan i mediu înclina i, însori i, pe soluri brune luvice mijlociu 5CAS 3GO 2TE progresive
Luzula luzuloides (m) introducerea
tipice, slab schelete la semischeletice cu Festuca luzula
speciilor de
FD2 amestec
6.1.4.2. - Deluros de cvercete (cer, gorun, gârni ă) Pm, 512.1 Gorunet cu - men inerea 7GO 2DT 1TE
podzolit-pseudogleizat edafic mijlociu Carex pilosa (m) - deficit de apă tipului 7GO 1FR 1CA 1TE
Platouri terase şi versan i uşor înclina i, cu soluri brune în sezonul natural T. progresive
luvice pseudogleizate cu Carex - Poa, mijlociu productive 522.1 Goruneto-făget estival fundamental 7GO 2FA 1CI
pentru cvercinee. cu Carex pilosa (m) de pădure 6GO 2FA 2DT
Factori şi Măsuri de gospodărire impuse
Etajul Indicativul de clasificare şi descrierea concisă a Tipul natural de pădure determ. de factorii ecologici şi riscuri
fitoclim ecologici Compozi ia optimă Trata
atic
tipului de sta iune şi productivitatea acestuia limitativi, Recomandări Compozi ia de împăd. în ment
riscuri terenuri goale
6.1.5.2. - Deluros de cvercete (cer, gorun, gârni ă) Pm, podzolit- - men inerea
pseudogleizat edafic mijlociu 511.3. Gorunet cu floră - deficit de tipului natural
Versan i inferior sau mijlociu divers înclina i cu soluri brune apă în fundamentalde 8GO 2PA
de mull de productivitate T. progresive
eumezobazice tipice, slab podzolite ± slab pseudogleizate mijlociu sezonul pădure 5CAS 3GO 1TE 1PA
mijlocie (m)
profunde fără schelet sau slab scheletice cu Asarum mijlociu estival
productive pentru gorun şi specii de şleau.
6.1.5.3. - Deluros de cvercete cu şleauri de deal fără fag Ps-m, brun 511.1 Gorunet normal cu - men inerea 8GO 2PA,CI,TE
şi cenuşiu edafic mare floră de mull (s) tipului natural 8GO 1DT 1TE
Terenuri cu panta moderată şi poale de versan i soluri brune 532.2 Şleau de deal cu - fundamentalde T. progresive
pădure 8GO 2PA,CI ,CA
eumezobazice tipice şi molice profunde slab scheletice cu floră de gorun de productivitate
mull 6GO 4PA,CI,TE,CA
superioară (s)
6.2.4.1. - Deluros de cvercete cu făgete de limită inferioară Pm, - men inerea
tipului natural
podzolit-pseudogleizat edafic mijlociu-mare cu Carex pilosa - volum
422.1 Făget cu Carex fundamentalde
Terenuri fără stâncărie aparentă, pe versan i uşor la moderat 8FA 2PAM T. progresive
FD2 edafic pădure şi a
înclina i cu soluri cu mull moder pseudogleizate mijlociu profunde pilosa (m) 8FA 2PAM
mijlociu consisten- ei
la profunde slab la semischelete cu carex pilosa mijlociu productive
pline
pentru fag şi carpen.
6.2.5.2. - Deluros de cvercete cu făgete de limită inferioară Pm, - men inerea
brun edafic mijlociu cu Asperula-Asarum 421.2. Făget de deal pe - volum tipului natural
Terenuri fără stâncărie aparentă pe versan i moderat la puternic fundamentalde 7FA 2PAM 1CI
soluri schelete cu floră de edafic T. progresive
înclina i, cu soluri brune eumezobazice cu mull mijlociu profunde pădure 7FA 2MO 1PAM
mull (m) mijlociu
la profunde, divers scheletice, cu floră de mull de tipul Asperula
Asarum mijlociu productive pentru fag şi carpen.
6.2.5.3. - Deluros de cvercete cu făgete de limită inferioară Ps, brun - men inerea
tipului natural
edafic mare Terenuri fără stâncărie aparentă, pe versan i uşor la 421.1 Făget de deal cu 8FA 2PAM
fundamentalde
moderat înclina i, cu soluri brune eumezobazice cu mull profunde, - T. progresive
floră de mull (s) pădure şi a 7FA 2PAM 1CI
slab scheletice, cu floră de mull de tipul Asperula-Asarum, foarte
consisten ei
productive pentru fag.
pline
7.3.3.2. - Deluros de cvercete cu stejar Pm, podzolit pseudogleizat - men inerea
cu Poa pratensis -Carex caryophyllea 614.2 Stejeret normal de tipului natural
- volum 7ST 3PA
Terenuri fără stâncărie aparentă pe coame, platouri şi terase cu terasă joasă şi lunci vechi fundamentalde
FD1 edafic
pădure
T. progresive
soluri podzolite şi pseudogleizate mijlociu profunde la profunde cu din regiunea de dealuri 4ST 3FR 3PA
mijlociu
alternan e mari de umiditate, cu Carex şi Poa mijlociu productive (m)
pentru cer , stejar şi gorun.
Tipurile de sta iune identificate în urma actualelor lucrări de cartări sta ionale ( în număr
de 26 ) au fost încadrate în patru etaje bioclimatice;
277,29 ha ( 6 % );
Total................. ……..……4689,75 ha -100 %
Tipul de sta iune majoritar este: 4.3.2.2. – Montan –premontan de făgete Pm, brun acid cu
mull edafic mijlociu care ocupă 39% din suprafa ă, urmat de 5.2.4.2. –Deluros de făgete Pm,
brun edafic mijlociu cu Asperula – Asarum care ocupă 12% din suprafa ă.
După categoria de bonitate, sta iunile se grupează astfel:
sta iuni de bonitate superioară ……………………..….502,77 ha ( 11% )
sta iuni de bonitate mijlocie………………….….……3666,67 ha ( 78% )
sta iuni de bonitate inferioară ………………………….520,31 ha (11% ).
Bonitatea sta ională este determinată de substratul litologic, relieful şi microrelieful, care la
rândul lui determină regimul de umiditate şi aera ie, deci implicit şi volumul edafic.
4.5. Tipuri de pădure
4.5.1. Eviden a tipurilor naturale de p
Nr. Tipdepădure Suprafaa Productivitatea naturală
Superioa Mijlocie Inferioar
ădure
ă
crt. Codul Diagnoza ha % ră
ha ha
ha
1 411.1 Făget normal cu floră de mull (s) 319,40 7 319,40 - -
2 411.4 Făget montan pe soluri schelete cu floră de mull (m) 1592,88 34 - 1592,88 -
3 411.5 Făget de limită cu floră de mull (i) 18,14 - - - 18,14
4 411.7 Făget montan pe soluri schelete de productivitate 73,30 2 - - 73,30
inferioară (i)
5 412.1 Făget montan nud pe soluri brune şi brune gălbui moderat 608,49 13 - 608,49 -
acide ( m)
6 415.1 Făget montan cu Luzula luzuloides (i -m) 355,65 8 - - 355,65
7 416.1 Făget montan cu Vaccinium myrtillus (i) 29,46 1 - - 29,46
8 421.1 Făget de deal cu floră de mull - (s) 117,63 2 117,63 - -
9 421.2 Făget de deal pe soluri schelete cu floră de mull (m) 227,13 5 - 227,13 -
10 421.3 Făget de deal pe soluri superficiale cu substrat calcaros (i) 4,22 - - - 4,22
11 421.4 Făget de deal cu floră de mull de productivitate mijlocie (m) 343,96 7 - 343,96 -
12 422.1 Făget cu Carex pilosa (m) 99,28 2 - 99,28 -
13 424.1 Făget de dealuri cu floră acidofilă ( i-m) 26,40 1 - - 26,40
14 428.1 Făget de dealuri cu Festuca drymeia (m) 410,25 9 - 410,25 -
15 431.1 Făgeto cărpinet cu floră de mull (s) 2,67 - 2,67 - -
16 431.2 Făgeto-cărpinet cu floră de mull de productivitate mijl.(m) 53,87 1 - 53,87 -
17 511.1 Gorunet normal cu floră de mull (s) 59,56 1 59,56 - -
18 511.3 Gorunet cu floră de mull de productivitate mijlocie (m) 8,17 - - 8,17 -
19 512.1 Gorunet cu Carex pilosa (m) 53,80 1 - 53,80 -
20 513.1 Gorunet de coastă cu graminee şi Luzula luzuloides (m) 92,32 2 - 92,32 -
21 515.1 Gorunet cu Luzula luzuloides de productivitate inf. (i) 10,69 - - - 10,69
22 522.1 Goruneto-făget cu Carex pilosa (m) 108,04 2 - 108,04 -
23 523.2 Goruneto-făget de productivitate mijlocie (m) 46,10 1 - 46,10 -
24 524.1 Goruneto-făget cu Luzula luzuloides (i) 2,45 - - - 2,45
25 532.2 Şleau de deal cu gorun de productivitate superioară (s) 1,35 - 1,35 - -
26 614.2 Stejeret normal de terasă joasă şi lunci vechi din regiunea 22,38 1 - 22,38 -
de dealuri (m)
27 972.2 Anin negru pur de productivitate superioară din regiunea de 2,16 - 2,16 - -
dealuri (s)
TOTAL O.S. 4689,75 100 502,77 3666,67 520,31
% 100 11 78 11
Din tabelul 4.5.1.1. se observă că s-au identificat 27 tipuri natural fundamentale de pădure
a căror productivitate se suprapune peste bonitatea sta ională ( 11 % de productivitate superioară,
Tabel 4.5.1.1.
78 % de productivitate mijlocie şi 11 % de productivitate inferioară ).
Cele mai reprezentative tipuri natural fundamentale de pădure sunt:
- 411.4. – Făget montan pe soluri schelete cu floră de mull (m)…………..………....34%
- 412.1. – Făget montan nud pe soluri brune şi brune gălbui moderat acide (m) ….….13%
- 428.1. – Făget de dealuri cu Festuca drymeia (m)………………………...………..9%
Celelalte tipuri de pădure ocupă suprafe e ce reprezintă fiecare maxim 8% din teritoriul
ocolului.
Diversitatea mare a tipurilor naturale de pădure a fost determinată de cea sta ională şi
aceasta ca urmare a condi iilor de relief variat, în condi iile în care altitudinal suprafa a ocolului
este cuprinsă între 200 m şi 1400 m, substratelor de sol diversificate, regimului de umiditate şi
microclimatelor specifice, etc.
Pentru a încadra cât mai corect vegeta ia forestieră existentă a fost necesar a se introduce în
schema ecotipologică şi câteva tipuri de pădure care nu există descrise în literatura de specialitate şi
anume:
431.2 – Făgeto-cărpinet cu floră de mull (m);
515.1 – Gorunet cu Luzula luzuloides (i).
În situa ia 15.2.2. ( partea a III-a ) sunt prezentate forma iile forestiere, întâlnite şi în
func ie de caracterul actual al fiecăreia, arboretele prezente sunt repartizate pe categorii de
productivitate.
Din situa ia amintită observăm că există 8 forma ii forestiere după cum urmează:
- făgete pure montane (62%)
- făgete pure de dealuri (25%)
- făgete amestecate (1%)
- gorunete pure (5%)
- goruneto-făgete (3%)
- şleauri de deal cu gorun ( sub 1%)
- stejărete pure (sub 1%)
- aninişuri de anin negru ( sub 1%).
În ceea ce priveşte vegeta ia actuală în func ie de caracterul tipului de pădure întâlnim:
83% arborete natural fundamentale ( 7% de productivitate superioară, 60% de productivitate
mijlocie, 9% de productivitate inferioară şi 7% subproductive ).
Arboretele par ial derivate ocupă 1%, cele total derivate 2% ( majoritatea fiind de
productivitate mijlocie), artificiale 13% (12% de productivitate mijlocie şi superioară şi 1% de
productivitate inferioară) şi mai există 37,02 ha ( 1% ) arborete foarte tinere care încă nu pot fi
definite exact.
Arboretele natural fundamentale subproductive ocupă o suprafa ă mare ( 315,68 ha ) şi sunt
în general arborete care vegetează în trupuri izolate sau la liziere şi care au avut de suferit datorită
factorului antropic ( tăieri în delict, activită i de păşunat ilegal ) cât şi fenomenului de poluare, etc.
Arboretele artificiale care ocupă o suprafa ă însemnată 589,01 ha (13%), au fost create prin
substituirea arboretelor total derivate cât şi prin planta ii executate în urma tăierilor de produse
principale (mai ales în deceniile anterioare).
În ceea ce priveşte productivitatea arboretelor actuale aceasta este pu in diferită de
bonitatea sta ională.
Aşa cum reiese din situa ia 15.2.2. ( partea a III-a ), pentru 89% sta iuni de bonitate
superioară şi mijlocie există 81% arborete de productivitate superioară şi mijlocie ( 67% natural
fundamentale, 12% artificiale, 1% par ial derivate, 1% total derivate) iar pentru 11% sta iuni de
bonitate inferioară există 19% arborete de productivitate inferioară ( 9% natural fundamentale, 7%
subproductive, 1% artificiale, 1% total derivate ,1% tânăr nedefinit).
În concluzie, diferen a între bonitatea sta ională şi productivitatea actuală a arboretelor este
de 8%, iar arboretele care nu valorifică inte
CARACTERUL ACTUAL AL TIPULUI DE PADURE
Formatia Natural fundamental de prod. Partial Total derivat de prod. Artificial de prod. Tanar Total
Terenuri TOTAL gral poten ialul sta ional existent, ce trebuie
forestiera Sup. Mij. Inf. Subprod. derivat Sup. Mij. Inf. Sup.+Mij. Inf.
ha/% ha/% ha/% ha/% ha/% ha/% ha/% ha/% ha/% ha/% ha/% ha/% ha/% ha/%
avute în
%
Afectate - - - - - - - - - - - - 193.45 193.45 4 vedere pentru a fi înlocuite, sunt:
41 FAGETE PURE 143.55 1683 397.96 222.64 - - - - 486.87 32.96 21.9 2988.88 8.44 2997.32 62
MONTANE 5 57 13 7 - - - - 16 1 1 100 - 62 - • arborete natural fundamentale subp
42 FAGETE PURE 115.81 937.7 25.25 42.29 35.87 - 7.49 12.99 31.56 4.79 15.12 1228.87 - 1228.87 25
DE DEALURI 9 77 2 3 3 - 1 1 3 - 1 100 - 25 - roductive ( 7% );
43 FAGETE - 42.14 - - 2.29 - 3.23 - 8.88 - - 56.54 - 56.54 1
AMESTECATE - 74 - - 4 - 6 - 16 - - 100 - 1 - • arborete total derivate de productivi
51 GORUNETE 51.73 77.81 10.69 15.4 12.33 - 23.1 13.39 11.25 8.84 - 224.54 - 224.54 5
PURE 23 35 5 7 5 - 10 6 5 4 - 100 - 5 - tate inferioară ( 1%).
52 GORUNETO- - 80.34 2.45 30.49 12.23 - 11.51 17.28 1.44 - - 155.74 0.85 156.59 3
- 51 2 20 8
-- al tipului
7 11 1 - - 99 1 3 - Pe lângă aceste arborete trebuies
şi caracterul pă1.35
FAGETE
4.5.2. Forma ii forestiere
- - - -
actual
- -
de
-
dure - - 1.35 - 1.35 -
53 SLEAURI DE
DEAL CU GORUN - - - - - - - - 100 - - 100 - - - c avute în vedere şi arboretele total der
61 STEJARETE - - - 2.7 - - 18.61 - 1.07 - - 22.38 - 22.38 -
PURE DE STEJAR - - - 12 - - 83 - 5 - - 100 - -
97 ANINISURI - - - 2.16 - - - - - - - 2.16 - 2.16 -
DE ANIN NEGRU - - - 100 - - - - - - 100 - - -
TOTAL OS 311.09 2820.9 436.35 315.68 62.72 - 63.94 43.66 542.42 46.59 37.02 4680.46 202.74 4883.2 100
9
% 7 60 9 7 1 - 1 1 12 1 1 96 4 100 -
ivate de
În tabelul
productivitate următor este structura fondului dedatorit
produc compozi
ie i protec ie, pe clase de vârstă, decu
superioar ă ş i mijlocie ( 1% ) care ă ş iei lor nu sunt în consens
bonitatea sta ională şi nu în ultimul rând arboretele foarte tinere a căror caracter încă nu se poate
defini.
4.6. Structura fondului de produc ie şi de protec ie
produc ie, grupe de specii, la nivelul fiecărei subunită i şi pe total ocol:
Tab.4.6.1.
Grupa Supraf. Clase de vârstă Clase de produc ie
S.U.P. de ( ha )
specii I II III IV V VI + I II III IV V
Răşinoase 542,33 77,57 286,16 41,54 67,82 42,69 26,55 - 186,61 354,48 1,24 -
Fag 2751,31 359,98 465,16 154,69 607,29 493,97 670,22 17,08 207,38 2446,50 74,46 5,89
A-
codru Quercinee 143,42 4,48 3,32 34,51 30,92 4,28 65,91 - 52,85 73,70 14,22 2,65
regulat
DT 300,28 70,96 100,00 19,41 48,49 19,46 41,96 - 21,38 196,87 57,53 24,50
DM 5,83 3,16 1,16 0,35 - - 1,16 - - 5,16 0,40 0,27
TOTAL - A 3743,17 516,15 855,80 250,50 754,52 560,40 805,80 17,08 468,22 3076,71 147,85 33,31
% 100 14 23 7 20 15 22 13 82 4 1
Răşinoase 26,06 - - - - 5,83 20,23 - 26,06 - - -
Fag 2,50 - - - - 2,50 - - - 2,50 - -
K-
rezerv. Quercinee 16,29 - - - - - 16,29 - 16,29 - - -
de semine DT - - - - - - - - - - - -
DM - - - - - - - - - - - -
TOTAL - K 44,85 - - - - 8,33 36,52 - 42,35 2,50 - -
% 100 - - - - 19 81 - 94 6 - -
M- Răşinoase 77,07 16,51 24,25 2,08 8,84 22,13 3,26 - 18,85 40,33 17,89 -
conserv.
Fag 714,56 19,63 21,23 20,27 56,08 168,98 428,37 - 24,50 200,44 394,84 94,78
deose- Quercinee 28,93 - 0,07 2,14 8,43 3,50 14,79 - - 12,02 13,17 3,74
bită DT 58,42 13,67 5,48 15,17 6,39 1,69 16,02 - 1,49 14,14 27,88 14,91
DM 8,94 - 0,16 5,86 - 2,16 0,76 - 5,58 2,64 0,44 0,28

TOTAL - M 887,92 49,81 51,19 45,52 79,74 198,46 463,20 - 50,42 269,57 454,22 113,71
% 100 6 6 5 9 22 52 - 6 30 51 13
O- Răşinoase - - - - - - - - - - - -
terenuri
Fag - - - - - - - - - - - -
care vor fi
scoase din Quercinee 4,52 - - - - - 4,52 - 3,16 1,36 - -
fond
forest DT - - - - - - - - - - - -
proprieta DM - - - - - - - - - - - -
a statului
TOTAL- O 4,52 - - - - - 4,52 - 3,16 1,36 - -
% 100 - - - - - 100 - 70 30 - -
645,46 94,08 310,41 43,62 76,66 70,65 50,04 - 231,52 394,81 19,13 -
Răşinoase
TOTAL
Fag 3468,37 379,61 486,39 174,96 663,37 665,45 1098,59 17,08 231,88 2649,44 469,30 100,67
OCOL
Quercinee 193,16 4,48 3,39 36,65 39,35 7,78 101,51 - 72,30 87,08 27,39 6,39
DT 358,70 84,63 105,48 34,58 54,88 21,15 57,98 - 22,87 211,01 85,41 39,41
DM 14,77 3,16 1,32 6,21 - 2,16 1,92 - 5,58 7,80 0,84 0,55
TOTAL OCOL 4680,46 565,96 906,99 296,02 834,26 767,19 1310,04 17,08 564,15 3350,14 602,07 147,02
100 12 19 6 18 16 28 - 12 72 13 3
Principalele caracteristici ale structurii fondului forestier ( total )
Specificări S p e c i i Tabel 4.6.2.

TOTAL
FA MO GO CA PAM ME LA DR DT DM
Compozi ia (%) 74 13 4 4 2 1 - 1 1 - 100
Cl.de produc ie III.1 II.7 II.8 III.7 II.8 III.5 II.9 II.8 III.2 II.8 III.1
medie
Consisten a medie 0,74 0,83 0,68 0,75 0,75 0,83 0,91 0,81 0,74 0,65 0,75
Vârsta medie -ani 80 51 95 55 54 27 31 39 61 56 74
Cr.curentă - 5,2 10,0 3,6 5,0 2,1 5,0 11,5 7,9 4,3 3,9 5,7
mc/an/ha
Vol. mediu - mc/an 241 310 244 127 126 86 182 197 153 141 240
/ha
Vol. total - mc 83431 18556 44924 23225 10892 3216 3690 5281 9405 2083 1122591
1 4
Reparti ia suprafe elor pe specii şi grupe func ionale pentru suprafa a în produc ie
Nr. Gr .fc . Specii Tabel 4.6.3.
TOTAL
U.P. I/II FA MO GO CA PAM ME LA DR DT DM
I I 779,31 22,17 65,58 35,22 35,89 4,66 - 2,71 4,28 0,70 950,52
II 122,39 13,64 - - 5,82 0,15 - - 0,33 - 142,33
Total 901,70 35,81 65,58 35,22 41,71 4,81 - 2,71 4,61 0,70 1092,8
5
II I 533,32 64,71 - 18,07 24,18 2,51 13,04 0,76 25,36 0,36 682,31
II - - - - - - - - - - -
Total 533,32 64,71 - 18,07 24,18 2,51 13,04 0,76 25,36 0,36 682,31
III I 364,92 220,55 - 0,84 1,24 2,44 3,02 10,09 2,47 - 605,57
II 599,89 144,71 11,68 63,20 9,85 3,45 3,17 1,71 8,98 1,22 847,86
Total 964,81 365,26 11,68 64,04 11,09 5,89 6,19 11,80 11,45 1,22 1453,4
3
IV I - 0,07 5,35 0,16 - - - 0,15 1,77 - 7,50
II 351,48 34,39 57,44 38,20 7,72 7,25 - 7,44 4,13 3,55 511,60
Total 351,48 34,46 62,79 38,36 7,72 7,25 - 7,59 5,90 3,55 519,10
I 1677,55 307,50 72,53 54,29 61,31 9,61 16,06 13,71 32,28 1,06 2245,9
Total 0
II 1073,76 192,74 69,12 101,40 23,39 10,85 3,98 8,34 13,44 4,77 1501,7
9
TOTAL 2751,31 500,24 141,65 155,69 84,70 20,46 20,04 22,05 45,72 5,83 3747,6
9
Nr. Gr. fc . C l a s e d e v â r s t ă TOTAL
U.P. I/II I II III IV V VI VII
I I 138,29 86,54 1,77 290,75 92,86 211,32 128,99 950,52
II 19,21 3,32 23,89 35,69 17,84 29,33 13,05 142,33
Total 157,50 89,86 25,66 326,44 110,70 240,65 142,04 1092,85
II I 60,81 269,35 43,67 142,13 32,36 71,36 62,63 682,31
II - - - - - - - -
Total 60,81 269,35 43,67 142,13 32,36 71,36 62,63 682,31
III I 110,30 215,22 13,88 86,63 141,40 35,85 2,29 605,57
II 146,94 149,26 116,49 88,55 167,99 149,73 28,90 847,86
Total 257,24 364,48 130,37 175,18 309,39 185,58 31,19 1453,43
IV I - - - - 0,24 7,26 - 7,50
II 40,60 132,11 50,80 110,77 107,71 13,81 55,80 511,60
Total 40,60 132,11 50,80 110,77 107,95 21,07 55,80 519,10
Total I 309,40 571,11 59,32 519,51 266,86 325,79 193,91 2245,90
II 206,75 284,69 191,18 235,01 293,54 192,87 97,75 1501,79
TOTAL 516,15 855,80 250,50 754,52 560,40 518,66 291,66 3747,69
% 14 23 7 20 15 14 8 100
Nr. Caracterul actual al Unită i de produc ie Suprafa a

crt. tipului de pădure I II III IV ha %
1. Natural fundamental de 49,49 1,46 342,98 42,42 436,35 48
productivitate inferioară
2. Natural fundamental 16,67 143,50 125,10 30,41 315,68 35
subproductiv
3. Total derivat de - 3,61 33,50 26,83 63,94 7
productivitate mijlocie
4. Total derivat de - 1,15 19,08 23,43 43,66 5
productivitate inferioară
5. Artificial de productivitate 6,72 17,20 20,99 1,68 46,59 5
inferioară
TOTAL O. S. 72,88 166,92 541,65 124,77 906,22 100
Reparti ia suprafe elor pe clase de vârstă şi grupe func ionale pentru suprafa a în produc ie
Tabel 4.6.4.
4.7. Arborete slab productive
În cadrul ocolului silvic Baia Sprie sunt 906,22 ha arborete slab productive, a căror
distribu ie în func ie de caracterul actual al tipului de pădure este prezentată în tabelul următor:
Tabel 4.7.1.
multe, 83% sunt constituite din arborete natural fundamentale de productivitate inferioară şi
subproductive. Într-un procent mai mic sunt arboretele artificiale de productivitate inferioară (5%)
şi arboretele total derivate (12%) arborete care vor trebui înlocuite treptat pe măsură ce vor ajunge
la vârsta exploatabilită ii tehnice (50 - 60 ani). La fel vor trebui înlocuite şi cele artificiale de
productivitate inferioară (5%).
În schimb cele 35% arborete natural fundamentale subproductive, degradate din diverse
cauze precum păşunat, delicte, doborâturi, poluare, etc. vor trebui înlocuite în prima urgen ă,
deoarece aceste arborete nu folosesc integral poten ialul sta ional existent.
Cele 48% arborete natural fundamentale de productivitate inferioară, fiind situate pe
sta iuni de bonitate inferioară, nu vor face obiectul înlocuirii într-un viitor apropiat, deoarece nu s-ar
ob ine arborete mai productive decât în mică măsură din cauza poten ialului sta ional scăzut.
De fapt majoritatea acestora au fost încadrate în subunită ile de conservare deosebită
( S.U.P. – M ) fiind situate pe versan i cu pantă mare ( peste 35o) cu soluri excesiv schelete,
superficiale şi ca urmare nu este indicată refacerea lor.
Cele mai multe arborete slab productive se găsesc în U.P.III, în general fiind făgete de
productivitate inferioară.
Arboretele slab productive se vor înlocui cu specii valoroase, corespunzătoare condi iilor
sta ionale.
Ritmul şi etapele de înlocuire a arboretelor slab productive sunt arătate la paragraful 6.6. în
fiecare amenajament al U.P.
Referitor la refacerea arboretelor total derivate ( cărpinete aproape pure cu prezen a
cvercineelor sau fagului în procent de 10 – 20% ) tăierile se vor adopta conform celor expuse la
subcapitolul 1.4. din Normele tehnice privind alegerea şi aplicarea tratamentelor contându-se pe
regenerarea naturală a speciilor valoroase în propor ie de 20 – 40%.
4.8. Arborete afectate de factori destabilizatori şi limitativi
Analizând datele sintetizate în tabelul 4.8.1. se constată că pe raza Ocolul silvic Baia Sprie
există anumi i factori care prin ac iunea lor duc la destabilizarea unor arborete (sau anumitor specii,
elemente din cadrul arboretelor) afectându-se dezvoltarea normală.
Astfel, există 69,16 ha afectate de doborâturi de vânt dar în majoritatea acestor suprafe e
(94%) gradul de manifestare a fost slab, doar pe 6% arboretele fiind puternic destabilizate .De
asemenea există 17,05 ha afectate slab de rupturi de zăpadă şi vânt.
Doborâturile şi rupturile de vânt şi zăpadă au avut caracter izolat şi s-au produs cu
precădere în arboretele mature de fag şi molid din U.P II, III şi IV şi în unele planta ii de răşinoase
de 15 – 30 ani, cauza principală fiind neparcurgerea acestora la timp cu lucrări de îngrijire, arborii
neavând coroane bine dezvoltate, indicele de zvelte e fiind în multe cazuri supraunitar.
Uscarea se manifestă pe 91,11 ha, având o intensitate slabă în majoritatea cazurilor
excep ie fiind 8,76 ha (10%) unde este moderată şi 10,61(12%) ha unde este puternică. Sunt
afectate în special cvercineele şi făgetele mature şi mai pu in arboretele tinere de răşinoase instalate
artificial. Din observa iile făcute cu ocazia culegerii datelor de teren s-a constatat că fenomenul este
în continuă diminuare.
Uscarea s-a produs în special, ca urmare a poluării şi a insuficien ei apei accesibile din sol
şi
s-a manifestat mul i ani consecutiv ( începând cu anul 1977 ) când datorită secetei, solurile au
înregistrat deficit accentuat de apă în perioada de vegeta ie, iar pe de altă parte multe arborete n-au
fost parcurse la timp şi corect cu lucrări de îngrijire.
Acest ultim aspect se deduce din faptul că majoritatea arborilor chiar şi cei de viitor - au
coroane slabe, de cele mai multe ori asimetrice.
Pentru reducerea în continuare a intensită ii fenomenelor amintite (doborâturi de vânt,
uscări ) se vor urmări executarea la timp şi corect a lucrărilor de îngrijire în special a răriturilor (cu
alegerea şi însemnarea arborilor de viitor) care vor trebui să fie de intensită i mai mici (8 – 9%) şi
cu periodicită i mai mici (6 – 7 ani).
O suprafa ă de 1293,97 ha este afectată de poluare iar gradul de manifestare este slab.
Poluarea industrială care a afectat zonele perimetrale ale municipiului Baia Mare provine
de la industria metalelor neferoase ( S.C. Romplumb, Phöenix S.A. ) şi constă din compuşi ai
sulfului
( SO2, SO3 ) cu metale grele ( Pb, Cu, Cd, Zn, Mn).
În ultima perioadă amploarea fenomenului s-a diminuat prin încetarea activită ii agen ilor
poluan i aminti i ( în principal ) şi într-o mică măsură prin luarea unor măsuri antipoluante.
Pe 5,40 ha s-au semnalat incendii aceasta în special în planta iile de răşinoase aflate la
liziera pădurii, cauza fiind neglijen a iar pe 10,14 ha atacuri de dăunători ( grad de manifestare slab
şi puternic).
Pe 5,84 ha arboretele au tulpini rănite din cauza lucrărilor de exploatare ( în special rărituri
când nu s-au luat măsuri suficiente de protejare a arborilor de viitor ).
O serie de arborete suferă din cauza condi iilor sta ionale în care vegetează, solul fiind

expus la eroziuni sau este afectat de prezen a în exces a scheletului la suprafa ă (roca la suprafa ă), a
înmlăştinării sau alunecărilor.
Aceşti factori destabilizatori afectează o suprafa ă totală de 1824,0 ha după cum urmează:
eroziune la suprafa ă pe 39,55 ha;
rocă la suprafa ă pe 1449,80 ha din care pe 0,1 – 0,2 din suprafa ă – 1120,13 ha,
pe 0,3 – 0,5 din suprafa ă – 322,37 ha, iar pe mai mult de 0,6 – 7,30 ha;
alunecări pe 60,37 ha;
înmlăştinări pe 2,16 ha.
Aceşti factori destabilizatori ac ionează fie singular fie cumulat (de cele mai multe ori) cu
grad de manifestare diferit şi în func ie de acesta afectează dezvoltarea normală a arboretelor
respective.
Un alt factor destabilizator care influen ează dezvoltarea normală a arboretelor este cel
determinat de provenien a din lăstari a arboretelor ceea ce conduce la apari ia de tulpini nesănătoase
( putregai la bază ) cu procente variind între 10 şi 50 % pe o suprafa ă totală de 302,07 ha.
Efectele determinate de acest factor se activează pe măsura înaintării în vârstă a
arboretelor, favorizând uscarea predilectă a exemplarelor provenite din cioate lăbăr ate,
scorburoase, îmbătrânite şi diminuând sim itor creşterile şi acumulările de biomasă.
4.9. Starea sanitară a pădurii
Pentru ca func iile atribuite arboretelor să fie îndeplinite cu maximum de eficien ă, trebuie ca
acestora să li se asigure o stare sanitară a pădurilor corespuzătoare. În general starea sanitară a
pădurilor este dependentă de ac iunea directă a factorilor biotici şi abiotici şi indirect a factorului
antropeic.
În deceniul de aplicare a amenajamentului expirat, starea sanitară a pădurilor, în general, a
fost bună, nesemnalându-se atacuri evidente de dăunători care să producă pagube însemnate
fondului forestier ( excep ie 10,14 ha ).
Aşa cum s-a arătat la subcapitolul anterior, starea de sănătate a arboretelor de pe suprafa a
de 1293,97 ha este afectată de fenomenul de poluare cu noxe industriale, poluare care afectează în
special aparatul foliar cu repercursiuni în creşterile anuale ( pierderile însumează 42% în cazul
gradului de manifestare puternic ).
Ca efect al poluării asupra arboretelor se diminuează capacitatea de exercitare a func iilor
speciale de protec ie, etc.
Se consideră după cercetări şi observa ii ( Leşan M. - 2003 ) specii rezistente la poluarea
cu sulf şi plumb ( în zona Baia Mare ): chiparosul de California, pinul negru austriac, mălinul
american, castanul comestibil, stejarul roşu.
Dintre factorii biotici cu influen e negative asupra stării sanitare a pădurilor se men ionează
vânatul mare, în special mistre ul, cerbul, căpriorul şi ursul care prin cojirea, zdrelirea cojii şi
tulpinilor arborilor tineri, prin roaderea lujerilor terminali a speciilor din planta ii şi regenerări
naturale, produc uneori pagube slăbind vitalitatea arborilor şi creind focare pentru al i dăunători în
special vegetali.
Privite prin prisma vitalită ii pe care o are în prezent, arboretele din ocol se prezintă astfel:
√ arborete cu vitalitate normală …………………...91%
√ arborete cu vitalitate viguroasă…………………. sub1%
√ arborete cu vitalitate slabă…………….…………9%.
Deşi sta iunile de bonitate inferioară ocupă 11% din totalul fondului forestier al ocolului se
constată că procentul arboretelor cu vitalitate slabă, este cu ceva mai mic ( 9% ) .
În func ie de reducerea aparatului foliar, gradul de vătămare a arboretelor poate fi apreciat
ca sănătos. Întrucât uscarea încă mai persistă, în scopul reducerii acestui fenomen se fac
următoarele recomandări:
- extragerea imediată a arborilor usca i sau în curs de uscare în vederea stingerii
focarelor de infestare;
- cu ocazia lucrărilor de exploatare se vor reduce la minimum zdrelirile şi rănirile
arborilor rămaşi, în special a celor de-a lungul căilor de adunat şi scos-apropiat lemnul, protejându-
se aceşti arbori cu lonjeroane, manşoane de cauciuc, învelitori de fascine, etc.;
- în cadrul tăierilor de îngrijire se vor extrage cu prioritate arbori usca i şi în curs de
uscare, precum şi reducerea treptată a arborilor proveni i din lăstari;
- men inerea sub observa ie atentă a dinamicii dezvoltării dăunătorilor în vederea
combaterii lor la timp şi cu maximă eficien ă;
- promovarea într-un ritm mai sus inut a combaterii biologice în vederea reducerii la
maximum a combaterii chimice;
- întemeierea şi conservarea arboretelor de tip natural, amestecate şi pe cât posibil
etajate, mult mai rezistente la diverse atacuri.
Pe linie de ”Certificarea pădurilor” există o serie de recomandări precum :
- Existen a unei anumite cantită i de lemn mort în pădure este foarte necesară.
“Lemnul mort reprezintă cel mai bogat habitat într-o pădure sănătoasă” afirma Kei Kirby,
expert în păduri, de la „English Nature”.
- Până la o treime din speciile forestiere din Europa depind, pentru supravie uirea lor de
arborii foarte bătrâni şi de lemnul mort. Lemnul mort nu este o componentă op ională, ci una de
importan ă critică în func ionarea pădurii, care joaca cinci roluri majore în ecologia unei păduri
naturale, sănătoase:
• Men ine productivitatea pădurii prin asigurarea materiei organice, umidită ii, substan elor
nutritive şi a vetrelor de regenerare pentru conifere, cunoscându-se faptul că semin ele unor specii
de arbori germinează de preferin ă pe buştenii căzu i, în curs de putrezire.
• Asigură habitate pentru vie uitoarele care trăiesc, se hrănesc sau cuibăresc în cavită ile din
lemnul mort sau în curs de putrezire şi pentru vie uitoarele acvatice care trăiesc în băl ile create de
buştenii şi ramurile căzute în apă.
• Reprezintă o sursă alimentară pentru consumatorii specializa i, cum sunt gândacii,
ciupercile sau bacteriile.
• Stabilizează pădurea prin faptul că ajută la consolidarea pantelor, stabilitatea
suprafe elor şi la prevenirea eroziunii solului în cazul furtunilor, ploilor puternice şi a altor
fenomene climatice extreme.
• Stochează carbonul pe termen lung, în felul acesta, diminuând impactul produs de
schimbările climatice. (“Lemn mort - Păduri vii”, Studiu WWF, 2004)
Standardele FSC din Suedia încurajează managementul lemnului mort, care vizează o
creştere a stocurilor de lemn mort într-o pădure tipică de molid până la pu in peste 20 m3/ha,
comparativ cu nivelele obişnuite care adeseori sunt situate sub 5 m3/ha. În condi ii naturale, aceste
nivele depăşesc în mod obişnuit 60-80 m3/ha.
Sistemul de certificare FSC favorizează deja men inerea lemnului mort în scopul
prezervării biodiversită ii. Orice schemă de certificare trebuie să adauge unele cerin e referitoare
la lemnul mort. Standardul na ional privind aplicarea FSC în Germania constituie un exemplu:
„S-a dezvoltat o strategie pentru men inerea şi proliferarea arborilor biotop (habitat) şi a
lemnului mort; ea este integrată în planul de management:
- Arborii cu găuri de ciocănitori şi alte cavită i naturale sunt excepta i de la folosin e
forestiere şi lăsa i să îmbătrânească şi să putrezească în mod natural...
- Arborii solitari care au fost despica i sau sfărâma i de furtuni sau trăznete, ca şi arborii

mor i care s-au dezmembrat ori s-au prăbuşit datorită stării avansate de descompunere, rămân în
pădure...”
Rolul pădurilor în men inerea valorilor mediului - fie că ne referim la componentele de ordin
social, economic sau ecologic – este evident, însă măsura în care interac iunea societă ii cu acest
ecosistem este cea adecvată, poate fi îndelung discutată. Plecând de la ideea de asigurare a
resurselor, a continuită ii func iilor pădurii, s-au elaborat numeroase defini ii a ceea ce înseamnă
management durabil. Unele au fost elaborate de agen ii guvernamentale, exponen i ai societă ii
civile sau organiza ii interna ionale:
- Gospodărirea durabilă a pădurilor reprezintă gospodărirea pădurii în vederea
asigurării de produse şi servicii în mod continuu, fără ca prin aceasta să se diminueze valorile
inerente şi capacitatea productivă a pădurii şi fără inducerea unor efecte nedorite asupra mediului
fizic şi a celui social. [ITTO, 1998] sau,
- „Dezvoltarea este durabilă atunci când îndeplineşte cerin ele genera iilor actuale fără
a compromite capacitatea genera iilor viitoare de a-şi satisface propriile lor necesită i”
[Comisia Interna ională pentru Mediu şi Dezvoltare, 1987].
Conform rezolu iei H1 a Conferin ei Ministeriale privind Protec ia Pădurilor în Europa,
managementul forestier durabil se defineşte ca: ”administrarea şi folosirea pădurilor şi terenului
forestier într-un mod şi la un nivel la care se men ine biodiversitatea, productivitatea, capacitatea
de regenerare, vitalitatea şi poten ialul de a îndeplini acum şi în viitor func iile ecologice,
economice şi sociale relevante, la nivel local, na ional şi global şi care nu aduce prejudicii altor
ecosisteme”.
4.10. Concluzii privind condi iile sta ionale şi de vegeta ie

Pentru compatibilitate în tabelul de mai sus au fost considerate ca arborete de
productivitate mijlocie şi suprafe ele goale destinate împăduririi ( 9,29 ha ).
Studierea condi iilor sta ionale, cinegetice şi a vegeta iei forestiere, a ansamblului
factorilor ecologici din teritoriul O.S. Baia Sprie este impusă de necesitatea fundamentării solu iilor
tehnice adoptate prin amenajament şi de cunoaşterea efectelor acestora în procesul de gospodărire
privind mărimea, calitatea şi structura fondului forestier.
O serie din caracteristicile sta ionale sunt determinate de natura rocilor între care
predomină: andezitele cu biotit şi cu jereapăn care uneori sunt intercalate cu marne, gresii,
pietrişuri şi nisipuri
( pe văi ).
Unitatea geomorfologică cea mai răspândită este versantul în majoritate cu pantă repede şi
foarte repede, par ial însorit şi rar terasele, platourile şi luncile. Altitudinile majoritare sunt cuprinse
între 401 – 600 m (11%) şi 601 – 800 m (26%) şi 801 – 1000 m ( 40% ).
Climat continental majoritar de deal şi munte, are temperatura medie anuală de 6-8oC şi
cantitatea medie anuală de precipita ii este de 950 - 1000 mm .
În cursul anului cele mai frecvente vânturi sunt pe direc ia V şi NV dar de intensită i reduse
ce nu afectează arboretele din cadrul O.S. Baia Sprie decât în măsura în care sunt înso ite de căderi
masive de zăpadă.
Solurile ce au evoluat în aceste condi ii apar in în marea majoritate clasei cambisolurilor
( 85% ) şi clasei luvisolurilor (15%), majoritar fiind solul districambosol (brun acid )(62 %), întâlnit
sub forma subtipurilor: tipic şi litic. Au mai fost identificate, pe suprafe e mai mici spodisoluri
(sub 1% ) cu tipul prepodzol şi din clasa protisoluri – ( sub 1% ).
Caracteristica principală a acestor soluri este troficitatea medie, soluri cu un volum
Tabel 4.10.1.
fiziologic în general mijlociu şi mare asigurând o bonitate mijlocie şi superioară pentru fag, molid,
gorun, carpen şi specii de amestec. Solurile din clasa luvisolurilor sunt caracteristice pentru
cvercinee. Pe suprafe e mici sub 1% ( în lunci ) se găsesc aluviosoluri (soluri aluviale )care fac parte
din clasa protisoluri.
În aceste condi ii s-au identificat 26 tipuri de sta iune apar inând la 8 forma ii forestiere
bonitatea acestora fiind superioară ( 11% ), mijlocie ( 78% ) şi inferioară ( 11% ).
Vegeta ia forestieră instalată pe aceste sta iuni s-a încadrat în 27 tipuri naturale de pădure,
tipuri ce se încadrează în 4 etaje fitoclimatice :
277,29 ha ( 6 % );
Total................. ……..……4689,75 ha -100 %
Cadrul natural prezentat în acest capitol, oferă condi ii bune de dezvoltare molidişurilor şi
făgetelor, goruneto-făgetelor şi cvercineelor.
Speciile care vegetează cel mai bine sunt: fagul, molidul, gorunul şi diversele tari.
Sta iunile oferă condi ii bune de dezvoltare frasinului, paltinului, stejarului roşu, castanului
comestibil, carpenului şi jugastrului, specii de amestec şi ajutor dar şi diverselor răşinoase în zonele
premontane şi montane.
Analizând datele din tabelul 4.10.1. se constată o mică diferen ă între bonitatea sta iunilor
şi productivitatea actuală a arboretelor, astfel 1% din arboretele care vegetează pe sta iuni de
bonitate mijlocie realizează clase de produc ie superioare, acestea fiind în general arborete tinere (
sub 40 ani ) de răşinoase.
De asemenea se constată că sta iunile de bonitate inferioară ocupă 11% din suprafa a
ocolului, iar 16% sunt arborete de productivitate inferioară, prin urmare 5% din arborete sunt
necorespunzătoare bonită ii sta iunilor şi se datorează unor factori antropeici (păşunat abuziv,
neglijarea executării unor lucrări, rănirii arborilor în urma exploatării), fenomenului de uscare, a
unor atacuri de dăunători, vătămărilor provocate de vânat, tulpinile nesănătoase, etc., cauze care au
condus în timp la apari ia arboretelor natural fundamentale subproductive sau total derivate.
Grupa de obiective Denumirea obiectivului de protejat
ş i servicii sau a serviciilor de realizat 5. STABILIREA FUNC IILOR SOCIAL -
A. eluri de protec ie
2. Protec ia terenurilor şi a solurilor -terenuri cu pantă mare(peste35g);
ECONOMICE ALE PĂDURII
-terenuri din jurul golurilor de munte; ŞI A BAZELOR DE AMENAJARE
- terenuri alunecătoare;
- terenuri degradate;
-terenuri cu substrate litologice foarte vulnerabile la eroziuni şi alunecări, cu
pante mai mici decât la ctg. 2A 5.1.Stabilirea func iilor social - economice ş
3. Protec ia contra factorilor climatici -păduri situate în zone cu atmosferă slab poluată i ecologice ale pădurii
şi industriali dăunători
4. Servicii de recreere - crearea şi men inerea unui aspect peisagistic şi de recreere în jurul oraşelor 5.1.1. Obiective social - economice şi ecologi
Baia Sprie şi Cavnic.
5. Păduri de interes ştiin ific şi de -parcele sau păr i de parcele cu suprafe e experimentale pentru cercetări ce
ocrotire a genofondului şi ecofondului forestiere;
forestier - producerea de semin e forestiere
-conservarea genofondului şi ecofondului forestier
- men inerea şi ocrotirea siturilor naturale„Natura 2000”- Creasta Cocoşului –
cod ROSCI 0089”şi ,Mun ii Gutâi – cod ROSPA 0134 Stabilirea obiectivelor social-
- păduri sau por iuni de păduri cu specii forestiere rare ( castan comestibil )
B. eluri de produc ie economice şi ecologice este necesară în
1. Produse lemnoase - producerea de arbori groşi şi de calitate superioară pentru lemn de furnire
estetice şi tehnice şi de cherestea; vederea folosirii
- producerea de arbori mijlocii şi sub iri pentru lemn de construc ii rurale .
2. Alte produse în afara lemnului - vânat şi peşti ( salmonide ) ;
- fructe de pădure;
- ciuperci comestibile;
- plante medicinale şi aromate, etc.
multiple a pădurii, a produselor şi a serviciilor oferite de aceasta, în condi iile îndeplinirii
principiului continuită ii existen ei pădurii, a serviciilor oferite de aceasta şi a păstrării nealterate a
ecotipurilor forestiere. Pentru pădurile Ocolului silvic Baia Sprie obiectivele social-economice şi
ecologice sunt prezentate în tabelul următor:
Cod Denumirea ( func ia prioritară ) ha % Corespunzător obiectivelor social-
2A Păduri situate pe stâncării, pe grohotişuri, pe terenuri cu eroziune în adâncime, pe terenuri economice şi ecologice luate în considerare
cu înclinare mai mare de 35g , pe nisipuri şi pietrişuri cu înclinare mai mare de 30g (T II) 680,23 14
2B Pădurile constituite din parcele întregi, limitrofe drumurilor publice de interes deosebit şi şi prezentate
căilor ferate normale, în zone de relief accidentat (terenuri cu pante mai mari de 25 grade -
succint anterior, amenajamentul a stabilit fun
şi cu pericol de alunecare) (T II) 2,29
2C Benzile de pădure din jurul golului alpin (TII) 124,97 3 c iile pe care trebuie să le îndeplinească arb
2E Planta iile forestiere executate pe terenuri degradate (T II) 30,79 -
2H Păduri situate pe terenuri alunecătoare (T II) 41,17 1 oretele şi
2I Pădurile situate pe terenurile cu înmlăştinare permanentă (T II) 2,16 -
2L Pădurile situate pe terenuri cu substraturi litologice foarte vulnerabile la eroziuni şi le-
alunecări, cu pante cuprinse până la limitele indicate la pct. 2A (T IV) 316,93 7 a încadrat în grupe şi categorii func ionale d
3I Pădurile situate în zona cu atmosfera slab poluată, la care efectul noxelor industriale a fost
determinat prin studii de specialitate avizate de Minister (T III) 1246,83 27 upă cum urmează:
4B Pădurile din jurul oraşului Baia Sprie, (T III) 40,43 1
4I Arboretele situate de-a lungul celorlalte căi de comunica ie de interes turistic ( T IV) 42,02 1
5G Pădurile în care sunt amplasate suprafe e experimentale pentru cercetări forestiere de
durată, neconstituite în rezerva ii ştiin ifice (T II) 0,98 -
5H Pădurile stabilite ca rezerva ii de semin e ( T II). 44,85 1
5J Pădurile cu specii forestiere rare (castan comestibil) delimitate ca atare prin Tabel 5.1.1.1. suprafa ă de 3187,11 ha ( 68 % ). Suprafa
amenajamentele silvice şi aprobate de Minister (T II) 6,72 -
5M Pădurile situate în perimetrul Siturilor Natura 2000 – Mun ii Gutâi (ROSPA0134) şi Gutâi
a de 193,45 ha ( 4 % ) nu are nici o grupă
– Creasta Cocoşului (ROSCI0089) (T IV) 606,74 13 func ională,
TOTAL gr. I 3187,11 68
Grupa II - din care : aceasta fiind compusă din terenurile afectat
1B Păduri destinate să producă în principal arbori groşi şi de calitate superioară pentru lemn 1449,94 31
de cherestea ( T.VI ) e, terenuri neproductive şi terenuri scoase t
1C Păduri destinate să producă în principal arbori mijlocii şi sub iri pentru celuloză, 52,70 1
emporar din
construc ii rurale şi alte utilizări ( T.VI )
TOTAL gr. II 1502,64 32 fondul forestier.
TOTAL gr. I + II 4689,75 100
- Terenuri fără grupă func ională ( afectate-ctg.B, neproductive-ctg.C; scoase temporar din 193,45 - Repartizarea pe tipuri func ionale ş
fondul forestier- ctg.D). )
TOTAL OCOL 4883,20 - i categorii func ionale a suprafe ei ocolulu
- Clasă de regenerare gr. II 0,85 - i silvic este
Aşa cum reiese din tabelul 5.1.2.1. amenajamentul actual a inclus în grupa I func ională o
redată în tabelul următor:
Tipul Categorii func ionale Suprafa a

func ional ha %
II 2A, 2B, 2C, 2E, 2H, 2I, 5G, 5H, 5J 934,16 20
III 3I, 4B 1287,26 27
IV 2L, 4I, 5M 965,69 21
V - -
VI Grupa a II-a – 1B şi 1C 1502,64 32
TOTAL gr. I + II 4689,75 100
Terenuri afectate ( ctg. B ), neproductive ( ctg. C ) şi scoase temporar din fondul forestier ( ctg. D). 193,45 -
TOTAL O.S. 4883,20 -
U.P. Amena 2A 2B 2C 2E 2H 2I 2L 3H 3I 4B 4C 4I 5G 5H 5J 5M TOTAL

jament
Vechi 55.30 200.20 770.40 2.30 6.50 1034.70

I
Nou 54.09 944.31 6.21 6.72 1011.33
Vechi 19.00 14.20 40.10 386.30 345.90 65.70 871.20

II
Nou 28.28 2.29 4.12 17.20 2.16 316.93 302.52 69.91 743.41
Vechi 560.90 43.90 94.60 34.40 43.70 2.50 780.00

III
Nou 501.54 88.91 13.59 17.63 34.22 34.52 44.85 536.83 1272.09
Vechi 321.70 32.50 5.70 22.20 1.10 47.60 430.80

IV
Nou 96.32 31.94 23.54 7.50 0.98 160.28
Vechi 956.90 0.00 90.60 40.10 5.70 0.00 386.30 200.20 1116.30 96.90 65.70 56.60 1.10 91.30 9.00 0.00 3116.70
Total
Nou 680.23 2.29 124.97 30.79 41.17 2.16 316.93 0.00 1246.83 40.43 0.00 42.02 0.98 44.85 6.72 606.74 3187.11
Tabel 5.1.2.2.
la 3116,70 ha la 3187,11 ha, iar suprafa a inclusă în grupa a II-a func ională a scăzut de la 2963,1 ha

la 1502,64 ha, aceasta ca urmare a reducerii substan iale a suprafe ei ocolului silvic datorită
retrocedărilor de terenuri conform Legii 18/1991, Legii 1/2000 şi Legii 247/2005 aşa cum s-a arătat
în capitolul doi al acestui studiu.
Comparativ cu amenajarea precedentă, suprafa a inclusă în grupa I func ională a crescut de
Tabel 5.1.2.3.
a)- arborete cu func ii speciale de protec ie în care nu se reglementează recoltarea de
masă lemnoasă din produse principale, ele fiind supuse regimului de conservare. Acestea sunt
arboretele din tipul II func ional, categoriile func ionale: 2A, 2B, 2C, 2E, 2H, 2I, 5G, 5H, 5J care
totalizează 934,16 ha ( 20% din suprafa ă ).
b) – arborete cu func ii speciale de protec ie pentru care s-a reglementat recoltarea de
În concluzie, arboretele din O.S. Baia Sprie se grupează în următoarele categorii:
masă lemnoasă din produse principale, concomitent cu realizarea unor sortimente valoroase de
lemn. Aceste arborete sunt arborete din grupa I func ională din categorii de tip func ional III ( 3I şi
4B ) în suprafa ă de 1287,26 ha şi IV ( 2L,4I,5M ) în suprafa ă de 965,69 ha. Pentru acestea s-au
stabilit vârste de exploatabilitate de protec ie ob inute din vârstele exploatabilită ii tehnice prin
majorarea acestora în func ie de situa ia concretă ) cu 10 ani ( dacă a fost cazul ).
c) – arborete cu func ii de produc ie şi protec ie. Aceste arborete sunt arborete din grupa a
II-a func ională din categorii de tipul func ional VI ( 1B şi 1C ) totalizând 1502,64 ha ( 32% ).
5.1.3. Subunitã i de produc ie sau de protec ie constituite
Pentru realizarea obiectivelor social-economice şi ecologice propuse ( stabilite ), inându-
se seama de starea şi structura arboretelor din cadrul O.S. Baia Sprie s-a impus gospodărirea
diferen iată în următoarele categorii de subunită i:
S.U.P.-A – codru regulat, sortimente obişnuite ( în toate unită ile de produc ie ) cu o
suprafa ă totală de 3743,17 ha ( 80%) cu regenerarea din sămân ă, pentru care s-a reglementat
recoltarea de masă lemnoasă din produse principale. În această categorie au fost incluse arborete din
grupa I, categoriile func ionale 2L, 3I, 4B, 4I, 5M şi din grupa a II-a, categoriile func ionale 1B şi 1C.
S.U.P.- M – păduri supuse regimului de conservare deosebită, în toate unită ile de
produc ie, cu o suprafa ă totală de 887,92 ha ( 19% ) pentru care nu s-a reglementat recoltarea de
masă lemnoasă din produse principale, în care au fost incluse păduri din grupa I din categorii
func ionale de tip T.II şi anume: 2A, 2B, 2C, 2E, 2H, 2I, 5G şi 5J.
S.U.P.- K – rezerva ii de semin e, în U.P. III, cu suprafa a totală de 44,85 ha ( 1% )
pentru care nu s-a reglementat produc ia de produse principale şi în care s-au inclus arboretele din
grupa I , categoria func ională 5H de tip T.II.
S.U.P.- O – terenuri ce urmează a fi scoase din fondul forestier proprietate publică a
statului, în U.P. IV, în suprafa ă de 4,52 ha (sub 1% ), pentru care există procese verbale de punere
în posesie, însă în teren aceasta nu a fost retrocedată. Această situa ie a fost constatată în urma
ridicării în plan a suprafe elor retrocedate, când a rezultat faptul că suprafa a retrocedată în teren
este mai mică decât cea specificată în procesele verbale de punere în posesie.
În tabelul 5.2.6.1. sunt redate subunită ile de gospodărire constituite la nivelul fiecărei U.P.
şi pe total ocol.
5.2. Stabilirea bazelor de amenajare a arboretelor

5.2.0. Generalită i
Amenajamentul are ca sarcină ca prin măsurile organizatorice stabilite să aducă, apoi să
men ină pădurile la o structură şi o stare în care func iile atribuite atât arboretelor luate individual
cât şi pădurii în ansamblul ei, să poată fi îndeplinite cu maximum de eficien ă. Această structură
normală ( optimă ) se caracterizează printr-o reparti ie echilibrată a arboretelor pe clase de vârstă,
propor ia speciilor cea mai indicată în raport cu cerin ele economiei şi condi iile sta ionale, cu o
consisten ă şi o productivitate corespunzătoare.
Structura actuală a arboretelor din ocol, atât luate individual, cât şi fondul productiv în
ansamblul său, în care se regăsesc efectele prevederilor amenajamentelor precedente dar mai ales
efectul modului de aplicare a acestora, nu îndeplineşte normele specifice unei structuri optime.
Până la atingerea acestei structuri ideale se va derula un proces complex, pe parcursul unei
perioade lungi de timp şi acesta va avea caracter de specificitate pentru arboretele din fiecare
subunitate de produc ie sau de protec ie constituite în fiecare unitate de produc ie. În concluzie, se
va tinde spre o anumită specializare a arboretelor pentru ca acestea să-şi poată îndeplini la parametri
maximi func iile şi rolul atribuit.
Până la realizarea structurii optime a arboretelor, acestea vor trece printr-o serie de structuri
intermediare.
Căile de dirijare a arboretelor şi a pădurii în ansamblul său de la actuala structură către cea
normală, cât şi către cea corespunzătoare diferitelor etape intermediare sunt: regimul, compozi ia-
el, exploatabilitatea, tratamentul şi ciclul.
Aceste elemente se intercondi ionează reciproc şi reprezintă bazele de amenajare.
În tabelul 5.2.6.1. sunt trecute bazele de amenajare pe unită i de produc ie stabilite de
actualul amenajament precum şi cele de la amenajarea anterioară.
5.2.1. Regimul
Regimul sau modul general în care se asigură regenerarea unei păduri ( din sămân ă sau pe

cale vegetativă ) defineşte structura pădurii din acest punct de vedere.
inând seama de caracteristicile speciilor majoritare ( fag, molid, gorun ), de obiectivele
economice fixate, cât şi de necesitatea folosirii cât mai corespunzătoare a capacită ii de produc ie şi
de protec ie a pădurilor, regimul indicat este cel al codrului cu regenerare din sămân ă.
Acest regim corespunde atât sub aspectul men inerii ecosistemelor naturale cât şi din punct
de vedere al func iilor de protec ie şi de produc ie atribuite arboretelor din ocolul silvic.
Pentru salcâm s-a adoptat regimul crâng.
5.2.2. Compozi ia – el

Compozi ia el reprezintă asocierea şi propor ia speciilor din cadrul unui arboret care
îmbină în orice moment al existen ei lui, în modul cel mai favorabil, exigen ele biologice ale pădurii
cu cerine ele social-economice. Ca bază de amenajare, ea se exprimă prin compozi ia – el finală,
compozi ia – el la
exploatabilitate şi compozi ia - el de regenerare.
Pentru fiecare arboret studiat, amenajamentul a stabilit o compozi ie corespunzătoare tipului
natural fundamental de pădure, condi iilor sta ionale, func iilor economice şi sociale atribuite şi stării
arboretelor existente. În descrierea parcelară, compozi ia- el este redată în mod diferen iat:
-compozi ia la expoloatabilitate este trecută pentru arboretele neexploatabile şi
preexploatabile. Ea reprezintă cea mai favorabilă compozi ie la care trebuie să ajungă arboretele la
vârsta exploatabilită ii în raport cu compozi ia actuală şi posibilită ile de modificare a ei prin
interven iile ce se vor executa. În acest sens, în documentarea planurilor de îngrijire a arboretelor se
fac unele recomandări privind intensitatea şi modul de execu ie a acestora pentru realizarea
compozi iei dorite.
- compozi ia de regenerare este redată numai pentru arboretele exploatabile în prezent
şi cele ce vor deveni exploatabile în prima perioadă de amenajament ( deceniul I + II ). La stabilirea

acesteia s-a
U.P. S.U.P. Supraf. FA GO MO PAM CI PA FR CA DT DM
ha / % (TE,ANN)
I A 1092,85 690,51 148,22 48,96 173,43 26,12 2,91 0,81 - 1,89 - inut seama de compozi ia core
100 63 14 5 16 2 - - - - -
682,31 524,16 - 43,82 8,43 - - - 10,74 95,16 - spunzătoare tipului fundamenta
II A
100 76 - 6 1 - - - 2 15 l de pădure, de
III A 1453,43 993,34 42,38 263,53 144,82 - - - - 9,36 -
100 68 3 18 10 - - - - 1 - Îndrumările tehnice pentru com
IV A 514,58 319,24 90,42 20,39 - - 0,21 0,11 - 75,74 8,47
100 62 18 4 - - - - - 14 2 pozi ii, scheme şi tehnologii de
Compozi ia - el 3743,17 2527,25 281,02 376,70 326,68 26,12 3,12 0,92 10,74 182,15 8,47
100 68 8 10 9 - - - - 5 -
Compozi ia 3743,17 2751,31 138,49 500,24 84,70 - - - Tab.5.2.2.1.
155,69 106,91 5,83
actuală 100 73 4 13 2 - - - 4 3 -
regenerare a pădurilor şi Norme
tehnice pentru alegerea şi aplicarea tratamentelor.
Compozi ia de regenerare pe tipuri de pădure este redată în schema tipologică pe ocol –
tabelul 4.4.2.1.
Pe unită i de produc ie şi ocol silvic s-a stabilit şi compozi ia de realizat la sfârşitul
deceniului de aplicare a amenajamentului ca urmare a interven iilor gospodăreşti propuse.
În realizarea compozi iilor de regenerare un accent deosebit se va pune pe asigurarea
regenerării naturale din sămân ă cu specii valoroase din punct de vedere economic ( fag, gorun ) în
propor ie de circa 70%. În completarea regenerărilor naturale se vor introduce specii de amestec :
paltin, cireş, frasin precum şi diverse răşinoase ( MO, BR, LA, PI ). Compozi ia- el ( optimă ) s-a
stabilit pentru fiecare tip de pădure aceasta fiind cea corespunzătoare tipului natural fundamental.
Compozi ia – el pentru suprafa a în produc ie ( S.U.P. - A )

Supraf. PAM DM
U.P S U P FA GO MO CI CA FR DT
ha/% (ANN,TE)
I M 60,81 33,37 12,69 7,77 4,80 2,18 - - - -
100 55 21 13 8 3 - - - -
II M 54,05 39,35 - 5,74 1,03 - 0,46 0,43 5,31 1,73
100 73 - 11 2 - 1 1 9 3
III M 621,67 443,74 1,85 112,70 57,19 - - - 6,19 -
100 72 - 18 9 - - - 1 -
IV M 151,39 78,00 26,19 10,27 3,53 - - 1,86 30,26 1,28
100 52 17 7 2 - - 1 20 1
O.S. 887,92 594,46 40,73 136,48 66,55 2,18 0,46 2,29 41,76 3,01
Compozi ia - el 100 67 5 15 7 - - - 5 1
O.S. 887,92 714,56 28,86 77,07 - - 27,38 - 31,11 8,94
Compozi ia
actuală 100 80 3 8 - - 3 - 3 1
U.P SUP Suprafa a FA MO GO ST PAM TE

ha/%
III K 44,85 2,50 26,06 13,30 2,99 - -
100 6 57 30 7 - -
O.S. 44,85 2,50 26,06 13,30 2,99
Compozi ia - el 100 6 57 30 7
O.S. 44,85 2,50 26,06 13,30 2,99
Compozi ia actuală 100 6 57 30 7
Compozi ia – el pentru S.U.P. – M – conservare deosebită
Tab.5.2.2.2.
Compozi ia – el pentru S.U.P. - K – rezerva ii de semin e
5.2.3. Tratamentul
Tratamentele fixate reprezintă principalele căi prin care arboretele pot fi dirijate spre
Tab.5.2.2.3.
structura optimă. Acestea sunt considerate ca un ansamblu de măsuri silvotehnice de regenerare,
conducere, protec ie şi de exploatare, indicate a se aplica în sistem integrat de-a lungul existen ei
arboretelor în scopul creării celor mai bune condi ii ecologice şi structurale pentru ca pădurile să-şi
poată îndeplini func iile atribuite cu maximum de randament şi eficien ă.
La alegerea tratamentelor s-a inut seama de asemenea de următoarele considerente:
- conducerea pădurilor spre structuri diversificate, relativ pluriene sau pluriene, naturale
sau de tip natural;
- asigurarea permanen ei pădurii prin evitarea interven iilor care duc la descoperirea solului
pe suprafe e mari, în vederea exercitării de către acestea a func iilor de protec ie atribuite;
- promovarea cu precădere a regenerărilor naturale cu specii autohtone de valoare economică
ridicată ( fag, gorun, molid, paltin, etc.);
- luarea în considerare a condi iilor ecologice, a func iilor atribuite fiecărui arboret şi
a cerin elor social-economice respective.
Desigur că pe lângă aceste considerente de ordin general în alegerea tratamentelor s-a inut
cont în primul rând de structura actuală şi în special de compozi ia şi starea arboretelor respectându-
se prevederile normativelor în vigoare.
Astfel s-au stabilit următoarele tratamente : tăieri progresive, tăieri succesive, tăieri rase în
parchete mici (refacere-substituire) şi molidişuri ( suprafe ei mici sau destructurate ) şi tăieri în
crâng ( la salcâmete ). Tăierile progresive s-au prevăzut în molidişuri, amestecuri de răşinoase cu
fag ) făgetele premontane şi de dealuri, în gorunete şi goruneto-făgete. În arboretele total derivate se
vor aplica tăieri rase ( refacere – substituire ).
Tăieri succesive s-au prevăzut în făgetele montane ( premontane ) în care tratamentul a
fost început în deceniul anterior.
5.2.4. Exploatabilitatea
Exploatabilitatea defineşte structura arboretelor sub raport dimensional şi se exprimă prin vârsta

exploatabilită ii. În raport cu caracteristicile arboretelor şi func iile atribuite acestora, s-au stabilit:
- vârsta exploatabilită ii tehnice, pentru pădurile din grupa a II-a func ională;
- vârsta exploatabilită ii de protec ie pentru pădurile din grupa I func ională;
Vârsta medie a exploatabilită ii pe unită i de produc ie pentru S.U.P. A este următoarea: U.P.I –
110 ani; U.P.II – 111 ani ; U.P.III – 108 ani şi U.P.IV – 112 ani.
Pentru arboretele cu func ii speciale de protec ie excluse de la reglementarea procesului de
produc ie nu s-au stabilit vârste ale exploatabilită ii ele urmând să fie gospodărite în regim de
conservare prin lucrări de conservare, până la vârsta la care efectul de protec ie începe să se
diminueze (exploatabilitatea de protec ie).
5.2.5. Ciclul
Ca principală bază de amenajare, ciclul determină mărimea şi structura pădurii în
ansamblul ei, în raport cu vârsta arboretelor componente.
Ciclurile s-au adoptat avându-se în vedere media vârstei exploatabilită ii tehnice şi de
protec ie la principalele specii de bază din cadrul subunită ilor de codru regulat (fag, gorun, molid),
aceasta rezultând prin prelucrarea datelor la calculator.
Astfel pentru arboretele din subunită ile de codru regulat s-a adoptat ciclul de 110 de ani la
toate UP.
Datele referitoare la bazele de amenajare la nivel de U.P. sunt trecute în tabelul 5.2.6.1.
unde pentru compara ie se redau şi cele de la amenajarea anterioară.
U. Subunit. de gospod. Vârsta Compozi ia el
Regim Ciclul Tratamentul
P. - ha - expl.
A-codru regulat -codru T. progresive

118 120 67FA 12MO 8GO 10PAM3CI
904,90 ha T. succesive
Vechi
M- cons. deosebită
- - - T. conservare
261,10 ha
I T. progresive
A-codru regulat -codru Tabel 5.2.6.1.
T. succesive
110 110 63FA 5MO 14GO 16PAM 2CI 5.2.6. Baze de amenajare adoptate
Noi 1092,85 ha T. rase ( ref.-
subst
M- cons. deosebită
- - - T. conservare
60,81 ha
A-codru regulat -codru 117 120 71FA 7MO 6BR 13PAM T. progresive
Vechi 732,20 ha 2CI 1FR T. succesive
M-cons. deosebită
- - - - T. conservare
139,00 ha
II T. progresive
A-codru regulat -codru
111 110 76FA 6MO 1PAM 2CA 15DT T. succesive
Noi 682,31 ha
M- cons. deosebită
54,05 ha
-codru T. progresive
A-codru regulat 107 110 63FA 17MO 9GO 11DT T. succesive
-crâng
1865,70 ha T. rase ( ref.-
(salcâmete
subst T.crâng
Vechi
K- rezerv.semin e - - - - -
43,70 ha
M- cons. deosebită
II 606,90 ha
I T. progresive
A-codru regulat -codru T.succesive
108 110 68FA 18MO 3GO 11DT T. rase ( ref.-
1453,43 ha
subst.)
Noi
K- rezerv.semin e - - - - -
44,85 ha
M- cons. deosebită
621,67 ha
-codru T. progresive,
A-codru regulat 42FA 37GO 9PAM 5MO 3PA 2ST T. succesive
-crâng
110 110 T. rase ( ref.-
1108,20 ha ( salcâmete 2CI
subst.)
)
Vechi T. crâng
K- rezerv.semin e - - -
47,60 ha
M- cons. deosebită
IV 361,00 ha
-codru T. progresive
A-codru regulat -crâng
Tabel 5.2.6.1.
U.P. Regimgospod. Vârsta
Subunit. de Ciclul
Regim Compozi ia el Tratamentul
expl.
- ha -
-codru T. progresive,
A-codru regulat -crâng 107- 110 T. succesive
60FA 14GO 11MO1BR1ST13DT
4611,00 ha ( salcâmete 118 120 T. rase ( ref.-subst.)
)
Vechi K- rezerva ii de T. crâng
semin e
91,30 ha - - - - -
M- conservare
deosebită
1368,00 ha - - - - T. conservare
-codru
T. progresive,
O.S. A-codru regulat -crâng 108- 110 T. succesive
68FA8GO10MO9PAM5DT
3743,17 ha ( salcâmete 112 T. rase ( ref.-subst.)
) T. crâng
K- rezerva ii de
semin e - - - - -
deosebită
Noi 44,85 ha
M- conservare
- - - T. conservare
urmeaz ă să iasă din
887,92 ha
O- terenuri care
- - - - -
f.f. – 4,52 ha
4680,46 100
6. REGLEMENTAREA PROCESULUI DE PRODUC IE LEMNOASÃ ŞI MÃSURI DE

GOSPODÃRIRE A ARBORETELOR CU FUNC II SPECIALE DE PROTEC IE
6.1. Reglementarea procesului de recoltare a produselor principale
Reglementarea procesului de produc ie în vederea recoltãrii de produse principale, s-a fãcut
în cadrul subunitã ilor de gospodărire de tip:
- S.U.P. A- codru regulat –sortimente obişnuite – (3743,17 ha –peste99 %) constituite în
toate U.P.
-S.U.P. O- terenuri ce urmează a fi scoase din fond forestier proprietate publică a statului
(4,52 ha – sub 1%) - constituită în U.P. IV.
Reglementarea procesului de produc ie se realizeazã prin stabilirea posibilitã ii de produse
principale, prin elaborarea planurilor de recoltare a acestor produse şi prin elaborarea planurilor de
culturã, cuprinse în amenajamentele unitã ilor de produc ie.
Scopul reglementãrii procesului de produc ie se regãseşte în necesitatea îndeplinirii
cerin elor privind realizarea unui fond de produc ie cu o structurã care sã permitã exercitarea cu
continuitate a func iilor de produc ie şi de protec ie ale pãdurii, cât şi asigurarea unei eficacitã i
optime a pãdurilor din punct de vedere economic, social şi ecologic.
Din eviden ele elaborate în scopul reglementãrii procesului de produc ie pentru arboretele
încadrate în subunitã ile de codru regulat – sortimente obişnuite din cadrul fiecãrei unitã i de
produc ie şi cuprinse în amenajamentele acestora, se amintesc:
eviden a arboretelor din care urmeazã sã se recolteze posibilitatea decenalã de
produse principale ;
planul decenal de recoltare a produselor principale.
6.1.1. Reglementarea procesului de produc ie la S.U.P. A -codru regulat
6.1.1.1. Stabilirea posibilitã ii de produse principale - la S.U.P. - A – codru regulat
6.1.1.1.1. Stabilirea indicatorului de posibilitate prin intermediul creşterii indicatoare
Pentru stabilirea indicatorului de posibilitate al creşterii indicatoare s-au avut în vedere
urmãtoarele elemente:
- ciclul;
- suprafa a S.U.P. - A - din fiecare unitate de produc ie;
- Ci - creşterea indicatoare;
- VD - volumul arboretelor exploatabile în deceniul I plus creşterea pe 5 ani;
Tabel 6.1.1.1.1.1.
- VE - volumul arboretelor exploat
U.P. Valori ale elementelor - mc - S.U.P. - A Ciclu
Ci VD VE VF VG abile în primii 20 ani plus creşterile;
I 3714 5518 4938 6069 4902 1092,85 110 - VF - volumul arboretelor exploat
II 2590 1847 1910 1543 1706 682,31 110
III 5724 4436 5838 5209 4616 1453,43 110 abile ( dec.I + II ) şi preexploatabile
IV 1833 1227 1417 2257 1956 514,58 110 ( dec.III + IV ) plus creşteri
O.S. 13861 13028 14103 15078 13180 3743,17 110
le;
În calculul volumelor
- VG - volumul VD, VE, VF şi VG s-a inut seama de starea arboretelor, perioadele de
arboretelor, ce vor deveni exploatabile în urmãtorii 60 de ani plus creşterile.
regenerare şi tratamentele adoptate.
În tabelul de mai jos sunt date pe unitã i de produc ie valorile acestor elemente, ob inute
Tabel 6.1.1.1.1.2.
Valori ale rapoartelor - mc - Indicator
prin calcule efectuate cu ajutorul calculatorulu
U.P. Ci Q VD/10 VE/20 VF/40 VG/60 semnificativ - i electronic, utilizând formulele adecvate din n
mc
I 3714 1,33 5518 4938 6069 4902 3714 ormele
II 2590 0,02 1847 1910 1543 1706 1543
III 5724 0,42 4436 5838 5209 4616 4436 tehnice în vigoare.
IV 1833 0,67 1227 1417 2257 1956 1227
O.S. 13861 * 13028 14103 15078 13180 10920
Din analiza elementelor prezentate în tabelul 6.1.1.1.1.1. şi 6.1.1.1.1.2. şi a celor din
amenajamentele U.P., rezultã cã subunită ile de produc ie de codru regulat ( S.U.P. - A -) din cadrul
U.P.II,III,IV au deficit de arborete exploatabile ( Q < 1) ), iar U.P. I are excedent (Q > 1). În
primul caz la stabilirea indicatorului de pos
U.P. Clasa de vârstã - S.U.P. - A - codru ha / % Ciclu Cl. de vârstã
I II III IV V VI şi peste TOTAL ibilitate se ia în considerare, valoarea cea
I 157,50 89,86 25,66 326,44 110,70 382,69 1092,85 110 198,70 mai micã din
14 8 2 30 10 35 100 18
II 60,81 269,35 43,67 142,13 32,36 133,99 682,31 110 124,06 rapoartele: VD/10, VE/20, VF/40, VG/60.
9 39 6 21 5 20 100 18
III 257,24 364,48 130,37 175,18 309,39 216,77 1453,43 110 264,26 Astfel, pentru U.P.II indicatorul semnificati
18 25 9 12 21 15 100 18 v este VF/40,
IV 40,60 132,11 50,80 110,77 107,95 72,35 514,58 110 93,56
8 26 10 22 21 14 100 18 iar pentru U.P.III,IV – VD/10.
O.S. 516,15 855,80 250,50 754,52 560,40 805,80 3743,17 * 680,58
În cazul U.P. I (excedent) indicator
14 22 7 20 15 22 100 18
ul semnificativ este func ie de creşterea i
ndicatoare şi
factorul modificator ( P = mCi ) dar inând cont de faptul că majoritatea suprafe ei este inclusă în
grupa I func ională P = Ci.
Prin însumarea acestor indicatori rezultã cã pe total ocol indicatorul semnificativ dupã
metoda creşterii indicatoare este de 10920 mc.
6.1.1.1.2. Stabilirea indicatorului de posibilitate dupã criteriul claselor de vârstã
6.1.1.1.2.1. Structura pe clase de vârstã
Mai jos se prezintã tabelar situa ia reparti iei arboretelor pe clase de vârstã în
raport cu mãrimea unei clase de vârstã de întindere medie calculatã în raport cu ciclul stabilit pentru
fiecare subunitate de codru regulat din cadrul unitã ilor de produc ie şi pe ocol:
Tabel 6.1.1.1.2.1.
Din compararea clasei de vârstã normale, calculatã în raport cu ciclul de 110 ani adoptat
(680,58 ha - 18 %), se constatã un excedent de arborete exploatabile la nivel de ocol, suprafa a
acestora aşa cum reiese din eviden a 12.1.1. ( partea a II-a ) fiind de 1183,02 ha (174% ) şi un
deficit după 20 ani, suprafa a arboretelor preexploatabile ( dec. III + IV ) de 629,66 ha reprezentând
93% din cea normală, dar volumul acestora va fi mai mare ( arboretele sunt intacte nefiind parcurse
cu tăieri ). Ca urmare a celor enun ate după 20 ani posibilitatea de produse principale va creşte
ajungând la 11500 mc ( 105% fa ă de cea actuală ).
Structura pe clase de vârstă la nivel de ocol este destul de dezechilibrată, clasele cele mai
apropiate de cea normală fiind I, a IV-a şi a-V-a, clasele a II-a şi a-VI-a sunt excedentare ( 22% )
iar clasa a III-a este deficitară ( 7% ).
Dupã metoda claselor de vârstã s-au stabilit doi indicatori de posibilitate folosindu-se douã
procedee şi anume:
- procedeul inductiv ( analitic );
- procedeul deductiv.
a) Procedeul inductiv , care se bazeazã pe însumarea volumelor posibil de extras în primul
deceniu, din arboretele încadrate provizoriu în suprafa a periodicã în rând. Aceste volume se
determinã pe teren pe baza indicilor de recoltare ( exprima i procentual ) pentru fiecare arboret
exploatabil în parte, func ie de tratamente, numãrul de interven ii, alãturarea parchetelor, etc.
inând seama de aceste date, calculatorul a stabilit urmãtoarele valori ale indicatorilor
inductivi pe unitã i de produc ie ( S.U.P.- A -):
- U.P.I - 4211 mc
- U.P.I I -1808 mc
- U.P.III - 4765 mc
- U.P.IV - 1530 mc
TOTAL O.S. - 12314 mc.
Se observã cã mãrimea indicatorului de posiblitate stabilit prin acest procedeu ( 12314 mc),
este mai mare ( 113% ) decât cel stabilit prin metoda creşterii indicatoare (10920 mc ).
b) Procedeul deductiv se bazeazã pe rela ia:

m m
P =
m
i=1 K=1
; în care:
20 j=1 nj
∑ Vi ∑ Vk
+ + ∑ Vj
30
Vi = volumul arboretelor cu perioadã de regenerare de 30 de ani, neparcurse cu tãieri,
plus creşterea pe 5 ani; i = 1……m;
Vk = volumul arboretelor cu perioada de regenerare de 20 de ani, neparcurse cu tãieri,
plus creşterea pe 5 ani, K = 1……m;
Vj = volumul arboretelor parcurse cu tãieri şi a celor de refãcut, plus creşterea lor pe
5 ani; j = 1……m;
m, m ’, m ” = numãrul arboretelor din categoriile de mai sus ( corespunzãtor lui Vi,
Vk,Vj);
nj = numãrul de ani considerat ca optim pentru exploatarea şi regenerarea arboretelor
parcurse cu tãieri şi a celor de refãcut ( 10 ≤ nj < n ).
inând cont de aceste elemente, a rezultat pe unitã i de produc ie ( pentru S.U.P. - A -)
urmãtorii indicatori ( calcula i manual ):
- U.P.I - 4168 mc
- U.P.II - 1664 mc
- U.P.III - 4563 mc
- U.P.IV - 1270 mc
TOTAL O.S. - 11665 mc.
Prin urmare, dintre cei doi indicatori rezulta i după metoda claselor de vârstă,
semnificativ este cel cu valoarea mai mică, adică indicatorul deductiv pentru toate unită ile de
3
produc ie. Pe total ocol silvic PD = 11665 m .
6.1.1.2 Adoptarea posibilită ii

Aşa cum reiese din tabelul 6.1.1.2.1. indicatorii de referin ă care au stat la baza adoptării
Tabel 6.1.1.2.1.
posibilită ii de produse principale sunt: dup
Indicatori de posibilitate ( mc/an) după: Posibilitatea
Denumirea U.P. C.i.
După După clase de vârstă actuală adoptată ă creşterea indicatoare P1= 10920 mc iar d
mc/an Procedeul Procedeul Indicator
Ci mc upă metoda
deductiv inductiv semnificativ
I –CHIUZBAIA 3714 3714 4168 4211 4168 3714 claselor de vârstă P2 = 11665 mc.
II – ŞUIOR 2590 1543 1664 1808 1664 1543
III – CAVNIC 5724 4436 4563 4765 4563 4436
IV - DUMBRĂ VI A 1833 1227 1270 1530 1270 1227
TOTAL 13861 10920 11665 12314 11665 10920
Posibilitatea de produse principale adoptată la nivel de ocol însumează 10920 m3/an şi
rezultată prin însumarea posibilită ilor celor trei unită i de produc ie. Se observă că au fost adoptate
valori ale posibilită ii la nivelul indicatorului după creşterea indicatoare. Indicatorii după metoda
claselor de vârstă sunt mai mari decât posibilitatea adoptată cu 7% şi respectiv 13 %.
Din analiza elementelor prezentate în tabelul 6.1.1.1.1.1. şi 6.1.1.1.1.2. şi a celor din
amenajamentele U.P., rezultã cã subunită ile de produc ie de codru regulat ( S.U.P. - A -) din cadrul
U.P.II,III,IV au deficit de arborete exploatabile ( Q < 1) ), iar U.P. I are excedent (Q > 1). În
primul caz la stabilirea indicatorului de posibilitate se ia în considerare, valoarea cea mai micã din
rapoartele: VD/10, VE/20, VF/40, VG/60. Astfel, pentru U.P.II indicatorul semnificativ este VF/40,
iar pentru U.P.III,IV – VD/10.
În cazul U.P. I (excedent) indicatorul semnificativ este func ie de creşterea indicatoare şi
factorul modificator ( P = mCi ) dar inând cont de faptul că majoritatea suprafe ei este inclusă în
grupa I func ională P = Ci.
Între posibilitatea de produse principale adoptată (10920 mc/an) şi cea consemnată în
procesul verbal al Conferin ei a II-a de amenajare nu există diferen ă.
Din tabelul 12.1.1. ( partea a III-a ) şi tabelul 6.1.1.1.2.1., se observă că suprafa a
arboretelor exploatabile ( dec. I + II ) de 1183,02 ha este mai mare decât suprafa a unei clase de
vârstă de întindere medie ( 680,60 ha ) iar cea a arboretelor exploatabile ( dec. III + IV ) este mai
mică decât aceasta ( 629,66 ha ). Excedentul de arborete exploatabile ca suprafa ă în primii 20 ani
se reflectă în situa ia volumului pe aceiaşi perioadă doar la UPI, în cazul U.P.II,III IV există deficit
explica ia regăsindu-se în suprafa a mare a arboretelor din urgen ele I şi a II-a, arborete parcurse cu
primele tăieri de regenerare.
Posibilitatea mc/ an Recoltarea Posibilitatea anuală de produse pri
Anul amenajãrii Calculatã Adoptatã anterioră %
Dupã C.i. Dupã clase de vârstã mc/an ncipale adoptată de 10920 mc este mai mic
2004 12459 17125 13200 8178 62
2013 10920 11655 10920 - - ă ( cu 17% )
% 88 68 83 * - fa ă de cea veche de 13200 mc, situa ie
determinată de scăderea considerabilă a suprafe ei în
produc ie ( codru regulat ) de la 4611,0 ha la 3747,69 ha ca efect a retrocedărilor ( Legea 1/2000
şi Legea 247/2005 ).
Posibilitatea adoptată asigură echilibrul recoltelor de masă lemnoasă din produse principale
la nivel de ocol pentru următorii 60 ani ( înregistrând creşteri semnificative după expirarea a 20 ani)
şi este în concordan ă cu exigen ele silvicultur

Arborete încadrate în deceniul I
Urgen a Suprafa a - ha Volum total - m
3
Volum de extras - m
3
ale referitoare la regenerarea, îmbunătă irea fu
I 208,14 24274 24274
II 353,30 88421 50965 nc iilor
III 235,32 90421 33961
Total 796,76 203176 109200 de protec ie şi ameliorare ecologică a arboretel
or.
Posibilitatea anualã
Posibilitatea anuală pentru deceniul actual comparativ cu cea din deceniul expirat este
prezentată în tabelul următor:
Tabel 6.1.1.2.2.
din anul 2004 se compune din volumul mediu anual recoltat din produse principale
6.1.1.3. Recoltarea posibilită ii

Notă: Volumul mediu recoltat anual pe perioada de aplicare ( 9 ani ) a amenajamentului
Arboretele încadrate în deceniul I sunt prezentate în tabelul de mai jos pe urgen e de
regenerare: ( 7733 mc ) şi cel din tăieri accidentale I ( 445 mc/an ).
Tab.6.1.1.3.1.
parte s-au întocmit planurile decenale de recoltare în care sunt trecute toate arboretele ce fac
obiectul tăierilor în deceniul I.
ÎnModul
vederea recolt
detailat ării
de posibilit aă arboretelor
încadrare ii de produse principale
în primul la fiecare
deceniu este ar unitate de produc
ătat la fiecare ie în
unitate de
produc ie în parte, aici se dau doar unele aspecte generale de care s-a inut seama şi anume:
- urgen a de regenerare a arboretelor ce necesită a fi parcurse cu tăieri în primii 10 ani;
- arborete puse în valoare de ocolul silvic pentru primul an de aplicare a amenajamentului;
- aplicarea unor tratamente cu perioadă mai lungă de regenerare pentru a evita dezgolirea
solului şi a asigura permanen a pădurii;
- punerea în lumină a semin işurilor utilizabile periclitate prin umbrire;
- promovarea regenerării naturale, urmărindu-se ob inerea acesteia pe 70 - 80% din
suprafa ă, chiar şi mai mult la făgete, pe restul intervenindu-se cu speciile indicate în compozi iile -
el;
- respectarea restric iilor silviculturale referitoare la mărimea şi alăturarea parchetelor.
Referitor la tratamentele de aplicat ( planul 12.1.4. din partea a II-a ) acestea vor fi:
- tăieri succesive…………......25,90 ha(3%); volum de extras………. 3021 mc (2%)
- tăieri progresive …………. 735,73 ha (93%); volum de extras………. 101292 mc (94%)
- tăieri rase (substituire).…… 33,45 ha ( 4%); volum de extras………..... 4752 mc (4%)
- tăieri în crâng ……………… 1,68 ha ( -%); volum de extras……...… ...135 mc ( -%)
TOTAL ……. 796,76 ha (100%); volum de extras…….. 109200 mc (100%)
Tratamentul majoritar ( 76% ) este cel al tăierilor progresive în făgetele montane relativ
pluriene şi premontane, în făgetele de dealuri, gorunete, goruneto-făgete, urmat de cel al tăierilor
succesive în arboretele în care acest tratament a fost început. În arboretele total derivate şi
molidişuri ( suprafe e mici sau destructurate ) s-au prevăzut pe 33,45 ha ( 4% ) tăieri rase iar în
salcâmete tăieri în crâng ( 1,68 ha – sub1% ) urmând ca după 2-3 interven ii ( cicluri ) odată cu
epuizarea cioatelor ( puterii de lăstărire ) să se revină la tipul natural fundamental de pădure.
Descrierea detailată a tratamentelor de aplicat se face la fiecare unitate de produc ie în parte
specifice fiecărei zone şi mai sumar la paragraful 5.2.3. din prezentul studiu.
Referitor la arboretele total derivate cu compozi ii în care fagul sau cvercineele reprezintă 15 –
20%, iar speciile copleşitoare: carpenul, mesteacănul, salcâmul, etc., restul, tăierile de refacere se
vor adopta în func ie de situa ia reală ( tăieri în ochiuri ) conform Normelor tehnice nr. 3
( subpct. 1.4. ) pentru asigurarea regenerării naturale în propor ie de cel pu in 30 – 40% ( a se vedea
experien a acumulată de ocol în acest sens ).
În unele arborete brăcuite (sol bătătorit, păşunat intensiv) situate în special spre liziere sau
trupuri izolate cu condi ii dificile de regenerare (sol bătătorit, uneori înierbat, vitalitate scăzută a
arboretului matur, invazie de subarboret, etc.) tăierile progresive se vor aplica diferen iat în func ie
de condi iile existente. Astfel, tăierile vor urmări reducerea progresivă a consisten ei în ochiurile
deschise în anii de fructifica ie şi vor fi urmate de lucrări de ajutorare a regenerării naturale, pentru
a împiedica instalarea şi a îndepărta pătura erbacee şi subarboretul, după care se va interveni cu
împăduriri sub masiv în ochiurile create, eventual se pot face şi semănături directe.
În ceea ce priveşte repartizarea posibilită ii pe grupe func ionale, suprafa a provine din
arborete din grupa I – 455,32 ha (57%) şi din grupa a II a – 341,44 ha (43%).
- grupa I func ională………………………. 455,32 ha…………… ..57%
- grupa II-a func ională………………………341,44 ha…………….43%
TOTAL………………………… 796,76 ha……….…….100%
Iar in ceea ce priveşte situa ia posibilită ii pe tratamente, suprafe e şi specii, situa ia este
următoarea:
3
Tab. 6.1.1.2.3.
Volum de extras Specii – m /an
Tratament Suprafaadeparcurs
Totală Anuală Total Anual FA GO MO CA PAM DR DT DM
T.succesive 25,90 2,59 3021 302 258 - - - 32 12 - -
T. progresive 735,73 73,57 101292 10129 8405 653 683 163 186 4 27 8
T. rase (subst) 33,45 3,35 4752 4 75 5 7 2 422 - 11 28 -
T. în crâng 1,68 0,17 135 14 - - - - - - 14 -
Total 796,76 79,68 109200 10920 8668 660 685 585 218 27 69 8
În planurile decenale ale unită ilor de produc ie, pe lângă volumul de extras, în fiecare
unitate amenajistică sunt indicate: felul tăierii, lucrările privind ajutorarea regenerării şi date
referitoare la completarea regenerării naturale. În acest sens se fac următoarele recomandări:
tehnica aplicării tratamentelor propuse va fi cea dată de Norme tehnice pentru alegerea şi
aplicarea tratamentelor;
De altfel, organul executor va trebui să respecte întocmai dispozi iile şi recomandările din
norma men ionată şi în special punctele 6.5. – 6.1.1.
promovarea speciilor de valoare economică ridicată (fag, gorun, molid);
se va urmări dinamica regenerării naturale căutând ca prevederile amenajamentului să
fie adoptate în condi iile concrete ale fiecărui arboret.
Indicele de recoltare din produse principale la nivel de SUP - A este:
10920 mc
Ir = = 2,92 mc / an / ha
3743 ,17 ha
Actuala amenajare Dupã 10 ani Dupã 20 ani Dupã 30 ani Comparând acest indice cu cel al
Elemente Valori-mc Elemente Valori-mc Elemente Elemente Valori-mc
Valori-mc creşterii curente de la S.U.P. - A - care
130278 172869 218410 259705 este de 6,2
VD VD VD VD
VE 282069 VE 333410 VE 378950 VE 353544 mc/an/ha, sau cu cel al creşterii indicatoare
VF 603150 VF 587789 VF 566628 VF 510202 care este 3,7 mc/an/ha, cel de recoltare repr
VG 790828 VG 744447 VG 715472 VG 837894
Q - Q 0,62 Q 0,46 Q 0,70 ezintă doar
m - m 0,81 m 0,82 m 0,85
P(mc/an) 10920 P(mc/an) 11500 P(mc/an) 11925 P(mc/an) 12755 47% din primul şi 79% din al doilea, cee
Ci 13861 Ci 14210 Ci 14560 Ci 14980
a ce duce la acumulări însemnate de mas
ă lemnoasă
necesară pentru normalizarea fondului de produc ie.
6.1.1.4. Prognoza posibilitã ii
Din calculele efectuate şi prezentate în tabelul 6.1.1.4.1. la nivel de U.P. şi însumate în
tabelul următor se observă că posibilitatea de produse principale va înregistra o creştere în deceniul
următor ( 105% fa ă de actuala amenajare ) iar după expirarea primilor 30 de ani, pe total ocol, va
înregistra un spor de 17% datorită creşterii volumului arboretelor exploatabile.
Tabel 6.1.1.4.1.
6.1.2. Reglementarea procesului de produc ie în S.U.P. ,,O” – terenuri ce urmează a fi scoase din
fondul forestier proprietate publică a statului
La nivel de ocol silvic a fost constituită o singura subunitate de tip O - terenuri ce urmează a fi

scoase din fondul forestier proprietate publică a statului în U.P. IV Dumbrăvi a (4,52 ha). Având în
vedere că suprafa a acestei subunită i este foarte mică nu se poate urmări o normalizare a fondului
de produc ie, motiv pentru care nu s-au calculat indicatorii de posibilitate, eventualii indicatori
rezulta i de la calculator neavând nici o relevan ă.
Arboretul din această subunitate de produc ie are vârsta de 110 ani, făcând parte din clasa a
VI-a de vârstă, fiind constituit din gorun clasa a II-a de produc ie şi este exploatabil în deceniul II.
Pentru acest arboret s-au prevăzut lucrările adecvate corespunzătoare stadiului de dezvoltare şi stării
actuale ale acestuia şi anume tăieri de igienă.
În concluzie, în cadrul subunită ii de produc ie nu sunt arborete exploatabile în primul
deceniu, ca urmare nu s-au calculat indicatori de posibilitate
6.2. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu func ii speciale de protec ie
6.2.1. Măsuri de gospodărire a arboretelor din tipul II de categorii func ionale
În cadrul Ocolului silvic Baia Sprie, arboretele cu func ii speciale de protec ie ( tipul II de

categorie func ională ) se împart în două categorii şi anume:
♦ arborete constituite ca rezerva ii seminologice- ( grupa I, ctg. func ională 5H-T.II)
încadrate în S.U.P. -K în suprafa ă de 44,85 ha în U.P. III în care se execută doar lucrări de igienă
şi alte lucrări speciale pentru dezvoltarea coroanelor şi stimularea fructifica iei ;
T ă regimului
ieri dede conservare
♦ arborete supuse conservare deosebită ( grupa I, ctg.func ionale:
Tabel 6.2.1.
2A,2B, 2C, 2E, 2H, 2I, 5G, 5J de tip T.II ). Aceste arborete însumează o suprafa ă de 887,92 ha şi
Supraf. ( ha ) Volum ( mc ) Specii
U.P.
Totală Anuală Total Anual de FA GO MO CA PAM CAS ME DR DT DM
se găs extras esc în toate U.P. iar în ele s-
I 22,94 2,29 1250 125 54 9 - - - 62 - - - -
au pro II 13,67 1,37 780 78 58 - - 5 2 - - - 5 8 pus tăieri de igienă, tăieri de conservare, p
III 239,11 23,91 14543 1454 1436 - 18 - - - - - - -
recum şi tăieri de
IV 49,11 4,91 3241 324 270 - - 47 7
TOT. 324,83 32,48 19814 1981 1818 9 18 52 2 62 - - 12 8 îngrijire, cură iri şi rărituri.
Lucrările speciale de conservare reprezintă un ansamblu de lucrări prin care se urmăreşte Din tăierile de conserva
re ce se vor executa pe o suprafa ă anuală de 32,48 ha urmează să
se recolteze un volum de 1981 mc. În tabelul 6.2.1. se redă la nivel de U.P. suprafa a de parcurs cu
tăieri de conservare precum şi volumul de extras pe specii.
men inerea şi îmbunătă irea stării fitosanitare a arboretelor, asigurarea permanen ei pădurii şi

îmbunătă irea continuă a exercitării de către acestea a func iilor de protec ie ce le-a fost atribuit,
prin:
efectuarea lucrărilor de igienizare;
extragerea arborilor de calitate scăzută;
- crearea condi iilor de dezvoltare a semin işurilor existente sau care se vor instala în
diferite puncte de interven ie.
Acest ansamblu de lucrări cuprinde lucrările de igienă constând în principal din extragerea arborilor
usca i sau în curs de uscare, arborilor rup i de vânt sau zăpadă, precum şi a celor bolnavi, ataca i de
dăunători. În eventualitatea în care prin aceste interven ii se creează ochiuri, se vor lua măsuri de
ajutorare a regenerării sau de împădurire; promovarea nucleelor existente de regenerare naturală
din specii de valoare, prin efectuare de extrac ii de intensitate redusă, strict necesare men inerii sau
dezvoltării în continuare a semin işurilor respective.
Astfel în cvercete, tăierile de conservare se vor executa cu intensită i mici, strict pentru men inerea
stării corespunzătoare de sănătate şi pentru promovarea nucleelor de regenerare.
În salcâmete, tăierile de conservare se vor face pe parchete mici de 1-2 ha, prin extragerea integra-
lă a materialului lemnos, şi vor avea caracter de întinerire a arboretelor similar tăierilor în crâng.
Se vor executa de asemenea, lucrări de îngrijire a semin işurilor şi tinereturilor naturale valoroase
prin lucrări adecvate (descopleşiri, recepări, degajări); împădurirea golurilor existente, folosind
specii şi tehnologii corespunzătoare sta iunii şi elurilor de gospodărire urmărite.
6.3. Lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor
Scopul lucrãrilor de îngrijire şi conducere a arboretelor planificate de amenajament, este
acela de a favoriza formarea de structuri optime arboretelor sub raport ecologic şi genetic în vederea
creşterii eficacitã ii func ionale, multiple a pãdurilor, atât în ceea ce priveşte efectele de protec ie cât
şi de produc ie lemnoasã şi nelemnoasã.
În mod concret s-au urmãrit urmãtoarele obiective mai importante:
- pãstrarea şi ameliorarea stãrii de sãnãtate a arboretelor;
- creşterea gradului de stabilitate şi rezisten ã a arboretelor la ac iunea agresivã a
factorilor interni şi externi destabilizatori;
- creşterea productivitã ii arboretelor şi a pãdurii în ansamblul sãu, precum şi
îmbunãtã irea calitã ii lemnului;
- mãrirea efectelor de protec ie şi a capacitã ilor de fructifica ie a arboretelor şi
ameliorarea condi iilor de regenerare;
- recoltarea biomasei lemnoase în vederea valorificãrii ei, care altfel s-ar pierde în
cadrul ecosistemelor forestiere.
Pentru realizarea efectelor enumerate mai sus se recomandã urmãtoarele:
- reglarea consisten ei arboretelor conducându-se treptat spre consisten a optimã;
- propor ionarea compozi iei specifice a arboretelor amestecate potrivit elurilor
fixate.
În felul acesta va trebui diminuat procentul speciilor provizorii ( carpen, mesteacăn,
plop) acolo unde acesta este mare;
- îmbunãtã irea structurii calitative a arboretelor, prin extragerea arborilor inferiori
şi favorizarea celor cu însuşiri corespunzãtoare elurilor urmãrite.
Posibilitatea totală din lucrări de îngrijire, este arătată în tabelul următor,
Tip Suprafa a Volum Posibilitatea a n u a l ã pe s p e c i i - mc -

Speci-ficãri
fc ha mc
Totalã Anualã Total Anual FA MO GO CA PAM ME LA DR DT DM
II 11,29 1,13 - - - - - - - - - - - -
Degajãri
III-VI 401,61 40,16 - - - - - - - - - - - -
TOTAL 412,90 41,29 - - - - - - - - - - - -
II 6,93 0,69 56 6 6 - - - - - - - - -
Curã iri III-VI 404,40 40,44 2368 236 121 49 - 29 12 17 1 2 2 3
TOTAL 411,33 41,13 2424 242 127 49 - 29 12 17 1 2 2 3
II 27,05 2,71 934 93 12 80 - - - - - - 1 -
Rãrituri
III-VI 1267,90 126,79 33045 3305 1677 1231 31 113 34 84 41 50 45 -
TOTAL 1294,95 129,50 33979 3398 1689 1311 31 113 34 84 41 50 46 -
II 33,98 3,40 990 99 17 80 - - - - - - 1 -
Curã iri +
Rãrituri III-VI 1672,30 167,23 35412 3541 1798 1279 31 142 46 101 42 52 48 3
TOTAL 1706,28 170,63 36403 3640 1816 1359 31 142 46 101 42 52 48 3
Tãieri de II+V I 1924,47 1924,47 16214 1621 1286 145 75 68 10 12 - 6 13 6
igienã
pe tipuri func ionale şi specii:
Tabel 6.3.1.
La paragraful 12.2. este prezentat planul lucrărilor de îngrijire a arboretelor sintetizat
pe unită i de produc ie. Detalii la nivel de u.a. se află în planul lucrărilor de îngrijire în
amenajamentele U.P.
Planificarea şi cantitã ile cu lucrãri de îngrijire a arboretelor este redatã în tabelul 6.3.1.
şi în partea a II-a în paragraful 12.2. în care se poate urmãri pe unitã i de produc ie şi total pe ocol
suprafe ele de parcurs cu tãieri de îngrijire şi volumele de extras, atât pe total deceniu cât şi anual
func ie de periodicitatea lucrãrilor.
Aceste periodicitã i s-au fixat pentru fiecare forma ie forestierã, rezultând în medie:
- degajãri…………………3 - 4 ani;
- curã iri………………….5 - 7 ani;
- rãrituri………………….7 - 10 ani.
Periodicită ile sunt adoptate în func ie de stadiul de dezvoltare şi sunt orientative, ele
modificându-se după situa iile concrete şi necesită ile arboretelor. Suprafa a de parcurs cu degajări
s-a înmul it după caz cu doi sau trei datorită periodicită ilor lucrărilor. În arboretele tinere cu
consisten ă ridicată ( 0,9 – 1,0 ) s-au prevăzut două interven ii în deceniu cu aceiaşi lucrare sau cu
lucrări diferite ( o cură ire şi o răritură; o degajare şi o cură ire ) în func ie de stadiul de dezvoltare.
În arboretele cu consisten ă medie ( 0,8 ) dar cu varia ii s-au prevăzut lucrări doar pe
procent din suprafa ă.
În concluzie, posibilitatea este o rezultantă a încadrării arboretelor în planul lucrărilor de
îngrijire cu suprafa a de parcurs, indicii de extras şi numărul de interven ii adecvat.
Detaliat, aceste situa ii sunt afişate în planurile de îngrijire ale unitã ilor de produc ie.
Posibilitatea pe naturã de lucrãri cât şi pe specii este redatã în tabelul 6.3.1. Posibilitatea de
produse secundare ( cură iri şi rărituri ) este de 3640 mc/an şi se recoltează de pe 170,63 ha.
Intensitatea interven iilor este de 5,9 mc/ha la cură iri şi de 26,2 mc/ha la rărituri.
Indicele de recoltare la produse secundare ( curã iri şi rãrituri ) este:
3640mc / an
Ir = = 0.8mc / an / ha
4680.46ha
Suprafa a luată în calcul de 4680,46 ha reprezintă suma suprafe elor S.U.P.-A , S.U.P.-O,
S.U.P.- K şi S.U.P.-M.
Tăierile de igienă se vor executa anual de câte ori este necesar având în vedere şi arboretele
care încă sunt afectate de uscare ( cvercinee în special ) în care se va putea extrage chiar 2 – 3%
din volum.
Din tăieri de igienă se estimează că va rezulta un volum anual de 1621 mc, de pe o
suprafa ă anuală de 1924,47 ha, intensitatea interven iei fiind de 0,8 mc/ha, iar indicele de
recoltare va fi de 0,3 mc/an/ha ( 1621 mc : 4680,46 ha ).
Posibilitatea veche din tăieri de îngrijire a fost de 4557 mc/an ( 336 mc din cură iri şi 4221
mc din rărituri ), iar cea nouă reprezintă 80% din acestea, scăderea fiind justificată de retrocedările
de suprafe e în conformitate cu Legile 18/1991, 1/2000 şi 247/2005, care au determinat diminuarea
suprafe ei ocolului cu cca. 24%.
Posibilitatea la produse secundare corespunde atât ca suprafa ă cât şi ca volum cu cea
consemnată în procesul verbal al conferin ei a II-a de amenajare.
Lucrările se vor executa în conformitate cu Normele tehnice pentru îngrijirea şi conducerea
arboretelor şi se va avea în vedere însemnarea arborilor de viitor la rărituri.
Volumele de extras sunt orientative, obligatorie fiind parcurgerea suprafe elor planificate.
Se recomandă să se facă tăieri de îngrijire şi la alte arborete necuprinse în plan, dar care pe
parcursul deceniului realizează condi iile de aplicare a diverselor lucrări de cură iri şi rărituri.
Extragerile din tăierile de igienă, din arboretele încadrate în planurile decenale de produse
principale, vor fi precomptate ca produse principale.
6.4. Volumul total de masă lemnoasă prevăzut a fi recoltat ( produse principale + conservare +
produse secundare )
In tabelul 6.4.1. este prezentată posibilitatea pe natură de lucrări, tipuri func ionale (tipurile
func ionale I şi II pentru care nu se reglementează procesul de recoltare de masă lemnoasă şi tipurile
func ionale III-VI pentru care se reglementează procesul de recoltare de masă lemnoasă) şi pe total
ocol.
3
Tipul Supraf. ( ha ) Volum ( mc ) Posibilitatea anuală pe specii ( m /an )
Speci- FA MO GO CA PAM ME LA DR DT DM
fc . Totală Anuală Total Anual
ficări
II - - - - - - - - - - - - - -
Prod.
III-VI 796,76 79,68 109200 10920 8668 685 660 585 218 - - 27 69 8
princ.
Total 796,76 79,68 109200 10920 8668 685 660 585 218 - - 27 69 8
II 324,83 32,48 19814 1981 1818 18 9 52 2 - - - 74 8
T.de III-VI - - - - - - - - - - - - - -
conserv Total 324,83 32,48 19814 1981 1818 18 9 52 2 - - - 74 8
II 33,98 3,40 990 99 17 80 - - - - - - 1 -

Prod. III-VI 1672,30 167,23 35412 3541 1798 1279 31 142 46 101 42 52 48 3
sec. Total 1706,28 170,63 36403 3640 1816 1359 31 142 46 101 42 52 48 3
II 358,81 35,88 20804 2080 1835 98 9 52 2 - - - 75 8
Total III-VI 2469,06 246,91 144612 14461 10466 1964 691 727 264 101 42 79 117 11
Total 2827,87 282,79 165417 16541 12301 2062 700 779 266 101 42 79 192 19
T.igienă II-VI 1924,47 1924,47 16214 1621 1286 145 75 68 10 12 - 6 13 6
Total general 4752,34 2207,26 181631 18162 13587 2207 775 847 276 113 42 85 205 25
% 100 75 12 4 5 2 1 - - 1 -
Tabel 6.4.1.
secundare şi tăieri de igienă este de 18162 mc, din care 75% reprezintă fagul, 12% molidul, 4%
gorunul, 5% carpenul, 2% paltinul de munte, restul speciilor (diverse răşinoase, diverse tari, diverse
moi, reprezentând 2%).
Indicele de recoltare total: principale, secundare, igienă şi tăieri de conservare este:
18162mc / an
Ir = = 3.9mc / an / ha
4680.46ha
Volumul anual total de extras prin tăieri de produse principale, tăieri de conservare, produse
Simbol Categoria de lucr ă ri Supraf.
ha
A. LUCRĂ RI NECESARE PENTRU ASIGURAREA REGENERĂ RII NATURALE 1178,37
A.1. Lucrări de ajutorarea regenerării naturale 182,27
A.1.1. Strângerea şi îndepărtarea litierei groase -
A.1.2. Îndepărtarea humusului brut -
A.1.3. Distrugerea şi îndepărtarea păturii vii 32,37
A.1.4. Mobilizarea solului 135,59 Comparând acest indice cu cel al c
A.1.5. Extragerea subarboretului 1,26
A.1.6. Extragerea semin işului şi tineretului neutilizabil 12,66
reşterii curente la nivel de ocol de 5,7mc/a
A.1.7. Provocarea drajonării la arboretele de salcâm 0,39 n/ha rezultă
josA.2.
prezentându-se o sintez aă
Lucrări de îngrijire a acestuia:
regener ării naturale 996,10
A.2.1. Receparea semin işurilor sau tinereturilor vătămate 134,01 că se recoltează doar 68% din aceasta, la c
A.2.2. Descopleşirea semin işurilor tab. 6.5.1
862,09
A.2.3. Înlăturarea lăstarilor care copleşesc semin işurile şi drajonii - are se adaugă masa lemnoasă extrasă prin
B. LUCRĂ RI DE REGENERARE 157,26
B.1. Împăduriri în terenuri goale din fondul forestier 11,51
delicte, tăieri
B.1.1. Împăduriri în poieni şi goluri 9,29 accidentale, etc.
B.1.2. Împăduriri în terenuri degradate -
B.1.3. Împăduriri în terenuri dezgolite prin calamită i naturale (incendii, doborâturi de vânt sau zăpadă, 2,22 6.5. Lucrãri de ajutorarea regenerãrii natu
uscare etc. şi alte cauze) rale şi împãduriri
B.1.4. Împăduriri în terenuri parcurse anterior cu tăieri rase, neregenerate -
B.2. Împăduriri în suprafe e parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu tăieri de regenerare 112,30 Planul sinteză al lucrărilor de regen
B.2.1. Împăduriri după tăieri grădinărite -
B.2.2. Împăduriri după tăieri cvasigrădinărite - erare şi împădurire aflat la paragraful 12.3. s
B.2.3. Împăduriri după tăieri progresive 82,60
B.2.4. Împăduriri după tăieri succesive 7,30 -a întocmit
B.2.5. Împăduriri după tăieri de conservare 21,89 pe baza totalurilor din planurile de regenerar
B.2.6. Împăduriri în golurile din arboretele parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu tăieri în crâng 0,51
B.2.7. Împăduriri după tăieri rase la molid şi PL.E.A. - e de la nivelul unită ilor de produc ie, în tabe
B.3. Împăduriri în suprafe e parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu tăieri de înlocuire a 33,45
arboretelor necorespunzătoare lul de mai
B.3.1. Împăduriri pentru înlocuirea arboretelor derivate (substituiri) 31,57
B.3.2. Împăduriri pentru înlocuirea arboretelor slab productive (refacere) -
B.3.3. Împăduriri după înlocuirea arboretelor necorespunzătoare din punct de vedere sta ional -
B.3.4. Împăduriri pentru ameliorarea compozi iei şi consisten ei (după reconstruc ie ecologică) 1,88
C. COMPLETĂ RI ÎN ARBORETE CARE NU AU ÎNCHIS STAREA DE MASIV 48,26
C.1. Completări în arborete tinere existente 16,80
C.2. Completări în arborete nou create (20%) 31,46
D. ÎNGRIJIREA CULTURILOR TINERE 502,05
D.1. Îngrijirea culturilor tinere existente 88,18
D.2. Îngrijirea culturilor tinere nou create 413,87
E. ÎMPĂ DURIRI ÎN TERENURI CU CONDI II EXTREME -
E.1. Împăduriri în terenuri sărăturate -
E.2. Împăduriri pe terenuri poluate cu reziduri din i ei -
E.3. Împăduriri pe terenuri nisipoase (plaje, dune etc.) -
E.4. Împăduriri pe terenuri situate la limita vegeta iei forestiere -
E.5. Împăduriri pe terenuri mlăştinoase -
E.6. Împăduriri pe crovuri -
La fiecare unitate de produc ie s-a întocmit un plan al lucrãrilor de regenerare, urmãrinduse
introducerea imediatã în produc ie a terenurilor destinate împãduririlor şi regenerãrii cu speciile
forestiere cele mai indicate din punct de vedere economic şi ecologic. La întocmirea acestor planuri
s-a inut cont de urmãtoarele considerente:
- promovarea cu precãdere a regenerãrilor naturale şi a speciilor autohtone
valoroase ( fag, gorun, paltin, cireş, tei );
- în general regenerarea s-a propus sã fie mixtã, atât naturalã cât şi artificialã, prin
completãri prin planta ii ( pe diferen a de suprafa ã neregeneratã natural de
20 - 30% ) cu speciile recomandate de compozi iile el de regenerare. În general
aceste împãduriri (completãri) se vor face cu gorun, fag, cer şi specii foioase de
amestec precum paltin, cireş dar şi cu diverse răşinoase acolo unde există condi ii
sta ionale favorabile acestora;
- planificarea lucrãrilor de regenerare s-a fãcut func ie de tãierile propuse prin
planurile de tãieri de produse principale, de necesitatea asigurãrii unei structuri
corespunzãtoare a arboretelor în raport cu func iile atribuite precum şi de cerin a
împãduririi sau reîmpãduririi urgente a terenurilor goale destinate acestui scop.
La alegerea speciilor pentru realizarea compozi iilor de regenerare s-a inut cont de
prevederile din Îndrumãrile tehnice privind compozi ii, scheme şi tehnologii de regenerare a
pãdurilor , inând seama de experien a locală şi de dezvoltarea speciilor în planta iile anterioare.
În arboretele slab productive, speciile ce se vor introduce vor fi în general fagul, molidul şi
speciile foioase de amestec ( paltin, tei, cireş ).
Înainte de executarea planta iilor, care se vor face, se va înlãtura subarboretul, lăstărişurile
neutilizabile, se va mobiliza solul în cvercinee, în special în gorunete. Se vor executa lucrări de
îngrijire ( descopleşire ) a semin işurilor existente sau care se vor instala şi lucrări de îngrijire a
culturilor.
Astfel se vor executa orientativ (în deceniu) următoarele lucrări de ajutorare a
regenerărilor naturale ( categoria A1 din 12.3.1. ):
- distrugerea şi îndepărtarea păturii vii pe 32,37 ha;
- mobilizarea solului pe 135,59 ha;
- extragerea subarboretului pe 1,26 ha;
- extragerea semin işului şi tineretului neutilizabil pe 12,66 ha;
- provocarea drajonării la arboretele de salcâm pe 0,39 ha.
( categoria A2 din 12.3.1. ):
- descopleşirea semin işurilor naturale pe 862,09 ha;
- receparea semin işului sau tineretului vătămat pe 134,01 ha.
Suprafa a anuală de parcurs cu aceste lucrări necesare pentru asigurarea regenerării
naturale (A1+A2 ) este de cca. 117,84 ha.
Pe baza considerentelor enun ate, prin planurile de regenerare întocmite pentru fiecare U.P.
a rezultat cã în cadrul Ocolului silvic Baia Sprie, suprafa a medie anualã efectivã de împãdurit
( din tabelul 12.4. partea II-a ) este de 20,55 ha ( 205,52 ha pe deceniu ), în care sunt incluse şi
eventuale completãri de 20% (C1) la împãduririle ce se vor executa ( B1, B2, B3 ).
Din cele 205,52 ha care se vor împãduri în deceniul urmãtor; 14,16 ha ( 7% ) sunt cu
molid; 87,52 ha ( 43%) cu fag; 16,56 ha ( 8% ) cu paltin de munte; 34,08 ha ( 17% ) cu gorun , iar
restul suprafe ei cu cireş, frasin, anin negru, tei, castan comestibil, stejar, brad,salcâm, etc.
Prin împãduririle, propuse s-a cãutat sã se aducã îmbunãtã iri în compozi ia noilor arborete,
în special cu foioase de amestec şi cvercinee în detrimentul carpenului şi mesteacănului, cât şi
promovarea în continuare a speciilor de foioase de amestec.
Materialul săditor necesar pentru împãduriri anuale pe 20,55 ha este în medie de
cca. 122,8 mii buc./an şi se va asigura din pepinierele ocolului sau prin transfer de la alte ocoale din
zonã cu condi ii sta ionale asemănătoare.
Pentru reuşita acestor împãduriri trebuie ca :
- materialul sãditor sã fie de bunã calitate;
- planta iile sã se facã primãvara timpuriu;
- terenul de împãdurit sã fie pregãtit corespunzãtor;
- culturile realizate sã fie între inute permanent pentru a nu fi copleşite de
buruieni şi de lãstari de carpen şi salcâm, sau alte specii: salcie cãpreascã ,
plop tremurãtor, mesteacăn.
Totodată trebuie executate lucrãrile de ajutorare a regenerãrii naturale ca: mobilizarea
solului, descopleşirea semin işurilor, receparea semin işurilor vătămate, îndepărtarea lăstărişurilor şi
semin işurilor neutilizabile.
6.6. Refacerea arboretelor slab productive şi substituirea celor cu compozi ii necorespunzãtoare
La paragraful 4.7. s-a întocmit eviden a arboretelor slab productive din cadrul ocolului cât
şi la nivel de U.P în func ie de caracterul actual al tipului de pădure.
După cum s-a arătat şi la subcapitolul 4.7. suprafa a relativ mare 906,22ha ( 19% ) de
arborete slab productive se datorează arboretelor natural fundamentale de productivitate inferioară
(48%) , natural fundamentale subproductive (35%) şi mai pu in arboretelor artificiale de
productivitate inferioară (5%). Mai există de asemenea şi 12% arborete total derivate (
productivitate mijlocie şi inferioară ).
În tabelul 6.6.1. se reprezintã refacerea arboretelor slab productive din tipurile func ionale
(T.III - VI) pe U.P. şi naturã de tratamente de aplicat, precum şi lucrările de conservare şi tăieri de
igienă din arboretele slab productive din tipul II de categorii func ionale.
Nu fac obiectul acestui capitol arboretele natural fundamentale de productivitate inferioară,
în suprafa ă de 436,35 ha, sta iunile pe care sunt situate acestea fiind tot de bonitate inferioară.
De aici rezultã cã din totalul acestora de 469,87 ha în primele douã decenii sunt prevãzute cu
tãieri de produse principale 78,28 ha iar pentru viitor rămân în aten ia ocolului 212,85 ha , aceste
arborete având vârste mici iar exploatarea lor în primii 20 ani nu se justifică deoarece au volum de
recoltat foarte mic.
În tabelul 6.6.1. se aratã dinamica refacerii lor în decursul deceniilor viitoare, func ie de
urgen a lor de regenerare ( vârstã, consisten ã, clasã de produc ie, etc.).
Arboretele de tipul II func ional de pe o suprafa ă de 178,74 ha care reprezintă 38% din
totalul arboretelor slab productive nu se recomandă a fi înlocuite prin tăieri de refacere – substituire,
ele urmând a fi refăcute treptat ( atunci când se vor apropia de vârsta exploatabilită ii fiziologice )
doar prin lucrări de conservare, aceasta deoarece vegetează în condi ii grele, pe stâncării, soluri
Tab. 6.6.1.
Arboretele din tipurile III - VI de categorii func ionale Arborete de tipul II
func ional
U.P. Suprafa a Tãieri cu regenerare naturalã Tãieri cu regenerare naturalã Tãieri rase de refacere Tãieri de Tãieri
din sãmân ã din lãstari sau substituire conservare de igienă
ha Dec.I Dec.II Alte dec. Dec.I Dec.II Alte dec. Dec.I Dec.II Alte dec.
I 23,39 12,20 2,70 1,77 - - - - - - 6,72 -
II 165,46 2,67 - 137,83 - - - - - - 6,25 18,71
III 198,67 13,52 - 57,55 - - - 23,96 - - 42,03 61,61
IV 82,35 9,62 - 15,70 1,68 - - 6,23 5,70 - 4,56 38,86
OCOL 469,87 38,01 2,70 212,85 1,68 - - 30,19 5,70 - 59,56 119,18
% 100 8 1 45 1 6 1 13 25
o
superficiale excesiv schelete sau terenuri cu panta peste 35 , în zone cu atmosfera mediu sau
puternic poluată, pe terenuri alunecătoare, etc. şi majoritatea sunt incluse în S.U.P.-M- conservare
deosebită.
În aceste arborete chiar dacă s-ar executa tăieri de refacere tot n-ar rezulta altele de calitate
mai bună din cauza condi iilor sta ionale vitrege, de aceea este indicat să se men ină pentru a
acoperi solul şi a-l feri de fenomenele de eroziune, alunecare, etc.
Dinamica refacerii arboretelor slab productive
6.7. Mãsuri de gospodãrire a arboretelor afectate de factori destabilizatori
Aceste mãsuri de gospodãrire a arboretelor afectate de factori destabilizatori şi limitativi sunt
arãtate în prezentul proiect la paragraful 4.8., iar mai detaliat pe natura şi gradul de afectare a fiecãrui
factor destabilizator şi limitativ, cât şi lucrãrile prevãzute, în amenajamentele U.P. paragrafele 4.8. şi
6.7.
În tabelul ce urmeazã sunt arãtate lucrãrile prevãzute pentru deceniul I, în aceste arborete, pe
total ocol:
Tabel 6.7.1.
Natura Incendieri
Grade de
factorilor
manifestare
destabili-zatori
Rupturi de vânt slabă
şi zăpadă
slabă
slabă
moderată
Doborâturi de Vătămări de
vânt puternică
exploatare
f. puternică
slabă slabă
moderată Poluare
Uscare puternică
f. puternică
slabă
Atacuri de
slabă
Lucrãri prevãzute
Supr.
-ha- T. de îngrijire Compl..+
T. T. T. suc- T. în T. de T.de
curã iri + îng.sem. Degaj.
prog. rase cesive crâng conserv. igienã
ãrituri ) împãd.
65,30 21,50 - - - 9
,76 - 34,04 - -
- - - - -
- - - - -
3,86 3,86 - - -
- - - - -
- - - - -
- - - - -
71,74 4,44 - - - 1
9,74 - 47,56 - -
8,76 - - - -
- - 8,76 - -
10,61 - 0,72 - - 6
,72 - - 3,17 -
- - - - -
- - - - -
2,70 - - - -
- - 2,70 - -
7,44 - 0,72 - - 6
,72 - - - -
5,40 - - - -

- - 5,40 - -
17,05 - - - -
- 13,33 3,72 - -
5,84 5,84 - - -
- - - - -
1293,97 346,79 0,72 19,33 1
4,99 212,17 615,41 52,02 32,5
4
slabă 19,19 - - - - - 0,87 18,32 -
Alunecări moderată 36,25 - - - - - - 36,25 - -
puternică 4,93 - - - - 4,56 - 0,37 - -
moderată 2,16 - - - - 2,16 - - - -
Înmlăştinare
slabă 39,55 2,78 - - - - 9,31 27,46 - -
Eroziune în
pe 0,1 - 0,2S 1120,13 149,81 - 8,02 - 104,84 250,87 594,55 8,43 3,61

Rocă la 0,3 - 0,5S 322,37 1,93 - - - 112,89 15,97 191,58 - -
suprafa ă 0,6 S şi peste 7,30 - - - - - - 7,30 - -
10-20% 184,18 41,65 17,42 - - 54,01 1,26 69,84 - -
Tulpini 30-50% 117,89 27,02 8,45 - - 24,02 - 58,40 - -
O.S. 3346,62 605,62 28,03 27,35 - 360,41 503,78 1721,66 63,62 36,15
% 100 18 1 1 - 11 15 51 2 1
Se men ioneazã faptul cã multe din arborete ( u.a. ) sunt afectate de 2 - 3 factori
destabilizatori şi limitativi ( uneori chiar de mai mul i ), de aceea totalurile din tabelul de mai sus nu
reflectă obiectiv realitatea ( multe suprafe e sunt înregistrate de două ori sau chiar trei ori, la fel
lucrările aferente ).
Totuşi din datele prezentate în tabel se constatã cã din totalul arboretelor afectate de factorii
destabilizatori, numai 20% vor fi parcurse cu tãieri în deceniul I, (tãieri progresive 18%, tãieri rase de
refacere - substituire 1% şi tăieri succesive 1% ).
De asemenea 11% sunt prevăzute cu tăieri de conservare, 15% cu lucrări de îngrijire
( cură iri + rărituri ), iar pe suprafe e mici, îngrijirea semin işului,împăduriri, completări şi degajări.
Multe din aceste arborete ( 51% ) sunt prevăzute cu tăieri de igienă.
Este de remarcat faptul cã o parte din arboretele cu tulpini ( cioate ) nesănătoase, cu grade
diferite de afectare, sunt prevãzute a fi parcurse cu tãieri bazate pe regenerarea naturalã din sãmân ã (
tãieri progresive ) prin aceasta diminuându-se treptat propor ia arboretelor provenite din lãstari.
Dintre arboretele afectate de uscare se detaşeazã cele cu compozi ii majoritare din gorun şi
fag şi în general cu vârste apropiate sau trecute de vârsta exploatabilitã ii şi unele planta ii relativ
tinere de răşinoase.
6.8. Procedura derogării de la prevederile amenajamentului
În deceniu expirat (2003-2012), volumul mediu anual recoltat din produse accidentale I a fost
de 1738 m3/an, în timp ce produsele accidentale II au fost de 366 m3/an. Se apreciază că pe perioada
de aplicare a actualului amenajament volumul mediu anual rezultat din produsele accidentale se va
situa la acelaşi nivel, dacă factorii destabilizatori vor ac iona cu aceeaşi intensitate. În vederea
ob inerii derogării de la prevederile amenajamentului (dacă va fi cazul), se vor respecta în tocmai
prevederile legale privind derogările de la prevederile amenajamentului.
Conform acestora, în prezent, modificarea prevederilor amenajamentului silvic în vigoare se
face în următoarele situa ii:
arborii afecta i de factori destabilizatori, biotici şi/sau abiotici, dintr-un arboret însumează
peste 20% din volumul acelui arboret existent la data apari iei fenomenului, determinat prin
diminuarea volumului prevăzut în partea „Descrierea parcelară” din amenajamentul silvic cu
volumul recoltat de la intrarea în vigoare a acestuia;
arborii afecta i de factori destabilizatori, biotici şi/sau abiotici, dintr-un arboret sunt
concentara i pe o suprafa ă de peste 5000 m2;
arboretele exploatabile din zona de stepă, silvostepă şi câmpie forestieră care au semin iş
utilizabil instalat pe cel pu in 30% din suprafa a acestora şi în care propor ia speciilor de stejar
este de cel pu in 50% neincluse în planu decenal de recoltare a produselor principale;
este necesară schimbarea solu iilor de gospodărire a pădurilor şi/sau de împădurire a
terenurilor forestiere.
Modificarea prevederilor amenajamentului silvic se face în baza documenta iei care cuprinde
următoarele:
memoriul justificativ prin care se prezintă cauzele care determină necesitatea modificării
prevederilor amenajamentului silvic şi se justifică solu iile tehnice propuse;
informa iile tehnice (date referitoare la posibilitate, date referitoare la prevederile
amenajamentului silvic, unită ile amenajistice din care se va precompta volumul propus a se
extrage)
studiul de specialitate avizat de Comisia tehnică de avizare pentru silvicultură din cadrul
autorită ii publice centrale care răspunde de silvicultură;
actul administrativ emis în acest scop de autoritatea teritorială pentru protec ia mediului.
Documenta ia prezentată mai sus se va întocmi de către ocolul silvic care asigură
administrarea sau serviciile silvice pentru arboretele respective, pe baza unei analize pe teren la care
participă: expertul care asigură controlul tehnic pentru lucrările de amenajare a pădurilor din cadrul
unită ii specializate autorizate pentru lucrări de amenajarea pădurilor care a întocmit amenajamentul
silvic, un reprezentant al structurii teritoriale de specialitate a autorită ii publice centrale care răspunde
de silvicultură în a cărei rază teritorială se află ocolul silvic în cauză, şeful ocolului silvic care asigură
administrarea sau serviciile silvice pentru arboretul/arboretele afecatat/afectate, reprezentantul
direc iei silvice, în cazul fondului forestier proprietate publică a statului. Pentru situa iile în care
terenurile forestiere sunt situate în arii naturale protejate, la analiza pe teren vor fi invita ii şi un
reprezentant al structurii de administrare/custodelui arei naturale protejate, precum şi un reprezentant
al autorită ii teritoriale pentru protec ia mediului.
Documenta ia astfel întocmită, însuşită de persoanele enumerate mai sus, şi însuşită de avizul
favorabil al conducătorului structurii teritoriale de specialitate a autorită ii publice centrale care
răspunde de silvicultură, se va înainta spre aprobare autorită ii publice centrale care răspunde de
silvicultură (de către direc ia silvică, prin Regia Na ională a Pădurilor – ROMSILVA, în cazul
fondului forestier proprietate publică a statului, precum şi al fondului forestier al altor de inători,
administrat sau pentru care prestează servicii silvice un ocol silvic de stat; de către ocolul silvic care
administrează fondul forestier sau prestează servicii silvice pentru acesta).
Masa lemnoasă afectată de factori destabilizatori, biotici şi/sau abiotici, care se recoltează din
arboretele încadrate în subunitatea de gospodărire pentru care se reglementează procesul de produc ie
şi care se încadrează ca produse accidentale I, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, se
precomptează ca produse principale. În cazul în care masa lemnoasă afectată de factori destabilizatori
biotici şi/sau abiotici se recoltează din arborete încadrate în subunită ile de gospodărire de tip „E”,
„K”, şi „M”, pentru care nu se reglementează procesul de produc ie lemnoasă, precum şi în
subunită ile de gospodărire de tip „G”, nu se precomptează.
Precomptarea masei lemnoase se realizează din arborete cu urgen ă mai mică decât ale celor
din care fac parte arborii afecta ii de factorii destabilizatori. Se interzice precomptarea din arboretele
încadrate în urgen a I de regenerare, precum şi din arboretele de stejari parcurse cu tăieri de
însămân are.
Masa lemnoasă afectată de factori destabilizatori biotici şi/sau abiotici care se încadrează ca
produse accidentale II, nu se precomptează.
În cazul fondului forestier proprietate publică a statului, aprobarea actelor de punere în
valoare, pentru produse accidentale care nu implică modificare prevederilor amenajamentului silvic,
se face, de către şeful de ocol silvic de stat sau de către directorul direc iei silvice în structura căreia se
află ocolul silvic în cauză.
Şeful ocolului silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice are următoarele obliga ii:
să notifice structura teritorială de specialitate a autorită ii publice centrale care răspunde de
silvicultură, cu cel pu in 5 zile înainte de autorizarea spre exploatare a fiecărei partizi de
produse principale;
să comunice structurii teritoriale de specialitate a autorită ii publice centrale care răspunde
de silvicultură, trimestrial, până la data de 15 a lunii următoare fiecărui trimestru, situa ia
produselor accidentale I autorizate la exploatare şi modul de precomptarea a acestora;
să efectueze precomptări în condi iile normelor tehnice şi ale legisla iei în vigoare;
să urmărească încadrarea volumului propus a se recolta în posibilitatea stabilită prin
amenajament.
Schimbarea categoriei de folosin ă forestieră se face în baza unei documenta ii care cuprinde:
solicitarea proprietarului;
memoriu tehnic întocmit de câtre ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile
silvice;
avizul emis de structura teritorială de specialitate a autorită ii publice centrale care răspunde
de silvicultură
actul administrativ al autorită ii teritoriale pentru protec ia mediului;
fişa tehnică privind schimbarea categoriei de folosin ă forestieră;
dovada plă ii taxei;
acordul proprietarului, în cazul terenurilor proprietate publică a unită ilor administrativ-
teritoriale şi al terenurilor proprietate privată sau avizul Regiei Na ionale a Pădurilor -
ROMSILVA pentru terenurile forestiere proprietate publică a statului;
documentele, în copie, privind dovada proprietă ii;
planul de situa ie al terenului, executat în sistemul de proiec ie Stereo 70, înso it de o copie
de pe harta amenajistică, cu indicarea amplasamentului terenului forestier, vizată de ocolul
silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice;
documentul emis de către unitatea elaboratoare prin care a avizat proiectul tehnic sau
studiul de fezabilitate
În cazul drumurilor forestiere, împădurirea taluzurilor se face în conformitate cu prevederile
proiectului tehnic privind execu ia acestuia.
În scopul asigurării condi iilor privind siguran a circula iei, vegeta ia forestieră instalată pe
taluzurile drumurilor forestiere se exploatează în regimul produselor accidentale.
În cazul construirii culoarului de frontieră şi a fâşiei de protec ie a frontierei de stat,
schimbarea categoriei de folosin ă se face numai dacă terenul respectiv apar ine fondului forestier
proprietate publică a statului.
Evaluarea de mediu nu mai este necesară, datele respective (eviden a habitatelor de interes comunitar
existente în fondul forestier proprietate publică a statului analizat, lucrările silvotehnice propuse,
măsuri în favoarea conservării biodiversită ii, măsuri specifice, etc.) se regăsesc în capitolul 8.6.
”Conservarea Biodiversită ii”.
7. VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A ALTOR PRODUSE ALE FONDULUI FORESTIER
ÎN AFARA LEMNULUI
Pe lângă func iile de protec ie şi produc ia, fondul forestier din ocolul silvic mai poate furniza şi
alte produse. În cele ce urmează se vor da recomandări pentru fiecare categorie de resurse pe baza
informa iilor şi datelor oferite de ocolul silvic, cât şi pe baza observa iilor şi datelor ob inute cu ocazia
lucrărilor de descriere parcelară.
7.1. Poten ial cinegetic
Teritoriul ocolului silvic este arondat în 4 fonduri cinegetice, toate fiind gestionate prin filiala
A.J.V.P.S. Maramureş. În partea a II-a, tabel 13.4. sunt date o serie de informa ii pentru fiecare fond
cinegetic în parte şi anume:
- numărul şi denumirea fondului şi categoriile de folosin ă;
- unitatea sau unită ile de produc ie din care este constituit;
- repartizarea suprafe ei fondului pe categorii de folosin ă;
- categoria de bonitate;
- efectivele de vânat existente şi optime;
- date privind recolta de vânat;
- date privind existen a şi combaterea dăunătorilor vânatului;
- instala ii cinegetice.
Din analiza acestor date se desprind următoarele aspecte legate de gospodărirea cinegetică.
- speciile de vânat ce se găsesc pe aceste fonduri sunt: cerbul carpatin, căpriorul, mistre ul,
iepurele, fazanul şi de pasaj ra ele.
- efectivele de vânat existente sunt sub cele normale sau apropiate de cele normale.
Pentru creşterea efectivelor de vânat trebuie avute în vedere următoarele:
- asigurarea liniştei vânatului şi combaterea răpitoarelor şi a braconajului. Liniştea vânatului
este deranjată de păşunatul abuziv în păduri, de câini vagabonzi, etc. De asemenea în sezoanele de
recoltare a ciupercilor şi fructelor de pădure, practic toate arboretele din ocol şi de pe păşunile
împădurite sunt parcurse de culegători. Dintre răpitoarele existente în cadrul ocolului se pot aminti:
vulpi (90), ciori grive (244), co ofene (233), gai e (65), pisica hoinare (87), câini hoinari (291).
- la speciile deficitare din fonduri se va opri vânătoarea până la refacerea efectivelor acestora;
- construirea la 100 - 200 ha a unei sărării pentru cervidee şi hrănitori suficiente;
Recoltele de vânat aduc în ultimii ani venituri importante (chiar în valută) de aceea trebuiesc
create condi ii optime pentru dezvoltarea speciilor de vânat existente.
În cadrul O.S. Baia Sprie există o serie de instala ii cinegetice necesare pentru sporirea şi
între inerea efectivelor de vânat precum şi pentru uşurarea observării şi recoltării exemplarelor
potrivite.
Astfel există o cabană de vânătoare (dispunând de toate facilită ile necesare pentru găzduirea de
vânători, atât români cât şi străini), o colibă de vânătoare, 3 observatoare, 79 sărării, 48 scăldători, 31
adăpători, 50 hrănitori pentru cervide, 45 hrănitori pentru fazani, 44 hrănitori pentru iepuri, 24
hrănitori pentru mistre i şi 42 km de poteci de vânătoare.
Pe viitor aceste instala ii trebuie între inute şi în măsura posibilită ilor este necesar a se construi
şi altele noi, mai ales că activitatea cinegetice şi în special cu străinii merită a fi dezvoltată în
continuare fiind profitabilă din punct de vedere economic, comparativ cu munca şi hrana investită în
acest scop.
Din acest punct de vedere se apreciază că O.S. Baia Sprie este bine dotat şi poate face fa ă onorabil
solicitărilor. Pe scurt, costurile activită ii de vânătoare ar fi următoarele:
a. Costuri directe în care se includ:
- cheltuieli cu producerea şi administrarea hranei suplimentare (atelaje, semin e, cumpărarea
unei cantită i de hrană, etc);
- cheltuieli cu salariile celor direct implica i în activitatea de vânătoare (pădurari, şefi district,
ingineri, etc);
- cheltuieli cu organizarea vânătorilor (muni ie, transport, diverse alte materiale, etc);
- amortismentele tuturor mijloacelor fixe ce deservesc activitatea de vânătoare;
- cheltuielile cu între inerea instala iilor, a construc iilor vânătoreşti, etc.
b. Costuri indirecte cum ar fi:
- cota parte din salariile restului de personal de la ocol care deserveşte şi activitatea de vânătoare;
- cota de cheltuieli generale ale sec iei şi unită ii tutelare (D.S. Maramureş).
c. Alte costuri- care constau în general din valoarea pagubelor produse de vânat atât sectorului
agricol cât şi celui silvic din raza O.S. Baia Sprie. Se apreciază că aceste costuri nu vor fi mari, dar pe
măsură ce terenurile agricole vor reveni la proprietarii de drept, acestea pot creşte.
Valoarea beneficiilor directe aduse de vânat

Tarifele de împuşcare, în func ie de valoarea trofeului şi specii, tarifele pentru piese rănite,
pentru foc greşit, de organizare a vânătorii au valori care acoperă cheltuielile şi balan a economică
este în favoarea activită ii de vânătoare.
În vederea conservării şi dezvoltării calitative a efectivelor de vânat, ocolul silvic va avea în
vedere următoarele: optimizarea efectivelor de vânat, asigurarea liniştii vânatului, asigurarea hranei,
combaterea braconajului, prevenirea şi combaterea bolilor vânatului, selec ia, vânatului.
Pentru a se putea hrăni şi odihni, vânatul are nevoie de linişte, mai ales în perioada de
împerechere şi a creşterii puilor. Unele specii, cum ar fi căpriorul şi iepurele, se acomodează relativ
repede zgomotelor; mistre ul şi cerbul carpatin se retrag din zonele zgomotoase. Pentru a asigura
speciilor mai sensibile liniştea necesară, se impun unele măsuri restrictive privind circula ia în
pădure, culegerea fructelor de pădure şi a păşunatului, dublate de o pază intensă.
Combaterea braconajului este o măsură permanentă, care vizează, pe de o parte, asigurarea
liniştii vânatului, iar pe de altă parte, asigurarea protec iei lui în fa a pericolului. Este considerat
braconaj orice act de încălcare a regulilor cinegetice, prin recoltarea clandestină a vânatului.
Pentru combaterea braconajului trebuie întreprinse ac iuni energice şi bine organizate.
Studierea mijloacelor de braconaj oferă posibilitatea găsirii căilor prin care să fie anihilate încercările
şi descoperi i braconierii. Pentru aceasta sunt necesare următoarele:
- să se asigure paza terenului prin patrulare;
- să se culeagă informa ii de la locuitori, despre braconieri.
În lupta împotriva braconajului este necesară conlucrarea cu poli ia şi organele de pază a
diferitelor obiective din zonă. De mare importan ă în această ac iune este competen a şi vigilen a
paznicilor.
Răpitoarele produc uneori pagube în rândul speciilor de interes cinegetic şi nelinişte în
terenurile pe care le populează. Atitudinea fa ă de aceste animale trebuie să fie în principiu, aceea de
a reduce numărul lor acolo unde este cazul şi nu de a le lichida, în aşa fel încât să se asigure un
echilibru între categoriile de consumatori.
Speciile de vânat pot fi afectate de numeroase boli: de natură virotică, bacteriană, parazitară,
ş.a. Pentru a se asigura starea sanitară a vânatului, este obligatorie semnalarea cazurilor de
îmbolnăviri şi analizarea cadavrelor găsite în teren, în vederea aplicării măsurilor corespunzătoare de
combatere a bolii. Starea sanitară a vânatului este urmărită de organele sanitar-veterinare şi de sec ia
de biologia vânatului din I.C.A.S.
Pentru a evita îmbolnăvirea vânatului, acesta trebuie bine îngrijit, ştiut fiind că organismele
viguroase pot lupta bine împotriva bolilor. Pentru preîntâmpinarea îmbolnăvirii vânatului,
administratorul trebuie să aibă în vedere următoarele:
- să asigure o permanentă observare a vânatului;
- să semnaleze manifestările anormale ale vânatului;
- să analizeze cu aten ie cadavrele, apelându-se la concursul medicilor veterinari.
Odată stabilite cauzele care au generat manifestările anormale sau moartea unor
exemplare se vor lua măsuri urgente de combatere a bolii respective.
Hrana, atât sub aspectul său calitativ, cât şi din punct de vedere cantitativ, are un rol deosebit în
via a vânatului. Vânatul dispune în mod natural de hrană suficientă, când este păstrat echilibrul între
posibilită ile de hrănire ale sta iunii şi efectivul de vânat.
Pentru a preveni pagubele produse de vânat în perioadele deficitare, se impune o preocupare
permanentă pentru asigurarea hranei complementare (suplimentare).
Cerbul carpatin necesită hrănire suplimentară în perioada 1 noiembrie-31 martie, aceasta
constând în furaje uscate, ghindă, castane, napi, gulii, sfeclă furajeră ş.a. Se recomandă utilizarea de
hrănitori mai mici şi mai multe, lângă care se vor amplasa şi sărăriile.
Căpriorul are nevoie de cantită i mari de hrană, în raport cu greutatea sa corporală şi în func ie
de hrana naturală. Se recomandă utilizarea frunzarelor, nutre urilor însilozate, a fânului,
concentratelor, verzei, napilor, ş.a. Hrănirea suplimentară se asigură în intervalul 1 noiembrie - 31
martie. Pentru administrare se vor utiliza hrănitori mai mici şi mai numeroase, deoarece hrănitorile
mari concentrează prea multe exemplare şi înlătură de la hrănire o mare parte din ele. In imediata
apropiere a hrănitorilor se vor amplasa 2-3 sărării.
Mistre ul necesită hrană suplimentară, fiind sensibil la lipsa hranei. In anii lipsi i de fructifica ie
la cvercinee sau fag şi cu sol înghe at, este necesară hrănirea suplimentară. Hrana va consta din colete
de sfeclă, cartofi, porumb, orz, ovăz, ghindă, castane, sfeclă, napi, precum şi deşeuri de abator.
Intervalul de hrănire suplimentară este 1 noiembrie - 31 martie. Hrana se plasează sub grămezi de
frunze, în gropi, de unde este scoasă de animale prin râmare.
Iepurele are nevoie de hrană suplimentară în perioadele în care solul este acoperit de un strat de
zăpadă mai gros de 20 cm. Se recomandă utilizarea lucernei, ramurilor de pomi fructiferi, ulm şi
acerinee, sfeclei, verzei, napilor, ş.a. Intervalul de hrănire suplimentară este 1 noiembrie - 31 martie.
In general, se va avea în vedere ca hrana suculentă să fie ferită de înghe , pentru a preveni
îmbolnăvirea vânatului.
Fazanul manifestă preferin ă fa ă de semin ele de buruieni, porumb, bob, grâu, fasole, sorg,
salcâm, păducel, ghindă, floarea soarelui, orz ş.a. Hrana suplimentară se asigură în intervalul 1
octombrie - 30 aprilie. Semin ele se pun sub un strat de pleavă, sub hrănitori. Apa va fi asigurată la
hrănitori, dacă nu există în apropiere surse naturale.
Pentru asigurarea hranei vânatului administratorii dispun de 4,36 ha de terenuri pentru hrana
vânatului. Aceste terenuri vor fi cultivate cu plante agricole, în func ie de specia căreia îi sunt
destinate.
Hrănirea suplimentară a vânatului nu constituie garan ie pentru protec ia planta iilor forestiere
sau a culturilor agricole. Pagubele produse de vânat acestor culturi cresc foarte mult atunci când
efectivele de vânat sunt mari şi mai ales, când se produc concentrări sezoniere. Pentru prevenirea
acestor pagube se vor utiliza mijloace mecanice şi chimice de protec ie.
Mijloacele mecanice pentru prevenirea pagubelor sunt: gardul, manşoanele de sârmă sau din
ramuri împotriva descojirii, câl ii, fâşiile sau pungile de hârtie ori nylon pentru protejarea lujerilor
terminali. Ca mijloace chimice vor fi folosite substan ele repelente.
In vederea ob inerii unor exemplare valoroase de vânat este necesară selec ia acestuia. In
mod normal, selec ia vânatului se realizează pe cale naturală, fiind considerată o lege a naturii.
Pentru înlăturarea neajunsurilor cauzate de diminuarea sau anihilarea ac iunii unor factori ai
selec iei naturale, în scopul realizării obiectivelor stabilite, este necesară selec ia artificială, prin
care se înlătură caracterele care nu corespund scopului propus şi se consolidează însuşirile
valoroase. Selec ia artificială se va face cu arma
Specii Cantit i pe U.P. ( tone ) TOTAL
I II III IV de către personalul calificat şi de vânătorii care
Mure 5,0 2,0 7,0 4,0 18,0
Zmeură 3,0 1,0 1,0 - 5,0
posedă cunoştin ele necesare. Cei care efectuea
Afine 0,5 1,0 6,0 1,0 8,5 ză selec ia vor examina cu aten ie exemplarele
Coarne 0,5 - - - 0,5
Măceşe 0,2 - - 3,0 3,2 vizate în perioadele când sunt grupate, pentru a fa
Coarne - - - 1,0 1,0
Castanerilor din ultimii ani: 10,0 - - - 10,0
realiz ă negre
Coacăze 0,5 - - - 0,5
Mere pădure e - - 1,4 - 1,4
ă Tabel 7.3.1.
TOTAL 19,7 4,0 15,4 9,0 48,1
ce compara ii.
7.2. Poten ial salmonicol
În cadrul Ocolului silvic Baia Sprie există patru fonduri de pescuit după cum urmează:
Chiuzbaia ( F.P.1 ), Săsarul ( F.P.2 ), Valea Dumbrăvi a ( F.P.3 ) şi Râul Cavnic ( F.P.4 ) care
sunt populate cu păstrăv indigen şi lipan.
De asemenea există lacurile ( Bodi 1+ 2 ) în suprafa ă de 4,4 ha.
Lungimea totală a apelor este de 90 Km, din care apte pentru păstrăv sunt 13 Km.
Pentru dezvoltarea salmonidelor în apele existente trebuie deversa i periodic puie i în unii
afluen i ai văilor principale, trebuie combătut braconajul şi construite cascade, pinteni, trecători,
topli e pentru dezvoltarea puie ilor, etc.
7.3. Poten ial fructe de pădure
De pe teritoriul Ocolului silvic Baia Sprie se pot recolta următoarele cantită i aproximative de
fructe de pădure care au fost stabilite avându-se în vedere datele oferite de ocol privind media
Aceste cantită i au caracter orientativ, produc iile şi recoltele anuale putând varia în func ie
de un complex de factori (starea vremii, gradul de acoperire cu vegeta ie forestieră, pre ul de achizi ie
de la culegători, etc.).
7.4. Poten ial ciuperci comestibile
Produc ia de ciuperci comestibile este destul de redusă, atât datorită condi iilor sta ionale cât
şi datorită faptului că pădurile fiind în aproprierea localită ilor, sunt intens vizitate de localnici, care le
recoltează pentru consum propriu. Totuşi se apreciază că pot fi recoltate anual cca. 5,4 tone de hribi,
ghebe şi gălbiori, conform estimărilor din tabelul de mai jos:
Tabel 7.3.2.
Specii Cantită i pe U.P. ( tone ) TOTAL
I II III IV
Hribi 0,2 0,1 0,1 0,5 0,9
Ghebe 0,4 0,2 0,3 3,0 3,9
Gălbiori 0,2 0,1 0,1 0,2 0,6
TOTAL 0,8 0,4 0,5 3,7 5,4
7.5. Resurse melifere
Sursa meliferă principală din O.S. Baia Sprie este reprezentată de arboretele de salcâm care
ocupă 8,04 ha (sub 1% din suprafa ă ). În afară de salcâm mai poate fi luat în calcul teiul şi cireşul şi
subarboretul alcătuit din specii melifere ( măceş, păducel, porumbar, soc, etc.).
Pentru calculul poten ialului melifer la salcâm, s-a considerat o produc ie medie de 1200 kg
miere/ha, din care albinele pot valorifica mai mult de o treime, atât datorită timpului nefavorabil cât şi
concuren ei altor insecte.
Deci, cantitatea de miere pe care se poate conta este:
M = Sha x 1200 Kg miere/ha x 1/3 = 3216 Kg = cca. 3 tone.
Numărul de familii de albine de între inut s-a calculat considerând un necesar mediu de
130 Kg miere/familie ( consum propriu + recoltă ) pe timp de un an.
F = 3216 Kg : 130Kg/ familie = 25 familii de albine.
Totuşi, având în vedere perioada scurtă de înflorire şi necesitatea păstoritului de toamnă, nu
putem lua în considerare decât jumătate de familii de albine rezultat din calcul, deci cca. 180 familii.
Anual, se pot recolta 20 – 25 Kg miere de la o familie de albine, deci rezultă o recoltă posibilă de 550
Kg miere pe an.
Se men ionează faptul că ocolul nu are până în prezent organizată o activitate de stupărit
7.6. Materii prime pentru împletituri
În cadrul ocolului O.S. Baia Sprie nu există răchitării cultivate sau naturale.
7.7. Semin e forestiere
În cadrul ocolului sunt 44,85 ha constituite ca rezerva ii de semin e în U.P. III (pentru gorun,
stejar şi molid) iar în U.P. IV există 30,36 ha plantaje forestiere (molid, brad, larice european).
Din aceste rezerva ii se poate recolta anual o cantitate variabilă de semin e în func ie de anii de
fructifica ie.
7.8. Alte produse
Pe lângă produsele amintite în cadrul ocolului mai pot fi recoltate şi plante medicinale, furaje,

pomi de iarnă, nuiele de mesteacăn, etc.
8. PROTEC IA FONDULUI FORESTIER
8.0. Generalită i
Asigurarea unei stări fitosanitare corespunzătoare a pădurilor, protec ia acestora împotriva
incendiilor, poluării, a bolilor şi a diverşilor dăunători, indiferent de natura lor, constituie o obliga ie
deosebită a personalului de specialitate din cadrul ocolului.
Protec ia resurselor naturale, conservarea biodiversită ii şi în special a pădurii, atribu iile şi
răspunderea autorită ilor centrale şi locale, obliga iile persoanelor fizice şi juridice, precum şi
sanc iunile aferente contraven iilor din acest domeniu, sunt cuprinse în Legea nr. 265 din 29 iunie
2006 pentru aprobarea O.U.G. nr. 195/2005 privind protec ia mediului.
Prin această lege ca şi prin Codul silvic sunt reglementate activită ile economice şi sociale cu
impact asupra mediului, pădurea fiind cel mai important element al acesteia , efectele şi influen ele ei
pozitive fiind covârşitoare.
Cunoaşterea în timp şi spa iu a situa iei, precum şi interpretarea corectă a tuturor datelor privind
starea sanitară a pădurii presupune instituirea la nivel de ocol a unui sistem informa ional adecvat.
În acest sens, personalul silvic de teren are obliga ia să semnaleze la timp apari ia, înmul irea şi
răspândirea dăunătorilor sau a altor factori ce afectează pădurea şi starea ei normală. Se vor avea în
vedere, în primul rând, măsurile preventive de protec ie, efectele acestora fiind superioare atât din
punct de vedere economic cât şi fitosanitar.
Paza fondului forestier se face de către pădurarii titulari de cantoane sub îndrumarea directă a
şefului de district. Pentru buna desfăşurare a activită ii de pază, periodic şi planificat, se vor efectua
controale par iale şi de fond de către personalul tehnic al ocolului sau Direc iei silvice Maramureş.
8.1. Protec ia împotriva doborâturilor şi rupturilor de vânt şi de zăpad ă

Cu ocazia efectuării lucrărilor de descrieri parcelare, s-a urmărit stabilirea gradului de
periclitate a arboretelor fa ă de ac iunea vântului şi a zăpezii. O aten ie deosebită s-a acordat
planta iilor de răşinoase aflate în afara arealului lor natural, acestea fiind mai sensibile la ac iunea
zăpezii.
Aşa cum s-a prezentat în capitolul 4, vânturile predominante care bat în teritoriul ocolului
sunt cele din vest şi nord-vest, iar viteza şi frecven a acestora, în general nu sunt periculoase pentru
vegeta ia forestieră. Din observa iile făcute în teren şi din informa iile date de personalului ocolului
silvic, rezultă următoarele aspecte de ordin general:
- inând cont de înrădăcinarea speciilor de bază (fag, molid, gorun) şi de profunzimea mare a
solurilor, doborâturile de vânt în mod normal sunt izolate;
- sub raportul rezisten ei la vânt, arboretele sunt “rezistente” pentru cvercinee, fag, diverse
foioase de amestec, carpen, şi “destul de rezistente” pentru răşinoase care se găsesc pe
teritoriul ocolului (molid, pini, duglas);
- arboretele sunt “slab expuse” la doborâturi de vânt şi rupturi de zăpadă, excep ie fac unele
furtuni din timpul verii, care pot provoca evenimente cu totul izolate;
Cu toate acestea, în deceniul trecut au fost afectate de doborâturi de vânt 69,16 ha (aproape toate
de intensitate slabă), fiind afectate în special arboretele tinere (răşinoase în afara arealului dar si fag)
neparcurse cu cură iri sau cu primele rărituri. Aceste arborete prezintă indice de zvelte e supraunitar şi
consisten e pline, fiind foarte vulnerabile la ac iunea vântului şi zăpezii.
Pentru eviden ierea efectelor negative ale factorilor de natură climatică (vânt, zăpadă) asupra
pădurii este necesar a se face o privire retrospectivă în acest sens. Astfel, din datele prezentate în
tabelul 3.2.2.1. la paragraful 3.2.2., Aplicarea prevederilor amenajamentului expirat se constată că
tăierile de produse accidentale însumează un volum de 617 mc ceea ce reprezintă 5% din volumul de
masă lemnoasă recoltat în deceniul anterior.
Din eviden a 4.8.1. Situa ia sintetică a factorilor destabilizatori şi limitativi rezultă că în
deceniul expirat a existat o suprafa ă de 17,05 ha afectată de rupturi de zăpadă şi vânt (toate cu o
intensitate slabă). Au fost afectate în general planta iile de răşinoase care fiind instalate în afara
arealului, au creşteri rapide şi lemn afânat.
Pentru prevenirea în viitor a acestor fenomene se recomandă a se lua măsuri de protec ie
adecvate. Protec ia împotriva doborâturilor şi rupturilor de vânt şi zăpadă se realizează printr-un
ansamblu de măsuri ce vizează atât mărirea rezisten ei individuale a arboretelor periclitate cât şi
asigurarea unei stabilită i mai mari a întregului fond forestier.
Aşa cum s-a arătat aceste fenomene nu se manifestă cu mare amploare în cadrul ocolului,
putând fi afectate totuşi arboretele tinere de răşinoase (molid, brad, pini, duglas). Desigur că în cazul
furtunilor de intensitate mare se produc doborâturi chiar şi în cazul cvercineelor şi făgetelor, furtuni
împotriva cărora practic nu se poate lupta. Aten ia trebuie să fie îndreptată în special asupra asigurării
unor densită i corespunzătoare încă din tinere e prin executarea la timp şi de calitate a lucrărilor de
îngrijire.
Pentru întărirea marginilor de masiv prin toate lucrările de cultură silvică se va urmări
men inerea unor arbori cu coroane joase, adapta i condi iilor de izolare.
Realizarea de arborete cu structură verticală diversificată relativ plurienă spre plurienă este o
altă cale menită să asigure protec ia împotriva doborâturilor de vânt şi zăpadă. Pentru realizarea
acestor structuri în toate arboretele (excep ie cele slab productive sau salcâmetele) s-au prevăzut
tratamentul tăierilor progresive cu perioadă de regenerare mai lungă. Aplicarea corectă şi la momentul
oportun a acestor tratamente va avea ca efect realizarea structurilor amintite anterior, structuri care
oferă o rezisten ă sporită a arboretelor la ac iunea acestor factori destabilizatori.
Direc ia de înaintare a tăierilor în cadrul tratamentelor amintite va fi împotriva direc iei
vânturilor periculoase. De asemenea se recomandă pe lângă efectuarea la timp şi de calitate a
lucrărilor de îngrijire şi men inerea unei stări fitosanitare corespunzătoare a pădurii, prin înlăturarea
exemplarelor putregăioase în urma tăierilor de igienă.
Pentru a preîntâmpina sau a reduce efectul vânturilor puternice şi al furtunilor, în viitor se recomandă
următoarele măsuri:
- respectarea compozi iei el recomandate de amenajament;
- aplicarea la timp a lucrărilor de îngrijire, (mai ales cură irile), pentru a realiza un coeficient
de zvelte e corespunzător în arboretele tinere;
- parcurgerea obligatorie a suprafe elor prevăzute cu lucrări de îngrijire;
- asigurarea unei stări fitosanitare corespunzătoare a pădurilor prin executarea la timp a
tăierilor de igienă;
- crearea de arborete amestecate;
- formarea unor arborete pluriene şi relativ pluriene, bi sau multietajate şi conservarea
acestor arborete;
- formarea de liziere rezistente la ac iunea vânturilor.
În cazul apari iei doborâturilor de vânt izolate se vor extrage exemplarele afectate, iar în cazul
doborâturilor concentrate extragerea integrală a materialului lemnos va fi urmată obligatoriu de
împădurirea suprafe elor dezgolite cu specii autohtone de mare valoare.
8.2. Protec ia împotriva incendiilor

Arboretele din cadrul ocolului silvic nu sunt supuse unor perioade îndelungate de secetă dar
asta nu înseamnă că nu pot apărea unele incendii datorate neglijen ei omului mai ales că zona este
frecventată de păstori, culegători de fructe de pădure, de muncitori forestieri şi de turişti. Datele
statistice cu privirea la intensitatea şi frecven a incendiilor în păduri arată că acestea apar mai ales în
lunile martie-aprile cînd localnicii incendiază resturile vegetale uscate de pe terenurile agricole,
incendii care sub ac iunea unor vânturi puternice devin de necontrolat, putându-se extinde şi în păduri.
Un alt interval riscant este august-septembrie (uneori până în octombrie şi chiar noiembrie) perioadă
cu uscăciune puternică şi căldură solară mare.
În ultimul deceniu (aşa cum reiese din situa ia 4.8.1.) au fost semnalate incendii pe 5,40 ha
(în U.P. I – incendiu de litieră) toate de intensitate slabă, incendii provocate datorită obiceiului
localnicilor de a incendia vegeta ia ierboasă uscată şi a arbuştilor de pe păşuni, incendiile extinzându-
se până la liziera pădurii, sau chiar în pădure. Pentru preîntâmpinarea şi stoparea incendiilor sunt
necesare următoarele măsuri:
- deschiderea de linii parcelare pe culmi (acolo unde este posibil);
- extinderea propagandei vizuale prin amplasarea de panouri de avertizare şi aten ionare lângă
poteci, drumuri şi zone mai expuse ( locuri de popas, puncte de trecere );
- amenajarea unor locuri speciale pentru odihnă şi fumat, pe cât posibil în apropierea surselor de
apă, dotate cu bănci şi mese din lemn acoperite, vetre de foc fixe, etc.;
- instructaj P.S.I. cu toate persoanele care efectuează diverse opera iuni în pădure (muncitori
forestier, vânători, turişti, culegători, etc.);
- în timpul perioadelor prelungite de secetă, se va întări paza pădurilor prin patrulări şi observa ii
pentru a preveni şi semnala din timp apari ia incendiilor, în acest sens fiind utilă construirea unor
observatoare pe punctele mai înalte sau în zone mai deschise care ar asigura vizibilitatea în vederea
depistării din timp a incendiilor;
- perfec ionarea sistemelor de anun uri a incendiilor prin dotarea personalului silvic cu sta ii
radio sau telefoane mobile şi a sistemului de mobilizare a for elor pentru stingerea incendiilor.
- constituirea în punctele mai ridicate de observatoare care să permită depistarea la timp a incendiilor;
- amenajarea unor locuri de fumat în zonele frecventate, unde să se expună şi o serie de materiale
de propagandă şi aten ionare;
- pichetele de incendiu existente să fie verificate şi men inute în perfectă stare de func ionare;
- intensificarea pazei contra incendiilor în perioadele secetoase, prin patrulări sus inute;
- să se ducă o muncă sus inută de educare a popula iei privind pericolul incendiilor. Trebuie atrasă
aten ia mai ales asupra aruncării de igări aprinse şi asupra aprinderii focului în pădure şi la liziera
pădurii. În acest scop se vor amenaja vetre de foc fixe pentru turişti, se va interzice aprinderea
focurilor la întâmplare şi se va face instruirea ciobanilor şi muncitorilor forestieri privind regulile de
comportare în pădure, controlându-se şi aplicarea acestora.
În cazul apari iei unor incendii, se vor extrage exemplarele afectate şi se va asigura refacerea
densită ii arboretului afectat prin completări (în cazul arboretelor cu vârste de până la 10-15 ani) sau
prin împăduriri (în cazul arboretelor cu vârste mai mari de 15-20 ani). Împăduririle se vor face cu
material genetic din provenien e locale.
8.3. Protec ia împotriva polu ării industriale

În cadrul O.S. Baia Sprie în deceniul trecut, au existat surse de poluare industrială cu compuşi
de sulf şi pulberi de metal, provenite de la fostele combinatele Rom Plumb şi Pheonix Baia Mare. Prin
construirea de coşuri înalte, amplasarea de filtre, diminuarea activită ii şi ulterior prin închiderea
acestor combinate poluarea s-a redus considerabil. Urmele lăsate însă asupra pădurii de activitatea
acestor două combinate sunt resim ite şi azi astfel că la actuala amenajare există 1293,97 ha (28% din
suprafa a cu pădure) cu arborete afectate de poluare industrială, gradul de manifestare fiind slab.
Poluarea industrială afectează în special arboretele situate în zona perimetrală a municipiului
Baia Mare unde efectele noxelor ( compuşi ai sulfului cu metalele grele: Pb, Zn,Cu, Cd, Mn ) se
resimt mai puternic.
În viitor, dacă vor apărea surse de poluare care să afecteze fondul forestier, se vor lua următoarele
măsuri:
- eliminarea, în limita posibilită ilor, a surselor majore de poluare;
- limitarea propagării poluării, prin măsuri luate împreună cu alte institu ii abilitate în acest sens;
- extragerea exemplarelor afectate;
- în cazul în care poluarea afectează suprafe e întinse, concomitent cu extragerea materialului lemnos
se va asigura regenerarea naturală sau artificială a suprafe elor dezgolite;
- crearea arboretelor cu structuri naturale;
- interzicerea tăierilor rase;
- fertilizarea chimică a solurilor forestiere;
- renun area la substituirea speciilor locale care au deja o anumită rezisten ă la poluare;
- executarea lucrărilor de îngrijire cu intensită i slabe, cel mult moderate;
- men inerea în compozi ia arboretelor a speciilor rezistente la poluare şi introducerea lor prin
lucrările de împăduriri;
8.4. Protec ia împotriva bolilor şi dăun ătorilor

După cum am men ionat şi la paragraful 4.9 în deceniul expirat au fost semnalate atacuri de
dăunători pe 10,14 ha (U.P. I Chiuzbaia). O posibilă şi periculoasă sursă de infestare o constituie
păşunile împădurite care nu sunt supravegheate din punct de vedere al atacurilor de boli sau insecte
şi în care s-au făcut tăieri şi unde nu se cură ă de loc resturile de exploatare.
Cea mai bună metodă de protec ie împotriva atacurilor de insecte sau bolilor criptogamice
este crearea şi men inerea unor arborete sănătoase, viabile, cu vitalitate bună, cu specii adecvate
condi iilor sta ionale şi cu compozi ie diversificată. în acest sens, arboretele provenite din sămân ă
naturală, în care s-au efectuat la timp şi corespunzător lucrări de îngrijire, cu un coronament şi un
frunziş suficient de bogat, sunt cele mai rezistente şi productive.
În cazul în care regenerarea naturală este imposibilă, dau rezultate bune şi arboretele bine
îngrijite, create prin planta ii cu puie i sănătoşi, de provenien ă locală, cu specii adecvate sta iunilor.
Un rol important îl are şi desfăşurarea corectă a măsurilor de observare şi prevenire pentru
monitorizarea evolu iei popula iilor de dăunători şi a bolilor.
O posibilă şi periculoasă sursă de infestare o constituie păşunile împădurite (deşi sunt pu ine)
care nu sunt supravegheate din punct de vedere al atacurilor de boli sau insecte şi în care s-au făcut
(mai ales în ultimii ani) tăieri şi unde nu se cură ă de loc resturile de exploatare.
Nici pagubele produse de vânat nu constituie un factor perturbator în zonă, efectivele fiind în
general sub cele normale şi se recomandă în continuare inerea acestora sub control.
În descrierea parcelară a fiecărei unită i de produc ie nu s-a redat la date complementare (n-a
fost cazul) procentul exemplarelor atacate de dăunători.
În continuare se redau pe scurt câteva măsuri ce trebuiesc luate în permanen ă pentru a
preîntâmpina pe viitor aceste fenomene:
- eliminarea cazurilor de ordin antropic (rănirea arborilor, păşunat abuziv, delicte, etc.);
- utilizarea în lucrările de împădurire a genotipurilor locale de gorun, fag, cireş, cer, paltin, etc.,
rezistente la diverse atacuri şi toxicită i;
- combaterea oportună a dăunătorilor, pe cât posibil pe cale biologică;
- întemeierea şi conservarea arboretelor de tip natural, amestecate;
- introducerea în cultură a speciilor rezistente la diferite atacuri, cum este paltinul, etc.;
- desfăşurarea corectă a măsurilor de observare şi prevenire pentru monitorizarea evolu iei
popula iilor de dăunători şi a bolilor;
- toaletarea arborilor pentru eliminarea ramurilor bolnave (posibilă în arboretele tinere dar mai dificilă
în arboretele mature). După tăierea crăcilor, cioturile se pot badijona cu substan e pe bază de oxid de
cupru sau de mercur. Aceleaşi substan e se pot folosi la dezinfectarea şi badijonarea trunchiurilor la
care scoar a infectată a fost îndepărtată sau cură ată. Instrumentele folosite se dezinfectează cu alcool
sau formol.
- extragerea exemplarelor afectate în cazul atacurilor slabe sau moderate (I1-I2), respectiv extragerea
integrală a materialului lemnos în cazul atacurilor puternice (I3);
- arborii puternic vătăma i se extrag cu prioritate. În cazul unor atacuri de insecte care afectează
suprafe e mai mari, se va evita dezgolirea solului prin asigurarea regenerării naturale sau artificiale.
Principala sarcină a personalului silvic este supravegherea dăunătorilor. Supravegherea este opera ia
prin care se urmăreşte dezvoltarea, evolu ia (dinamica) agen ilor patogeni şi a insectelor dăunătoare.
Prin această opera ie se culeg şi se prelucrează datele caracteristice dinamicii înmul irii în masă a
dăunătorilor adică cele legate de grada ia acestora, pentru prevenirea atacurilor (prognoză).
Dacă aceste sarcini sunt duse la îndeplinire în mod curent şi conştient iar prin lucrări de
igienizare se asigură o stare fitosanitară corespunzătoare, se realizează şi protec ia pădurilor în acest
domeniu. Această obliga ie s-a realizat întocmai de către personalul de teren, fapt ilustrat şi de
intensitatea slabă a acestor atacuri în ultimul deceniu.
8.5. Măsuri de gospodărire a arboretelor cu uscare anormal ă
După cum reiese din situa ia 4.8.1. în cadrul O.S. Baia Sprie sunt afectate de uscare
arboretele de pe o suprafa ă destul de importantă (91,11 ha – 2% din suprafa a cu pădure a ocolului),
din care 78% cu intensitate slabă, 10% moderată, iar 12% cu intensitate puternică.
Din informa iile culese atât de la personalul silvic cât şi de la locuitorii din zonă, reiese că
începând cu anii 1983 – 1984, fenomenul de uscare se manifestă mai accentuat decât anterior. Acest
fenomen de uscare s-a observat mai întâi la cvercinee unde s-a manifestat în mod uniform în cadrul
arboretelor având o intensitate slabă şi moderată apreciindu-se că această uscare s-a datorat
procesului natural de eliminare a exemplarelor dominate, rămase în plafonul inferior.
Cauzele acestui fenomen sunt multiple, incluzând factorii climatici (perioada prelungită de
secetă), factorii edafici (solul nisipos sau stagnarea apei), factori antropici (scăderea nivelului apei
freatice sau a rezervelor de apă în sol în urma lucrărilor de desecare).
Alte cauze sunt vitalitatea scăzută şi tulpinile nesănătoase datorate provenien ei din lăstari
uneori din a II-a sau a III-a genera ie) şi neefectuarea la timp a lucrărilor de îngrijire, fapt ce a dus la
dezvoltarea unor coroane rare, cu frunziş sărac, incapabil să asigure viabilitatea arborilor, mai ales
în urma atacurilor de defoliatori,
Anual ocolul silvic prin lucrările de îngrijire şi conducere dar mai ales prin tăierile de igienă
executate a extras exemplarele uscate sau cu început de uscare, asigurând o stare fitosanitară bună a
pădurilor.
Ca măsuri de combatere a fenomenului de uscare se propun măsuri de ameliorare a condi iilor
sta ionale prin lucrări de:
- extragerea exemplarelor afectate în cazul atacurilor slabe sau moderate (I1-I2), respectiv extragerea
integrală a materialului lemnos în cazul atacurilor puternice (I3);
- împădurirea terenurilor goale rezultate în urma extragerii arborilor usca i sau în curs de uscare.
Toate aceste lucrări vor fi executate manual, excluzându-se interven iile mecanizate.
8.6. Conservarea biodiversită ii
8.6.1. Habitate de interes comunitar existente în fondul forestier
proprietate public ă a statului din O.S. Baia Sprie
Se men ionează faptul că în raza O.S. Baia Sprie există siturile Natura 2000 – Mun ii Gutâi

(ROSPA0134) ale cărui limite se suprapun par ial peste cele ale U.P. II şi III, şi Gutâi – Creasta
Cocoşului (ROSCI0089) ale cărui limite se suprapun par ial peste U.P. III.
În urma analizei habitatului forestier de interes comunitar men ionat în Formularul Standard a
sitului Gutâi – Creasta Cocoşului (ROSCI0089), s-a constatat prezen a următoarele habitate de interes
comunitar în cuprinsul arboretelor din unitatea de produc ie men ionată:
Eviden a habitatelor forestiere de interes comunitar din situl Natura 2000 – Gutâi-Creasta

Cocoşului (ROSCI0089)
Tabel nr. 8.6.1.1.

U.P. Tip habitat Natura Tip habitat românesc Tip pădure Suprafa a
2000 ha %
9110 – Păduri de fag R4110 - Pãduri sud-est carpatice 415.1 – Făget montan cu
II de tip Luzulo de fag (Fagus sylvatica) cu 118,16 100
Luzula luzuloides (i)
Fagetum Festuca drymeia
Total habitate de interes comunitar 118,16 100
În cuprinsul fondului forestier proprietate publică a statului din O.S. Baia Sprie au fost
identificate arborete considerate ca habitate d
Suprafa a Categoria Caracterul Vârsta Consis- Factor Lucrarea Cod habitat
u.a.
-ha-
func iona- actual al
-ani-
Compozi ia
ten a destabilizator propusă
Natura e interes comunitar în suprafa ă de 118,16 h
lă arboretului 2000
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 a (3% din
33A 13,46 1-5M2L Nat. fund. 35 6FA3MO1PA 0,9 - Rărituri -
prod. mijl. suprafa a arboretele).
Nat. fund. Roca pe 0,2S T. conservare
33B 4,09 1-2A5M 140 9FA1PA 0,5 10% Tulpini -
subprod. Ajut.reg.nat.
nesănătoase
Nat. fund. Rărituri
8.6.2. Lucrări silvotehnice propuse în arbor
33C 3,55 1-5M2L 30 6FA3MO1PA 0,9 - -
prod. mijl.
Artif. de etele din situl de interes comunitar situat în
33D 0,65 1-5M2L 40 10MO 0,9 - Rărituri -
prod.mijl.
fondul
33E 1,46 1-2A5M Nat. fund. 100 9FA1PA 0,7 Roca pe 0,3S T. igienă -
prod. inf. forestier proprietate pub
34B U.P.5,48
II Şuoir1-5M2L Artif. de 35 5MO4FA1PA 0,9 - Rărituri - lic ă a statului din O.S. Baia Sprie
prod.mijl.
34C 14,47 1-5M2L Nat. fund. 30 7FA2MO1LA 0,9 - Rărituri -
prod. sup.
34D 3,88 1-5M2L Artif. de 35 5MO4FA1PA 0,9 - Rărituri -
prod.mijl.
37B 1,62 1-5M2L Artif. de 30 8MO2FA 0,9 - Rărituri -
prod.mijl.
Suprafa a CategoriaCaracterul Vârsta Consis- Factor Lucrarea Cod habitat
u.a. func iona- actual al Compozi ia Natura
-ha-
lă arboretului
-ani- ten a destabilizator propusă
2000
Date referitoare la u.a. situate în aria
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
CategoriaCaracterul
Nat. fund. Cod habitat
naturală protejată de interes comunitar – Gut
54A Suprafa
4,07 a 1-5M Vârsta
100 10FA Consis-
0,7 Factor
- Lucrarea
T. igienă -
u.a. func iona- actual al
prod. mijl. Compozi ia Natura
-ha- -ani- ten a destabilizator propusă âi-Creasta
lă arboretului
Nat. fund. Degajări 2000
54B 8,36 1-5M 10 7FA3MO 0,9 - -
37C 5,79 1-5M2L prod. mijl.
Nat. fund. 35 7FA3MO 0,9 - Cur ă iri
Rărituri -
prod. sup.
Artif. de Cocoşului (ROSCI0089) sunt prezentate tab
54E 0,74 1-5M 40 10MO 0,9 - Rărituri -
38 13,96 1-5M2L prod.mijl.
Nat. fund. 35 7FA2MO1LA 0,9 - Rărituri -
prod. mijl.
Nat. fund. elar în amenajamentele fiecărei unită i d
55A 19,50 1-5M 100 6FA1MO3FA 0,7 - T. igienă -
94 0,25 1-5M2L prod. mijl.
- - - - - Împăduriri -
e produc ie.
95
55B 6,80
4,77 1-5M2L
1-5M Artif. de
- -
40 -
10MO -
0,9 -- Răărituri
Împ duriri --
Total 75,46 * prod.mijl.
* * * * * * *
Artif. de
Arboretele care vegetează în habitate de inte
55C 3,80 1-2E5M 10 3MO5ME2PIN 0,7 Roca pe 0,1S T. igienă -
prod.inf.
Artif. de
res comunitar vor fi parcurse conform regle
56A 0,99 1-2A5M 40 10MO 0,8 - Rărituri -
prod.mijl.
mentărilor
56B 9,79 1-2E5M Artif. de 10 3MO5ME2PIN 0,7 Roca pe 0,1S T. igienă -
prod.inf. prezentului amenajament silvic cu: cură iri, răr
57 23,60 1-2C5M Nat. fund. 145 10FA 0,3 - T. conservare -
prod. mijl. ituri, tăieri de igienă, tăieri progresive.
58A 4,27 1-2C5M Nat. fund. 20 10FA 0,9 - Cură iri -
prod. mijl.
58B 23,48 1-2C5M Nat. fund. 130 10FA 0,3 - T. conservare -
prod. mijl.
58C 8,81 1-2C5M Nat. fund. 5 10FA 0,8 - Degajări -
prod. mijl.
59A 6,29 1-5M Nat. fund. 95 7FA3MO 0,8 - T. igienă -
prod. mijl.
U.P. III Cavnic
59B 0,87 1-2A2C5M Artif. de 35 10MO 0,8 Alunecare slabă Rărituri -
prod.mijl.
60A 5,00 1-5M Nat. fund. 95 10FA 0,8 - T. igienă -
prod. mijl.
60B 6,27 1-5M Artif. de 95 7MO3FA 0,8 Roca pe 0,1S T. igienă -
prod.sup.
60C 1,09 1-5M Nat. fund. 95 10FA 0,8 Roca pe 0,1S T. igienă -
prod. mijl.
60D 3,20 1-2A5M Artif. de 85 10MO 0,8 Roca pe 0,1S T. igienă -
prod.sup.
60E 6,66 1-5M Artif. de 90 5FA5MO 0,7 - T. igienă -
prod.sup.
60F 21,80 1-2A2C5M Artif. de 85 7MO3FA 0,8 Roca pe 0,1S T. igienă -
prod.sup.
60G 1,03 1-5M Nat. fund. 95 10FA 0,7 - T. igienă -
prod. mijl.
61A 15,28 1-2C5M Nat. fund. 110 10FA 0,7 - T. conservare -
prod. mijl.
Nat. fund. Roca pe 0,3S
61B 13,47 1-2C5M 110 10FA 0,7 Tulp. nesăn. pe T. conservare 9110
prod. inf.
20%
-ha- -ani- ten a destabilizator propusă
62A 0,85 1-2A5M Artif. de 45 10MO 0,8 - T. igienă -
prod.mijl.
62B 5,42 1-5M Nat. fund. 100 5FA5MO 0,3 - T. progr. (rac.) -
prod. mijl. Împ.Îngr. sem
Nat. fund. T. progr. (p.
62C 9,20 1-5M 100 10FA 0,5 - lum.) Îngr. -
prod. mijl.
sem
62D 2,73 1-5M Nat. fund. 100 7FA3MO 0,4 - T. progr. (rac.) -
Nat. fund. T. progr. (p.
62E 3,45 1-5M 100 10FA 0,5 - lum.) Îngr. -
prod. mijl.
sem
62F 2,07 1-5M Artif. de 40 10MO 0,8 Roca pe 0,1S Rărituri -
prod.mijl.
62G 21,82 1-5M Nat. fund. 100 9FA1MO 0,8 - T. igienă -
prod. mijl.
63A 2,79 1-2A5M Artif. de 100 7MO3FA 0,7 Roca pe 0,1S T. igienă -
prod.mijl
63B 7,08 1-5M Nat. fund. 100 8FA2MO 0,8 - T. igienă -
prod. mijl.
63C 2,37 1-5M Artif. de 100 10MO 0,7 Roca pe 0,1S T. igienă -
prod.sup.
63D 10,90 1-5M Nat. fund. 90 8FA2MO 0,8 Roca pe 0,1S T. igienă -
prod. mijl.
63E 8,33 1-5H5M Artif. de 100 7MO3FA 0,8 - T. igienă -
prod.sup.
63F 3,12 1-5M Nat. fund. 100 10FA 0,8 - T. igienă -
prod. mijl.
63G 3,39 1-5M Nat. fund. 100 9FA1MO 0,3 - T. progr. (rac.) -
64A 2,90 1-2A5M Nat. fund. 115 10FA 0,7 Roca pe 0,2S T. conservare -
prod. inf.
64B 13,93 1-5H5M Artif. de 105 10MO 0,8 - T. igienă -
prod.sup.
64C 6,30 1-5H5M Artif. de 105 10MO 0,7 Roca pe 0,1S T. igienă -
prod.sup.
64D 1,58 1-5M Nat. fund. 95 10FA 0,8 Roca pe 0,1S T. igienă -
prod. mijl.
Nat. fund. Roca pe 0,3S T. conservare.
65A 17,80 1-2A5M 135 10FA 0,5 Tulp. nesăn. pe Ajut. reg.nat. -
prod. inf.
20% Îngr. cult.
65B 0,20 1-5M Nat. fund. 35 10FA 0,9 - Rărituri -
prod. mijl.
65C 5,72 1-2A5M Nat. fund. 80 10FA 0,7 Roca pe 0,1S T. igienă -
subprod.
65D 4,43 1-5M Nat. fund. 15 6FA3MO 0,9 - Cură iri -
subprod. 1PAM
66A 4,55 1-2A4B5M Nat. fund. 45 10FA 0,8 Roca pe 0,3S T. igienă -
prod. inf.
66B 2,21 1-2A4B5M Nat. fund. 100 10FA 0,7 - T. igienă -
prod. inf.
66C 1,21 1-2A4B5M Nat. fund. 105 10FA 0,5 Roca pe 0,4S T. igienă -
prod. inf.
Nat. fund. T. conservare.
66D 4,64 1-2A4B5M 115 10FA 0,7 Roca pe 0,1S Ajut. reg.nat. -
subprod.
Îngr. cult.
Nat. fund. T. conservare.
66E 1,15 1-2A4B5M 125 10FA 0,5 Roca pe 0,2S Ajut. reg.nat. -
subprod.
Îngr. cult.
66F 5,88 1-5M Nat. fund. 35 8FA2MO 0,9 Roca pe 0,1S Rărituri -
prod. mijl.
66G 8,16 1-5M Nat. fund. 40 6FA4MO 0,9 - T. igienă -
prod. mijl.
Nat. fund. Doborâturi T. conservare.
67A 9,76 1-2A4B5M 145 10FA 0,6 Ajut. reg.nat. -
subprod. izolate
Îngr. cult.
T. progr. (p.
67B 3,66 1-5M Nat. fund. 105 10FA 0,6 - lum.) -
prod. mijl. ajut.reg.nat.Îng
r. sem
67C 7,80 1-5M Artif. de 35 6MO1DU3FA 0,9 - Rărituri -
prod.sup.
67D 22,20 1-5M Artif. de 35 7MO3FA 0,9 - Rărituri -
prod.sup.
67E 2,93 1-5M Nat. fund. 35 6FA4LA 0,9 - Rărituri -
prod. mijl.
67F 1,31 1-5M Nat. fund. 15 8FA2MO 0,9 - Cură iri -
prod. mijl.
68A 5,59 1-2A4B5M 60 8FA2CA 0,6 Tulp. nesăn. pe T. igienă -
prod. inf.
20%
Nat. fund. Roca pe 0,1 S T. conservare.
68B 14,83 1-2A4B5M 135 10FA 0,7 Tulp. nesăn. pe -
prod. inf. Ajut. reg.nat.
30%
68C 1,17 1-4B5M Artif. de 15 7MO3FA 0,8 - Cură iri -
prod.mijl
Nat. fund. Roca pe 0,4 S
68D 2,41 1-2A4B5M 60 9FA1CA 0,5 Tulp. nesăn. pe T. igienă -
prod. inf.
30%
68E 2,84 1-2A4B5M 55 7FA2CA1MO 0,7 Tulp. nesăn. pe T. igienă -
prod. inf.
30%
68F 1,87 1-2A4B5M 55 6FA3MO1CA 0,8 Tulp. nesăn. pe T. igienă -
prod. inf.
30%
68G 8,01 1-5M Artif. de 35 7MO3FA 0,9 Roca pe 0,1 S Rărituri -
prod.mijl
68H 12,23 1-5M Artif. de 35 7MO3FA 0,9 Roca pe 0,1 S Rărituri -
prod.sup.
68I 5,02 1-5M Nat. fund. 60 7FA2MO1CA 0,8 Roca pe 0,1 S Rărituri -
prod. mijl.
68J 1,85 1-5M Nat. fund. 20 9FA1CA 0,9 - Cură iri -
prod. mijl.
68K 0,39 1-2A4B5M Artif. de 55 10MO 0,8 - T. igienă -
prod.sup.
68L 2,08 1-2A5M Nat. fund. 55 8FA2CA 0,7 Tulp. nesăn. pe T. igienă -
prod. inf. 30%
69A 2,50 1-2A5M Artif. de 80 7MO3FA 0,7 - T. igienă -
prod.mijl
69B 0,84 1-2A5M Nat. fund. 80 8FA2MO 0,5 Alunecare slabă T. igienă -
prod. inf.
69C 3,29 1-2A5M Nat. fund. 65 9FA1CA 0,8 - T. igienă -
subprod.
69D 11,26 1-2A5M Nat. fund. 95 10FA 0,7 Roca pe 0,3 S T. igienă -
prod. inf.
69E 13,26 1-5M Nat. fund. 15 9FA1DR 0,9 Roca pe 0,3 S Cură iri -
prod. mijl.
69F 4,05 1-5M Nat. fund. 20 10FA 0,9 - Cură iri -
prod. mijl.
69G 3,54 1-5M Nat. fund. 35 5FA4MO1ME 0,9 - Rărituri -
prod. mijl.
69H 3,50 1-5M Nat. fund. 80 10FA 0,8 Roca pe 0,1 S T. igienă -
subprod.
69I 1,31 1-5M Nat. fund. 10 10FA 0,9 - Degajări -
prod. mijl. Cură iri
69J 0,75 1-5M Nat. fund. 25 6FA2MO2CA 0,9 - Rărituri -
prod. mijl.
70 39,37 1-5M Nat. fund. 40 7FA3MO 0,9 - Rărituri -
prod. mijl.
71A 36,47 1-5M Artif. de 40 5FA5MO 0,9 - Rărituri -
prod.mijl
71B 18,39 1-5M Artif. de 40 6MO1BR 0,9 - Rărituri -
prod.mijl 1DU2FA
71C 2,97 1-5M Artif. de 40 7DU3MO 0,9 - Rărituri -
prod.mijl
71D 1,28 1-5M Nat. fund. 75 10FA 0,8 - T. igienă -
prod. mijl.
72A 3,55 1-5M Nat. fund. 40 6FA4MO 0,9 - Rărituri -
prod. mijl.
72B 6,54 1-5M Nat. fund. 40 6MO3FA1LA 0,9 - Rărituri -
prod. mijl.
72C 38,77 1-2A5M Nat. fund. 155 10FA 0,6 Roca pe 0,2 S T. igienă 9110
prod. inf.
prod. mijl.
73B 6,72 1-5M Artif. de 75 7MO3FA 0,8 - T. igienă -
prod.sup.
73C 6,55 1-2A5M Nat. fund. 155 10FA 0,5 Roca pe 0,3 S T. conservare. -
prod. inf. Îngr. cult.
73D 8,00 1-2A2C5M Nat. fund. 155 10FA 0,6 Roca pe 0,4 S T. igienă 9110
prod. inf.
73E 2,73 1-5M Nat. fund. 70 9FA1MO 0,8 - T. igienă -
prod. mijl.
73F 0,42 1-5M Artif. de 15 10MO 0,8 - Cură iri -
prod.mijl
prod. mijl.
74B 6,00 1-5M Artif. de 75 7MO3FA 0,8 Roca pe 0,1 S T. igienă -
prod.sup.
74C 1,81 1-5M Nat. fund. 5 10FA 0,7 Roca pe 0,1 S Îng.sem. -
prod. mijl. Completări
74D 20,81 1-2A2C5M Nat. fund. 115 10FA 0,6 Roca pe 0,3 S T. igienă 9110
prod. inf.
prod. mijl.
74F 0,39 1-5M Artif. de 15 10MO 0,8 - Cură iri -
prod.mijl
74G 0,56 1-5M Artif. de 75 10MO 0,7 - T. igienă -
prod.sup.
75A 3,14 1-5M Artif. de 75 8MO2FA 0,8 - T. igienă -
prod.sup.
75B 2,58 1-5M Nat. fund. 5 8FA2MO 0,9 - Degajări -
prod. mijl.
75C 26,56 1-2A2C5M Nat. fund. 150 10FA 0,5 Roca pe 0,4 S T. igienă 9110
prod. inf.
75D 1,94 1-5M Nat. fund. 70 9FA1MO 0,8 - T. igienă -
prod. mijl.
75E 0,41 1-5M Artif. de 5 6FA3MO 0,9 - Degajări -
prod.mijl. 1PAM
76A 2,91 1-5M Artif. de 70 7MO3FA 0,8 - T. igienă -
prod.mijl.
76B 5,14 1-5M Nat. fund. 15 10FA 0,9 Roca pe 0,1 S Cură iri -
prod. mijl.
76C 10,55 1-2A2C5M Nat. fund. 145 10FA 0,6 Roca pe 0,2 S T. igienă 9110
prod. inf.
76D 7,86 1-5M Nat. fund. 65 8FA2MO 0,8 Roca pe 0,1 S Rărituri -
prod. mijl.
76E 1,94 1-5M Artif. de 70 10MO 0,8 Roca pe 0,1 S T. igienă -
prod.sup.
77A 15,04 1-5M Artif. de 70 10MO 0,8 - T. igienă -
prod.sup.
77B 5,67 1-5M Nat. fund. 70 7FA3MO 0,8 - T. igienă -
prod. mijl.
T. progr. (p.
77C 2,29 1-5M Nat. fund. 115 10FA 0,5 - lum.) -
prod. inf. Ajut.reg.nat.
Îngr. sem
77D 1,56 1-5M Artif. de 70 10MO 0,7 - T. igienă -
prod.sup.
prod. mijl.
77F 6,14 1-5M Artif. de 15 9MO1FA 0,9 - Cură iri -
prod.mijl Rărituri
78A 2,54 1-5M Nat. fund. 40 7FA3MO 0,8 - T. igienă -
prod. mijl.
T. progr. (rac.)
78B 3,11 1-5M Artif. de 70 10MO 0,3 Roca pe 0,1 S Împ.Ajut.reg.n -
prod.sup. at.
Îngr. sem
78C 0,68 1-5M 80 7FA3MO 0,8 Tulp. nesăn. pe T. igienă -
prod. inf.
20%
Artif. de T. progr. (rac.) -
78D 1,74 1-5M 70 8MO2FA 0,4 - Împ.Îngr. sem
prod.sup.
Degajări
78E 2,51 1-5M Artif. de 15 6MO4DT 0,9 - Cură iri -
prod.mijl.
Artif. de T. progr. (rac.)
78F 2,14 1-5M 70 6MO4FA 0,3 - Împ.Îngr. sem -
prod.sup.
Degajări
78G 19,01 1-5M Artif. de 15 8MO2FA 0,9 - Cură iri -
prod.mijl.
78H 2,49 1-5M Artif. de 70 7MO3FA 0,7 - T. igienă -
prod.sup.
78I 1,36 1-5M Artif. de 70 6MO4FA 0,8 - T. igienă -
prod.sup.
78J 2,24 1-5M Artif. de 70 10MO 0,8 - T. igienă -
prod.sup.
79A 7,46 1-2A5M 90 10FA 0,7 Tulp. nesăn. pe T. igienă -
prod. inf.
30%
79B 1,38 1-5M Artif. de 75 8MO2FA 0,8 Roca pe 0,1 S T. igienă -
prod.mijl.
79C 5,96 1-2A5M Nat. fund. 30 6FA3MO1DT 0,9 Roca pe 0,1 S Rărituri -
prod. mijl.
79D 3,02 1-5M Nat. fund. 60 10FA 0,8 Roca pe 0,1 S T. igienă -
prod. mijl.
79E 1,84 1-2A5M Nat. fund. 130 10FA 0,5 Roca pe 0,1 S T. conservare. -
Nat. fund. Roca pe 0,1 S Îngr. sem.
79F 0,68 1-2A5M 5 10FA 0,6 Completări -
prod. mijl.
Degajări
79G 0,23 1-2A5M Nat. fund. 25 8FA2MO 0,8 Roca pe 0,1 S T. igienă -
prod. inf.
79H 0,15 1-2A5M 60 10FA 0,8 Tulp. nesăn. pe T. igienă -
prod. inf.
10%
80A 2,14 1-2A5M Nat. fund. 75 10FA 0,8 Roca pe 0,2 S T. igienă -
prod. inf.
80B 2,92 1-2A5M Nat. fund. 110 10FA 0,6 Roca pe 0,1 S T. conservare. -
T. progr. (îns,
80C 10,23 1-5M Nat. fund. 115 10FA 0,7 Roca pe 0,1 S p. lum.) -
prod. mijl. Ajut.reg.nat.
Îngr. sem
80D 20,92 1-5M Nat. fund. 20 7FA2MO1ME 1,0 - Cură iri -
prod. mijl. Rărituri
80E 1,44 1-2A5M Nat. fund. 35 10FA 0,7 Roca pe 0,2 S T. igienă -
prod. inf. Rupturi izolate
81B 22,18 1-5M Nat. fund. 30 7FA1MO 1,0 - Rărituri -
prod. mijl. 1BR1DT
81D 1,20 1-5M Nat. fund. 30 5FA5MO 0,9 - Rărituri -
prod. mijl.
Total 931,70 * * * * * * * *
În continuare
Notă: Unit vor fi prezentate succint lucrărilevi silvotehnice propuse în de
habitatele de interes
ă ile de produc ie I Chiusbaia şi IV Dumbr ă a nu fac parte din situri interes comunitar.
comunitar aceasta pentru estimarea efectelor acestor lucrări asupra habitatelor men ionate:
1. Lucr ări de îngrijire şi conducere a arboretelor

Prin îngrijirea şi conducerea pădurii se în elege sistemul de lucrări şi interven ii silvotehnice
prin care se dirijează creşterea şi dezvoltarea pădurii de la întemeierea ei până în apropierea
termenului exploatării sale în vederea îndeplinirii obiectivelor fixate.
Arboretele considerate habitate de interes comunitar vor fi parcurse conform prevederilor
actualului amenajament silvic cu cură iri, rărituri şi tăieri de igienă.
a. Cură iri. Cură irile sunt lucrări silviculturale ce se aplică arboretelor aflate în faza de
nuieliş şi prăjiniş în scopul înlăturării exemplarelor necorespunzătoare ca specie şi conformare.
Şi în cazul celor două stadii de dezvoltare arboretul prezintă o desime mare, ca urmare şi
competi ia inter- şi intraspecifică este foarte intensă ceea ce face ca şi eliminarea naturală să fie
deasemenea intensă şi adesea să se desfăşoare în contradic ie cu elurile fixate. Înterven ia omului, în
cazul cură irilor, constă în grăbirea şi dirijarea procesului de eliminare şi selec ie naturală, în scopul
ob inerii unui arboret sănătos, bine propor ionat şi spa iat în care creşterea arborilor remanen i să fie
cât mai sus inută.
Lucrarea are un caracter de selec ie în masă, cu caracter negativ, aten ia fiind îndreptată nu
spre exemplarele valoroase ci spre cele cu o valoare redusă, care urmează să fie extrase.
Obiectivele urmărite prin aplicarea cură irilor sunt următoarele:
- Continuarea ameliorării compozi iei arboretului în concordan ă cu compozi ia- el fixată.
Acest lucru este realizabil prin înlăturarea exemplarelor copleşitoare din speciile nedorite;
- Îmbunătă irea stării fitosanitare a arboretului, prin eliminarea treptată a exemplarelor uscate,
rupte, vătămate, defectuoase, preexistente, a lăstarilor, având grijă să nu se întrerupă în nici un punct
starea de masiv;
- Reducerea desimii arboretelor, pentru a permite regularizarea creşterii în grosime şi înăl ime,
precum şi a configura iei coroanei;
- Ameliorarea mediului intern al pădurii, cu efecte favorabile asupra capacită ii productive şi
protectoare, ca şi a stabilită ii generale a acesteia;
- Valorificarea masei lemnoase rezultate;
- Men inerea integrită ii structurale (consisten a ≥0,8).
Periodicitatea cură irilor variază în general între 3 şi 5 ani, în func ie de natura speciilor, de
starea arboretului, de condi iile sta ionale şi de alte lucrări executate anterior.
Sezonul de execu ie al cură irilor depinde de speciile existente precum şi de condi iile de
vegeta ie. Astfel în arboretele amestecate se recomandă ca însemnarea arborilor de extras să se
realizeze doar în perioada de vegeta ie, această restric ie eliminându-se în arboretele pure sau în
amestecurile cu pu ine specii, când lucrarea se poate executa şi în repausul vegetativ, primăvara
devreme înaintea apari iei frunzelor sau toamna târziu după căderea acestora.
b. Răriturile. Răriturile sunt lucrări executate repetat în fazele de păriş, codrişor şi codru
mijlociu, care se preocupă de îngrjirea individuală a arborilor în scopul de a contribui cât mai activ la
ridicarea valorii productive şi protectoare a pădurii cultivate.
Lucrarea are un caracter de selec ie individuală pozitivă, preocuparea de bază fiind îndreptată
asupra arborilor valoroşi care rămân în arboret până la termenul exploatării şi nu a celor extraşi prin
interven ia respectivă. Răriturile devin astfel cele mai preten ioase, mai complexe şi mai intensive
lucrări de îngrijire, cu efecte favorabile atât asupra genera iei existente cât şi asupra viitorului arboret.
Obiectivele urmărite prin aplicarea răriturilor sunt următoarele:
- Ameliorarea calitativă a arboretelor, mai ales sub raportul compozi iei, al calită ii tulpinilor şi
coroanelor arborilor, al distribu iei lor spa iale, precum şi al însuşirilor tehnologice ale lemnului
acestora;
- Ameliorarea structurii genetice a popula iilor arborescente;
- Activarea creşterii în grosime a arborilor valoroşi, ca urmare a răririi treptate a arboretului,
fără însă a afecta creşterea în înăl ime şi producerea elagajului natural;
- Luminarea mai pronun ată a coroanelor arborilor de valoare din speciile de bază, cu ocazia
ultimelor rărituri, pentru a crea condi ii mai favorabile pentru fructifica ie şi deci, pentru regenerarea
naturală a pădurii;
- Mărirea rezisten ei pădurii la ac iunea vătămătoare a factorilor biotici şi abiotici, men inerea
unei stări fitosanitare cât mai bune şi a unei stări de vegeta ie cât mai active a arboretului rămas;
- Modelarea eficientă a mediului intern a pădurii;
- Recoltarea şi valorificarea completă a arborilor care trebuie să ,,cadă” din pădure.
Periodicitatea răriturilor depinde de caracteristicile arboretului (compozi ie, consisten ă,
vârstă, clasă de produc ie etc.), de intensitatea lucrărilor precum şi de condi iile sta ionale, aceasta
variind între 4 şi 6 ani.
c. Tăieri de igienă. Aceste lucrări urmăresc asigurarea unei stări fitosanitare corespunzătoare
a arboretelor, obiectiv ce se realizează prin extragerea arborilor usca i sau în curs de uscare, căzu i,
rup i sau doborâ i de vânt sau zăpadă, puternic ataca i de insecte sau ciuperci , cu vătămări mecanice,
precum şi a arborilor – cursă şi de control folosi i în lucrările de protec ia pădurilor fără ca prin aceste
lucrări să se restrângă biodiversitatea pădurilor.
Tăierea arborilor care fac obiectul lucrărilor de igienă se poate face tot timpul anului , cu
excep ia răşinoaselor afectate de gândaci de scoar ă, care este de preferat să se extragă înainte de
zborul adul ilor.
Masa lemnoasă de extras prin tăieri de igienă este inclusă în categoria produselor accidentale
neprecomptabile (care nu depăşesc 5 mc/an/ha raportat la suprafa a unită ii de produc ie din care fac
parte arboretele parcurse, micşorată cu mărimea suprafe ei periodice în rand a arboretelor în care se va
interveni cu tratamente în deceniul următor).
Dacă volumul de extras prin tăieri de igienă depăşeşte valoarea men ionată, acesta este inclus
în categoria produselor lemnoase precomtabile şi se scade fie din posibilitatea de produse secundare –
rărituri (produse accidentale II – când arboretele parcurse au vârste mai mici decât ¾ din vârsta
exploatabilită ii ), fie din cea de produse principale (produse accidentale I – în cazul arboretelor
afectate de factori destabilizatori a căror vârstă este mai mare decât ¾ din vârsta exploatabilită ii).
2. Tratamente. Tratamentul cuprinde un sistem de măsuri biotehnice prin care se pregăteşte şi se
realizează, în cadrul unui regim dat, trecerea arboretelor de la o genera ie la alta.
Prin tratament se în elege modul special cum se face exploatarea şi se asigură regenerarea
unei păduri în cadrul aceluiaşi regim, în vederea atingerii unui anumit scop.
Masa lemnoasă care rezultă în urma aplicării tratamentelor este încadrată în grupa produselor
principale iar tăierea prin care se realizează poartă numele de tăiere de produse principale.
a. Tratamentul t ăierilor progresive. Acest tratament constă în aplicarea de tăieri repetate
neuniforme, concentrate în anumite ochiuri, împrăştiate neregulat în cuprinsul arboretelor
exploatabile, urmărindu-se instalarea şi dezvoltarea semin işului natural sub masiv, până ce se va
constitui noul arboret.
În principiu tăierile progresive urmăresc realizarea obiectivului regenerării naturale sub
masiv prin două modalită i:
- punerea treptată în lumină a semin işurilor utilizabile existente precum şi a celor instalate
artificial prin semănături sau planta ii sub masiv sau în margine de masiv;
- provocarea însămân ării naturale prin rărirea sau deschiderea arboretului acolo unde nu s-
a produs.
Pentru realizarea acestor obiective se disting în cadrul tratamentului men ionat trei genuri de
tăieri: tăieri de deschidere de ochiuri sau de însămân are, tăieri de lărgire a ochiurilor sau de punere în
lumină precum şi tăieri de racordare.
T ăierile de deschidere de ochiuri sau de îns ămân are urmăresc în principal să asigure
instalarea şi dezvoltarea semin işului utilizabil şi se aplică în anii de fructifica ie a speciei sau
speciilor valoroase, în por iunile de pădure în care semin işul este sau se poate instala fără dificultă i.
T ăierile de lărgire a ochiurilor sau de punere în lumin ă urmăresc iluminarea semin işului
din ochiurile deschise şi lărgirea lor progresivă
Luminarea ochiurilor deja create care se corelează cu ritmul de creştere şi nevoile de lumină
ale semin işului se face moderat şi treptat (prin mai multe tăieri) la speciile de umbră respectiv printr-o
tăiere intensă la speciile de lumină într-un an cu fructifica ie abundentă. Lărgirea ochiurilor în
por iunile regenerate se poate face prin benzi concentrice sau excentrice numai în marginea lor fertilă
unde regenerarea progresează activ datorită condi iilor ecologice favorabile.
T ăierile de racordare constau în ridicarea printr-o ultimă tăiere a arborilor rămaşi în
ochiurile regenerate. Aceste tăieri se execută de regulă după ce s-a regenerat şi por iunea dintre
ochiuri sau când semin işul ocupă cel pu in 70% din suprafa ă şi are o înăl ime de 30-80 cm.
Dacă însă regenerarea este îngreunată sau semin işul instalat este puternic vătămat tăierea de
racordare se poate executa fiind însă urmată imediată de completări în por iunile neregenerate.
Tratamentul tăierilor progresive răspunde din punct de vedere al biodiversită ii genetice
actualelor şi viitoarelor cerin e, de asemenea posedă aptitudini pentru conservarea şi ameliorarea
structurii pe specii a arboretelor (diversitate ecosistemică). Calitatea deosebită a acestui tratament
rezidă din faptul că ideea regenerării în ochiuri este preluată din procesul de regenerare a pădurii
naturale.
8.6.3. Măsuri în favoarea conserv ării biodiversit ă ii
Conservarea biodiversită ii este unul dintre obiectivele de gospodărire prioritare avute în
vedere la amenajarea tuturor pădurilor. El răspunde cerin elor unei gospodăriri durabile a pădurilor,
contribuind la conservarea speciilor şi habitatelor naturale.
Conservarea biodiversită ii vizează realizarea mai multor obiective ce conduc la adoptarea
următoarelor tipuri de măsuri/ac iuni:
a) măsuri generale favorabile biodiversită ii, urmărite la nivelul fiecărui arboret, oricare ar fi
func iile atribuite pe care acesta le îndeplineşte, respectiv unitatea de gospodărire din care face parte;
b) măsuri specifice, urmărite la nivelul pădurilor cu rol de ocrotire a ecofondului şi
genofondului forestier.
8.6.3.1. Măsuri generale
Sunt acele măsuri menite să asigure conservarea diversită ii biologice la nivelul tuturor
ecosistemelor forestiere în vederea maximizării func iei ecoprotective prin conservarea diversită ii
genetice şi specifice.
Prin măsurile propuse de actualul amenajament s-au avut în vedere următoarele:
- promovarea cu prioritate a regenerării naturale a arboretelor cu prilejul aplicării tratamentelor
silviculturale, prin adoptarea regimului codru (cu excep ia salcâmetelor);
- în cazul în care se recurge la regenerare artificială, s-a recomandat ca materialul genetic,
pentru fiecare specie, să fie din provenien e locale, popula ia locală fiind unitatea de bază în raport cu
care se stabileşte strategia de management;
- s-au constituit subparcele cu suprafe e cât mai mari care să includă arbori din aceeaşi specie
şi popula ie şi de aceeaşi vârstă sau vârste apropiate;
- conservarea ecotipurilor (climatice, edafice, biotice) prin includerea lor în subparcele
distincte şi stabilirea de eluri de gospodărire corespunzătoare;
- men inerea unui amestec bogat de specii la nivelul fiecărui arboret prin promovarea tuturor
speciilor adaptate condi iilor sta ionale locale, potrivit tipului natural fundamental de pădure, în
propor ii corespunzătoare ecologic şi economic ce păstrează, din punct de vedere al bogă iei de specii,
caracterul natural al ecosistemelor.
- extragerea speciilor alohtone cu ocazia aplicării interven iilor silvotehnice, atunci când
acestea devin invazive;
- prin planurile de amenajament se recomandă a nu se extrage subarboretul cu prilejul
efectuării interven iilor silvotehnice (cu excep ia situa iilor în care afectează mersul regenerării în
arboretele cuprinse în planul decenal de recoltare a produselor principale sau dezvoltarea arboretelor
tinere) – capitolul 12;
- s-au men inut luminişurile, poienile şi terenurile pentru hrana faunei sălbatice în vederea
conservării biodiversită ii păturii ierbacee respectiv păstrarea unei suprafe e mozaicate;
- păstrarea arborilor mor i ("pe picior" şi "la sol") cu prilejul efectuării tăierilor de regenerare şi
a lucrărilor de îngrijire şi conducere;
- păstrarea unor "arbori pentru biodiversitate" - buchete, grupe de arbori sau por iuni şi mai
mari, reprezentative sub raportul biodiversită ii. Aceste por iuni se pot constitui şi ca subparcele
distincte şi urmează a fi conduse până la limita longevită ii, urmând a fi apoi înlocuite, progresiv, cu
altele, cu prilejul aplicării tăierilor de regenerare şi este de dorit să fie cât mai dispersate în cuprinsul
unită ii de gospodărire. Pot fi aleşi, în acest scop, arbori care prezintă deja putregai, scorburi, arbori cu
lemn aflat într-un stadiu avansat de descompunere. Nu se pune problema men inerii acestor arbori în
arboretele afectate de factori destabilizatori (cu intensitate a atacului de cel pu in slabă), în care există
deja arbori usca i, ataca i de insecte, vătăma i de vânt şi zăpadă sau de vânat, răni i prin aplicarea
lucrărilor silvotehnice etc;
- în cadrul unită ilor de gospodărire s-a urmărit realizarea unei structuri echilibrate pe clase de
vârstă întrucât fiecare clasă de vârstă este înso ită de un anume nivel al biodiversită ii;
- conducerea arboretelor la vârste mari potrivit exploatabilită ii tehnice care să favorizeze
adoptarea de cicluri de produc ie lungi creează premisa sporirii biodiversită ii. Faptul că într-o unitate
de gospodărire cu structură pe clase de vârstă echilibrată există arboretele exploatabile cu vârste
înaintate denotă un nivel ridicat al biodiversită ii;
- referitor la habitatele marginale/fragile (liziere, zone umede, grohotişuri, stâncării), prin
amanajament se recomandă protejarea acestora şi a vegeta iei limitrofe, după caz (zone umede,
grohotişuri), pentru men inerea condi iilor specifice în vederea protejării biodiversită ii caracteristice
acestor suprafe e. Detalierea acestor măsuri de protejare se va regăsi la capitolul de reglementare a
procesului de produc ie – cap. 6.2.;
- ori de câte ori într-un arboret există elemente remarcabile care pot să facă obiect de
conservare, zonele în care acestea s-au aflat s-a individualizat în subparcele aparte, urmând a i se
aplica un regim de gospodărire favorabil protejării elementelor respective şi a habitatului lor.
8.6.3.2 Măsuri specifice
Sunt acele măsuri menite să asigure conservarea şi/sau protec ia valorilor de biodiversitate
(obiectivelor de conservare) pentru care pădurilor respective li s-a atribuit func ii prioritare de
protec ie (subgrupa func ională 1.5).
Amenajamentele dispun de mijloace de identificare, descriere şi inventariere a biodiversită ii la
diferite niveluri ale acesteia. Elemente ale biodiversită ii sunt cuprinse în descrierea parcelară, cu
referiri şi la tipologia sta ională şi la tipologia habitatelor naturale.
Referitor la alte măsuri specifice se va urmări protejarea unor popula ii importante din specii
amenin ate la nivel european, ca acvila ipătoare mică, ciocănitoarea neagră, ciocănitoarea de stejar,
şerparul etc.
În arboretele cuprinse în amenajamentul silvic al O.S. Baia Sprie, men inerea stabilită ii şi
biodiversită ii ecosistemelor şi speciilor locale este un deziderat de prim ordin.
Ca o măsură specifică de protejare a diferitelor specii de interes comunitar, la nivel de unitate
amenajistică a fost semnalată eventuala prezen ă a preexisten ilor sau a arborilor cu tulpini
nesănătoase (scorburi), în aceşti arbori existând cuiburi ale unor specii de ciocănitoare.
Dintre căile de ac iune propuse de amenajament pentru men inerea stabilită ii şi biodiversită ii
ecosistemelor şi speciilor locale pot fi men ionate câteva mai importante:
- conducerea arboretelor la vârste de peste 110 ani, urmărindu-se îndeosebi regenerarea lor
naturală din sămân ă;
-realizarea unor lucrări de îngrijire şi conducere prin care să se men ină şi să se
îmbunătă ească starea de sănătate, stabilitatea şi biodiversitatea naturală;
- promovarea compozi iilor de regenerare apropiate de cele ale tipurilor natural fundamentale
de pădure, iar în cazul regenerărilor artificiale folosirea de material seminologic de provenien ă locală;
- prin planificarea tăierilor de regenerare în spiritul continuită ii recoltelor pe durate de 110
ani se realizează un mozaic de habitate naturale aflate în diverse stadii de dezvoltare, lucru benefic în
primul rând pentru men inerea şi dezvoltarea popula iilor de animale de talie medie şi mare;
- luarea unor măsuri pentru prevenirea incendiilor (arătate la cap. 8.2);
- inerea sub control a efectivelor popula iilor de insecte care pot produce grada ii şi protejarea
duşmanilor naturali ai acestora;
- gospodărirea ra ională a speciilor care fac obiectul activită ii cinegetice, asigurându-se hrană
complementară şi suplimentară atunci când este necesar, men inându-se efectivele şi propor ia dintre
sexe la niveluri optime, asigurându-se starea de sănătate şi evitându-se producerea unor epizootii,
respectându-se cu stricte e perioadele de prohibi ie şi evitându-se executarea unor lucrări deranjante în
perioada de împerechere;
- circa 4% din suprafa a O.S. Baia Sprie este ocupată cu păduri supuse regimului de
conservare deosebită în care arborii vor fi men inu i până la vârste înaintate, ceea ce constituie o
garan ie în plus pentru perpetuarea unor specii specializate, (cel pu in într-o anumită perioadă a vie ii
sau a ciclului de dezvoltare), pe arborete bătrâne.
În plus, în arboretele ce fac parte din situl de importan ă comunitară – Gutâi-Creasta Cocoşului
(ROSCI0089), dar şi în vecinătatea acestora, nu s-au propus următoarele:
- realizarea de construc ii forestiere;
- utilizarea, stocarea, transportul, manipularea sau producerea de substan e, materiale, deşeuri
solide, noxe sau aerosoli care ar putea afecta speciile din siturile amintite;
- realizarea unor activită i care să devieze cursuri de apă, care să genereze poluare fonică,
luminoasă, atmosferică sau prin care să se exploateze diverse zăcăminte minerale de suprafa ă sau
subterana (inclusiv ape);
- realizarea de defrişări pentru schimbarea categoriei de folosin ă a terenului;
- efectuarea unor activită i care să determine deteriorarea sau pierderea unor habitate a
speciilor de interes comunitar;
- inundarea de terenuri;
- activită i sau lucrări care să afecteze direct sau indirect zonele de hrănire, reproducere sau
migrare a speciilor de interes comunitar;
- crearea unor bariere care să ducă la izolarea reproductivă a vreunei specii de interes
comunitar.
8.7. Măsuri de gospodărire în arboretele situate în arii naturale protejate
Obiectivele amenajamentului silvic al O.S. Baia Sprie coincid cu obiectivele generale ale re elei

Natura 2000, respectiv cu obiectivele de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar. În
cazul habitatelor, planul de amenajament are ca obiectiv asigurarea continuită ii pădurii, promovarea
tipurilor fundamentale de pădure, men inerea func iilor ecologice şi economice ale pădurii aşa cum sunt
stabilite ele prin încadrarea în grupe func ionale şi subunită i de gospodărire.
Obiectivele asumate de amenajamentul silvic pentru pădurile studiate sunt conforme şi sus in
integritatea re elei Natura 2000 şi conservarea pe termen lung a habitatelor forestiere identificate în
zona studiată.
În continuare sunt prezentate măsurile de gospodărire luate în arboretele situate în aria
naturală protejată în vederea realizării obiectivelor asumate de amenajamentul silvic al O.S. Baia
Sprie:
realizarea lucrărilor de îngrijire şi conducere prin care se urmăreşte men inerea şi
îmbunătă irea stării de sănătate, a stabilită ii şi biodiversită ii naturale;
executarea lucrărilor de îngrijire la timp;
se va urmări conducerea arboretelor în regimul codru;
se va urmări promovarea celui mai intensiv tratament posibil de aplicat, în cazul
arboretelor ajunse la vârsta exploatabilită ii, tratament ce permite totodată şi conservarea
biodiversită ii, în spe ă tratamentul tăierilor progresive;
se va urmări promovarea compozi iilor de regenerare apropiate de cele ale tipurilor natural
fundamentale de pădure, iar în cazul regenerărilor artificiale folosirea de material
seminologic de provenien ă locală;
o aten ie sporită se va acorda arboretelor din grupa I func ională, de protec ie, prin
creşterea stabilită ii ecosistemice şi asigurarea permanen ei pădurii în spa iu şi timp;
se va acorda o aten ie deosebită arboretelor ce au fost identificate cu o stare de conservare
nefavorabilă sau par ial favorabilă determinându-se cauza pentru care au ajuns în această
situa ie şi încercând dacă se poate remedierea acestei stări;
ameliorarea permanentă a stării fitosanitare a arboretelor şi luarea măsurilor necesare
pentru prevenirea incendiilor;
recoltarea ra ională şi ecologică a ciupercilor şi fructelor de pădure comestibile şi a
speciilor de plante medicinale;
reconstruc ia ecologică a unor arborete necorespunzătoare în raport cu noile func ii pe care
trebuie să le exercite, refacerea desimii arboretelor rărite sub ac iunea factorilor
vătămători periculoşi, ameliorarea compozi iei arboretelor artificiale sau par ial derivate;
respectarea normelor de exploatare a masei lemnose şi evitarea pe cât posibil a rănirii
arborilor rămaşi pe picior sau a semin işului în cazul tratamentelor;
se recomandă păstrarea a 1-2 arbori usca i/ha (căzu i la sol sau în picioare) pentru
men inerea biodiversită ii descompunătorilor şi pentru ca păsările să-şi poată instala
cuiburile, se vor men ine băl ile, pâraiele, izvoarele etc. într-o stare care să le permită să îşi
exercite rolul în ciclul de reproducere al peştilor, amfibienilor, insectelor;
în măsura în care normele tehnice o permit, perioada de executare a lucrărilor silvotehnice
să nu se suprapună cu perioada de reproducere a speciilor de animale sau cu perioada de
cuibărit a păsărilor ce habitează în arboretele situate în arii naturale protejate..
În arboretele ce fac parte din situl de importan ă comunitară – Gutâi-Creasta Cocoşului
(ROSCI0089), dar şi în vecinătatea acestuia, nu s-au propus următoarele:
utilizarea, stocarea, transportul, manipularea sau producerea de substan e, materiale, deşeuri
solide, noxe sau aerosoli care ar putea afecta speciile din siturile amintite;
realizarea unor activită i care să devieze cursuri de apă, care să genereze poluare fonică,
luminoasă, atmosferică sau prin care să se exploateze diverse zăcăminte minerale de suprafa ă
sau subterana (inclusiv ape);
realizarea de defrişări pentru schimbarea categoriei de folosin ă a terenului;
efectuarea unor activită i care să determine deteriorarea sau pierderea unor habitate a speciilor
de interes comunitar;
inundarea de terenuri;
activită i sau lucrări care să afecteze direct sau indirect zonele de hrănire, reproducere sau
migrare a speciilor de interes comunitar;
crearea unor bariere care să ducă la izolarea reproductivă a vreunei specii de interes
comunitar.
Lungime -km- Suprafa a Volumul
Indicativ Denumirea În limitele În afara deservită deservit
drum drumului fondului limitelor fondului Total 3
-ha- -m -
forestier forestier
Drumuri existente
Drumuri publice
DP001 D.N. Baia – Sighetul Marma iei - 21,8 21,8 268,99 17420
DP002 D.C. Baia Sprie - Chiuzbaia - 5,6 5,6 22,00 1110
DP003 Baia Sprie-Cavnic cu ramifica ie - 14,2 14,2 525,74 15106
Vl.Podului, Pr.Bulzului
DP004 Copalnic – Cavnic - 2,0 2,0 42,79 2005
DP005 Baia Mare – Copalnic - 2,7 2,7 10,39 432
DP006 Dumbrăvi a – Dăneşti - 2,6 2,6 5,47 229
DP007 Dăneşti – Cetă ele - 1,0 1,0 5,75 543
Copalnic-Coaş-Remecioara cu
DP008 - 7,2 7,2 117,19 3384
ramifica ie Vl. Slav
DP009 Copalnic – Curtuiuşul Mic - 1,2 1,2 23,40 269
DP010 Berin a – Cărpiniş - 2,0 2,0 76,64 2047
DP011 Baia Mare – Ocoliş - 2,5 2,5 18,61 150
Total D.P. * - 62,8 62,8 1116,97 42695
Drumuri de exploatare ale altor sectoare
DE001 Drum industrial Şuior 5,26 2,00 7,26 300,56 6653
Total D.E. * 5,26 2,00 7,26 300,56 6653
Drumuri forestiere
FE001* Pârâul Prihodu 0,83 - 0,83 - -
FE002 Pârâul Măgura 1,67 - 1,67 2,25 47
FE003 Valea Borcutului 1,17 - 1,17 96,38 1861
Inventarul instala iilor de transport
FE004 Valea Şeitău a 3,5 - 3,5 319,92
Tabel 9.1.1.1.
11435
FE005 Valea Limpedea 7,17 - 7,17 492,19 18785
FE006 Valea Jilipului 1,50 - 1,50 155,99 3405
FE007 Lacul Bodii – Valea iganului 2,34 - 2,34 67,79 3269
FE008 Pârâul Mogoşa - 1,3 1,3 211,70 16186
FE009 Pârâul Fundurilor - 0,6 0,6 14,03 742
FE010 Şuior 3,3 1,9 5,2 269,94 17016
FE011 La Trei Culmi 0,8 - 0,8 89,07 1069
FE012 Valea Dochi-Valea Boldu 4,8 - 4,8 241,41 10542
FE013 Pârâul Boldu 3,0 - 3,0 377,65 8662
FE014 Pârâul Varvara 1,2 - 1,2 112,30 4331
FE015 Pu il central 1,3 0,6 1,9 110,19 4499
FE016 Roata Gutin 2,5 1,4 3,9 168,88 5792
FE017 Valea Morii 3,1 0,9 4,0 99,04 1908
FE018 Valea Morii – Valea Bulzului 2,7 - 2,7 114,89 1360
FE019 Valea Stânişoarei – Pr. Bulzului 2,9 - 2,9 148,99 10262
FE020 Cărbunari - Plantaj 1,0 - 1,0 8,61 747
Total F.E. 44,78 6,7 51,48 3101,22 121918
Total drumuri existente 50,04 71,5 121,54 4518,75 171266
Drumuri forestiere necesare - Drumuri forestiere proiectate
FP001 Drumul Bulatului 3,3 - 3,3 144,75 8902
Drumuri forestiere necesare propuse
FN001 Cota 1000 1,2 - 1,2 26,25 1463
Total drumuri forestiere necesare 4,5 - 4,5 171,00 10365
Total O.S. 54,54 71,5 126,04 4689,75 181631
9. INSTALA II DE TRANSPORT, TEHNOLOGII DE EXPLOATARE

ŞI CONSTRUC II FORESTIERE
9.1. Instala ii de transport
9.1.1. Instala ii de transport permanente existente şi necesare
* Notă: drumuri care nu deservesc pădure proprietate publică a statului, şi a căror lungime nu a fost
luată în calculul
densită ii re elei instala iilor de transport.
Planul instala iilor de transport cuprinde un studiu în func ie de nivelul actual şi de

perspectivă privind dotarea cu drumuri forestiere în concordan ă cu prevederile amenajamentului
actual referitoare la lucrările de cultură şi exploatare.
În actualul studiu general se prezintă următoarele date:
● inventarul instala iilor de transport permanente existente şi necesare (tab. 9.1.1.1.);
● planul instala iilor de transport propuse a se construi în primii 10 ani (cap. 13.1. partea a-
II-a);
● accesibilitatea fondului forestier şi a posibilită ii de produse principale şi secundare în
raport cu distan a de colectare ( paragraful 15.5. din partea a III-a);
● situa ia fondului forestier şi a posibilită ii de produse principale şi secundare în raport cu
distan a de colectare ( paragraf 15.5. partea a III-a ).
La data întocmirii amenajamentului pădurile Ocolului Silvic Baia Sprie erau deservite de
51,48 km drumuri forestiere, 62,8 km drumuri publice şi 7,26 km drumuri de exploatare ale altor
sectoare (drum minier), deci în total 121,54 km.
Fa ă de această re ea de drumuri, accesibilitatea fondului forestier productiv este asigurată în
procent de 88%, iar a fondului forestier total (suprafa ă) tot în procent de 88%.
Având în vedere că accesibilitatea fondului forestier nu este asigurată în propor ie de 100%,
s-a propus a se construi încă un drum forestier, dar pentru primul deceniu acesta nu este rentabil a se
construi (vezi calculul de la cap. 13.1.) din cauza volumului relativ mic de masă lemnoasă din
bazinetele respective şi din cauza posibilită ilor financiare reduse existente în prezent (investi ia
specifică depăşeşte valoarea unui metru cub de masă lemnoasă). De asemenea există un drum forestier
proiectat, a cărui execu ie în deceniu va duce la mărirea densită ii şi accesibilită ii fondului forestier.
a) Densitatea actuală a instala iilor de transport este:
Specificări Accesibilitatea actuală ( % ) Accesibilitatea

la sfârşitul deceniului I ( % )
a) Suprafa a fond forestier
- total 88 91
- productiv 88 92
Total din care:
-Exploatabil 82 88
-Preexploatabil 87 93
-Neexploatabil 92 94
b) Posibilitatea totală 84 94
Total din care:
-Produse principale 79 100
-Produse secundare 98 87
-Tăieri de igienă 85 86
-Tăieri de conservare 87 88
- drumuri publice ……………….……….…. 62800 m: 4883,20 ha = 12,9 m/ha
- drumuri de exploatare ale altor sectoare....... 7260 m: 4883,20 ha = 1,5 m/ha
- drumuri forestiere…………………………. 51397 m: 4883,20 ha = 10,5 m/ha
TOTAL …………………... 121457 m : 4883,20 ha = 24,9 m/ha
Notă: în calculul densită ii drumurilor auto forestiere, nu a fost cuprins drumul FE001, acest
drum nu mai deserveşte pădure proprietate publică a statului, administrată de RNP ROMSILVA.
b) Densitatea la sfârşitul deceniului:
Deşi nu întreaga suprafa ă a ocolului silvic este accesibilizată, nu s-au propus a se construi
alte drumuri forestiere, deoarece este vorba de trupuri izolate, intercalate cu alte proprietă i,
eventualele drumuri necesare trebuind sa treacă peste terenurile altor proprietari. Construirea unor noi
drumuri forestiere se va putea realiza doar când se vor găsi resurse pentru exproprieri, sau prin crearea
unor parteneriate cu ceilal i proprietari de terenuri din zonă.
Există la nivel de ocol silvic trei drumuri forestiere proiectate, care sunt în diferite stadii de execu ie,
finalizarea construirii lor ar face ca la sfârşitul deceniului de aplicare a amenajamentului densitatea să
fie de 25,6 m/ha.
c) Accesibilitatea fondului forestier şi a posibilită ii

În cadrul datelor de sinteză trecute în tabelul de mai jos, s-au considerat accesibile arboretele
a căror distan ă de colectare până la instala iile de transport este mai mică sau egală cu 1,2 km.
Tabel 9.1.1.2.
(totale) de 84% iar a posibilită ii de produse principale de 79%. La drumurile existente accesibilitatea
medie este de 650 m.
Date de detaliu privind accesibilitatea fondului forestier şi a posibilită ii pe drumuri existente
şi necesare se în
Deci gă prezent
sesc în partea a III-a la fondului
accesibilitatea paragrafele 15.4.1.
forestier şi 15.4.2.
(suprafa a totală) este de 88%, a posibilită ii
Suprafa a fondului forestier din cadrul ocolului se repartizează pe distan e de colectare după
cum urmează:
- 100 - 300 m……………………………1625,27 ha…………33%
- 301 – 600 m………………………….. 1347,28 ha…………28%
- 601 – 900 m …………………………...833,18 ha……….…17%
- 901 - 1200 m………………………..….498,46 ha………….10%
- 1201- 1600 m………………………..…315,79 ha…………. 7%
- peste 1601 m.................................. ……263,22 ha .........….. 5%
TOTAL………………….. 4883,20 ha………. .100%
9.1.2. Coresponden a între situa ia reală din teren şi eviden ele contabile ale O.S. Baia Sprie
În tabelul de mai jos este prezentată o situa ie comparativă între starea de fapt din teren şi eviden
ele contabile ale O.S. Baia Sprie în ce
priveşte drumurile forestiere.
Nr. de inventar dării în Lun- Parceletab.
re eaua 9.1.3.1.
prin care Lucrări de
existentă
formă numerelor
Eviden e O.S. Baia Sprie (fişa individuală a mijlocului fix, registrul art
Amenajamen mă drumă
t RNP MFP sin ă
Nr. Lun- Supra-
crt Indicati gime fa a Denumire de inventar al mijloacelor fixe)
v sament Denumir - km - - ha -
Pârâul Măgura MAnul L ime Supra-
ăgura ă Punct de racordare la Punct final
e drum Panta Cate-
plat- fa a
.P./u.a. gime maxi gorie
Sitfolo- trece drumul
ău a - km - U.P./u.a. /borna U.P./u.a./borna
Valea Şeitău a -m- - ha -
Sitău a prelungire
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
16 17 18 19
1 FE001 I/119D Pârâul Prihodu 0,83 0,50 - - - - - - - -
- - -
Valea Şuiorului -
2 FE002 I/118D 1,67 1,0 29226 - 1988 - - - -
- - - -
Valea iganului
2,34
FE003
31,40 I/115D
Valea
Valea Borcutului
iganului
29534 - 1,171971
0,70
- Vl. Borcutului
-
- 29466
-- 1970
- - - -
--
-

- - - -- - -
29398 - 1981 - - - -
Pârâul
9 FE009 III/156D
4 FE004 I/116D 0,6
Fundurilor 3,5 2,10
- - - -
29399 - 1987 - - - -
- - - -
Brazi Limpedea 29050 - 1976 - - - -
- - - -
Valea Dochi-
5
12 FE005 III/159D
FE012 I/117D Valea Limpe
Ezerele 29120 - 1994 - - - - -
dea 7,17 4,30 - - - -
Iezer Limpedea 29155 - 1972 - - - - -
6 FE006 II / 89D Valea - - - -
29531
Jilipului 1,50 0,90 (Racosi) - 1966 - - - - -
Cărbunari –
- - -
- - -
Plantaj
1,0
0,60 -
-
- - - -
-
51; 59

-

- Lacul Bodii –
7 FE007 II / 90D 2,7 1,62 - - - - - - -
Bulzului
8 FE008 III/155D Pârâul Mogoşa 1,3 0,78 - - - - - - - -
- - - -
0,36 - - - - - - - -
- - - -
10 FE010 III/157D Şuior 5,2 3,12 - - - - - - - -
- - - -
11 FE011 III/158D La Trei Culmi 0,8 0,48 - - - - - - - -
- - - -
2,88 - - - - - - - - -
Vale - - - -
a Bo
ldu
13 FE013 III/160D Pârâul Boldu 3,0 1,80 - - - - - - - -

- - - -
14 FE014 III/161D Pârâul Varvara 1,2 0,72 - - - - - - - -
- - - -
15 FE015 III/162D Pu il central 1,9 1,14 - - - - - - - -
- - - -
16 FE016 III/163D Roata Gutin 3,9 2,34 - - - - - - - -
- - - -
17 FE020 IV/150D
Vl. Morii – Pr. -
18 FE018 IV/151D - 21; 28; 32
- - -
Nu trece prin
19 FE017 IV/152D Vl. Morii 4,0 2,40 Vl. Morii 29497 - 1971 - - fond forestier d - - -
- - e
s
Vl.Stânişoarei – tat
20 FE019
IV/153D 29411 - 1978 - - - - - 2
Tota 8; 29; 31-35 - - -
l
După cum se poate observa, există unele neconcordan e între situa ia reală din teren şi
eviden ele contabile ale O.S. Baia Sprie.
La amenajarea actuală au fost măsurate lungimile tuturor drumurilor forestiere existente în
teren. De asemenea au fost corectate în amenajament denumirile drumurilor forestiere, astfel încât
acestea să corespundă cu denumirile înregistrate atât în eviden ele R.N.P. cât şi în cele ale
Ministerului Finan elor Publice.
9.2. Tehnologii de exploatare
Având în vedere ponderea importantă a tratamentelor intensive prevăzute prin actualul
amenajament şi pentru a se asigura protec ia ecologică a pădurilor şi a mediului înconjurător
tehnologia de exploatare va consta în următoarele:
a) Pregătirea unită ilor amenajistice pentru exploatare
nu se vor accepta solu ii de colectare cu tractoarele în unită ile amenajistice cu
o
înclinarea mai mare de 23 ( 40% ). În aceste u.a. se va permite colectarea doar cu instala ii cu cablu
sau cu animale de muncă pentru distan e până la 400 m;
desimea admisă a căilor amenajate pentru tractarea ( incluzând şi traseele
existente ) va fi de maximum 100 m/ha pentru un bazinet sau pentru instala iile cu cablu de 85
m/ha, suprafa a ocupată de acestea încadrându-se în 5% din suprafa a parchetului ( u.a. );
elementele geometrice limitative admise: instala ii cu cablu – lă imea culoarului
deschis maxim 6m ( între trunchiurile arborilor marginali ). Căile de acces pentru tractoare sau alte
culoare de acces pentru exploatare: lă imea culoarului maxim 4,7 m, lă imea căii de circula ie 2,5
m, declivitatea maximă a căii 5%;
la jonc iunea cu calea de transport ( drum auto ) a căilor pentru tractoare sau a
liniilor pentru funiculare se vor materializa spa ii de lucru, de regulă în afara regenerării şi pe cât
posibil fără mişcări mari de pământ.
b) Doborârea arborilor
este obligatorie executarea tapei la diametrul mai mare de 15 cm precum şi efectuarea
tăierii din partea opusă la 3 – 5 cm deasupra tapei. Înăl imea acesteia va fi mai mică de 15 cm iar
adâncimea de 1/3 până la 1/5 din ,, d “ la răşinoase şi ½ până la 1/3 la foioase;
direc ia de doborâre spre aval este interzisă, de asemenea este interzisă doborârea spre
ochiurile cu semin iş. Este obligatorie folosirea penelor hidraulice sau mecanice la direc ionarea
căderii;
arborii doborâ i se cură ă de crăci la locul de doborâre şi se sec ionează în lungimi
maxime de 10 m la foioase şi 12 m la răşinoase.
c) Colectarea lemnului
trunchiurile rezultate din sec ionare se olăresc înainte de mişcarea lor dacă nu se
utilizează scuturi sau conuri metalice sau din material plastic;
este obligatorie utilizarea rolelor de ghidare dacă lemnul se apropie cu cablul tractorului
o
sau funicularului la un unghi mai mare de 10 ;
corhănirea normală a pieselor cu volum mai mare de 0,1 mc este interzisă, la fel şi
voltatul.
Tehnologia folosită în exploatarea lemnului va fi cea a “trunchiurilor şi catargelor”.
Exploatarea lemnului sub form ă de trunchiuri şi catarge
Această tehnologie presupune extragerea pieselor de lungime mare, rezultate prin cură irea
de crăci a arborilor doborâ i. Trunchiul este partea din arborele de foioase cuprinsă între sec iunea
rezultată la doborâre şi sec iunea de sub prima cracă groasă, având lungimea, la vârsta de
exploatabilitate mai mare de 12 m. Catargul este partea din arborele de răşinoase cuprinsă între
sec iunile de doborât şi de tăiere (înlăturare) a vârfului.
Metoda constă în doborârea şi cură area manuală a crăcilor, urmată de sec ionarea vârfului
sau a trunchiului la un anumit diametru minim, urmat de tragerea pieselor astfel rezultate în tăblii în
cadrul parchetului sau al platformei primare spre fasonare în sortimente de lemn brut. Odată
fasonate, aceste sortimente pot fi sortate şi transportate la locul de încărcare în camioane, pe
categorii.
Metoda nu este folosită în cazul crângurilor, datorită caracteristicilor dimensionale şi
calitative ale lemnului care nu permit ob inerea de trunchiuri din care să se poată fasona sortimente
de lemn brut.
9.3. Construc ii forestiere
Construc iile forestiere existente în cadrul ocolului silvic sunt eviden iate în paragraful
13.2. din partea a II-a. Se observă din acea situa ie că în cadrul ocolului există 5 sedii de canton
silvic, un sediu de district, o cabană pepinieră, 2 colibe de vânătoare, un punct de control, o
magazie, un sediu de pepinieră, o remiză şi cameră de uscare, un centru de fructe şi sediul Ocolului
Silvic Baia Sprie.
Dintre aceste construc ii 14 sunt în stare bună şi foarte bună iar una în stare mediocră.
Pentru deceniul următor nu s-a propus construirea altor obiective silvice.
10. ANALIZA EFICACITÃ II MODULUI DE GOSPODÃRIRE A PÃDURILOR
10.1. Realizarea continuitã ii func ionale
Tabel 10.1.1.
Grupa a- II -a
Grupa I-a
Categorii func ionale
Anul Categorii func ionale ( ha ) TOTAL
( ha )
amen. Grupa I
2A 2B 2C 2E 2H 2I 2L 3H 3I 4B 4C 4I 5G 5H 5J 5M 1B 1C TOTAL
2004 956,90 - 90,60 40,10 5,70 - 386,30 200,20 1116,3 96,90 65,70 56,60 1,10 91,30 9,00 - 3116,70 2872,70 90,40 2963,10
2013 680,23 2,29 124,97 30,79 41,17 2,16 316,93 - 1246,83 40,43 - 42,02 0,98 44,85 6,72 606,74 3187,11 1449,94 52,70 1502,64
Suprafa a totală a ocolului la actuala amenajare este de 4883,20 ha, din care în grupa I
func ională s-au inclus 3187,11 ha ( inclusiv clasa de regenerare – 8,44 ha ) iar în grupa a II –a
1502,64 ha ( inclusiv clasa de regenerare – 0,85 ha ) restul de 193,45 ha reprezentând terenuri fără
grupă func ională ( afectate, neproductive , ocupa ii şi litigii).
Din tabelul 10.1.1. se observă că suprafa a inclusă în grupa I func ională a crescut fa ă de
amenajarea precedentă de la 3116,70 ha la 3187,11 ha datorită apari iei unor modificări privind
încadrarea în categorii func ionale fa ă de vechea amenajare. Astfel, pădurile încadrate la amenajarea
precedentă în categoriile func ionale 3H şi 4C (grupa I) în marea lor majoritate au fost retrocedate
foştilor proprietari iar obiectivele industriale poluante au încetat activitatea, categoriile respective ne
mai fiind de actualitate. Au apărut în schimb categoriile func ionale 2B,2I şi în special 5M – păduri
situate în perimetrul siturilor Natura 2000.
Unele modificări mai pu in semnificative au suferit şi celelalte categorii func ionale, unde
în general a scăzut suprafa a arboretelor care erau încadrate în acele categorii.
Se consideră că actuala zonare func ională surprinde mai bine aspectele specifice din
cadrul O.S. Baia Sprie şi respectă prevederile din Normele tehnice în acest sens.
În vederea asigurării continuită ii func ionale şi a unei gospodăriri judicioase, cu
respectarea principiului continuită ii, este necesară pe viitor păstrarea limitelor ocolului şi ale
unită ilor de produc ie de la o amenajare la alta, numeroasele rearondări şi modificări de suprafa ă
făcând dificilă o gospodărire eficientă şi cu atât mai mult urmărirea de-a lungul timpului a
rezultatelor acesteia.
10.2. Dinamica dezvoltãrii fondului forestier
10.2.1. Indicatori cantitativi
Din cele 3178,67 ha cu pădure din grupa I func ională, pentru 2245,90 ha ( 71% ) se
reglementează procesul de produc ie de produse principale dar cu restric ii de aplicare a
tratamentelor iar restul de 932,77 ha ( 29% ) sunt gospodărite în regim natural sau prin lucrări de
conservare.
Func ie de structura arboretelor din cadrul ocolului reglementarea produc iei pentru
recoltarea de produse principale s-a făcut în toate unită ile de produc ie în subunită i de tip
A – codru regulat - sortimente obişnuite – care totalizează 3743,17 ha ( 80% ) şi de tip O –
terenuri ce urmează a fi scoase din fondul forestier proprietate publică a statului – (suprafe e validate
în UPIV dar pentru care încă nu există acte de punere în posesie) în suprafa ă de 4,52 ha (sub 1%).
Există 44,85 ha ( cca.1% ) arborete constituite ca rezerva ii de semin e şi care au fost
grupate în S.U.P.- K ( U.P. III) şi 887,92 ha ( 19% ) arborete de protec ie absolută în care s-au
propus ( în majoritatea cazurilor ) tăieri de igienă dar pe anumite por iuni şi lucrări de îngrijire iar în
cele exploatabile tăieri de conservare, arborete care au fost încadrate în S.U.P. M – păduri supuse
regimului de conservare deosebită.
În continuare, analiza eficacită ii modului de gospodărire a pădurilor se va referi la
arboretele pentru care se reglementează produc ia ( în dec. I ) S.U.P.- A - codru regulat –
sortimente obişnuite, folosind date de referin ă din Dinamica modificării structurii fondului de
produc ie ( paragraful 14.1. din partea a II-a ). Datele trecute în acest paragraf oglindesc eficacitatea
modului de gospodărire a pădurilor în etapa actuală, comparativ cu deceniul trecut, precum şi
prognozarea evolu iei de aici înainte a produc iei şi productivită ii pădurilor sub raport cantitativ şi
calitativ, ca urmare a aplicării prevederilor din amenajament.
Ponderea pădurilor în suprafa a totală a fondului forestier ( 4883,20 ha ) este de 96%
( 4680,46 ha ) ceea ce arată o destul de bună preocupare fa ă de regenerarea pădurilor şi
împădurirea terenurilor goale asigurând în acest fel permanen a pădurii. Există o suprafa ă
însemnată (34,02 ha) ocupa ii generate de aplicarea legilor fondului funciar şi 16,67 ha terenuri
neproductive. Aceste suprafe e ocupă cca. 1% din suprafa a fondului forestier.
Mărimea fondului de produc ie exprimată prin volumul mediu la hectar arată o
dinamică ascendentă. Astfel dacă la nivelul anului 1992 a fost 204 mc/ha , în prezent a ajuns la
240 mc/ha.
În următoarele două decenii prin acumulările de masă lemnoasă şi prin îmbunătă irea
consisten ei ca urmare a lichidării arboretelor exploatabile cu consisten ă redusă, volumul la hectar
va creşte la 260 mc în 2023 şi la 282 mc în 2033, iar în viitor va atinge valoarea normală ( 323 mc )
cea corespunzătoare unei structuri echilibrate pe clase de vârstă.
Structura arboretelor pe clase de vârstă, după cum s-a arătat este destul de echilibrată
fa ă de un procent mediu de 18% cât ar trebui să fie la ciclurile de 110 ani. Clasa a –IV-a de vârstă
este încadrată cu 2% peste normal ( 18% ), clasele I, II, V diferă cu 3-5% fa ă de normal, clasa a III-
a este mult deficitară (cu 11%) iar clasa a-VI-a are un excedent de 13%. Ca volum cu excep ia
UPI, ,toate unită ile de produc ie au deficit de arborete exploatabile ( Q < 1 ), indicatorul
semnificativ de posibilitate de produse principale ( 10920 mc ) reprezintă 79% din valoarea
creşterii indicatoare ( 13861 mc ).
Ca urmare, în primii 10 de ani ocolul prezintă un uşor deficit de arborete exploatabile
( VD/10 = 13028 mc este mai mic decât Ci = 13861 mc ). Treptat situa ia se va îmbunătă i,
posibilitatea de produse principale după expirarea a 20 ani va creşte ajungând la 11925 mc fiind
86% din valoarea normală ( Ci ), fapt explicabil deoarece VF/40 = 15078 mc.
Structura pe categorii de consisten ă, după cum s-a arătat anterior, este normală
pentru condi iile date ( 0,77 ). Astfel şi clasele de vârstă I - IV care cuprind arborete relativ tinere,
au consisten e destul de bune ( clasa I-a consisten a medie: 0,88; clasa a II-a = consisten a medie:
0,90 ; clasa a III-a = consisten a medie : 0,85 iar clasa a IV-a = consisten a medie : 0,79 ). Au
consisten e mici clasele a-V-a, a-VI-a şi a-VII–a de vârstă ( clasa a-V-a are consisten a medie:
0,72; clasa a-VI-a are consisten a 0,57 iar clasa a-VII-a are consisten a medie 0,52 , aici fiind
vorba de arboretele parcurse cu una sau mai multe tăieri de regenerare. Acest fapt a avut
repercusiuni asupra stabilirii posibilită ii de produse secundare ( cură iri + rărituri ) adoptându-se,
datorită situa iei de fapt, posibilită i mai mici decât cele normale ( mai ales la rărituri ) şi ca urmare
majoritatea arboretelor se vor parcurge doar pe anumite por iuni cu astfel de lucrări.
Din paragraful 15.1. din partea a III-a rezultă consisten a medie la nivel de ocol silvic de
0,75 iar pentru suprafa a în produc ie ( S.U.P.-A ) – 0,77. De asemenea este redată şi repartizarea
suprafe elor pe categorii de consisten ă astfel la nivel de S.U.P.-A există 6% arborete cu consisten ă
medie sub 0,4; 9% arborete cu consisten a medie cuprinsă între 0,4 şi 0,6 iar restul de 85% au
consisten a medie între 0,7 şi 1,0. Arboretele din primele două categorii vor constitui obiectul
tăierilor de produse principale în deceniul I fiind cuprinse în urgen ele de regenerare a-I-a şi a-II-a
şi ca urmare în etapele următoare consisten a medie se va îmbunătă i ajungând la 0,79 şi 0,80 iar în
viitor la 0,90;
Clasa de produc ie medie este IIIo pe total ocol suprafa a în produc ie este II9. Ea s-a
ameliorat fa ă de trecut la suprafa a în produc ie datorită înlocuirii treptate a unor suprafe e destul
de mari de arborete slab productive. Această ameliorare va continua şi în etapele următoare iar în
viitor va ajunge la II5, situa ie care va fi în concordan ă cu poten ialul sta ional existent. O situa ie
de detaliu a arboretelor pe clase de produc ie este redată în listele 15.1. din partea a III-a.
Creşterea curentă medie de 5,7 mc/an/ha pe total ocol şi 6,1 mc/an/ha pentru
suprafa a în produc ie reflectă structura dezechilibrată pe clase de vârstă din prezent, la fel
consisten a şi clasele de produc ie ale speciilor.
Creşterea indicatoare este de 3,7 mc/an/ha şi ea va cunoaşte o evolu ie ascendentă în
etapele următoare ( 3,8 mc/an/ha la nivel 2014; 3,9 mc/an/ha la nivelul 2024 iar în perspectivă
4,4 mc/an/ha ) aceasta ca urmare a îmbunătă irii elementelor de structură a arboretelor în general şi
în special a consisten ei acestora.
Analizând evolu ia posibilită ii de produse principale se observă o scădere a acesteia
de la 14066 mc/an în 1992 la 13200 mc/an în prezent. După expirarea primilor 20 ani posibilitatea
va creşte treptat ca urmare a modificării structurii pe clase de vârstă, clasa a VI-a de vârstă devenind
excedentară, astfel se prognozează o posibilitate de 15063 mc/an la nivelul anului 2024,
15824 mc/an la nivelul anului 2034 iar în viitor ( la o structură normală a fondului de produc ie din
toate punctele de vedere ) 20300 mc/an = Ci.
Posibilitatea de produse secundare a scăzut şi ea, fa ă de 6711 mc cât a fost în 1992, în
prezent prin analiza pertinentă a fiecărui arboret ( pe por iuni din u.a. ) s-a ajuns la o posibilitate de
produse secundare de 4557 mc/an şi în continuare se estimează tot o scădere a acesteia în etapa
următoare, la 4400 mc/an în 2014, în perspectivă ajungând la 16600 mc/an.
10.2.2. Indicatori calitativi

Analizând propor ia speciilor de bază: fag, molid, gorun, la nivel de ocol, se constată că
acestea au suferit modificări fa ă de deceniul trecut. Se observă o creştere a procentului fagului de la
58% în 1994 la 63% în prezent, o creştere a molidului de la 12 la 13%, gorunul a rămas constant
( 12% ), carpenul a scăzut de la 9% la 5%, iar diversele răşinoase au rămas constante ( 2% ). În
viitor se vor lua măsurile necesare pentru a nu se diminua procentul fagului şi cvercineelor,
acordându-se aten ia cuvenită regenerărilor naturale. Se vor promova de asemenea speciile de
amestec: paltinul de munte, cireşul, teiul, castanul comestibil, iar în zona montană şi diverse
răşinoase. Toate aceste îmbunătă iri ale compozi iei actuale vor fi posibile datorită înlocuirii treptate
a arboretelor slab productive şi provizorii ( total derivate având ca bază în principal carpenul şi
mesteacănul care sunt încă în procent de 2% .
Avându-se în vedere măsurile preconizate de amenajament şi executarea corectă a
lucrărilor prevăzute, se prognozează, de la o etapă la alta, un spor al productivită ii arboretelor care
la sfârşitul deceniului de aplicare a prezentului amenajament va fi de 3%, în anul 2024 de 5%, iar în
viitor 19%. Aceste sporuri s-au calculat prin raportarea indicilor de creştere indicatoare de la
fiecare nivel la indicele actual al creşterii indicatoare care este de 3,7 mc/an/ha.
11. DIVERSE
11.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului
Durata de aplicabilitate a acestuia
Prezentul amenajament intră în vigoare la data de l ianuarie 2013 şi are o valabilitate de 10
ani, respectiv până la 31.12.2022.
11.2. Recomand ări privind inerea eviden ei lucr ărilor efectuate

pe parcursul duratei de valabilitate a amenajamentului
Ocolul silvic are obliga ia permanentă de a completa toate eviden ele referitoare la lucrările

efectuate pe baza prevederilor amenajamentului precum şi a celor neprevăzute.
În fiecare amenajament al unită ilor de produc ie ocolul silvic, va întocmi eviden a anuală a
aplicării acestuia. În acest scop se va înregistra în formularele din amenajament, pe baza realizărilor
din anul respectiv ( sprijinite pe acte legale ) elemente referitoare la:
- mişcări de suprafa ă din fondul forestier, cu indicarea suprafe elor în cauză şi în cazul
ieşirilor, a u.a. precum şi a actului normativ care a aprobat mişcarea respectivă (în special în baza
Legii 18/1991, Legii 1/2000, Legii 247/2005 şi Legii 261/2008);
- suprafa a arboretelor parcurse cu tăieri de regenerare pe u.a.;
- volume rezultate din aplicarea tăierilor de regenerare pe u.a., specii şi sortimente
primare (lemn de lucru şi lemn de foc);
- suprafe e de arborete slab productive, parcurse cu tăieri de refacere sau substituire pe
u.a.;
- suprafe e parcurse cu lucrări de îngrijire a arboretelor pe u.a., şi în raport cu natura
interven iilor efectuate;
- volume rezultate prin aplicarea lucrărilor de îngrijire a arboretelor pe u.a., specii şi
sortimente primare, în raport cu natura interven iilor;
- volume realizate prin punerea în valoare a produselor accidentale pe u.a, specii şi
sortimente primare, precum şi precomptarea lor din posibilitatea de produse principale şi secundare
(după caz);
- suprafe e efective realizate cu lucrări de regenerare pe u.a., specii şi în raport cu natura
lucrărilor şi modalitatea de execu ie a acestora;
- stadiul regenerărilor naturale în arboretele prevăzute şi parcurse cu tăieri de regenerare
în cursul deceniului;
- suprafe e efectiv realizate cu culturi speciale;
- realizări în dotarea cu drumuri forestiere;
- realizări privind deschiderea liniilor parcelare;
- realizări în dotarea cu clădiri silvice pe categorii de clădiri cu indicarea u.a. în care
sunt amplasate şi a investi iilor aferente;
- men ionarea u.a. în care au avut loc fenomene deosebite : uscare, inunda ii, incendii,
poluare evidentă, etc.
U.P. Culegerea datelor Redactarea Îndrumare Recep ia
de teren amenajamentului şi control lucrărilor
ing. C. Petraşca ing. C. Petraşca dr. ing. F. Achim - C.T.E.; ing. I. Sopoian
I
ing.T. Haş ing. P. Popa - şef proiect ing. M. Matei
II ing. D. apoş ing. D. apoş ing. F. Achim - C.T.E.; ing. I. Sopoian
ing. P. Popa - şef proiect ing. M. Matei
III ing. A. Trip ing. C. Turcuş ing. F. Achim - C.T.E.; ing. I. Sopoian
ing. C. Turcuş ing. P. Popa - şef proiect ing. M. Matei
IV ing. I. Nica ing. I. Nica ing. F. Achim - C.T.E.; ing. I. Sopoian
ing. P. Popa - şef proiect ing. M. Matei
Redactarea studiului general ( S.G. ) - ing. P. Popa; cola ionat – ing. Pavel Popa
Pentru fiecare an de aplicare, se va face o totalizare pe U.P. şi O.S. a elementelor
înregistrate în eviden a anuală.
Suplimentar în eviden a aplicării pe ocol, se înregistrează:
cantită i realizate la produse accesorii (fructe de pădure, plante medicinale, ciuperci,
etc.);
efective de vânat rezultate în urma inventarierilor anuale, pe fonduri de vânătoare,
specii şi după caz sex;
pierderi suferite de efectivul cinegetic ca urmare a calamită ilor, etc., pe specii şi sex.
Eviden a decenală a aplicării amenajamentului este un centralizator pe ani a categoriilor de
lucrări de executat în U.P. şi O.S. unde se acumulează diferen e în plus sau în minus dintre
cantită ile planificate şi cele realizate.
11.3. Indicarea hăr ilor amenajamentului
Amenajamentul s-a întocmit în trei exemplare la care s-au anexat următoarele hăr i.
a) La amenajamentul U.P. s-au anexat hăr i la scara 1 : 20.000 şi anume:
- harta arboretelor pe care se reprezintă compozi ia, vârsta medie, clasa de produc ie,
consisten a actuală;
- harta lucrărilor de cultură şi exploatare şi a instala iilor de transport existente şi
propuse;
b) La studiul general pe ocol se anexează hăr i la scara 1 : 50.000 şi anume:
- harta de ansamblu cu amplasarea trupurilor de pădure, împăr irea pe unită i de
produc ie, re eaua instala iilor de transport, fondurile cinegetice, pescuit, etc.;
- harta tipurilor de sol;
- harta tipurilor de sta iune.
11.4. Colectivul de elaborare a amenajamentului
11.5. Bibliografie
Ministerul Silviculturii:
- Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor - 1986;
- Norme tehnice pentru îngrijirea şi conducerea arboretelor - 1986;
- Norme tehnice pentru alegerea şi aplicarea tratamentelor - 1988;
- Îndrumări tehnice pentru compozi ii, scheme şi tehnologii de regenerarea
pădurilor - 1987;
I.C.A.S. - Îndrumar pentru amenajarea pădurilor – 1984
I.C.A.S - Studiul general O.S. Baia Sprie – 2004.
Dr.ing. C. Chiri ă şi colaboratori - Solurile României - 1967;
- Sta iuni forestiere - 1987;
Dr.ing. F. Carcea - Metodă de amenajare a pădurilor - 1972
Dr.ing. N. Rucăreanu şi colaboratori - Amenajarea pădurilor - 1982;
Dr.ing. Al. Beldie - Flora indicatoare din pădurile noastre - 1987;
Dr.ing. V. Giurgiu - Biometria arborilor şi arboretelor din România –
1972
Dr.ing. C. Chiri ă şi dr. ing. N. Pătrăşcoiu - Extras din sistematica unită ilor de bază ale
tipologiei forestiere;
Academia României - Monografia geografică ;
Academia României - Atlas climatologic;
MAPDR – ICPA - Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor - 2003
R.N.P. - ROMSILVA
ICAS Sta iunea Oradea
Nr. 113 / 31.05.2012
PROCES VERBAL
al Conferin ei I de amenajare
a fondului forestier proprietate publică a statului
Amenajamentul edi ia 2003 Suprafa a la data de 31.05.2012
Unitatea de produc ie Suprafa a Unitatea de produc ie Suprafa a
Nr. Denumire veche - ha Nr. Denumire actuală - ha
I Chiuzbaia 1181,1 I Chiuzbaia 1163,70
II Şuior 926,7 II Ş uior 796,73
III Cavnic 2671,7 III Cavnic 2164,81
IV Dumbrăvi a 1645,9 IV Dumbr vi
ă a 739,38
Total O.S. Baia Sprie 6425,4 Total O.S. Baia Sprie 4864,62
administrat de Ocolul silvic Baia Sprie - Direc ia silvică Maramureş
Subsemna ii:
ing. Cristian Macău – reprezentant M.M.P.. ............................................ ….......………..
ing. Octavian Popescu – şef serviciu R.N.P. – ROMSILVA ....................................... …...
ing. Ştefan Moise – reprezentat R.N.P. – ROMSILVA ....................................... ….…….
ing. Florica Corduneanu – reprezentant R.N.P. – ROMSILVA ........................................
ing. Florin Achim – director tehnic ICAS Bucureşti - expert C.T.A.P.. ….......................
ing. Iacob Andreica – director tehnic D.S. Maramureş............................. …....………….
ing. Ioan Sopoian – responsabil fond forestier D.S. Maramureş............................. …......
ing. Darius Dobra – fond forestier D.S. Maramureş............................. …........................
ing. Mircea Matei – şef O.S. Baia Sprie ............................................................................
ing. Sorin Tănăsescu – responsabil fond forestier O.S. Baia Sprie ...................................
ing. Pavel Popa – şef sta iune I.C.A.S. Oradea ...............................................................
ing. Florin Junc – şef proiect I.C.A.S. Oradea ................................................................
ing. Lucian Bîrle – şef proiect I.C.A.S. Oradea ..............................................................
În conformitate cu prevederile „Normelor tehnice pentru amenajarea pădurilor” aflate în
vigoare, ne-am întrunit în scopul avizării temei de proiectare pentru fondul forestier proprietate
publică a statului administrat de Ocolul silvic Baia Sprie – Direc ia silvică Maramureş.
1. Suprafa a fondului forestier
Suprafa a actuală a fondului forestier al Ocolului silvic Baia Sprie este de 4864,62 ha, fiind
pădurilor".
repartizată pe unită i de produc ie astfel:
de 1560,78 ha, ca urmare a aplicării prevederilor legilor fondului funciar.
ROSCI0089
Suprafa Creasta
a validat Coco
ă potrivit şului şi Legii
prevederilor ROSPA0134 Mun
247/2005 ii cca.
este de Gutâi, se
206 va proceda, potrivit
ha.
Ocolul silvic va prezenta proiectan ilor până la recep ia lucrărilor de teren, situa ia
mişcărilor de suprafa ă realizată în semestrul II al anului 2012, vizată de D.S. Maramureş, astfel
încât la terminarea campaniei de teren, întreg fond forestier ce va înscris în SILV 1 la sfârşitul
anului 2012 să dispună de informa iile necesare elaborării amenajamentului.
2. Constituirea ocolului silvic
Fa ă deLimitele
suprafa ocolului
a din vechiul
silvic amenajament, de 8206,7
rămân neschimbate ha, cele
şi sunt suprafa
prev ăazute
actual
în ă înregistrează un
amenajamentul minus
anterior.
De asemenea, se men in numerele, denumirea şi limitele unită ilor de produc ie.
3. Baza cartografică
Baza cartografică constă în planuri topografice la scara 1:5000 (75%) şi la scara 1:10000
foaie volantă (25%), utilizate şi la amenajarea anterioară.
Proiectantul împreună cu direc ia silvică va solicita structurilor na ionale de cadastru,
geodezie şi cartografie cele mai recente date ale zborurilor fotogrametrice executate în zonă. Până la
data de 15 august a.c., proiectantul va comunica R.N.P.-ROMSILVA, rezultatul demersurilor
întreprinse şi măsurile luate pentru actualizarea bazei cartografice.
4. Ocupa ii şi litigii
În prezent nu se înregistrează suprafe e care să constituie obiect al ocupa iilor sau litigiilor.
În parcelele în care s-au predat, din diferite motive, par ial suprafe e de teren se vor executa
lucrări de ridicare în plan a conturului terenului rămas în administrarea ocolului silvic şi a celui
predat altor proprietari. Informa iile rezultate vor sta la baza identificării eventualelor ocupa ii şi
litigii.
5. Zonarea func ională
Se va reanaliza categoriilor func ionale în func ie de obiectivele de actualitate. În principiu
categoriile func ionale vor fi : 1.2A, 1.2C, 1.2E, 1.2H, 1.2L, 1.3H, 1.3I, 1.4C, 1.4I, 1.5G, 1.5H,
1.5J, 1.5M, 2.1B, 2.1C.
6. Constituirea subunită ilor de gospodărire
Subunită ile de gospodărire se vor constitui în conformitate cu prevederile din "Norme
economic constituirea următoarelor subunită i de gospodărire : A, K, M. În cazul în care vor exista
suprafe e validate în baza legilor fondului funciar şi nepuse în posesie până la finele anului 2012,
acestea vor fi constituite ca S.U.P. O.
Se vor adopta în conformitate cu prevederile din "Norme tehnice pentru amenajarea
tehnice 8. Probleme speciale
pentru amenajarea pădurilor". În principiu se consideră oportună şi justificată ecologic şi
- Pentru Ocolul Silvic Baia Sprie care administrează şi suprafe e din siturile Natura 2000
reglementărilor în vigoare, la parcurgerea procedurii de evaluare pentru planuri şi
programe.
- Şeful de proiect împreună cu direc ia şi ocolul silvic vor analiza arboretele “surse de
semin e” care se vor corela cu Catalogul Rezerva iilor de Semin e din anul 2001 cu
modificările aduse prin ordinul 481/16.10.2002 şi arborete ''resurse genetice'' din
Catalogul Na ional al Resurselor Genetice Forestiere din anul 2009. În cazul
identificării în raza ocolului, de arborete resurse genetice forestiere, acestea se vor
zona la categoria 1.5H iar arboretele din jurul lor la categoria 1.5L;
- Ocolul silvic va prezenta şefului de proiect, la începutul campaniei de teren, eviden a
drumurilor forestiere din inventar, eviden ă ce va fi avută în vedere la clarificarea situa iei
drumurilor forestiere din raza ocolului;
- Direc ia Silvică solicită remăsurarea lungimilor drumurilor forestiere cu specificarea
suprafe elor pe toată lungimea lor. Se vor trece la date complementare suprafe ele şi
lungimile care se află efectiv în fond forestier;
- În arboretele ce necesită inventarieri ”fir cu fir” (arborete exploatabile cu consisten a între
0,1-0,4 sau cu suprafa a sub 3,0 ha indiferent de consisten ă), stabilite de proiectant
împreună cu beneficiarul, lucrările se vor executa în mod obligatoriu de către ocolul silvic
până la recep ia finală a lucrărilor de teren..
- Până la data de 1 august a.c., direc ia silvică va înainta la Regia Na ională a Pădurilor-
ROMSILVA, Serviciul amenajarea pădurilor, situa ia privind materializarea limitelor
fondului forestier, a liniilor parcelare şi a bornelor. Datele prezentate în această situa ie
vor fi avute în vedere la controlul efectuat cu ocazia lucrărilor de amenajarea a pădurilor,
de către reprezentan ii M.M.P. şi R.N.P.-ROMSILVA.
- Până la data de 1 iulie a.c., ocolul silvic va prezenta situa ia provenien ei materialului
forestier de reproducere pentru suprafe ele ce s-au împădurit în perioada de aplicare a
amenajamentului;
- Ocolul silvic Baia Sprie va prezenta, până la data de 01 august 2012, la R.N.P.
ROMSILVA, Serviciul Amenajarea Pădurilor, situa ia actelor în baza cărora au avut loc
mişcările de suprafe e în cursul deceniului de aplicare a amenajamentului.
- Amenajamentul O.S. Baia Sprie se va realiza în sistem G.I.S.
- Conform scrisorii Cabinetului Secretarului de Stat nr. 15652/09.06.2012, se va realiza, la
cerere şi contra cost, amenajarea pădurilor proprietate privată şi publică a persoanelor
fizice şi juridice care au contracte de administrare/prestare de servicii cu ocolul silvic, în
concordan ă cu precizările M.M.P. – Direc ia Generală Păduri, cuprinse în scrisoarea nr.
190560/23.02.2012.
Conferin a avizează tema de proiectare cu luarea în considerare a celor prevăzute în
prezentul proces verbal.
Prezentul proces verbal s-a încheiat în 7 exemplare.
REGIA NA IONALĂ A PĂ DURILOR ROMSILVA VIZAT: D.S. MARAMUREŞ

D.S. MARAMUREŞ
OCOLUL SILVIC BAIA SPRIE
Nr. 3077 / 07.12.2012
PROIECTANT:
ICAS - STA IUNEA ORADEA
PROCES VERBAL DE RECEP IE
Astăzi 07 decembrie 2012.
Subsemnatul ing. Ioan Sopoian în baza delega iei nr. 822 / 06.12.2012 emisă de Direc ia Silvică
MARAMUREŞ şi a prevederilor din Normele tehnice pentru amenajarea pădurilor în vigoare, am procedat, în prezen a
şefului de proiect, a şefilor de sec ii şi de echipe, la recep ia lucrărilor de teren pentru amenajarea pădurilor din Ocolul
Silvic BAIA SPRIE, constatând şi stabilind următoarele:
I. 1.) Arondarea ocolului silvic, constituirea şi numerotarea unită ilor de produc ie (protec ie) corespund temei
de proiectare şi avizului conferin ei I de amenajare din 31.05.2012.
2.) Delimitarea fondului forestier s-a făcut de către organele silvice. Nu au fost omise de la amenajare
terenuri care fac parte din fondul forestier proprietate publică a statului şi nu au fost incluse în amenajament terenuri
care nu fac parte din acest fond. Se fac următoarele men iuni: ............................................................................................
- au fost executate 10 profile de sol din care s-au recoltat un numar de 21 probe de sol care au fost trimise in
vederea analizarii la laboratorul de pedologie al ICAS Statiunea Brasov.
.........................................................................................................................................................................
II. 1.) Cantită ile fizice executate cu ocazia culegerii datelor de teren, sondaje efectuate şi procentele realizate
pentru constatarea calită ii lucrărilor precum şi numele celor ce au cules date de teren, sunt prevăzute în anexele 1 şi 2
ce fac parte integrantă din acest proces verbal de recep ie.
2.) Pentru lucrările de descriere parcelară realizările şi elementele de verificare sunt prevăzute pe unită i de
produc ie – în anexa 1. Tot în această anexă sunt prevăzute poienile stabilite cu această ocazie a fi rezervate pentru
administra ie (A) şi pentru hrana vânatului (V).
3.) Pentru lucrările de ridicări în plan cu busola topografică şi inventarierea arboretelor (par ială) realizările şi
elementele de verificare sunt prevăzute, tot pe unită i de produc ie în anexa 2.
4.) Se constată că lucrările de descriere parcelară, ridicări în plan şi inventarierea arboretelor corespund din
punct de vedere calitativ, fiind executate conform normelor tehnice şi normativelor de amenajare a pădurilor în vigoare.
Lucrările se recep ionează – pe unită i de produc ie – cu calificativele prevăzute în anexa 1.
III. Pentru planul de produc ie al primilor ani de aplicare a amenajamentului (2013-2014) este pusă în valoare
şi este amplasată masa lemnoasă din produse principale din u.a. prevăzute în anexa 3.
Prezentul proces verbal s-a încheiat în 5 exemplare din care 3 pentru R.N.P.-ROMSILVA.
DELEGAT DIREC IA SILVICĂ , ŞEF OCOL SILVIC, ŞEF PROIECT,

ing. Ioan Sopoian ing. Mircea Matei ing. Pavel Popa
PROIECTAN I,
ing. Petraşca Cristian ___________________________
ing. apoş Dănu ______________________________
ing. Turcuş Călin ______________________________
ing. Trip Adrian ______________________________
ing. Nica Ioan ________________________________
REGIA NA IONALĂ A PĂDURILOR - ROMSILVA ANEXA 1
D.S. MARAMUREŞ PROIECTANT:
OCOLUL SILVIC BAIA SPRIE ICAS - STA IUNEA ORADEA
SITUA IA
CANTITĂ ILOR FIZICE REALIZATE ŞI SONDAJELE EFECTUATE
UNITATEA DE DESCRIERI PARCELARE CU (F) POIENI REZERVATE
PRODUC IE CARTĂ RI
Supraf. EXECUTANT
nr. parc. Supraf.-ha, A V
tot.-ha
Nr. DENUMIRE nr. u.a. verificată (%) Suprafa a-ha Suprafa a-ha
.gr.I
u.a. verificate U.A. U.A.
70 1165,9 131,6 - 0,2 ing. Petraşca
183 1021,8 11 Cristian
72, 73A, 73B, 75A, 75B, 75C, 75D, - 75V
I Chiuzbaia
78A, 78B, 78C
44 802.4 104,6 0,7 - ing. Dănu apoş

158 709,1 13
49B, 49C, 49D, 50A, 50B, 50C, 51A, 80A -
II Şuior 51F, 52B, 57A
127 2161,0 210,9 0,8 5,7 ing. Călin Turcuş

425 680,3 10 ing. Adrian Trip
52A, 52B, 52C, 52D, 54A, 54B, 54F, 97A 3V, 90V, 94V,
III Cavnic 55A, 57, 58B, 58C, 71A, 74G, 94B, 95V, 96V
94E, 95C, 95D, 95F, 95G, 96F
99 718,2 83,7 0,7 0,6 ing. Nica Ioan

195 165,5 12
30, 31B, 31C, 31D, 31G, 32A, 32B, 6A, 59A 17V, 95V
33A, 34
IV Dumbrăvi a
Total O.S BAIA 340 4847,5 530,8

2,2 6,5 -
SPRIE 961 2576,7 10
LA LUCRĂ RILE DE DESCRIERI PARCELARE
Delegat D.S. Şef ocol silvic, Şef proiect,
SITUA IA
CANTITĂ ILOR FIZICE REALIZATE ŞI SONDAJELE EFECTUATE
LA LUCRĂ RILE DE RIDICĂ RI ÎN PLAN ŞI INVENTARIEREA ARBORETELOR
RIDICĂ RI ÎN PLAN CU BUSOLA INVENTARIERI ARBORETE

Separări Liziere PAR IALE (cercuri )- ha INTEGRALE –mii buc.
arborete Dru-muri Tot. Verifi
Executant
Panta Panta panta panta cat panta panta Suprafa a Realizat
U.P separări
≤20 >20 ≤20 >20 ≤20 >20
Tot.
verificată Verificat
Tot. % inventarieri
Km Km pct Km Km Km Km pte. 500 500 % ≤20 >20
pct pct pct pct pct % mp mp
puncte verificate u.a. şi cercuri verificate u.a. şi posta e verificate
4,9 18,7 1,2 4,4 14,3 43,5 143 5,9 29,2 35,1 3,5 - - - - ing. Petraşca
Cristian
163 623 40 147 457 1430 10 10 - - - -
I u.a. 89A – pct. 5–30;
u.a. 94C – pct. 1–40;
u.a. 3 – pct. 5–40;
u.a. 97B – pct. 5–35.
4,6 17,9 0,9 4,4 4,2 32,0 106 0,5 5,6 6,1 0,6 - - - - ing. Dănu
153 597 30 147 130 1057 10 10 - - - - apoş
II u.a. 51C – pct. 3–30;
u.a. 126 – pct. 7–15;
u.a. 58A – pct. 5–40;
8,1 31,8 2,0 7,8 22,7 72,4 242 3,4 15,1 18,5 1,9 - - - - ing C.Turcuş
273 1065 68 260 754 2420 10 10 - - - - ing. A. Trip.
III u.a. 95A – pct. 8–28; ing. David
u.a. 90H – pct. 10–40;
u.a. 26B – pct. 11–50;
u.a. 21 – pct. 5–45;
8,4 33,0 2,0 8,2 13,2 64,8 215 4,4 5,6 10,0 1,0 - - - -
ing. Nica Ioan
281 1101 65 273 430 2150 10 10 - - - -
IV u.a. 18A – pct. 525–540; tehn. Popa
u.a. 31G – pct. 577 – 620
u.a. 387 – pct. 11–20.
u.a. 77A– pct. 487 – 503
26,0 101,4 6,1 24,8 54,4 212,7 706 14,2 55,5 69,7 7,0 - - - - *
Total 870 3386 203 827 1771 7057 10 10 - - - -
O.S *
*
Delegat D.S., Şef ocol silvic, Şef proiect,

SITUA IA
AMPLASĂ RILOR ŞI PREVEDERILOR PENTRU PLANUL DE PRODUC IE
(PRODUSE PRINCIPALE) AL PRIMILOR DOI ANI DE APLICARE
(2013 – 2014)
PREVEDERI, AMPLASARE – POSIBILITATE PRINCIPALE PTR. PRIMII ANI DE APLIC. AMENAJAMENTULUI
PRNTRU PRIMUL AN DE APLICARE (2013) PENTRU AL DOILEA AN DE APLICARE (2014)
U.P nr. u.a. suprafa a volum pus nr. u.a. suprafa a volum pus
felul
felul tăierii parchetului în valoare parchetului în valoare
Vechi nou vechi nou tăierii
-ha- -mc- -ha- -mc-
-1- -2- -3- -4- -5- -6- -7- -8- -9- -10- -11-
I 93G% Prog.racord 7,0 852
I 93G% Prog.racord 7,8 741
I 101A% Prog.racord 5,0 732
I 101A% Prog.racord 4,9 566
II 159D Prog.racord 3,0 516
II 161B Prog.racord 7,0 1600
II 149D Succes.def. 3,5 243
III 50F% Prog.racord 9,0 1268
III 50J Prog.racord 5,2 840
III 52B Prog.racord 1,4 421
III 62D Prog.racord 2,6 734
III 63G Prog.racord 3,1 477
III 62B Prog.racord 5,4 971
III 95F Prog.racord 0,9 124
III 95E Prog.racord 0,9 130
I.C.A.S.
III - BUCUREŞProg.racord
90E TI 5,8 447
III 94B% Prog.racord 10,0 1341
DELEGAT DIREC IA SILVICĂ , ŞEF OCOL SILVIC, ŞEF PROIECT,

REGIA NA IONALĂ A PĂ DURILOR - ROMSILVA ing. Cristian Petraşca – p

STA IUNEA ORADEA roiectant I.C.A.S. Orade
Nr. 76 / 05.03.2013
a
ing. Dănu apoş –
PROCES VERBAL proiectant I.C.A.S. Orad
al Conferin ei a II –a de amenajare pentru
Ocolul Silvic Baia Sprie din ea
Direc ia Silvică Maramureş ing. Călin Turcuş – proie
Participan i: ctant I.C.A.S. Oradea
ing. Adrian Trip - proiec
ing. Gheorghe Gheorghi ă - reprezentant M.M.S.C. tant I.C.A.S. Oradea
ing. Codru Bîlea – reprezentant R.N.P.-ROMSILVA
ing. Iacob Andreica – director tehnic D.S. Maramureş
ing. Ioan Sopoian – fond forestier D.S. Maramureş
ing. Mircea Matei – şef Ocol Silvic Baia Sprie
ing. Sorin Tănăsescu – responsabil fond forestier O.S. Baia Sprie
ing. Florin Achim – director tehnic I.C.A.S- Bucureşti, specialist
C.T.A.P.
ing. Pavel Popa - şef sta iune I.C.A.S. Oradea
ing. Florin Junc - şef proiect I.C.A.S. Oradea
……………………………
……………………………
- restituiri de terenuri foştilor proprietari în baza Legii nr. 247/2005
……………………………
……………………………
……………………………
……………………………
……………………………
..........................................
..........................................
…………………………… ..........................................
…………………………… ..........................................
……………………………
ing. Ioan Nica - proiectant I.C.A.S. Oradea
În conformitate cu prevederile ,,Normelor tehnice pentru amenajarea pădurilor” ne –am
întrunit pentru a analiza şi aviza solu iile tehnice şi planurile decenale ale amenajamentului
Ocolului Silvic Baia Sprie.
Conform datelor- U.P.
prezentate i în urma discu iilor purtate s-au stabilit următoarele:
II Şuior ş
- U.P. A.
IV LA NIVELUL
Dumbr ăvi a
OCOLULUI SILVIC
1. Suprafa a Ocolului silvic Baia Sprie este de 4883,20 ha, fiind mai mică cu 1542,20 ha decât cea
de la amenajarea precedentă (6425,4 ha). Diferen a se justifică prin:
- intrări de suprafe e în fond forestier cu acte legale,
ca urmare a revocării de către Comisia Jude eană (HCJ 342/07.12.2006)
a Titlului de Proprietate 430/2002 eliberat pe baza PV 233/16.02.2002
şi a Titlului de Proprietate 2476/2003 eliberat pe baza PV 4573/05.08.2003) : + 2084,40
ha;
- restituiri de terenuri foştilor proprietari în baza Legii nr. 1/2000 : -
2549,32 ha;
: - 920,51
ha;
neidentificate la amenajarea precedentă ) : - 152,30
ha;
Decizie ITRSV 44/22.03.2007, Ordin MAPDR 785/27.10.2004); : - 33,26
ha;
- intrări de suprafe e în fond forestier cu acte legale (Decizie ITRSV 9/02.03.2012,
Decizie ITRSV 76/23.10.2012, Decizie ITRSV 78/02.11.2012); : + 7,05
ha;
- diferen e datorate schimbării bazei cartografice : + 21,74
ha;
Organizarea administrativ - teritorială a pădurilor din O.S. Baia Sprie a fost analizată în Conferin a I
de amenajarea pădurilor din 31.05.2012, stabilindu-se următoarele:
- limitele ocolului silvic rămân neschimbate şi sunt cele prevăzute în amenajamentul
anterior. înclinare mai mare de 35g , pe nisipuri şi pietrişuri cu înclinare mai mare de 30g (T II)
- de asemenea, se men in numerele, denumirea şi limitele unită ilor de produc ie.
Urmare a celor expuse, Ocolul silvic Baia Sprie administrează 4 unită i de produc ie după cum
urmeaz
1.2Că :Benzile de pădure din jurul golului alpin (TII)
- U. P. I Chiuzbaia - 1166,34 ha
- 792,53 ha
- U.P. III Cavnic - 2188,33 ha
- 736,00 ha
1.2I Pădurile situate pe terenurile cu
Total
înml ăş tinare -
permanent ă (T II)
4883,20 ha
2. Situa ia terenurilor de reîmpădurit şi a celor cu destina ie specială se prezintă astfel:
Terenurilecu de împ cuprinse
pante ădurit au suprafa
pân a de 9,29
ă la limitele ha ş lai sunt
indicate formate
pct. 2A (T IV) din poieni şi goluri destinate
împăduririi.
b) Terenurile afectate gospodăririi pădurilor cu suprafa a de 142,76 ha sunt repartizate pe categorii
1.4B Pădurile
de folosin din jurul oraşului Baia Sprie, (T III)
ă, astfel:
- linii parcelare (L) : 0,50 ha
- terenuri pentru hrana vânatului (V ) : 4,36 ha
- instala ii de transport forestier ( D ) : 30,88 ha
neconstituite în rezerva ii ştiin ifice (T II)
- clădiri, cur i, depozite ( C ) : 1,33 ha
- pepiniere şi plantaje ( P ) : 32,82 ha
- terenuri pentru administra ie (A ) : 2,33 ha
silvice i aprobate
- uscătorie semin e (S)
ş de Minister (T II) : 0,02 ha
P- ape care fac parte din fondul forestier (T)
ă durile situate în perimetrul Siturilor Natura 2000 – Mun ii Gutâi (ROSPA0134) şi
.5M Gutâi – Creasta Coco ului (ROSCI0089) (T IV) : 0,90 ha
- culoare
pentru liniişde înalt
ă tensiune (R) : 69,62 ha
c) Terenurile neproductive au suprafa a de 16,67 ha.
- păduri destinate să producă, în principal, arbori groşi
d) Terenurile scoase temporar dinsuperioar
fondul forestier, ocupă suprafa a de 34,02 ha şi sunt constituite
de calitate ă pentru cherestea (T.VI) ……………………..........……….
din ocupa ii şi litigii. Din acestea 5,12 ha au apărut ca urmare a aplicării legilor fondului funciar,
1,27 ha ocupate de persoane juridice (fosta Fabrică de Mobilă IPPS Baia Mare, pensiune-hotel), iar
27,63 ha sunt ocupa ii mai vechi (persoană juridică – fosta Exploatare Minieră Cavnic, persoane
fizice).
3. Zonarea func ională
Potrivit normelor tehnice în vigoare, pădurile Ocolului silvic Baia Sprie (şi suprafe ele destinate
împăduririi) au fost încadrate atât în grupa I ( 3187,11 ha) cât şi în grupa a II-a ( 1502,64 ha), cu
următoarele categorii func ionale:
1.2A Păduri situate pe stâncării, pe grohotişuri, pe terenuri cu eroziune în adâncime, pe terenuri cu
80,23 ha 6
1.2B Pădurile constituite din parcele întregi, limitrofe drumurilor publice de interes deosebit şi
căilor ferate normale, în zone de relief accidentat (terenuri cu pante mai mari de 25 grade şi
2,2
cu pericol de alunecare) (T II)
1
24,97 ha
1.2E Planta iile forestiere executate pe terenuri degradate (T II) 30,7
1.2H Păduri situate pe terenuri alunecătoare (T II) 41,17 ha
2
,16 ha
1.2L Pădurile situate pe terenuri cu substraturi litologice foarte vulnerabile la eroziuni şi alunecări,
16,93 ha 3
1.3I Pădurile situate în zona cu atmosfera slab poluată, la care efectul noxelor industriale a fost
determinat prin studii de specialitate avizate de Minister (T III)
1246,83 ha

4
0,43 ha
1.4I Arboretele situate de-a lungul celorlalte căi de comunica ie de interes turistic ( T IV) 42,0
1.5G Pădurile în care sunt amplasate suprafe e experimentale pentru cercetări forestiere de durată,
,98 ha 0
1.5H Pădurile stabilite ca rezerva ii de semin e ( T II). 44,8
1.5J Pădurile cu specii forestiere rare (castan comestibil) delimitate ca atare prin amenajamentele
,72 ha 6
6
06,74 ha
În grupa a II-a au fost încadrate 1502,64 ha cu următoarele categorii func ionale:
- 2.1B
1449,94 ha;
- 2.1C
pentru celuloză, construc ii rurale şi alte utilizări (T.VI) …………………..........…
52,70 ha;
4. Subunită i de gospodă rire
Pentru gospodărirea diferen iată a fondului forestier şi reglementarea procesului de produc ie, s-
au
constituit următoarele subunită i de gospodărire:
- S.U.P. "A" - codru regulat, sortimente obişnuite (U.P. I-IV) cu suprafa a de 3743,17 ha;
- S.U.P. "K" – rezerva ii de semin e (U.P. III) cu suprafa a de 44,85 ha;
- S.U.P. "M"- păduri supuse regimului de conservare deosebită (U.P. I-IV) cu suprafa a
de - păduri destinate să producă, în principal, arbori mijlocii şi sub iri
887,92 ha;
- S.U.P. "O"- terenuri ce urmează să fie scoase din fond forestier proprietate public
ă a
statului (U.P. IV) cu suprafa a de 4,52 ha;
a) Regimul. În func ie de modul de regenerare al arboretelor, s-a adoptat regimul codru pent
ru
arboretele de fag, stejar, gorun, molid, diverse foioase tari, etc care pot fi conduse până la vâr
ste
când fructifică abundent şi pot realiza regenerarea pe cale naturală din sămân ă. Pentru arboretele
de
salcâm s-a adoptat regimul crâng.
b) Compozi ia - el stabilită este corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure pen
tru
arboretele din S.U.P. "A" şi S.U.P. "O" şi aferentă compozi iei actuale pentru subunită ile pent
ru
care nu se reglementează procesul de produc ie (S.U.P. "M", "K").
c) Exploatabilitatea. S-a adoptat exploatabilitatea tehnică pentru arboretele din grupa a
II-a
şi cea de protec ie pentru arboretele din grupa I.
d) Tratamente. Pentru recoltarea posibilită ii de produse principale, s-au prevăzut ur
mătoarele
tratamente:
- tăieri progresive în făgete, gorunete, goruneto-făgete, şleauri;
- tăieri succesive în arboretele de fag în care acest tratament a fost început în deceniile
anterioare;
- tăieri rase de substituire (arborete total derivate, artificiale);
- tăieri în crâng la salcâm.
- În arboretele mature din S.U.P. "M" se vor executa tăieri de conservare.
e) Ciclul. În func ie de vârsta medie a exploatabilită ii s-a adoptat ciclu de 110 ani pentru toate
unită ile de produc ie.
6. Posibilitatea anuală adoptată
a) Posibilitatea de produse principale este 10920 m3/an, ( integral din S.U.P. A ). Posibilitatea de
produse principale din amenajamentul precedent a fost de 13200 m3/an, cu 2280 m3/an mai mare
decât cea actuală.
Din tăieri de conservare (S.U.P. "M") se estimează a se recolta 1981 m3/an.
b) Posibilitatea de produse secundare:
- cură iri 41,14 ha/an cu 243 m3/an;
- rărituri 129,49 ha/an cu 3398 m3/an.
Din tăieri de igienă se estimează a se recolta 1622 m3/an de pe suprafa a de 1924,47 ha.
Se apreciază parcurgerea cu degajări a suprafe ei anuale de 41,29 ha.
B. ANALIZA UNITĂ ILOR DE PRODUC IE:
U.P. I CHIUZBAIA
1. Suprafa a U.P. I Chiuzbaia este de 1166,34 ha fiind mai mică cu 14,76 ha decât cea de la
amenajarea precedentă (1181,1 ha). Diferen a se justifică prin:
- intrări de suprafe e în fond forestier cu acte legale,
a titlului de proprietate 430/2002 eliberat pe baza PV 233/16.02.2002
şi a titlului de proprietate 2476/2003 eliberat pe baza PV 4573/05.08.2003) : + 1156,40
ha;
1163,20 ha;
- restituiri de terenuri foştilor proprietari în baza Legii nr. 247/2005 :
- 3,08 ha;
neidentificate la amenajarea precedentă -TP 1898/8/22.06.1994,
TP 1898/84/22.06.1994, PV 232/16.02.2002) : - 5,30
ha;
ha;
Mişcările de suprafe e sunt eviden iate în fişa 1E.
a) Terenuri goale destinate împăduririi – nu sunt.
b) Terenurile afectate gospodăririi silvice ocupă suprafa a de 10,16 ha şi sunt repartizate pe
categorii de folosin ă stabilite prin amenajament, astfel:
- 0,26 ha – terenuri pentru hrana vânatului (u.a. 75V).
- 8,60 ha - drumuri forestiere (u.a. 115D-119D);
- 0,80 ha – clădiri, cur i şi depozite permanente (u.a. 57C; 59C; 95C; 101C; 106C; 113C);
- 0,50 ha – pepiniere şi planta ii semincere (u.a. 59P; 113P);
c) Terenurile neproductive (N) au suprafa a de 0,44 ha (u.a. 70N, 105N).
d) Terenurile scoase temporar din fondul forestier: au suprafa a de 2,08 ha din care 0,98 ha
(u.a. 106M) este ocupa ie a unei persoane juridice (fosta Fabrică de Mobila – IPPS Baia Sprie) iar
1,10 ha (u.a. 31M) este o ocupa ie a unor persoane fizice fiind mai veche.
2. Zonarea func ională. În grupa I au fost încadrate 1011,33 ha cu următoarele categorii func ionale:

1.2A Păduri situate pe stâncării, pe grohotişuri, pe terenuri cu eroziune în adâncime, pe
terenuri cu înclinare mai mare de 35g , pe nisipuri şi pietrişuri cu înclinare mai mare
de 30g (T II)
54,09 ha
1.3I Pădurile situate în zona cu atmosfera slab poluată, la care efectul noxelor industriale a
fost determinat prin studii de specialitate avizate de Minister (T III)
944,31 ha
1.4B Pădurile din jurul oraşului Baia Sprie, (T III)
6,21 ha
1.5J Pădurile cu specii forestiere rare (castan comestibil) delimitate ca atare prin
amenajamentele silvice şi aprobate de Minister (T II)
6,72 ha
În grupa a II-a au fost încadrate 142,33 ha cu următoarea categorie func ională:
- 2.1B - păduri destinate să producă, în principal, arbori groşi
de calitate superioară pentru cherestea (T.VI) ……………………..........
………....
142,33 ha;

Pentru gospodărirea diferen iată a fondului forestier şi reglementarea procesului de produc ie s-
au
- S.U.P. "A" - codru regulat, sortimente obişnuite... 1092,85 ha;
- S.U.P. "M" - păduri supuse regimului de conservare deosebită ...60,81 ha;
4. Bazele de amenajare sunt tratate la capitolul A.5.
5. Analiza şi adoptarea posibilit ă ii
a) Posibilitatea de produse principale
Pentru fundamentarea posibilită ii pentru S.U.P. "A" - codru regulat, sortimente obişnuite s-au
calculat indicatorii de posibilitate prin intermediul creşterii indicatoare (3714 m3) şi pri
n
intermediul claselor de vârstă (4168 m3). În urma analizei efectuate s-a adoptat posibilitatea d
e
3714 m3/an.
Din arboretele încadrate la S.U.P."M" se vor extrage prin tăieri de conservare 125 m3/an.
b) Posibilitatea anuală de produse secundare este de 377 m3 (299 m3 din rărituri şi 78 m3 di
n - intr ri de suprafe e în fond forestier cu acte legale,
ă
cură iri) şi se va recolta prin parcurgerea anuală a unei suprafe e de 28,16 ha (14,41 ha la rărituri ş
i
13,75 ha la cură iri). Se apreciază parcurgerea anuală cu degajări a unei suprafe e de 16,40 ha şi c
u
tăieri de igienă a unei suprafe e de 566,69 ha, de pe care se vor recolta 499 m3/an.
6. Analiza şi adoptarea planurilor decenale
Posibilitatea de produse principale pentru S.U.P. "A" se va recolta din u.a.: 2, 3, 4, 5C, 6, 7, 10A,
10D, 14, 16B, 17A, 17B, 18A, 19A, 20, 21, 32, 54B, 63, 64B, 71A, 71G, 73B, 75A, 75D, 77A,
78A, 79A, 79H, 84A, 84F, 85A, 85C, 86B, 86E, 89A, 89D, 90A, 91B, 91C, 91G, 93F, 93G, 94D,
94F, 97A, 97F, 97G, 98A, 101A, 101D, 102B, 103, 104B, 114.
Masa lemnoasă din tăieri de conservare se va recolta din u.a.: 5A, 16C, 95B.
U.P. II Ş UIOR
1. Suprafa a U.P. II Şuior este de 792,53 ha fiind mai mică cu 134,17 ha decât cea de la amenajarea
precedentă (926,7 ha). Diferen a se justifică prin:
ha; a titlului de proprietate 430/2002 eliberat pe baza PV 233/16.02.2002
: + 928,00
- ări de suprafe e în fond forestier cu acte legale (Decizie ITRSV 9/02.03.2012,
intr
1026,10 ha;
Decizie ITRSV 44/22.03.2007, Ordin MMP 785/27.10.2004); : -
33,26 ha;
Decizie ITRSV 76/23.10.2012, Decizie ITRSV 78/02.11.2012); : +
7,05
ha;
- diferen e datorate schimbării bazei cartografice : - 9,86
ha;
a) Terenuri goale destinate împăduririi au suprafa a de 7,05 ha şi sunt formate din poieni şi goluri
–
(u.a. 94, 95).
- 0,50 ha – linii parcelare principale: (u.a. 92L, 93L);
- 2,30 ha - drumuri forestiere: (u.a.: 89D; 90D);
- 0,03 ha – clădiri, cur i: (u.a.: 31C; 55C; 80C);
- 0,75 ha – terenuri cultivate pt. nevoile adm.: (u.a.: 80A);
1.2A- 0,90 ha - ape care fac parte din fondul forestier: (u.a. 55T);
Păduri situate pe stâncării, pe grohotişuri, pe terenuri cu eroziune în adâncime, pe terenuri cu
- 40,14 ha - culoare pentru linii de înaltă tensiune: (u.a.: 5R; 34R; 35R; 39R; 40R; 41R; 44R; 45R
1;
45R2; 46R; 47R; 48R; 49R; 50R; 51R1; 51R2; 52R1; 52R2; 52R3; 52R4; 53R1; 53R2; 53R3; 55
R;
61R; 62R; 63R; 64R; 65R, 66R);
1.2Ic) Terenurile neproductive (N) – au suprafa a de 4,50 ha (u.a. 39N; 88N).
Pădurile situate pe terenurile cu înmlăştinare permanentă (T II)
d) Terenurile scoase temporar din fondul forestier: - nu sunt.
2. Zonarea func ională. Întreaga suprafa ă (743,41 ha) cu pădure a fost încadrată în grup
cu pante cuprinse până la limitele indicate la pct. 2A (T IV)
a I, cu
următoarele categorii func ionale: 28,28 ha
înclinare mai mare de 35g , pe nisipuri şi pietrişuri cu înclinare mai mare de 30g (T II) 2,29 ha
1.2B Pădurile limitrofe drumurilor publice de interes deosebit, în zone de relief accidentat (te
renuri 4,12 ha
cu pante mai mari de 25 grade şi cu pericol de alunecare) (T II)
1.2C Benzile de pădure din jurul golului alpin (TII)
1.2E Planta iile forestiere executate pe terenuri degradate (T II) 17,2
2
,16 ha
1.2L Pădurile situate pe terenuri cu substraturi litologice foarte vulnerabile la eroziuni şi alunecări,
16,93 ha 3
şi a titlului de proprietate 2476/2003 eliberat pe baza PV 4573/05.08.2003
1.3I Pădurile situate în zona cu atmosfera slab poluată, la care efectul noxelor industriale a fost
determinat prin studii de specialitate avizate de Minister (T III)
302,52 ha
Pă durile situate în perimetrul Siturilor Natura 2000 – Mun ii
.5M 69,9
Gutâi (ROSPA0134) (T IV)
Pentru gospodărirea diferen iată a fondului forestier şi reglementarea procesului de produc ie s-au
5. Analiza şi adoptarea posibilită ii
calculat indicatorii de posibilitate prin intermediul creşterii indicatoare (1543 m3) şi prin
intermediul claselor de vârstă (1664 m3). În urma analizei efectuate s-a adoptat posibilitatea de
1543 m3/an.
b) Posibilitatea anuală de produse secundare este de 955 m3 (932 m3 din rărituri şi 23 m3 din
cură iri) şi se va recolta prin parcurgerea anuală a unei suprafe e de 42,48 ha (38,11 ha la rărituri şi
4,37 ha la cură iri). Se apreciază parcurgerea anuală cu degajări a unei suprafe e de 6,32 ha şi cu
Posibilitatea de produse principale pentru S.U.P. "A" se va recolta din u.a.: 49C, 49D, 50C, 52A,
52C, 52D, 52H, 57F, 59A, 59D, 61B, 61C, 62A, 62B, 63A, 63B, 64B, 64D.
Masa lemnoasă din tăieri de conservare se va recolta din u.a.: 1, 5A, 5B, 33B, 53B, 53C.
U.P. III CAVNIC
1. Suprafa a U.P. III Cavnic este de 2188,33 ha fiind mai mică cu 483,37 ha decât cea de la
- 14,84 ha;
-
432,70 ha;
- diferen e datorate schimbării bazei cartografice : +
27,30
ha;
neidentificate la amenajarea precedentă) : - 63,1
3
ha;
a) Terenuri goale destinate împăduririi – nu sunt.
3,33 ha - terenuri pentru hrana vânatului ( u.a.: 3V; 90V; 94V; 95V, 96V);
13,62 ha - drumuri forestiere ( u.a.: 155D – 163D);
0,10 ha - clădiri ( u.a.: 97C);
0,41 ha - pepiniere ( u.a.: 41P);
0,86 ha - terenuri pentru nevoile administra iei ( u.a.: 97A);
29,48P ăha
1.5M
durile situatepentru
- culoare

în perimetrul Siturilor Natura( u.a.:
linii de înaltă tensiune

200045R;
– Mun ii Gutâi
50R;
(ROSPA0134),
51R; 65R; 66R; 67R; 68R1;
68R2; 68R3; 68R4; 79R; 142R).
c) Terenuri neproductive (N): ocupă suprafa a de 10,47 ha (u.a.: 41N, 76N; 77N1; 77N2; 77N3;
77N4; 78N1; 78N2; 87N; 92N; 94N; 95N1; 95N2; 96N).
d) Terenuri scoase temporar din fondul forestier: au suprafa a de 10,11 ha din care 4,16 ha (u.a :
19M) sunt constituite ca urmare a aplicării a Legii 1/2000 şi a unei persoane juridice (u.a 73 M -
pensiune hotel), iar 5,95 ha (u.a. 79M; 81M; 82M; 85M; 90M) ocupa ii a unei persoane juridice
(fosta Exploatare Minieră Cavnic) fiind mai vechi.
2. Zonarea func ională. În grupa I au fost încadrate 1272,09 ha cu următoarele categorii func ionale:
1.2A Păduri situate pe stâncării, pe grohotişuri, pe terenuri cu eroziune în adâncime, pe
terenuri cu înclinare mai mare de 35g , pe nisipuri şi pietrişuri cu înclinare mai mare
de 30g (T II)
501,54 ha
1.2C Benzile de pădure din jurul golului alpin (TII)
88,91 ha
1.2E Planta iile forestiere executate pe terenuri degradate (T II)
13,59 ha
1.2H Păduri situate pe terenuri alunecătoare (T II)
17,63 ha
1.4B Pădurile din jurul oraşului Baia Sprie, (T III)
34,22 ha
1.4I Arboretele situate de-a lungul celorlalte căi de comunica ie de interes turistic (T IV)
34,52 ha
1.5H Pădurile stabilite ca rezerva ii de semin e ( T II).
44,85 ha
Gutâi – Creasta Cocoşului (ROSCI0089) (T IV)
536,83 ha
În grupa a II-a au fost încadrate 847,86 ha cu următoarele categorii func ionale:

- 2.1B - păduri destinate să producă, în principal, arbori groşi
de calitate superioară pentru cherestea (T.VI) …………………….......... ……….
803,82 ha;
- 2.1C - păduri destinate să producă, în principal, arbori mijlocii şi sub iri
pentru celuloză, construc ii rurale şi alte utilizări (T.VI) ………………….......... …
44,04 ha;
3. Subunit ă i de gospodă rire
- S.U.P. "K"- rezerva ii de semin e …
44,85 ha;
4436 m3/an.
cură iri) şi se va recolta prin parcurgerea anuală a unei suprafe e de 81,60 ha (66,60 ha la rărituri şi
Posibilitatea de produse principale pentru S.U.P. "A" se va recolta din u.a.: 3B, 23E, 26D, 27, 44A,
45B, 45C, 45D, 45E, 46A, 46B, 50B, 50C, 50D, 50F, 50I, 50J, 52B, 62B, 62C, 62D, 62E, 63G,
67B, 77C, 78B, 78D, 78F, 80C, 87E, 88A, 88E, 89B, 90E, 92B, 94B, 94G, 95A, 95C, 95E, 95F,
96F, 96H, 96K, 100, 101, 102, 103, 104, 105, 106, 112, 119, 121, 127A, 127B, 129, 130, 132, 138,
139A, 140, 142A, 142B, 144, 149, 154.
Masa lemnoasă din tăieri de conservare se va recolta din u.a.: 32C, 33A, 33F, 36A, 37A,
50E, 51D, 51E, 57, 58B, 64A, 65A, 66D, 66E, 67A, 68B, 73C, 79E, 80B, 81A, 85A, 85B, 90C,
95H.
U.P. IV DUMBR ĂVI A
1. Suprafa a U.P. IV Dumbrăvi a este de 736,00 ha fiind mai mică cu 909,90 ha decât cea de la

345,18 ha;
484,73 ha;
neidentificate la amenajarea precedentă) : - 83,87
ha;
ha;
a) Terenuri goale destinate împăduririi au suprafa a de 2,24 ha şi sunt formate din poieni şi goluri
(u.a. 117A, 33C).
0,77 ha - terenuri pentru hrana vânatului (u.a. 17V; 95V);
6,36 ha - drumuri forestiere (u.a. 150D – 153D);
0,40 ha – clădiri, cur i şi depozite permanente (u.a.: 54C; 55C; 59C1; 59C2; 149C);
31,91 ha – pepiniere şi planta ii semincere (u.a. 51P1; 51P2; 51P3; 51P4; 51P5; 54P);
0,72 ha – terenuri cultivate pentru nevoile administra iei (u.a. 6A; 59A);
0,02 ha – uscătorie de semin e: (u.a. 51S).
c) Terenurile neproductive (N) au suprafa a de 1,26 ha (u.a. 35N, 41N).
d) Terenurile scoase temporar din fondul forestier: au suprafa a de 21,83 ha din care 1,25 ha
(u.a. 28M2) constituit ca urmare a aplicării legilor fondului funciar, iar 20,58 ha (u.a. 6M1; 6M2;
6M3; 24M; 25M; 27M; 28M1; 55M; 102M; 105M; 106M; 137M, 147M) sunt ocupa ii de către
persoane fizice fiind mai vechi.
2. Zonarea func ională . În grupa I au fost încadrate 160,28 ha
cu urmă toarele categorii func ionale:
1.2A Păduri situate pe stâncării, pe grohotişuri, pe terenuri cu eroziune în adâncime, pe terenuri cu
6,32 ha 9
înclinare mai mare de 35g , pe nisipuri şi pietrişuri cu înclinare mai mare de 30g (T II)
1.2C Benzile de pădure din jurul golului alpin (TII) 3
1,94 ha
1.2H Păduri situate pe terenuri alunecătoare (T II) 23,5
1.4I Arboretele situate de-a lungul celorlalte căi de comunica ie de interes turistic ( T IV) 7,5
neconstituite
1.5G Pădurile în rezerva ii ştiin
în care sunt ifice (T suprafe
amplasate II) e experimentale pentru cercetări forestiere de durată,
,98 ha 0
În grupa a- II-a
păduri destinate
au fost să produc
încadrate 512,45ă, în
ha principal,
cu
arbori gro
urmă toarele şi
categorii func ionale:
de calitate superioar ă pentru cherestea (T.VI) ……………………..........……….
- 2.1B
- păduri destinate să producă, în principal, arbori mijlocii şi sub iri
503,79 ha;
- 2.1C
pentru celuloză, construc ii rurale şi alte utilizări (T.VI) …………………..........…
8,66 ha;
- S.U.P. "A" - codru regulat, sortimente obişnuite
- S.U.P. "M" - păduri supuse regimului de conservare deosebită ...
514,58 ha;
...
151,39 ha;
- S.U.P. "O"- terenuri ce urmează a fi scoase din fond forestier proprietate publică a statulu
i
... 4,52 ha.
1227 m3/an.
cură iri) şi se va recolta prin parcurgerea anuală a unei suprafe e de 18,39 ha (10,37 ha la rărituri ş
i
Posibilitatea de produse principale pentru S.U.P. "A" se va recolta din u.a.: 6H, 27A, 28A, 28H,
31G, 33A, 34, 43, 56, 59A, 59B, 68, 70, 71E, 79A, 94A, 99, 101, 104, 107, 109B, 113, 114, 115,
125, 126A, 127, 132, 141A, 141B, 146.
Masa lemnoasă din tăieri de conservare se va recolta din u.a.: 6A, 6C, 25B, 35A, 35C, 36A,
38A.
C. PROBLEME SPECIALE
- Recep ia finală a lucrărilor de teren a avut loc în data de 19.12.2012.

La lucrările Conferin ei a II a de amenajare au fost invita i reprezentan ii A.P.M. Maramureş,
precum şi custozii ariilor naturale protejate. Coresponden a cu A.P.M. Maramureş şi custozii ariilor
naturale protejate sunt anexate la prezentul P.V.
Arboretele din U.P. III Cavnic, u.a. 58B, 58C, 61A, 61B, 72C, 73D, 74D, 75C, 76C în
suprafa a de 165,73 ha, cuprinse în studiul Pin-Matra au fost analizate având în vedere criteriile şi
indicatorii cuprinşi în O.M. nr. 3397 din 2012, şi s-a constatat că nu îndeplinesc condi iile pentru
încadrarea în păduri virgine sau cvasivirgine. Ocolul silvic va solicita avizul ITRSV pentru orice
interven ie în aceste arborete.
D. CONFERIN A avizează solu iile şi planurile men ionate mai sus.
Drept pentru care am încheiat prezentul proces verbal în 6 exemplare.
PARTEA A II-A - PLANURI DE AMENAJAMENT
12. PLANURI DE RECOLTARE ŞI CULTURĂ
12.1. Planuri de recoltare a produselor principale

121.1. Eviden a arboretelor exploatabile şi preexploatabile
precum şi a arboretelor care fac obiectul tăierilor de regenerare în deceniul I
S.U.P. A
Arborete Clasa de Suprafa a şi volumul Volumul

Arborete Arborete
preex- vârstă de din care se recoltează de extras
exploatabile neex-
ploatabile întindere posibilitatea în în dece-
Nr. dec.I + II ploatabile
dec.III+IV medie deceniul I niul I
U.P.
Suprafa a Volumul Suprafa a Suprafa a Suprafa a Suprafa a Volumul Volumul
ha m3 ha ha ha ha m3 m3
I 416,07 113657 295,40 381,38 198,7 294,11 70795 37140
II 166,35 46174 38,23 477,73 124,1 116,38 30943 15430
III 483,21 140033 158,23 811,99 264,3 304,35 75654 44360
IV 117,39 36047 137,8 259,39 93,5 81,92 25784 12270
Total 1183,02 335911 629,66 1930,49 680,6 796,76 203176 109200
Notă : La volumul actual al arboretelor exploatabile ( dec. I + II ) s-au adăugat şi creşterile
curente medii pe 5 ani.
S.U.P. O
Arborete Arborete Clasa de Suprafa a şi volumul Volumul
Arborete preex- neex- vârstă de din care se recoltează de extras
exploatabile ploatabile ploatabile întindere posibilitatea în în dece-
dec.I + II dec.III+I medie deceniul I niul I
Nr.
V
U.P.
Suprafa a Volumul Suprafa a Suprafa a Suprafa a Suprafa Volumul Volumul
a
3 3 3
ha m ha ha ha ha m m
I - - - - - - - -
II - - - - - - - -
III - - - - - - - -
IV 4,52 1528 - - 0,8 - - -
Total 4,52 1528 - - 0,8 - - -
Nr. Degajări Cură iri R rituri
ă T ieri de igien
ă ă Deschideri de linii
Suprafa a arboretelor ce se parcurg - în medie anual - cu:
3 3 3 3
U.P. ha ha m de regenerare
Tăieri ha m ha m km m
12.2.2. Îngrijirea arboretelor
UP /SUP CANTIT Ă Iă
( cantit i totale şi anuale )
TOTALE Total
I Nr. Tipul
163,96 137,50 777 144,10
O – terenuri 2991 T566,69
ăieri Tă4987
ieri - de
tăieri Tă-ieri de
IIU.P. func .
63,19 43,65
A - codru 225 ce urmeaz
381,12 ă 9323
Total
de
181,71 de
1447 regenerare +
- conservare
-
- igien tăieri de îgrijire
III 177,74 149,96
regulat 883 a fi scoase
666,00 19268 îngrijire
831,07 ă
6820 - -
din fond
IV 8,01 80,22 539 103,73 2397 345,00 2960 - -
forestier
Total 412,90 411,33 2424 1294,95 33979hectare1924,47 16214 - -
I II - - - -
CANTITĂ I III-VIANUALE 29,41 - - 29,41
I TOTAL 16,40 13,75
29,41 78- 14,41
- 299
29,41 566,69
28,16 499
566,69 -
624,26 -2,29
II II 6,32 II 4,37
- 23- 38,11
- 932
- 181,71 145 - -
III 17,77
III-VI 15,00
11,64 88- 66,60
- 1927
11,64 831,07 682 - -
IV TOTAL 0,80 8,02
11,64 54- 10,37
- 240
11,64 345,00
42,48 296
181,71 -
235,83 -
1,37
TotalIII 41,29 II 41,14
- 243- 129,49
- 3398
- 1924,47 1622 - -
III-VI 30,43 - - 30,43
TOTAL 30,43 - - 30,43 81,60 831,07 943,10 23,91
IV II - - - -
III-VI 8,19 - - 8,19
TOTAL 8,19 - - 8,19 18,39 345,00 371,58 4,91
OCOL II - - - -
III-VI 79,67 Produse principale
- - 79,67 Produse secundare
TOTAL 79,67 UP / SUP - - 79,67 170,63 1924,47 2174,77 Total32,48
Tă ieri prod.
Nr. 12.3. Posibilitatea anuală O – terenuri
Tipul T.
T. de princip. +
U.P. func . ce urmează Total îngrijir Total
A codru igienă conserv. secund. +
- a fi scoase e
regulat conserv
din fond
forestier
3
Suprafa a Indicele de Indicele de m Indicele de recoltare
I II - creştere- -
creştere -
total cu Produse Produse
Nr. III-VI ă 3714 curentă- -
indicatoare 3714 T. de Total
pădure principale secundare T. de
U.P. TOTAL 3714 (arboret total)
- (arboret
- 3714 377 499 876 conser-
125 4715 -
igienă 3
II II- ha - - - principal)
- -
3 3 vare m /an/ha-
3 3 -m /an/ha- -m /an/ha-
III-VI 1543 -m /an/ha- - -m /an/ha-
- 1543
ITOTAL 1153,66 1543 5,0 - 3,4- 1543 3,2 955 0,3145 0,5
1100 0,1
78 27214,1
III
II II736,36 - 6,7 - - - 1,3 0,2 0,1 3,7
3,8 2,1
III-VI 4436 - - 4436
IIITOTAL 2119,95 4436 5,8 - 3,9- 4436 2,1 2015 1,0682 0,3
2697 0,7
1454 85874,1
IV
IV II670,49 - 5,8 - - - 0,4 0,5 0,5 3,2
3,6 1,8
III-VI 1227 - - 1227
TotalTOTAL 4680,46 1227 5,7 - 3,7- 1227 2,3 294 0,8296 0,4
590 0,4
324 21413,9
OCOL II - - - -
III-VI 10920 - - 10920
TOTAL 10920 - - 10920 3641 1622 5263 1981 18164
Receparea semin işului vătămat şi Înlăturarea
Descopleşirea l starilor care
Nr. extragerea exemplarelor de ă
r inoase v t mate
semin işurilor copleşesc TOTAL
U.P. ăş ăă naturale semin işurile şi
A 2 Lucr
12.4. ăprin
ri de
Eviden ăîngrijire
a suprafe
lucr a regener
elor ării naturale
medii anuale
rile de exploatare pe natur ă de tăieri drajonii
I 26,94 667,69 - 694,63
II 17,98 45,24 - 63,22
III 79,42 - - 79,42
IV 9,67 149,16 - 158,83
OCOL 134,01 862,09 - 996,10
12.6. Planul lucrărilor de regenerare
Nr. P l a n t a i i
U.P. S p e c i i Total
12.6.2 B. Lucră ă FR
ri de regener ri artificiale ( reîmp duriri ) ă
hectare
B1. Împăduriri în terenuri goale din fondul forestier (clasă de regenerare)
I - - - - - - - - - - - -
II 4,92 - - 1,42 - - - - - - 0,71 7,05
III 2,22 - - - - - - - - - - 2,22
IV 1,14 - 0,60 0,28 - - - - - - 0,22 2,24
Total B1 8,28 - 0,60 1,70 - - - - - - 0,93 11,51
B2. Împăduriri în suprafe ele parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu tăieri de regenerare
I 15,45 2,17 7,40 - 0,20 - - - - - 17,29 42,51
II 4,46 2,80 - - - 0,66 - - 1,60 - 6,49 16,01
III 17,31 7,64 0,10 8,72 - - - - - - 2,05 35,82
IV 5,43 - 4,21 1,32 - - 1,48 0,16 - 0,45 4,91 17,96
Total B2 42,65 12,61 11,71 10,04 0,20 0,66 1,48 0,16 1,60 0,45 30,74 112,30
B3. Împăduriri în suprafe e parcurse sau prevăzute a fi parcurse cu tăieri de înlocuire a arboretelor necorespunzătoare
I 0,43 Indici
12.5. - de 0,22
cre ştere0,07 -
şi recoltare - - - - - - 0,72
II - - - - - - - - - - - -
III 8,69 - 12,73 - - - 0,66 - - - 3,26 25,34
IV 2,59 - 3,14 - - - 0,18 - - - 1,48 7,39
Total B3 11,71 - 16,09 0,07 - - 0,84 - - - 4,74 33,45
Nr. P l a n t a i i
Recapitula i e
U.P.
B1 8,28 - 0,60 1,70 S p e c i i
- - - - - - 0,93 Total
11,51
B2 42,65 12,61 11,71 10,04 0,20 0,66 1,48 0,16 1,60 0,45 30,74 112,30
B3 11,71 - 16,09 0,07 - FR - 0,84 - - - 4,74 33,45
Total hectare
62,64 12,61 28,40 11,81 0,20ri în arboretele
C1. Complet 0,66 2,32 0,16 1,60 0,45 36,41 157,26
B1-B3 ă tinere existente
I 11,05 1,20 - - - - - - - - 2,29 14,54
II 1,29 0,22 - - - - - - - - 0,75 2,26
III - - - - - - - - - - - -
IV - - - - - - - - - - - -
TotalC1 12,34 1,42 - - - - - - - - 3,04 16,80
U.P. Suprafa a - ha
D1. Îngrijirea culturilor tinere existente
I 88,18
II -
III -
IV -
Total D1 88,18
D2 Îngrijirea cultuirlor tinere nou create
I 116,72
II 138,36
III 76,02
IV 82,77
Total D2 413,87
Total D 502,05
Nr. P l a n t a i i
FR
hectare
C2 Completări în arboretele nou create (20% din total B)
I 3,18 0,44 1,52 0,01 0,04 - - - - - 3,46 8,65
II 1,88 0,56 - 0,28 - 0,13 - - 0,32 - 1,44 4,61
III 5,65 1,53 2,57 1,74 - - 0,13 - - - 1,06 12,68
IV 1,83 - 1,59 0,32 - - 0,33 0,03 - 0,09 1,33 5,52
Total 12,54 2,53 5,68 2,35 0,04 0,13 0,46 0,03 0,32 0,09 7,29 31,46
C2
Total 24,88 3,95 5,68 2,35 0,04 0,13 0,46 0,03 0,32 0,09 10,33 48,26
C
Nr. P l a n t a i i
FR
hectare
E. Împăduriri pe terenuri cu înclinare mare, sol superficial, vulnerabile la eroziune
I - - - - - - - - - -
II - - - - - - - - - -
III - - - - - - - -
P l a n t a i i - -
Nr. -
IV - - - - S p e c i i
- - - - -
TotalE U.P.- -
FA PAM- -
GO MO - BR- - TE ST - ANN SC - DT -
FR
CONSTRUC IILE FORESTIERE ŞI VÂNATUL
hectare
Recapitula i e
12.6.4 D. Îngrijirea culturilor tinere
B 62,64 12,61 28,40 11,81 0,20 0,66 2,32 0,16 1,60 0,45 36,41 157,26
C 24,88 3,95 5,68 2,35 0,04 0,13 0,46 0,03 0,32 0,09 10,33 48,26
E - - - - - - - - - -
TOTAL – ha 87,52 16,56 34,08 14,16 0,24 0,79 2,78 0,19 1,92 0,54 46,74 205,52
% 43 8 17 7 - - 1 - 1 - 23 100
Tot. puie i
12.6.6 Recapitula ie
necesari la 5 7 7 5 5 5 7 7 5 4 7 -
ha mii buc
TOTAL
Indicativ Din care Invest.
puie i şi 438Lung.116Acces.239Supraf.71Volum 1 4 19 1 10 2 unit./tot.
327
Invest.
1228
necesari
denumire neces. medie deserv. deserv. Prod. T. Prod. Igienă mii lei/ specifică 13. PLANURI PRIVIND INSTALA IILE DE TRANSP
drum nec.
mii buc km km ha mc principale conserv. secundare
km
lei/mc ORT,
FN001 1,20 0,92 26,25 1463 958 429 - 76 416/ 569
Cota 1000 832 13.1. Planul instala iilor de transport propuse a se constr
416/ ui în deceniul I
TOTAL 1,20 0,92 26,25 1463 958 429 - 76 569
832
Având în vedere faptul că, în prezent, accesibilitat
ea totală a fondului forestier din cadrul
ocolului silvic este asigurată în procent de 88%, se impune propunerea de noi drumuri forestiere. Pe
parcursul deceniului s-
Construc Construc ii ce Construc ii ce
Natura ii în stare necesită repara ii necesită refaceri Total a propus construirea unui drum forestier necesar (FN001
construc iei bună şi f. ( stare mediocră ) ( stare rea sau f.
bună rea ) – în U.P. II Şuior),
U.P
Nr. Valoare Valoare
Valoare ceea ce ar mări accesibilitatea totală la 89%.
Nr. repara ii Nr. Nr. investi ii -
refaceri – lei
-lei- lei- În vederea fundamentării construirii de noi dru
12.6.5 E. Împăduriri în terenuri cu condi ii extreme
Canton silvic – u.a. 57C 1 - -
Sediu ocol silvic – u.a. 106C 1 - - muri, în tabelul de mai jos se va face un
I Cabană pepinieră – u.a. 59C 1 - -
Colibă de vânătoare – u.a. 95C 1 - -
Colibă de vânătoare – u.a. 101C 1 - -
Punct control – u.a. 113C 1 - -
Canton silvic Pescărie – u.a. 57C - 1 -
II Magazie – u.a. 57C 1 - -
Brigadă Silvică Baia Sprie – Şuior – u.a. 57C 1 - - Tabel.13.1.2.
zona de deal, condi ii medii este de 94457 EURO (415611 Lei), iar cursul de schimb leu/euro la
data întocmirii amenajamentului (anul 2013) este de cca. 4,40 lei/euro. Valoarea medie a unui metru
cub de masă lemnoasă (medie pe anul 2012) este de 100 lei. Se observă că drumul propus nu este
rentabil a se construi în deceniu, pentru că investi ia specifică este mai mare decât valoarea medie a
calcul
unui metru al de
cub rentabilit ă ii drumurilor
masă lemnoas ă. propuse.
Există la nivel de ocol silvic trei drumuri forestiere proiectate, care sunt în diferite stadiiTab. de 13.1.1.
execu ie, finalizarea construirii lor ar face ca la sfârşitul deceniului de aplicare a amenajamentului
densitatea să fie de 25,6 m/ha.
13.2. Construc ii forestiere existente
Investi ia unitară necesară pentru construirea unui kilometru de drum forestier pietruit în
Construc Construc ii ce Construc ii ce
Natura ii în stare necesită repara ii necesită refaceri Total
construc iei bună şi f. ( stare mediocră ) ( stare rea sau f.
U.P bună rea )
Nr. Valoare Valoare Valoare
Nr. repara ii Nr. Nr. investi ii -
refaceri – lei
-lei- lei-
III Canton silvic Roata – u.a. 97C 1 - -
Sediu pepinieră – u.a. 54C 1 - -
Canton silvic Dumbrăvi a – u.a. 55C 1 - -
IV Canton silvic Cărbunari – u.a. 59C1 1 - -
Remiză şi cameră de uscare – u.a. 59C2 1 - -
Centru de fructe – u.a. 149C 1 - -
Recapitula ie
Sediu O.S. Baia Sprie 1 - -
Canton silvic 4 1 -
Cabană pepinieră 1 - -
Colibă de vânătoare 2 - -
Punct control 1 - -
Magazie 1 - -
Brigadă Silvică (Sediu district) 1 - -
Sediu pepinieră 1 - -
Remiză şi cameră de uscare 1 - -
Centru de fructe 1 - -
14 1 -
TOTAL
Tabel.13.1.2. (continuare)
CLASIFICAREA TERENURILOR DE VINATOARE SI NATURA VINATULUI
U.P. din care Specii de vânat
Fond vânătoare Repar t i z ar ea s upr af e ei f ol os i t e ce populează Vânat
este constituit
fondul
Categoria de Suprafa a Pădure Gol de Vetre de sat Teren Categoria Tabel 13.4.1.
folosin ă G.V.S. totală a + şi alte agricol, Luciu de De Principal Secundar
Nr. Denumirea Nr. Denumirea munte şi de Stabile
Dat în folosin ă fondului Păşune terenuri fâne e, apă pasaj
păşune bonitate
vânătoar Efectiv didactic - ha - împădurit neproductiv livezi
cerb, căprior,
21 Baia Sprie I% Chiuzbaia A.J.V.P.S. 18039 7801 2472 50 7676 40 II mistre - mistre
Gutin II% Şuior Maramureş
căprior iepure
Cavnic- A.J.V.P.S. cerb, căprior
28 Cavnic 12737 5223 3870 120 3517 7 II mistre - mistre
Plopiş III Maramureş iepure
căprior
29 Dumbr vi IV% Dumbrăvi a A.J.V.P.S. 7012 1553 610 70 4769 10 II mistre - mistre
căprior
a Maramureş căprior iepure
I% Chiuzbaia A.J.V.P.S. mistre căprior
30 Ocoliş 7016 640 575 147 5634 20 II - mistre
IV% Dumbrăvi a Maramureş căprior iepure
TOTAL OCOL - - - 44804 15217 7527 387 21596 77 - - - - -
13.3. Construc ii forestiere necesare

Tabel.13.1.3.
Nu sunt necesare
13. 4. VÂNATUL
Fond de
e
EF abel 13.4.2.
ECTIVUL DE VÂNAT
Cerbi Căprioare Mistre i Iepuri Urs Vulpe Fazan
Total /100ha Total /100ha Total /100ha Total /100ha Total /100ha Total /100ha Total /100ha
bucă i
44 49 81 60 8 20 -- -
t
Normal
Existen
28
Normal
Existen
29
Normal
- 47 5 170 - 15 250
t
Normal Existen
21
TOTA Existen
67 204 126 441 13 90 470
L t
Normal
23 69 33 101 5 30 - -
t
- 39 7 110 - 25 220 -
t
RECOLTA
DE VÂNAT
Tabel 13.4.3.
Existen RECOLTA DE VÂNAT
30 Căprior Mistre i Iepuri Fazan Vulpe
Fond Recolta Cerbi
de Total /100ha Total /100ha Total /100ha Total /100ha Total /100ha Total /100ha
toare bucă i
De azi 2 5 21 10 - 15
Medie
21
/ultimii 5 ani
De atins
De azi 1 4 5 20 - 20
Medie
28
/ultimii 5 ani
De atins
De azi - 3 2 10 30 20
29 vână- Medie
/ultimii 5 ani
De atins
De azi - 6 2 20 50 10
Medie
30 /ultimii 5 ani
De atins
De azi 3 18 30 60 80 65
Medie
TOTAL
/ultimii 5 ani
De atins
FONDUL DE Cioară Co ofană Pisici

Vulpe Viezure Câini hoinari Gai e
VÂNĂ TOARE grivă hoinare
Nr. Denumirea COMBATEREA DĂ UNĂ bucă i
TORILOR VÂNATULUI
21 Baia Sprie 15 - 40 35 95 - - Tabel 13.4.4.
Gutin
28 Cavnic-Plopiş 20 - 19 24 11 56 21
29 Dumbr vi a 20 - 110 93 92 9 51
30 Ocoliş 10 - 75 81 93 - 15
TOTAL 65 - 244 233 291 65 87
Fondul de vânătoare Colibe Poteci Hrănitoare pentru

Case de Adă- vân - de Sără- Obser- Scăldă-
vînătoare pători ă vin - Cervide Fazani Iepuri Mistre i Urs
toare ă
Nr. Denumirea toare
bucă i INSTALA
km II DE VÂNĂ TOARE bucă i
Baia Sprie
Tabel 13.4.5.
21 - 16 1 23 18 - 7 16 1 34 1 17
Gutin
28 Cavnic-Plopiş - 10 - 12 15 - 8 5 - 26 - 20
29 Dumbr vi a - - - 2 8 21 11 2 - 9 2 5
30 Ocoliş - 5 - 5 9 24 18 1 - 10 - 6
TOTAL - 31 1 42 50 45 44 24 1 79 3 48
Incubatoare Troci de crescut puie i Bazine de 13.5. PESCUITUL ÎN APE
Păstrăvăria crescut puie i LE DE MUNTE
Apele ce-l constituie
Capacitatea de Capacitatae de
Fondul de pescuit
Sistemuldenumirea lor
Buc. produc Lungimea
ie Dimensiuni Buc. produc ie Apa se
Por iuni populate cu află în U.P.Buc.
Dimensiuni
Supraf. total ă a
Împăr ireaRâu sau
apelor de munte în fonduri de pescuit Clean,Totală Pe
Nr Denumirea Afluentsitei Unitară Totală P str v Unit.
Nr. Denumirea pârâu Afluent ă ă Lipan mreană, Nr. lungimea
colector
principal scobar de ...km
1 Chiuzbaia Chiuzbaia Limpedea - 10 4 - - I 10
2 Săsarul Săsarul Limpedea Suior 10 4 - - II 6
3 Valea Dumbrăvi a Vl. Vl. 30 - - - IV 30
Dumbrăvi a Ş undreş ti Negreia
uior
4 Râul Cavnic Cavnic Vl. Berin a Ş 40 5 10 - III 30
Jilipul
31 Lacurile Bodi Şuior - - 4,4 ha - - - II 4,4 ha
1+2
Fondul de pescuit Lungimea Numele Perioada de arendare Autoritatea Observa iuni

Mii puie i Întrebuin area dată care a dat
Arenda puie ilor
filialei şi privind
apelor
Icre puse
Siuta ia arendării dreptului de pescuit anual
Sta iunea de Repopul ri
ăla în ă aprobarea împlinirea
Total
Nr. DenumireaAnul populate la subfilialeiRăma şi
Începe la Pânde
cursuri ă ap
Puie i pucontractului
- lei - şi Puie i obliga iunilor
repopulare - km -
incubator arondate
Ieşi i ă puie ii
la 3 vându i contractuale
în iazuride arendare
- mii - săptămâni
Fondul Mii puie i - mii - D.S. - mii - - mii -
1 Chiuzbaia 10 Baia Mare nr.
Maramureş
2 Săsarul 10 Baia Mare D.S.
Maramureş
Lucrări existente şi necesare
3 Fondul de
Valea Dumbrăvi a - Baia Mare Industrii care D.S.
Trec tori pentru
pescuit Cascade
Produc ia
anualPinteni pentru
de p
ă ă ă str vi a ă Puie i Produc ă Maramure
ia anual
degradeaz ă
apa ş
U. P. pe raza
Fondul de pescuit
4 Râul Cavnic artificiale - m.l -
cursurilorabaterea apei
de
ăap p str
ă ă vi
necesari a sta iunii de D.S. c ăreia se află
15 Baia Mare
Nr. Denumirea Existente actual
Necesare
ă Existente Necesare
de atins Existente Necesare
anual Denumirea lor
repopulare Maramure ş
sta iunea de
cantitatea dup ă - icre - D.S. repopulare
311 Lacurile Bodi 1+2
Chiuzbaia - 4,4 ha- Baia Mare
- - - - Flota ia BaiaMaramure 30 - -
nr. ş denumirea
Nr. Denumirea Totală Totală formula actuală Sprie
la km la km de atins
"Leger"
2 Săsarul - - - - - - Flota ia Baia 7 - -
Sprie
3 Valea - - - - - - Flota ia Baia - - -
Dumbrăvi a Sprie
4 Râul Cavnic 10 10 2 - - - Intreprinderea 5 - -
Minieră Cavnic
Sta Fondurile de pescuit şi descrierea lor tehnică iuni de repopulare
31 Lacurile Bodi - - - - - - Flota ia Baia - - -
1+2 Sprie
Eviden a produc iei de puie i de păstrăvi
Program de produc ie pentru viitorii 10 ani
Anul Suprafa a Vârsta
ame- Denumirea Totală Păduri Terenuri de Propor ia speciilor medie
najă- împădurit
rii (U.P.) Alte Clasa de produc ie Consis-
terenuri ten a
din f. f. medie
(S.G.) ha
0 1 2 3 4 5 6
anuală
SUP-A- - 7173,5 -
codru regulat 58FA 12GO 12MO 9CA 6DT 2DR 1DM 62
creşte-
III.0 II.4 II.5 III.8 II.9 II.5 III.8 0,76
1992 SUP-K- - 96,6 - 14. PROGNOZA DEZVOLT Ă RII FONDUL
rezerv. de 62GO 28MO 2FA 8DT 95 UI FORESTIER
semin e II.4 II.0 III.0 II.7 0,74
SUP-M- - 3003,3 - 14.1. Dinamica dezvoltării fondului
conservare 60FA 17GO 7MO 7CA 6DT 2DR 1DM 72
deosebită III.3 III.2 II.6 III.7 III.0 II.9 II.9 0,75 forestier
O.S. 10559,2 10273,4 17,5
BAIA SPRIE 268,3 58FA 14GO 11MO 8CA 6DT 2DR 1DM 65
III.1 II.7 II.5 III.8 II.9 II.6 III.4 0,76
Fondul Creşterea Posibilitatea
SUP-A- 4611,0 - lemnos recoltat anual
curentă
codru regulat - 63FA 15MO 8GO 6CA 1PAM 1ME 1ST 2DR 2DT 63 total (mii totală Produse Produse Produse Produse
1DM 0,79 m3) (m3) princ.m3 sec. m3
princi- secun- Tot
2004 III.0 II.6 II.6 III.7 II.5 II.9 III.0 II.6 III.0 II.9 Volum Indicelede Indicelede Indicelede
al din care
mediu recol- recol-
SUP-K- - 91,3 -
rezerv. de 66GO 28MO 3ST 3FA 105
semin e II.5 II.0 II.2 III.0 0,74
SUP-M- - 1368,0 -
conservare 67FA 19GO 7MO 3CA 1ME 1CAS 1PAM 1DT 88
deosebită III.0 III.0 II.8 IV.1 III.7 III.7 II.6 III.7 0,71
O.S. 6425,4 6070,3 9,5
BAIA SPRIE 345,6 63FA 13MO 12GO 5CA 1PAM 1ME 1ST 2DR 69
2DT 0,77
III.1 II.6 II.7 III.7 II.5 III.2 III.0 II.6 III.2
SUP-A- - 3743,17 -
codru regulat 73FA 13MO 4GO 4CA 2PAM 1ME 1LA 1DR 67
1DT 0,77
2013 II9 II6 II8 III6 II8 III2 II9 II7 III1
SUP-K- - 44,85 -
rezerv. de 57MO 30GO 7ST 6FA 107
semin e II0 II0 II0 III0 0,75
SUP-M- - 887,92 -
conservare 80FA 8MO 3GO 3CA 2ME 1CAS 1TE 1DR 1DT 100
deosebită III8 II9 III7 IV1 III9 IV0 II0 III6 III5 0,65
S.U.P. O - 4,52 - 70GO 30ST
terenuri ce II0 III0 110
urmează a fi 0,70
scoase din f.f
O.S. 4883,20 4680,46 9,29 74
BAIA SPRIE 193,45 74FA 13MO 4GO 4CA 2PAM 1ME 1DR 1DT 0,75
III1 II7 II8 III7 II8 III5 II8 III2
tea re e- toare
Volum mediu Terenuri de reîmpădur De Indicele Sporul
dare cu r ăşi- înarborete
pale lei insta-
de produc-
la iilor
it noas nsi creştere tivită ii
de trans-
e derefăcut ta- port indica- pădurilor
la ha recurent tare tare m3 m3 m
ha m3/an/ha %
(m3) m3/an/ha m3/an/ha m3/an/ha % % ha
7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
1461 42660 14066 6711 - -
- - - - - -
203 5,9 1,9 0,9 - -
37 460 - - - -
- - - - - -
385 4,7 - - - -
605 14810 - - - -
- - - - - -
201 4,9 - - -
2103 57930 14066 6711 14947 5092
461,2 104,5 68,0 11,4 3,2 -
204 5,6 1,4 0,7 1,5 0,5
1081 28380 13200 4103 - -
- - - - - -
234 6,1 2,9 0,9 - -
39 403 - - - -
- - - - - -
432 4,4 - - - -
335 6017 - 454 - -
- - - - - -
244 4,3 - - - -
1455 34800 13200 4557 - -
229,3 28,4 64,3 - 3,2 -
239 5,7 2,2 0,8 - -
886 23376 10920 3541 - -
- - - - 3,7 100
237 6,2 2,9 0,9 - -
26 229 - - - -
- - - - - -
578 5,1 - - - -
209 3257 1981* 99 - -
- - - - - -
236 3,7 2,2 0,1 - -
2 10 - - - - -
338 2,2 - - - -
1123 26872 10920 3640 - -
282 6,8 3,2 1,2 - -
240 5,7 2,3 0,8 - -
1212 30900 19700 11200 - -
977 24300 11500 4591 - -
323 8,2 5,2 3,0 - -
260 6,5 3,1 1,2 - -
1059 25538 11925 4676 - -
- - - -
- - - - 3,9 5
- - - - 3,8 3
- - - - 5,2 40
Notă: * La S.U.P. - M - volum de extras din tăieri de conservare.
PARTEA A III-A
EVIDEN E DE AMENAJAMENT
15. EVIDEN E DE AMENAJAMENT
15. 1. EVIDEN E PRIVIND MĂ RIMEA ŞI STRUCTURA
FONDULUI FORESTIER
15.1.1. Reparti ia suprafe elor pe categorii de folosin ă forestieră
şi grupe func ionale
15.1.2.. Situa ia sintetică pe specii
15.1.3. Structura şi mărimea fondului forestier pe grupe, subgrupe şi categorii
func ionale
15.1.4. Structura şi mărimea fondului forestier pe grupe func ionale şi specii
15.1.5.. Structura şi mărimea fondului forestier pe specii
15.1.6.. Structura şi mărimea fondului forestier pe grupe func ionale şi specii
pentru fondul productiv
15.1.7.. Structura şi mărimea fondului forestier pe specii pentru
fondul neproductiv
15.1.8. Structura şi mărimea fondului forestier pe subunită i de produc ie/protec ie
după vârstă, grupe func ionale şi specii
15.1.9. Structura şi mărimea fondului forestier productiv pe clase
de exploatabiltiate şi specii
15.2. EVIDEN E PRIVIND CONDI IILE NATURALE
DE VEGETA IE
15.2.1. Eviden a tipurilor de sta iune şi a tipurilor de pădure
15.2.2. Recapitula ie forma ii forestiere
15.2.3. Reparti ia suprafe elor pe forma ii forestiere , altitudine, înclinare
şi expozi ie
15.2.4. Recapitula ia suprafe elor pe etaje fitoclimatice , înclinare şi expozi ie
15.2.5. Reparti ia suprafe elor în raport cu eroziunea şi înclinarea terenului
15.2.6. Reparti ia suprafe elor în raport cu natura şi intensitatea poluării
15.3. EVIDEN E AJUTĂ TOARE PENTRU REGLEMENTAREA
PRODUC IEI
15.3.1.Reparti ia speciilor în raport cu exploatabilitatea şi participarea în amestec
15.4. EVIDEN E PRIVIND ACCESIBILITATEA FONDULUI
FORESTIER ŞI A POSIBILITĂ II
15.4. 1. Accesibilitatea fondului forestier şi a posibilită ii decenale
de produse principale şi secundare
PRODUSE DIN : Lucrări
Specificări Tăieri de îngrijire T.de T.de Total de îm-
Tăieri de regenerare
Cură iri + rărituri conservare igienă mc pădurire
3 3 3 3 (3+5+6+7)
ha m ha m m m ha
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Sarcina anuală 79.68 10920 170.63 3640 1981 1621 18162 20.55
Sarcină pe deceniu 796.76 109200 1706.28 36403 19814 16214 181631 205.52
(2013-2022) 16.1. Eviden a şi bilan ul aplicării anuale a prevederilor amenajamentului
Realizat în anul I
(2013)
cu privire la exploatări şi împăduriri
Rămas de realizat
în restul de 9 ani
Realizat în anul II
(2014)
Rămas de realizat
în restul de8 ani
Realizat în anul III
(2015)
Rămas de realizat
în restul de 7 ani
Realizat în anul IV
PARTEA A IV – A
(2016)
Rămas de realizat
în restul de 6 ani
Realizat în anul V
(2017) APLICAREA AMENAJAMENTU
Rămas de realizat
în restul de 5 ani
LUI
Realizat în anul VI
(2018)
Rămas de realizat
în restul de 4 ani
Realizat în anul VII
(2019)
Rămas de realizat
în restul de 3 ani
Realizat în anul VIII
(2020)
Rămas de realizat
16. EVIDEN E PRIVIND APLICAREA AMENAJAMENTUL
în restul de 2 ani
Realizat în anul IX
U (2021)
I
Rămas de realizat
în restul de 1an 16.1. Eviden a şi bilan ul aplicării anuale a prevederilor amenaja
Realizat în anul X
(2022)
m Realizat în total entului
pe deceniu cu privire la exploatări şi împăduriri
Rămas de realizat
din sarcina decenală 16.2. Eviden a şi bilan ul aplicării anuale a prevederilor amenaja
m Realizat în plus entului
fa ă de prevederi cu privire la exploatări şi împăduriri
Realizat în minus
fa ă de prevederi 16.EVIDEN E PRIVIND APLICAREA A
MENAJAMENTULUI

SG Baia Sprie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SG Baia Sprie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

REGIA NA IONALĂ A PĂ DURILOR - ROMSILVA

A. OBIECTUL AVIZĂ RII :

Grupa, subgrupa şi categoria func ională Suprafa a

1. Suprafa a fondului forestier

Tere- Terenuri Păduri cu rol de :

actual 792,53 736,36 7,05 49,12 - - - 54,05 689,36 743,41 76FA6MO1PAM2CA15DT

actual 2188,33 2119,95 - 58,27 - 10,11 - 666,52 605,57 2119,95 68FA18MO3GO10PAM1DT

2.3 Evolu ia densită ii arboretelor

4. Zonarea func ional ă

Potrivit prevederilor din normele tehnice existente şi corespunzător obiectivelor

Amenajament Subunit i de gospod rire (ha) Total O.S.

Subunitatea Urgen a Suprafa a Volum total Volum de extras

Posibilitatea anuală de produse principale adoptată de 10920 mc este mai mică cu

Înmlăştinare 2,16 - - - - 2,16 - - -

A22 Terenuri împădurite pe cale naturală sau artificială cu - - - Posibilitatea anuală

B TERENURI AFECTATE GOSPODĂ RII SILVICE - 142,76 * 142,76

516,15 14 855,80 23 250,50 7 754,52 20 560,40 15 810,32 22

Suprafa a -ha- 3743,17 516,15 855,80 250,50 754,52 560,40 514,14 291,66

5 Vârsta medie ani 100 108 57 109 67 29 120 60 42 72 87

Suprafa a -ha- 887,92 49,81 51,19 45,52 79,74 198,46 109,96 353,24

3 Clasa de produc ie medie - II.3 II.5 II.0 II.2 III.0

4 Consisten a medie - 0,75 0,78 0,70 0,70 0,80

5 Vârsta medie ani 107 104 113 113 90

Nr. Indicatorul UM SPECIA

3 Clasa de produc ie medie - II0 III0

4 Consisten a medie - 0,70 0,70 0,70

5 Vârsta medie ani 110 110 110

Clasa de vârstă Total I II III IV V VI VII---›

Suprafa a -ha- 4,52 - - - - - 4,52 -

PARTEA I - MEMORIU TEHNIC

1. SITUA IA TERITORIAL – ADMINISTRATIVĂ

Nr. Unitatea U.P. aferente - ha

2 Maramureş Copalnic Mănăştur Baia Sprie 145,69

3 Maramureş Şişeşti Baia Sprie 1345,18

4 Maramureş Cavnic Baia Sprie 697,46

5 Maramureş Dumbrăvi a Baia Sprie

6 Maramureş Groşi Baia Sprie

7 Maramureş Remetea Chioarului Baia Sprie

8 Maramureş Coaş Baia Sprie

Nr. Coordonatele punctelor(m) Cod aria protejată Nr. Coordonatele punctelor (m) Cod aria

Nr. pct. Coordonatele punctelor (m) Cod arie Coordonatele punctelor (m) Cod arie

Nr. pct. Coordonatele punctelor (m) Cod arie Nr. pct. Coordonatele punctelor (m) Cod arie

Nr. pct. Coordonatele punctelor (m) Cod arie Coordonatele punctelor (m) Cod arie

naturală Valea Cavnicului - borne amenajistice

1.2. Vecin ătă i, limite, hotare

învecinează, pe lângă folosin ele men ionate şi cu suprafe e ale fondului forestier privat (p

1.3. Unită i de produc ie componente

În tabelul următor sunt prezentate cele 4 unită i de produc ie ce compun ocolul s

1.4.1. Administrarea fondului forestier proprietate publică a statului

1.4. Administrarea fondului forestier

1.4.2. Administrarea fondului forestier apar inând altor proprietari

1 Legea 18/1991 24,7 2,7 149,3 201,7 378,4 392,1 - 13,7

2.1.Constituirea ocolului şi a unit ă ilor de produc ie

2.2. Constituirea şi materializarea parcelarului şi subparcelarului

U.P. Anul Parcele Subparcele

2.2.2. Situa ia bornelor

Trapezul Scara Anul Felul Suprafa a pe U.P. – ha -

În amenajamentele unită ilor de produc ie sunt redate planurile utilizate şi parcelele ce

compun suprafa a men ionată în tabelul 2.3.1.1.

2.4. Suprafa a fondului forestier

I 1166,34 1181,10 - 14,76 - 36,13 1156,40 1192,53 - 35,71 2,00

II 792,53 926,70 - 134,17 7,05 34,17 928,00 969,22 33,26 44,03 -

III 2188,33 2671,70 - 483,37 - 58,89 - 58,89 - 31,59 15,5