Planul de Mentinere A Calitatii Aerului În Judetul Bacau

Plan de menținere a calității aerului în județul Bacău
PLAN DE MENŢINERE A CALITĂŢII AERULUI

ÎN JUDEŢUL BACĂU
2017-2022
Consiliul Judeţean Bacău
Preşedinte : Sorin BRAŞOVEANU
1
STRUCTURA Planului de Menţinere a Calităţii Aerului în judeţul Bacău
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1.INFORMAŢII GENERALE
1.1 Denumire pag. 9
Autoritatea responsabilă de elaborarea şi punerea în practică a planului de pag. 9
1.2
menţinere a calităţii aerului pentru judeţul Bacău
1.3 Stadiul planului de menţinere a calităţii aerului pag. 9
1.4 Data adoptării oficiale pag. 9
1.5 Calendarul punerii în aplicare pag. 9
CAPITOLUL 2. LOCALIZAREA ZONEI
2.1 Estimarea zonei şi a populaţiei posibil expusă poluării pag. 10
2.2 Analiza topografică şi climatică pag. 12
2.2.1 Date relevante privind topografia pag. 12
2.2.2 Date climatice pag. 18
2.2.3 Fondul forestier şi spaţiile verzi pag. 23
2.3 Informaţii privind tipul de ţinte care necesită protecţie în zonă pag. 24
2.4 Staţii automate de monitorizare a calităţii aerului pag. 24
CAPITOLUL 3. ANALIZA SITUAŢIEI EXISTENTE
Analiza situaţiei curente cu privire la calitatea aerului - la momentul iniţierii
3.1 pag. 26
planului de menţinere a calităţii aerului
3.1.1 Evaluarea nivelului de fond regional: total, natural şi transfrontier pag. 30
3.1.2 Evaluarea nivelului de fond urban pag. 32
3.1.3 Evaluarea nivelului de fond local pag. 41
Caracterizarea indicatorilor pentru care se elaborează planul de menţinere a
3.2 calităţii aerului şi informaţiile corespunzătoare referitoare la efectele asupra pag. 51
sănătăţii populaţiei sau a vegetaţiei;
3.3 Identificarea principalelor surse de emisie din judeţul Bacău pag. 60
Informaţii privind contribuţia datorată transportului şi dispersiei poluanţilor
3.4 emişi în atmosferă ale căror surse se găsesc în alte zone şi aglomerări sau, după pag. 66
caz, alte regiuni
Analiza datelor meteo privind viteza vântului, precum şi cele referitoare la
calmul atmosferic şi condiţiile de ceaţă, pentru analiza transportului/importului
3.5 de poluanţi din zonele şi aglomerările învecinate, respectiv pentru stabilirea pag. 66
favorizării acumulării noxelor poluanţilor la suprafaţa solului, care ar putea
conduce la concentraţii ridicate de poluanţi ale acestora.
CAPITOLUL 4. Măsuri ce pot fi adoptate în vederea menţinerii calităţii aerului pag. 67
4.1 Indicatori de evaluare a eficienţei măsurilor pag. 70
CAPITOLUL 5. Scenarii pentru menţinerea calităţii aerului pag.73
5.1 Repartizarea surselor de emisie pag. 73
5.2 Tendinţe privind evoluţia calităţii aerului in judeţul Bacău pag. 76
5.3 Niveluri ale concentraţiei/concentraţiilor aşteptate în anul de referinta pag. 77
Scenariul nr 1 pag. 78
Scenariul nr 2 pag. 81
2
Preambul
Ordinul Ministerului Mediului Apelor şi Pădurilor nr. 1206/2015 pentru aprobarea listelor
cu unităţile administrativ – teritoriale întocmite în urma încadrării în regimuri de gestionare a
ariilor din zonele şi aglomerările prevăzute în anexa nr.2 la Legea nr. 104/2011 privind calitatea
aerului înconjurător publicat în M. Of. Nr.682 din 08.09.2015, prevede următoarele:
Art. 2.
Se aprobă lista cu unităţile administrativ-teritoriale întocmită în urma încadrării în regimul de
gestionare II a ariilor din zone şi aglomerări, astfel cum este definit la art. 42 lit. b) din Legea nr.
104/2011, prevăzută în anexa nr. 2;
Art. 3.
Unităţile administrativ-teritoriale prevăzute în anexa nr. 1 elaborează un plan de calitate a aerului
sau, după caz, un plan integrat de calitate a aerului, iar unităţile administrativ- teritoriale
prevăzute în anexa nr. 2 elaborează un plan de menţinere a calităţii aerului.
Art. 4.
Încadrarea în regimul de gestionare I sau II a ariilor din zone şi aglomerări s-a realizat pe baza
rezultatelor obţinute în urma evaluării calităţii aerului la nivel naţional, care a utilizat atât
măsurări în puncte fixe, realizate cu ajutorul staţiilor de măsurare care fac parte din Reţeaua
Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului, aflată în administrarea autorităţii publice centrale
pentru protecţia mediului, cât şi pe baza rezultatelor obţinute din modelarea matematică a
dispersiei poluanţilor emişi în aer.
Judeţul Bacău se regăseşte în Lista cu unităţile administrativ-teritoriale întocmită în urma

încadrării în regimul de gestionare II – Anexa II la OMMAP nr. 1206/2015 şi este necesară
elaborarea Planului de Menţinere a Calităţii Aerului pentru următorii indicatori ( cu excepţia
municipiului Bacău la indicatorul Dioxid de azot şi oxizi de azot)
Aglomerare/ Poluanţi
zona Dioxid de azot Pulberi Benzen Nichel Dioxid Monoxi Plumb Arsen Cad
şi oxizi de azot în (C6H6) (Ni) de Sulf d de (Pb) (As) miu
NO2/NOx suspensie Carbon (Cd)
(PM10 şi (SO2) (CO)
PM2,5 )
Judeţul X x x x x x x x x
Bacău (cu excepţia
municipiului
Bacău)
3
Conform Legii Nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător:
Art.42
b) regim de gestionare II - reprezintă ariile din zonele şi aglomerările în care nivelurile pentru
dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule în suspensie PM_10 şi PM_2.5, plumb,
benzen, monoxid de carbon sunt mai mici decât valorile-limită, prevăzute la lit. B şi poziţia G.5
dinanexa nr. 3, respectiv pentru arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren, particule în suspensie PM_2.5
sunt mai mici decât valorile-ţintă prevăzute la lit. C şi poziţia G.4 din anexa nr. 3.
Planul de Menţinere a Calităţii Aerului se întocmeşte în conformitate cu prevederile HOTĂRÂRII

GUVERNULUI nr. 257 din 15 aprilie 2015 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a
planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acţiune pe termen scurt şi a planurilor de
menţinere a calităţii aerului, astfel:
Art. 37
(1) Planul de menţinere a calităţii aerului trebuie să cuprindă cel puţin următoarele elemente:
a) descrierea modului de identificare a scenariilor/măsurilor, precum şi estimarea efectelor
acestora;
b) analiza topografică şi climatică a arealului pentru care s-a realizat încadrarea în regimul II
de gestionare;
c) analiza situaţiei curente cu privire la calitatea aerului - la momentul iniţierii planului de
menţinere a calităţii aerului;
d) evaluarea nivelului de fond regional total, natural şi transfrontier;
e) evaluarea nivelului de fond urban: total, trafic, industrie, inclusiv producţia de energie
termică şi electrică, agricultură, surse comerciale şi rezidenţiale, echipamente mobile off-road,
transfrontier;
f) evaluarea nivelului de fond local: total, trafic, industrie, inclusiv producţia de energie
termică şi electrică, agricultură, surse comerciale şirezidenţiale, echipamente mobile off-road,
transfrontier;
g) caracterizarea indicatorilor pentru care se elaborează planul de menţinere a calităţii
aerului şi informaţiile corespunzătoare referitoare la efectele asupra sănătăţiipopulaţiei sau, după
caz, a vegetaţiei;
h) identificarea principalelor surse de emisie care ar putea contribui la degradarea calităţii
aerului şi poziţionarea lor pe hartă, inclusiv tipul şi cantitatea totală de poluanţi emişi din sursele
4
respective (tone/an); pot fi utilizate şi datele de monitorizare a operatorilor economici din arealul
încadrat în regimul de gestionare II;
i) informaţii privind contribuţia datorată transportului şi dispersiei poluanţilor emişi în
atmosferă ale căror surse se găsesc în alte zone şi aglomerări sau, după caz, alte regiuni;
j) analiza datelor meteo privind viteza vântului, precum şi cele referitoare la calmul
atmosferic şi condiţiile de ceaţă, pentru analiza transportului/importului de poluanţi din zonele şi
aglomerările învecinate, respectiv pentru stabilirea favorizării acumulării noxelor poluanţilor la
suprafaţa solului, care ar putea conduce la concentraţii ridicate de poluanţi ale acestora;
k) în cazul particular al ozonului, care nu este un poluant principal, ci unul secundar, se iau
în considerare informaţiile legate de sursele de emisie ale substanţelor precursoare ale acestuia şi
condiţiile meteorologice la macroscară.
(2) Planul de menţinere a calităţii aerului va cuprinde identificarea măsurilor de menţinere a
nivelului concentraţiilor de poluanţi în atmosferă cel puţin la nivelul iniţial, eventual de reducere a
emisiilor asociate diferitelor categorii de surse de emisie, inclusiv cuantificarea eficienţei acestora,
dacă este posibil. Pentru fiecare măsură identificată se va evalua impactul acesteia asupra calităţii
aerului, exprimat ca indicator cuantificabil.
(3) Pentru fiecare scenariu luat în considerare în cadrul planului de menţinere a calităţii
aerului şi pentru fiecare poluant avut în vedere se vor prezenta următoarele:
a ) anul de referinţă pentru care este elaborată previziunea şi cu care începe aceasta;
b) repartizarea surselor de emisie;
c) descrierea privind emisiile şi emisiile totale în unitatea spaţială relevantă în anul de
referinţă;
d) niveluri ale concentraţiei/concentraţiilor raportate la valorile-limită şi/sau la valorile-ţintă
în anul de referinţă;
e) descrierea scenariului privind emisiile şi emisiile totale în unitatea spaţială relevantă în
anul de proiecţie;
f) niveluri ale concentraţiei/concentraţiiloraşteptate în anul de proiecţie;
g) niveluri ale concentraţiei/concentraţiilorşi a numărului de depăşiri ale valorii-limită şi/sau
valorii-ţintă în anul de proiecţie, acolo unde este posibil;
h) măsurile identificate, cu precizarea pentru fiecare dintre acestea a denumirii, descrierii,
calendarului de implementare, a scării spaţiale, a costurilor estimate pentru punerea în aplicare şi a
surselor potenţiale de finanţare, a indicatorului/indicatorilor pentru monitorizarea progreselor.
5
Art. 38
Planul de menţinere a calităţii aerului cuprinde scenariile luate în considerare şi măsurile
identificate împreună cu informaţiile de la art. 37 alin. (1)-(3).
Art. 39
(1) Planul de menţinere a calităţii aerului este structurat astfel încât să respecte şi să
cuprindă cel puţin informaţiile menţionate în anexa nr. 10 la lege (Legea nr. 104 din 15 iunie 2011
privind calitatea aerului înconjurător).
(2) Informaţiile incluse în planul de menţinere a calităţii aerului sunt prevăzute în anexa nr. 4.
ANEXA nr. 4: Informaţiile care urmează a fi incluse în planul de menţinere a calităţii aerului:
A. Informaţii generale care urmează a fi furnizate pentru planuri de menţinere a calităţii aerului
a) plan de menţinere a calităţii aerului: denumire;
b) autoritatea responsabilă de elaborarea şi punerea în practică a planurilor de menţinere a
calităţii aerului [denumirea autorităţii responsabile/instituţiei, adresa web (link), numele persoanei
responsabile, adresa poştală, numărul de telefon, e-mail];
c) plan de menţinere a calităţii aerului: stadiu (în pregătire, în curs de adoptare, implementare
etc.);
d) plan de menţinere a calităţii aerului: data adoptării oficiale;
e) plan de menţinere a calităţii aerului: calendarul punerii în aplicare;
f) trimitere la planul de menţinere a calităţii aerului (link web);
g) trimitere la punerea în aplicare (link web).
B. Localizarea zonei/aglomerării
Informaţii generale:
a)zonă/aglomerare (hartă);
b)estimarea zonei şi a populaţiei posibil expusă poluării:
c)date climatice utile;
d)date relevante privind topografia;
e)informaţii privind tipul de ţinte care necesită protecţie în zonă;
f)staţii de măsurare (hartă, coordonate geografice).
C. Analiza situaţiei existente
Se vor menţiona detaliile factorilor responsabili de o posibilă depăşire (de exemplu,
transporturile, inclusiv transportul transfrontalier, formarea de poluanţi secundari în atmosferă).
6
D. Măsurile sau proiectele adoptate în vederea menţinerii calităţii aerului

a) posibile măsuri pentru păstrarea nivelului poluanţilor sub valorile-limită, respectiv sub
valorile-ţintă şi pentru asigurarea celei mai bune calităţi a aerului înconjurător în condiţiile unei
dezvoltări durabile;
b) calendarul aplicării planului de menţinere (măsura, responsabil, termen de realizare,
estimare costuri/surse de finanţare etc.)
Planul reprezintă setul de măsuri care trebuie luate în vederea păstrării nivelul poluanţilor în
atmosferă sub valorile-limită pentru poluanţii: dioxid de azot, oxizi de azot, particule în suspensie
(PM10 şi PM2,5), benzen, nichel, dioxid de sulf, monoxid de carbon, plumb, arsen, cadmiu.
Pentru elaborarea planului, conform prevederilor HG nr. 257 din 15 aprilie 2015 privind
aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acţiune pe
termen scurt şi a planurilor de menţinere a calităţii aerului, s-a constituit comisia tehnică la nivel
judeţean si numită prin Dispoziţia nr. 22/4.02.2016 a Preşedintelui Consiliului Judeţean Bacău, din
care fac parte reprezentanţi ai compartimentelor de specialitate din aparatul propriu precum şi
reprezentanţi ai instituţiilor şi autorităţilor publice locale şi judeţene.
1. Instituţia Prefectului Judeţului Bacău
2. Consiliul Judeţean Bacău – Coordonatorul comisiei
3. Directia Silvica Bacău
4. Directia de Sanatate Publica Bacau
5. Directia Judeteana de Statistică Bacău
6. Serviciul regional de Prognoza a Vremii Bacau
7. Inspectoratul Judetean de Politie Bacău
8. Registrul Auto Roman Reprezentanţa Bacău
9. Primaria municipiului Bacau
10. Primăria municipiului Oneşti
11. Primăria municipiului Moineşti
12. Primăria orasului Comăneşti
13. Primăria oraşului Buhuşi
14. Primăria oraşului Târgu Ocna
15. Primăria orasului Slănic Moldova
16. SC Thermoenergy Group SA Bacău
17. SC Agricola Internaţional SA Bacău
18. SC Rafo SA Oneşti
19. SC Chimcomplex SA Borzeşti
20. Regia Autonomă Aeroportul International ”George Enescu” Bacău
21. SC Aerostar SA Bacau
22. SC Domeniul Public si Privat SA Onesti
Studiul care stă la baza întocmirii Planului de Menţinere a Calităţii Aerului pentru judeţul
Bacău a fost întocmit de către S.C. EVALPROTEH S.R.L.Baia Mare
7
Listă abrevieri
CE – Comisia Europeană
UE – Uniunea Europeană
NOx – oxid de azot
SOx – oxid de sulf
CO2 – dioxid de carbonâ CO – monoxid de carbon
NMVOC – compuşi organic volatili non-metanici
NH3 – amoniac
O3 – ozon
PM10 şi PM2,5 – pulberi în suspensie
C6H6 – benzen
Pb – plumb
Cd – cadmiu
Ni – nichel
As – arsen
Hg – mercur
TSP- total particule in suspensie
SNEGICA – Sistemul Naţional de Evaluare şi Gestionare Integrată a Calităţii Aerului
SNMCA – Sistemul Naţional de Monitorizare a Calităţii Aerului
SNIEPA – Sistemul Naţional de Inventariere a Emisiilor de Poluanţi Atmosferici
OMS – Organizaţia Mondială a Sănătăţii
IPPC – Controlul Integrat al Poluării
INS – Institutul Naţional de Statistică
Definiţii
valoare-limită de emisie (VLE) - nivelul stabilit pe baza cunoştinţelor ştiinţifice, în scopul evitării şi
prevenirii producerii unor evenimente dăunătoare şi reducerii efectelor acestora asupra sănătăţii
umane şi a mediului ca întreg, care se atinge într-o perioadă dată şi care nu trebuie depăşit odată
ce a fost atins.
valoare-ţintă (VT) - nivelul stabilit, în scopul evitării şi prevenirii producerii unor evenimente
dăunătoare şi reducerii efectelor acestora asupra sănătăţii umane şi a mediului ca întreg, care
trebuie să fie atins pe cât posibil într-o anumită perioadă.
nivel critic - nivelul stabilit pe baza cunoştinţelor ştiinţifice, care dacă este depăşit se pot produce
efecte adverse directe asupra anumitor receptori, cum ar fi copaci, plante sau ecosisteme naturale,
dar nu şi asupra oamenilor
obiectiv pe termen lung - nivelul care trebuie să fie atins, pe termen lung, cu excepţia cazurilor în
care acest lucru nu este realizabil prin măsuri proporţionate, cu scopul de a asigura o protecţie
efectivă a sănătăţii umane şi a mediului
prag de informare (PI) - nivelul care, dacă este depăşit, există un risc pentru sănătatea umană la
o expunere de scurtă durată pentru categorii ale populaţiei deosebit de sensibile şi pentru care
este necesară informarea imediată şi adecvată
prag de alertă (PA) - nivelul care, dacă este depăşit, există un risc pentru sănătatea umană la o
expunere de scurtă durată a populaţiei, în general, şi la care trebuie să se acţioneze imediat.
8
CAPITOLUL 1. INFORMAŢII GENERALE
Autoritatea responsabilă de elaborarea şi punerea în practică a planului de

menţinere a calităţii aerului :
CONSILIUL JUDEŢEAN BACĂU - Calea Mărăşeşti nr. 2, cod 600017, Bacău, judeţul
Bacău
Web: www.csjbacau.ro
E-mail: office@csjbacau.ro
Telefon:Centrala 0234-537 200 Fax: 0234-535 012 , cod fiscal: 4455510,
Reprezentat prin: Sorin BRASOVEANU, Preşedinte,
Stadiul Planului de menţinere a calităţii aerului în judeţul Bacău : În curs de

adoptare
Data adoptării oficiale: la data aprobării Planului de menţinere a calităţii aerului în judeţul
Bacău prin Hotărâre a Consiliului Judeţean Bacău
Calendarul punerii în aplicare: 2017 -2022
Planul de menţinere a calităţii aerului în judeţul Bacău , stadiul implementării şi nivelul

îndeplinirii măsurilor pot fi accesate la www.csjbacau.ro/plan de mentinere a calitatii aerului după
aprobarea acestuia prin Hotărâre a Consiliului Judeţean Bacău.
9
CAPITOLUL 2. LOCALIZAREA ZONEI
Respectând criteriile de clasificare impuse de Uniunea Europeană, în scopul evaluării calităţii

aerului,pe teritoriul României au fost stabilite conform prevederilor Anexei nr.2 din Legea
nr.104/2011:
- 13 aglomerări: Bacău, Baia Mare, Braşov, Brăila, Bucureşti, Cluj Napoca, Constanţa,
Craiova, Galaţi, Iaşi, Piteşti, Ploieşti şi Timişoara şi
- 41 zone, identificate la nivel de judeţ.
Pe baza rezultatelor obţinute în urma evaluării la nivel national, s-a realizat încadrarea ariilor
din zone şi aglomerări în regimuri de gestionare I sau II ( asa cum sunt definite la art. 42 din Legea
nr. 104/2011) ; lista cu unităţile administrativ-teritoriale întocmită în urma încadrării în regimuri de
gestionare este aprobată prin Ordinul nr. 1206/2015 al Ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor
Judeţul Bacău se regăseşte in Anexa 2 a acestui ordin şi ca urmare este necesar a fi elaborat un
plan de de menţinere a calităţii aerului pentru următorii poluanţi : pulberi în suspensie (PM10 şi
PM2,5), benzen, dioxid de sulf , monoxid de carbon, plumb, arsen, cadmiu,nichel ,dioxid de azot şi
oxizi de azot (cu excepţia municipiului Bacău care pentru indicatorul dioxid de azot şi oxizi de azot
elaborează Plan de calitate a aerului )
Judeţul Bacău este situat în partea central – estică a României, ocupând o suprafaţă de 6621
km2, ceea ce reprezinta 2,8 % din suprafata Romaniei; el este străbătut de paralela de 46° latitudine
nordică şi meridianul de 26° longitudine estică, şi se învecinează cu următoarele judeţe:
Nord – judeţul Neamţ;
Est - judeţul Vaslui;
Sud - judeţul Vrancea;
Vest - judeţele Covasna şi Harghita.
2.1 Estimarea zonei şi a populaţiei posibil expusă poluării
Teritoriul judeţului Bacău se desfăşoară în bazinul hidrografic al râului Trotuş, pe cursul

inferior al Bistriţei şi pe cel mijlociu al Siretului, de pe culmile Munţilor Trotuş – Oituz în vest,
până pe interfluviile dintre râurile Zeletin, Pereschiv şi Tutova în est.
Judeţul prezintă o mare varietate de peisaje, resurse naturale ale solului şi subsolului şi locuri
prielnice aşezărilor umane.
10
Din punct de vedere administrativ judeţul cuprinde 3 municipii (Bacău, Oneşti, Moineşti), 5 oraşe
(Buhuşi, Comăneşti, Dărmăneşti, Târgu Ocna, Slănic-Moldova) şi un număr de 85 de comune şi
491 de sate.
Fig nr. 2.1 Romania-organizarea administrativ-teritorială
Populatia judetului este de 616.168 locuitori (conform Recensamantului populaţiei şi

locuinţelor din 2011), cu un total de 267.141 locuitori in mediul urban şi 349.027 locuitori în
mediul rural.
Tab. 2.1 Evoluţia populaţiei judeţului Bacău
Judetul Bacau Numărul locuitorilor Locuitori/km2

29 decembrie 1930 375035 56,6
25 ianuarie 1948 414996 62,7
21 februarie 1956 507937 76,7
15 martie 1966 598321 90,4
5 ianuarie 1977 667791 100,9
7 ianuarie 1992 737512 111,4
18 martie 2002 706623 106,7
20 octombrie 2011 616168 93,1
La acelaşi recensământ au fost înregistrate 172,6 mii clădiri, în care se afla 267,8 mii
locuinţe convenţionale, având 712,5 mii camere de locuit.
( Sursa : Institutul Naţional de Statistică - http://statistici.insse.ro/)
11
Fig. 2.2 Unităţile administrativ -teritoriale ale judetului Bacău
Localităţile cel mai dens populate sunt: municipiul Bacău, municipiul Oneşti, municipiul
Moineşti, oraşele Buhuşi, Comăneşti şi Tg. Ocna si comunele: Pârgaresti,Măgura, Hemeiuş,
Gârleni, Tg. Trotuş, Letea Veche, Nicolae Bălcescu, Cleja, Magiresti,Gioseni si Luizi
Calugara;densităţile cele mai scăzute se înregistrează în localităţile: Mănăstirea Caşin, Asau, Izvoru
Berheciului, Agăş, Vultureni, Brusturoasa şi Filipeni.
2.2 Analiza topografică şi climatică

2.2.1 Date relevante privind topografia
Situat în estul ţării, teritoriul judeţului Bacău se desfăşoară în bazinul hidrografic al râului
Trotuş, pe cursul inferior al Bistriţei şi pe cel mijlociu al Siretului, de pe culmile Munţilor Trotuş-
Oituz în vest, până pe interfluviile dintre râurile Zeletin, Pereschiv şi Tutova în est.
12
Fig.2.3
- În nord, limita cu judeţul Neamţ trece prin munţii Tarcău, în apropierea Vârfului Capăta,
Vârfului Grinduşul, satului Valea lui Ion, oraşului Buhuşi, a satelor Hârleşti, Călugăreni şi
Valea Mărului.
- În sud, limita cu judeţul Vrancea începe la izvoarele râului Caşin, continuă în apropierea
Vârfului Zboina Neagră, Dealului Ouşoru, satelor Slobozia, Urecheşti, Prădaiş, Giurgioana
şi Fichiteşti.
- În vest, limita cu judeţele Harghita şi Covasna se înscrie frecvent pe cumpăna apelor dintre
afluenţii Trotuşului şi cei ai Oltului (cu excepţia nord-vestului judeţului), fiind situată în
apropierea Vârfului Capătă, satelor Răchitiş, Făgetul de Sus, Cădăreşti, Coşnea, Vârfului
Soiul, Vârfului Nemira Mare,Vârfului Şandru Mare, Pasului Oituz, Vârfului Dobrii (toate
situate pe teritoriul judeţului Bacău).
- În est, limita cu judeţul Vaslui este situată la limita comunelor Podu Turcului, Glăvăneşti,
Motoşeni, Răchitoasa,Coloneşti, Plopana şi Lipova.
13
Între aceste limite se află o suprafaţă de 6606,15 km2; din acest punct de vedere judeţul
Bacău se încadrează între judeţele mijlocii, ocupând 2,8% din suprafaţa ţării.
Relieful judeţului Bacău este variat şi complex, reprezentat prin munţi de altitudine
mijlocie, dealuri subcarpatice şi coline, fiind mai înalt în vest şi din ce în ce mai coborât spre est.
Altitudinea, dispunerea culmilor şi văilor au determinat nuanţe şi aspecte specifice celorlalte
componente geografico-fizice, peisaje şi un potenţial economic diversificat.
Etajul hipsometric situat până la 1000 m grupează în limitele sale depresiunile şi bazinele
depresionare, culoarele de vale şi plaiurile de culme unde sunt localizate aşezările umane.
Platformele de înălţime sunt acoperite cu fâneţe sau păşuni presărate cu fânării, sălaşe şi stâne.
Energia reliefului care scade treptat de la vest la est, prezenţa pasurilor şi înşeuărilor
favorizând procesul de populare şi concomitent pe cel de umanizare a teritoriului.
Altitudinea reliefului scade de la vest spre est şi cuprinde forme de la culmi montane, la
dealuri subcarpatice şi de podiş.
Relieful montan ocupă treimea vestică a judeţului şi aparţine Subregiunii Carpaţilor Moldo-
Transilvani (grupării Munţilor Trotuşului, subunităţilor Munţilor Tarcău, Goşmanu şi Berzunţi – la
nord de râul Trotuş – Munţilor Ciucului şi Nemirei, până la Valea Oituz, iar între văile Oituzului şi
Caşinului, Munţilor Vrancei); ultima grupă aparţine regiunii geo-morfologice a Carpaţilor de
Curbură.
Atât structura şi litologia, cât şi puternica fragmentare a reliefului au determinat paralelismul
culmilor şi al văilor.
Valea Trotuşului fragmentează masa muntoasă, la nord fiind Munţii Tarcăului, Goşmanu şi
Berzunţ, iar la sud Munţii Ciucului, Nemirei şi Vrancei. Valea Trotuşului şi celelalte văi care
străbat relieful montan prezintă alternanţe de sectoare înguste şi sectoare de lărgire.
Aspectul general este de munţi şi muncei cu altitudini medii de 1100 – 1300m, cu orientare
generală a culmilor pe direcţie NNV–SSE , altitudinea maximă ajungând în Vf. Capăta la 1555 m.
Pe teritoriul judeţului Bacău se desfăşoară partea sudică a Munţilor Tarcău, începând cu
vârful cel mai înalt, Grinduş, 1664 m ; văile sunt adânci şi înguste, prezentând frecvente
strangulări ; nici un râu sau afluent al Tărhăuşului, Agăşului sau Camâncăi nu străbat Culmea
Grinduşului.
La est de valea Camâncăi altitudinea descreşte de la vest la est şi culmile aparţin părţii
sudice a Munţilor Goşmanu .
Între valea Camânca şi Asău se găseşte Culmea Preluca Tâlharului – Aluniş (cu altitudini de
peste1300 m), iar între valea Asăului şi valea Tazlăului Sărat se desfăşoară Culmea Geamănă
14
(altitudine maximă în Vârful Cracul Geamăna, 1441 m). Înşeuările au un caracter transversal. La est
de valea Tazlăului, Munceii Uture au înălţimi de 1065 m în nord, în Vârful Bâtca Rugilor şi 975 m
în Vârful Stogul de Piatră.
Dincolo de şeaua de la Moineşti, relieful montan este reprezentat de Culmea Berzunţ care
din punct de vedere geologic coincide cu fruntea pânzei de Tarcău. Datorită versanţilor puternic
înclinaţi, această culme apare clar exprimată în peisaj. Versantul răsăritean, mai abrupt, este
reprezentat printr-un hoghback.
Pe teritoriul judeţului Bacău, între Valea Trotuşului şi a Uzului se găseşte partea sud-estică a
Munţilor Ciucului. Aceştia sunt puternic fragmentaţi. Spre Valea Trotuşului, din aceşti munţi se
îndreaptă pinteni tentaculari, despărţiţi de văile Sulţa şi Ciobănuş.
Altitudinile cele mai mari sunt în vârful Soiul (1553 m) şi în Vârful Cărunta (1517 m). Între
râurile Uz şi Oituz, în zona de maximă lăsare axială, este situată partea estică a Munţilor
Nemira(Vârful Nemira, 1648 m). Culmea principală are direcţia nord-sud şi corespunde cu axul
unui sinclinal al pânzei de Tarcău; altitudinile depăşesc 1600 m (vârful Şandru Mare, 1639 m).
Spre est, între numeroşii afluenţi de pe dreapta Trotuşului, se desprind culmi largi cu altitudini
cuprinse între 1000 şi 700 m.
Depresiunea Dărmăneşti se întinde între Moineşti şi sudul Dofteanei, având o lungime de
aproximativ 26 km şi o lăţime maximă de 12 km. Spre nord şi spre est depresiunea este
compartimentată de pinteni de gresie dură eocenă care coboară sub 700 m altitudine.
La sud de Valea Oituzului până la Valea Caşinului se desfăşoară extremitatea nord-estică a
Munţilor Vrancei. Culmea principală se află la limita dintre judeţele Covasna, Vrancea şi Bacău,
având altitudinile de 1139 m învârful Dobrii şi 1348 m în Vârful Zboina Neagră. Din această culme
principală continuă, între râul Oituz şi izvoarele Caşinului, se desprinde o culme secundară.
Celelalte culmi sunt scurte (Măgura Caşinului, 1163m).
Valea Trotuşului, în aval de Ghimeş-Făget, se prezintă sub forma unei alternanţe de bazine
depresionare cu sectoare care dobândesc aspect de defileu. În aval de localitatea Straja, valea se
lărgeşte mult, pătrunzând în Depresiunea Dărmăneşti.
Văile care traversează Munţii Tarcăului au în general caracter longitudinal, fiindcă urmăresc liniile
tectonice. Doar Asăul traversează anticlinalul Geamăna-Rotundul.
Afluenţii de pe dreapta Trotuşului au frecvent o direcţie transversală faţă de structura geologică, au
văi adânci, pante accentuate şi o succesiune de lărgiri şi îngustări.
Ulucul depresionar este format din două compartimente: Depresiunea Tazlău şi Depresiunea Caşin-
Oituz–Trotuş. În jurul municipiului Oneşti, depresiunea capătă lărgime maximă iar relieful coboară
în trepte.
15
Depresiunea Tazlău, în amonte, se rezumă la valea terasată a Tazlăului Mare, iar jumătatea
sudică este mai largă. Culmea Pietricica care se întinde de la sud de râul Trebeş până la Gura Văii–
Slobozia, pe aproximativ 35 km lungime, prezintă un relief cu structură curată, accidentat, cu
înălţimi rotunjite şi cu vârfuri conice, reprezintă geomorfologic o unitate complexă.
Partea nordică este mai scundă, menţinându-se la aproximativ 500 m, iar unele înşeuări
coboară sub 400 m; văile sunt adânci, iar piscurile semeţe (Dealul Argintului, 583 m).
Partea centrală, înaltă şi masivă, cu pante repezi şi pe alocuri mai multe culmi paralele, prezintă
chiar aspecte montane (Vârful Capătă, 740 m).
Marginea estică a Culmii Pietricica este puternic înclinată, iar culmea principală se continuă spre
Valea Siretului cu o fâşie de dealuri sculptate cu văi adânci atacate de o accentuată eroziune.
Spre Siret se întinde Piemontul Orbenilor care apare ca o prelungire spre sud a Culmii Pietricica.
SpreValea Trotuşului, Piemontul Orbenilor se termină abrupt.
Depresiunea Oneşti se aseamănă cu un amfiteatru; relieful este reprezentat de interfluvii
largi prin culoare alungite, cu terase medii şi inferioare pe văile OituzuluişiCaşinului. În sud, Dealul
Ouşoru se deosebeşte structural de Culmea Pietricica. Platforma Zăbrăusi închide spre sud şi sud-
est culoarul terasat dintre Pralea şi Căiuţi.
Depresiunea Cracău-Bistriţa ocupă (pe teritoriul judeţului Bacău) un areal restrâns pe
interfluviul îngust Tazlău-Bistriţa şi pe falia pericarpatică ce trece pe la est de Buhuşi. Bistriţa, în
acest sector, are ovale largă şi numeroase terase.
Culoarul Siretului prezintă o asimetrie accentuată:versantul drept are 7-8 terase, iar
versantul stâng este deseori abrupt.
Partea estică a judeţului aparţine sectorului central-vestic al Colinelor Tutovei şi sud-vestului
Podişului Central Moldovenesc.
În ansamblu, relieful este monoton, fiind format dintr-o succesiune de interfluvii paralele a
căror altitudine scade de la nord spre sud.
Între afluenţii Siretului şi cei ai Berheciului se află Culmea Arinoasa şi mica depresiune
Parincea.Culmile situate la est de valea Berheciului sunt din ce în ce mai scurte; cea mai înaltă fiind
între Berheci şi Zeletin unde în Dealul Doroşanu se ating 564 m. Odată cu altitudinile se reduce
frecvenţa şi intensitatea proceselor de versant.
Eroziunea torenţială se manifestă cu putere, relieful se degradează, văile sunt „îmbătrânite
prematur” iar relieful este puternic fragmentat.
16
Reteaua hidrografica
Reteaua hidrografica este bine dezvoltata, fiind reprezentată de râurile Siret, Bistrita, Trotuş şi
afluenţii acestora.
Fig 2.4 Reţeaua hidrografică a judeţului Bacău
Râul Siret străbate judeţul Bacău de la nord (în dreptul localităţii Lereşti) la sud (în dreptul
localităţii Costişa) şi constituie colectorul principal al reţelei hidrografice ce se desfăşoară pe o
lungime de 125 km. Râul Siret are ca principali afluenţi râurile Trotuş şi Bistriţa.
Râul Trotuş are o lungime totală de 158 km, din care 118 km, în judeţul Bacău, între
localităţile Făgetu de Sus şi Slobozia, având un bazin cu o suprafaţă de 4.440 kmp, (90 % în judeţul
Bacău). Principalii săi afluenţi sunt:
 pe stânga: Asăul şi Tazlăul, ambele cu izvoarele în munţii Goşmanu - jud. Neamţ;
 pe dreapta: Sulta, Ciobănuş, Uz, Dofteana, Slănic (cu 16 izvoare minerale pe cursul
superior unde s-a dezvoltat staţiunea Slănic Moldova), Oituz, Caşin, Bogdana, Căiuţi şi
Bâlca (care datorită debitului mic şi a rocilor permeabile seacă destul de frecvent).
Râul Bistriţa străbate judeţul Bacău de la Nord (în aval de Buhuşi) la sud pe o lungime de
cca. 42 km, intrând pe o veche albie a Siretului (în aval de Bacău).
Râurile: Tutova (cca. 15 km), Pereschivul (cca.25 km), Zeletinul (cca. 68 km), Berheciul
(cca.66 km), Răcătăul (cca. 29 km), Soci, Mora, sunt principali afluenţi ai Siretului în partea de
nord - est.
17
Regimurile de alimentare ale râurilor se modifică treptat în funcţie de relief. Debitul mediu
multianual specific variază pe teritoriul judeţului Bacău între 10 l/s în regiunea montană şi 2l/s.kmp
în zona colinară.
Lacurile din judeţul Bacău au luat naştere ca urmare a amenajărilor făcute pe râurile:
 Bistriţa: Lilieci, Bacău I, Bacău II
 Siret : Galbeni, Răcăciuni,Bereşti;
 Tazlău: Belci ( actualmente avariat);
 Uz: Poiana Uzului .
Singurul lac natural este Lacul Bălătău , situat pe Izvorul Negru, afluent al Uzului, care a
luat naştere printr-o alunecare de teren în anul 1883.
2.2.2 Date climatice

Climatul judeţului Bacău reprezintă o tranziţie gradată de la nuanţele moderate (în vest) la
cele continentale (în est).
Altitudinea, expoziţia şi orientarea culmilor montane şi deluroase şi fragmentarea reliefului
se constituie în factori generatori de topoclimate.
Dispunerea altitudinală în trepte cu largă deschidere spre est a condiţionat în mare măsură
caracteristicile climatelor judeţului Bacău. Influenţele continentale sunt moderate de masele de aer
din vestul şi nord-vestul Europei care ajung pe teritoriul judeţului prin înşeuările carpatice şi
sporesc cantitatea de precipitaţii.
Dintre factorii dinamici climatogeni apar mai evident marile sisteme barice: iarna se resimte
influenta maselor de aer arctic (anticiclonul siberian), iar vara acţionează masele de aer umed
(anticiclonul Azorelor) şi masele de aer cald de tip mediteraneean (în zonele extracarpatice).
Climatul montan tipic este rece, cu ierni lungi şi strat de zăpadă care se menţine până la 200
zile (pe cele mai mari înălţimi în Culmea Grinduşului şi Munţii Nemira).
Precipitaţiile sunt bogate, scurgerea lor fiind destul de rapidă şi diferenţiată după gradul de
acoperire cu vegetaţie.
Climatul depresiunilor intramontane şi cel al culoarelor de vale intramontană este umed şi
rece, cu ceaţă şi vânturi deseori puternice; sunt frecvente inversiunile de temperatură.
Climatul subcarpatic suferă influenţe montane, în sectoarele înalte fiind rece şi umed, dar
apar şi efectele foehnului. Climatul este totuşi mai uscat şi mai cald. Cea mai mare parte a
precipitaţiilor se scurge pe versanţi. Iernile sunt geroase, dar mai scurte, verile calde sunt urmate de
toamne lungi, dinamica atmosferei este mai moderată, cu vânturi dominante din nord-vest şi vest.
18
Climatul Văii Siretului, Văii Bistriţei la sud de Buhuşi şi a Trotuşului inferior este deosebit
de cel al Subcarpaţilorşi al Colinelor Tutovei.
Pătrunderea aerului continental rece din nord-est şi est în timpul iernii determină abateri de
la media anuală de -4,1°C, iar vara, prin pătrunderea aerului continental cald din est şi mai ales din
sud, temperatura medie a lunii iulie, în ultimii ani se apropie de 23°C, variaţiile extreme fiind destul
de mari.
Predomină vânturile de nord, curenţii descendenţi de pe versanţi. Ca urmare a evaporării
apei din râuri, lacuri şi bălţi, umiditatea atmosferică este accentuată.
Climatul Colinelor Tutovei şi a sud-vestului Podişului Central Moldovenesc se
caracterizează prin ierni aspre cu viscole puternice, veri călduroase şi uneori secetoase ca urmare a
pătrunderii cu uşurinţă iarna şi vara a maselor de aer din sectorul nordic, estic, nord-vestic şi nord-
estic; amplitudinea termică absolută are valori mari, cantitatea de precipitaţii este mai redusă, fapt
ce imprimă climatului un caracter continental de nuanţă excesivă.
Radiaţia solară globală atinge valori de 117,5 kcal/cm2 la Sascut şi Podu Turcului, de 115-
117,5kcal/cm2 în toată zona subcarpatică, de 117,5-120 kcal/cm2 pe Valea Siretului şi în zona de
podiş, iar în zona montană este delimitată de izohela anuală de 110 kcal/cm2.
Durata medie anuală de strălucire a soarelui oscilează pentru zona de podişşi subcarpatică în jur de
2000 ore, iar în zona montană sub 1800 ore.
Nebulozitatea medie anuală este mai mare de 6,0 (zecimi) în zona montană şi sub 5,5 în
celelalte zone.
Industrializarea, transporturile, aşezările urbane şi inversiunile termice de pe văile principale
şi din depresiuni determină creşterea nebulozităţii, frecvenţa zilelor cu ceaţă. Maximul de
nebulozitate (6,4) se înregistrează în luna decembrie, iar minimul (3,7) în luna august.
Precipitaţiile atmosferice medii anuale depăşesc 1200 mm pe Culmea Grinduşului, între
1000-1200 mm pe culmile montane din vest (care depăşesc altitudinea de 1000 m) şi între 800-1000
mm în zona muntoasă de peste 750 m.
Pe Valea Trotuşului şi a afluenţilor săi din zona montană cad 700-800 mm ; aceeaşi cantitate
se înregistrează şi în partea centrală a Culmii Pietricica şi în nord-estul judeţului.
Cantităţile cele mai mici, circa 500 mm se înregistrează pe Valea Siretului, Berheciului, Zeletinului
şipe cursul inferior al Trotuşului.
19
Tab. 2.2 Cantităţile ( l/m2) de precipitatii lunare si anuale înregistrate la statiile

meteorologice Bacău şi Tg Ocna 1961-2010
Staţie I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII An

Bacau 22,8 22,9 28,8 51,4 68,5 83,0 89,3 58,2 51,5 35,2 31,1 26,9 569,5
Tg Ocna 22,3 19,8 27,3 50,2 71,6 89,1 93,9 69,4 47,7 33,2 26,7 24,1 575,5
Fig. 2.5 Harta precipitaţiilor medii anuale in judeţul Bacău
În semestrul rece al anului în zona de deal şi de podiş cad între 175-225 mm precipitaţii, iar
în cel cald între 350-400 mm, această cantitate favorizând dezvoltarea vegetaţiei; repartiţia
precipitaţiilor în sezonul cald nu este uniformă, ele având un caracter torenţial.
Frecvenţa şi viteza medie anuală a vântului arată o predominare accentuată a acestuia din
nord şinord-vest, precum şi dinspre sud şi sud-est.
La staţia meteorologică Bacău, vântul de nord are o frecvenţăde 20%, cel de nord-vest de
12%, cel de sud de 19%, iar calmul atmosferic de 37%; frecvenţa cea mai mică o are vântul de est;
vitezele cele mai mari le au vânturile de nord, sud, nord-vest şi de sud-est.
20
La staţia meteorologică Târgu Ocna, frecvenţa cea mai mare o are vântul de vest (30%),
nord-vest(12%) şi de nord (10%), iar vitezele cele mai mici, vântul de nord şi nord-vest, vest şi de
sud-vest;frecvenţa mai mare a vântului de vest se datorează largii înşeuări a sectorului Oituzului.
Iarna,vântul de vest este amplificat de vântul derivat din direcţia nord-est care izbindu-se de Munţii
Nemira se scurge pe văile Oituzului, Slănicului şi Doftanei.
Deşi situată în apropierea limitei sudice (cu judeţul Vrancea), staţia meteorologică de la
Adjud evidenţiază o frecvenţă mai mare a vântului de nord, canalizat pe Culoarul Siretului (28%),
apoi a celui desud (19%) şi a celui de nord-vest (16%);
Vântul de nord-vest este schimbător ca temperatură şi umiditate;el prevesteşte schimbări de
vreme. Vântul de nord şi cel de nord-est contribuie la scăderea temperaturii; crivăţul (vânt de nord
şi de nord-est) aduce zăpezi, produce troieniri şi se resimte pe intreg teritoriul judeţului.
Începând cu luna aprilie se resimt vânturile din direcţia sud şi sud-est care aduc precipitaţii.
Vântul de sud-vest este prevestitor de secetă. Brizele din zona montană influenţează temperatura
aerului şi produc împrospătarea acestuia în depresiuni.
Dintre fenomenele climatice periodice prezintă interes ceaţa şi bruma.
Ceaţa se produce de regulă în anotimpul rece, cu valori maxime în decembrie şi ianuarie în zona
subcarpatică şi în depresiunile intramontane; în lunile de toamnă, ceaţa este un fenomen frecvent
pevăile râurilor, reducând gradul de luminozitate; pâcla este frecventă pe Valea Siretului şi
contribuie la amplificarea ceţii urbane.
Prima brumă se înregistrează de regulă în ultima decadă a lunii septembrie, iar primăvara,
ultima zicu brumă, în zonele extracarpatice, se semnalează în prima decadă a lunii mai.
Temperatura variază în raport cu altitudinea, fiind cuprinsă între 2°C pe înălţimile din
nord-vestul judeţului (Culmea Grinduşului, Munţii Nemira), de 8-9°C în zona subcarpatică şi de
podiş şi de peste 9°C pe Valea Siretului, Trotuşului (în aval de Târgu Ocna), Zeletinului (în aval de
Podu Turcului).
Tab.2.3 Temperatura medie anuală (oC) inregistrată la staţiile meteorologice Bacău şi

Tg Ocna 1961-2010
Staţia I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII An
Bacău -3,1 -1,3 3,1 9,8 15,5 19,0 20,6 19,8 15,2 9,6 3,9 -1,1 9,3
Tg Ocna -2,0 -0,5 3,7 10,0 15,4 18,8 20,4 19,6 15,2 9,9 4,4 -0,3 9,5
21
Fig. 2.6 Harta temperaturilor medii anuale in judeţul Bacău
În luna ianuarie, Valea Siretului, precum şi înălţimile din vestul judeţului sunt delimitate de
izoterma de -4°C, în rest temperaturile fiind mai ridicate. În luna iulie, principalele văi sunt
delimitate de izotermade 15°C.
Temperaturile pozitive extreme absolute au fost înregistrate la Târgu Ocna (40,8°C la 5 iulie
1916),Bacău (38,8°C la 17 august 1952), Oneşti (37,8°C la 21 august 1952), Brusturoasa (37,2°C la
20 august1948) şi Slănic Moldova (36,5°C la 10 august 1945). Cea mai scăzută temperatură s-a
înregistrat la Bacău(-32,5°C la 20 februarie 1954); la aceeaşi dată temperatura era la Oneşti de -
7,0°C şi la Comăneşti de -26,5°C. La Târgu Ocna s-au înregistrat -29,6°C la 25 ianuarie 1942.
2.2.3 Fondul forestier şi spaţiile verzi
Fondul forestier reprezinta totalitatea suprafeţelor pădurilor, a terenurilor destinate

impăduririi, a celor care servesc nevoilor de cultură, producţie sau administraţie silvică, a iazurilor,
a albiilor pâraielor, a altor terenuri cu destinaţie forestieră, inclusiv cele neproductive, cuprinse in
amenajamente silvice, indiferent de forma de proprietate.
22
La nivelul judeţului Bacău, in anul 2014, suprafaţa fondului forestier era de 272,2 mii hectare din
care:
Păduri - 265,1 mii ha
- răşinoase- 89,9 mii ha
- foioase – 175,2 mii ha
Alte terenuri – 5,1 mii ha
Fig. 2.7 Fondul forestier al judetului Bacau in anul 2014
Paduri rasinoase Paduri foiase Alte terenuri
In acelaşi an, in judet erau 745,5 hectare de spaţii verzi, repartizate pe municipii şi oraşe
astfel:
- Bacău – 376 ha
- Moineşti – 71 ha
- Oneşti – 112,52 ha
- Buhuşi – 52 ha
- Comăneşti – 49 ha
- Dărmăneşti – 25 ha
- Slănic Moldova – 9 ha
- Tg Ocna – 42 ha
Sursa : Institutul Naţional de Statistică - http://statistici.insse.ro/
23
2.3 Informaţii privind tipul de ţinte care necesită protecţie în zonă
Scopul măsurilor de menţinere a calităţii aerului este acela de a proteja sănătatea populaţiei
faţă de efectele nocive,directe şi indirecte ale unor substanţe poluante emise în atmosferă din
diverse surse.
Zonele cele mai sensibile sunt acelea în care densitatea locuitorilor este crescută şi implicit
numărul surselor de emisie este mai mare.
De asemenea, zone sensibile sunt şi ariile din vecinătatea unor surse cu potenţial ridicat de
emisie cum ar fi: obiective industriale, agro-industriale, de gestionare a deşeurilor, staţii de epurare
a apelor uzate, căi de trafic intens, situri contaminate.
2.4 Staţii automate de monitorizare a calităţii aerului

Calitatea aerului în judeţul Bacău este monitorizată prin 3 staţii automate, doua staţii de fond
industrial şi o staţie de fond urban
Fig. 2.8 Repartizarea staţiilor automate de monitorizare a calităţii aerului in judeţul Bacău
Legenda
BC-1: Str. Războieni, Bacău
BC-2: Str. Izvoare, nr.1bis, Bacău
BC-3: Str. Cauciucului, nr.1, Oneşti
24
Staţia Bacău 1, staţie de tip urban este amplasată în municipiul Bacău – parc Prefectură.
Acest tip de staţie:
- evaluează influenţa activităţii umane din zona centrală a municipiului asupra calităţii
aerului;
- raza ariei de reprezentativitate este de 1-5 km;
- poluanţii monitorizaţi sunt dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx/NO/NO2), monoxid
de carbon (CO), ozon (O3), amoniac, benzen, pulberi în suspensie (PM 2.5) şi parametrii meteo
(direcţia şi viteza vântului, presiune, temperatură, radiaţia solară, umiditate relativă, precipitaţii);
- coordonate geografice : X=46° 33' 12,52" N X= 26° 54' 38,52" E
- altitudinea : 161.273 m
Staţia Bacău 2, staţie de tip industrial, este amplasată în municipiul Bacău – cartier Izvoare.
Staţia de monitorizare a calităţii aerului BC2

Aceasta staţie:
- evaluează influenţa activităţii industriale dezvoltate în partea de E-SE a municipiului
asupra calităţii aerului;
- raza ariei de reprezentativitate este de 100 m – 1km;
- poluanţii monitorizaţi sunt: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx/NO/NO2), amoniac
(NH3), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), pulberi în suspensie (PM10), plumb, cadmiu, nichel şi
25
parametrii meteo (direcţia şi viteza vântului, presiune, temperatură, radiaţia solară, umiditate
relativă, precipitaţii);
- coordonate geografice : X=46° 33' 21,36" N X= 26° 55' 37,31" E
- altitudinea : 160,065 m
Staţia Bacău 3, staţie de tip industrial, este amplasată în municipiul Oneşti – cartier TCR-
strada Cauciucului
Aceasta staţie
- evaluează influenţa activităţii industriale dezvoltate în partea de E-NE a municipiului
Oneşti, asupra calităţii aerului;
- raza ariei de reprezentativitate este de 100 m – 1km;
- poluanţii monitorizaţi sunt: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx/NO/NO2), hidrogen
sulfurat (H2S), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), benzen, pulberi în suspensie (PM10) şi
parametrii meteo (direcţia şi viteza vântului, presiune, temperatură, radiaţia solară, umiditate
relativă, precipitaţii)
- coordonate geografice :X=46o 15' 24,94'' N ; Y=26º 47' 35,15''E
- altitudinea : 201,128 m
CAPITOLUL 3. ANALIZA SITUAŢIEI EXISTENTE
3.1Analiza situaţiei curente cu privire la calitatea aerului

Legislaţia naţională stabileşte cadrul legal pentru evaluarea şi gestionarea calităţii aerului
prin Legea 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător, Hotărârea nr. 257 din
2015 privind Metodologia de elaborare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acţiune
pe termen scurt şi a planurilor de menţinere a calităţii aerului şi Ordinul Ministerului Mediului,
Apelor şi Pădurilor nr. 1206/2015 privind aprobarea listelor cu unităţile administrativ-teritoriale
întocmite în urma încadrării în regimuri de gestionare a ariilor din zonele şi aglomerările
prevăzute în anexa nr. 2 la Legea 104/2011.
În acest scop, pe întreg teritoriul ţării se stabilesc aglomerări, zone de evaluare a calităţii
aerului înconjurător şi zone de gestionare a calităţii aerului înconjurător
Clasificarea şi delimitarea ariilor din zone şi aglomerări în regimuri de evaluare şi în
regimuri de gestionare a calităţii aerului înconjurător se face conform Art. 4 alin. (3) lit. b) al Legii
104/2011 de către Sistemul National de Evaluare şi Gestionare Integrată a Calităţii Aerului.
26
Evaluarea calităţii aerului înconjurător se realizează prin măsurători directe în statiile

automate de monitorizare şi cu ajutorul inventarelor de emisii efectuate în conformitate cu
prevederile Ordinului ministrului mediului şi pădurilor nr. 3.299/2012 pentru aprobarea
metodologiei de realizare şi raportare a inventarelor privind emisiile de poluanţi în atmosferă;
aceste inventare cuprind datele colectate la nivel local în scopul evaluării calităţii aerului prin
modelarea dispersiei poluanţilor în aer şi stau la baza elaborării de studii privind dispersia
poluanţilor în atmosferă, inclusiv cele care fac parte din documentaţiile necesare obţinerii
actelor de reglementare în domeniul protecţiei mediului.
Pe baza rezultatelor obţinute în urma evaluării la nivel national, s-a realizat încadrarea
ariilor din zone şi aglomerări în regimuri de gestionare I sau II ( asa cum sunt definite la art. 42 din
Legea nr. 104/2011) ;
a) regim de gestionare I - reprezintă ariile din zonele şi aglomerările în care nivelurile pentru
dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule în suspensie PM10şi PM2,5 , plumb, benzen,
monoxid de carbon sunt mai mari sau egale cu valorile-limită plus marja de toleranţă, acolo unde
este aplicabilă, prevăzute la lit. B şi poziţia G.5 din anexa nr. 3, respectiv pentru arsen, cadmiu,
nichel, benzo(a)piren, particule în· suspensie PM2,5 sunt mai mari decât valorile-ţintă prevăzute la
lit. C şi poziţia G.4 din anexa nr. 3;
b) regim de gestionare II - reprezintă ariile din zonele şi aglomerările în care nivelurile pentru
dioxid de sulf, dioxid de azot, oxizi de azot, particule în suspensie PM10şi PM2,5, plumb, benzen,
monoxid de carbon sunt mai mici decât valorile-limită, prevăzute la lit. B şi poziţia G.5 din anexa
nr. 3, respectiv pentru arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren, particule în suspensie PM2,5 sunt mai
mici decât valorile-ţintă prevăzute la lit. C şi poziţia G.4 din anexa nr. 3.
Llista cu unităţile administrativ-teritoriale întocmită în urma încadrării în regimuri de gestionare
este aprobată prin Ordinul nr. 1206/2015 al Ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor
Ţinând cont de faptul că judeţul Bacău se regăseşte în Lista cu unităţile administrativ-
teritoriale întocmită în urma încadrării în regimul de gestionare II–Anexa II la Ordinul
Ministrului Mediului,Apelor şi Pădurilor nr. 1206/2015 rezultă că : nivelurile pentru dioxid de
sulf, dioxid de azot, oxizi de azot ( la nivelul judeţului Bacău), particule în suspensie PM 10 şi
PM2,5, plumb, benzen, monoxid de carbon sunt mai mici decât valorile-limită, prevăzute la lit. B
şi poziţia G.5 din anexa nr. 3, respectiv pentru arsen, cadmiu, nichel, benzo(a)piren, particule în
suspensie PM2,5 sunt mai mici decât valorile ţintă prevăzute la lit. C şi poziţia G.4 din anexa nr.
3.”
27
În judeţul Bacău s-au derulat activităţi de monitorizare a calităţii aerului sistematic în zona
municipiilor Bacău şi Oneşti.
Concentrarea monitorizării asupra celor două municipii s-a datorat prezenţei unor agenţi
economici care prin specificul activităţii lor reprezentau surse semnificative de emisii de poluanţi în
atmosferă şi anume:
- În municipiul Bacău: activităţii industriei chimice, energetice şi alimentare: S.C. Amurco
S.R.L, S.C. CET S.A ,SC Aerostar SA, S.C. Agricola Internaţional Bacău;.
- În municipiul Oneşti: CAROM S.A. ONEŞTI, RAFO S.A. ONEŞTI şi CHIMCOMPLEX
S.A. BORZEŞTI unităţi industriale provenite din divizarea în 1990 a Combinatului Petrochimic
Borzeşti.
O parte din aceşti operatori si-au incetat activitatea dar pe amplasamentele respective se
dezvoltă alte activităţi de producţie care pot reprezenta surse de emisie atmosferică; ca urmare a
acestei conjuncturi structura surselor care conduc la modificări ale calităţii aerului s-a schimbat ca
pondere şi se datorează prezenţei altor tipuri de compuşi proveniţi în proporţie mai mare din
emisiile aferente arderilor de combustibili din zonelor rezidenţiale (preparare apă caldă şi încălzire )
şi aferente încălzirii necentralizate a spaţiilor agenţilor economici, emisiile autovehiculelor aflate în
trafic, emisiile provenite de la lucrările de construcţii, activităţile agro – zootehnice şi punctual
datorită unor surse tehnologice de la obiective industriale sau unităţi de prestări de servicii.
Această dinamică nu duce la o creştere a cantităţii totale de emisii ci poate avea efect asupra
concetraţiilor în anumite zone ţinând cont de amplasarea spaţială a acestor surse.
O caracteristica comuna a celor doua zone monitorizate (Bacău si Oneşti) o reprezintă
calmul atmosferic, cu direcţii predominante ale vântului pe culoarele celor doua râuri Bistriţa si
Trotuş, condiţii ce nu favorizează o buna dispersie a emisiilor de poluanţi, determinând astfel
apariţia – pe scurt timp – a episoadelor de poluare.
În intervalul de timp analizat, principalele surse de emisii pentru oxizii de sulf la nivelul
judeţului Bacău au fost activităţile inventariate la sectorul „Producţia de energie electrică şi
termică” şi „ Încălzire rezidenţială şi prepararea hranei „iar pentru oxizii de azot principalele
surse de emisii au fost activităţile din sectoarele „Transport rutier„ , „Incălzire rezidenţială şi
prepararea hranei„ şi „Producerea energiei electrice şi termice„
Evoluţia emisiilor de pulberi, are un aspect fluctuant, fără a descrie un trend clar; la nivelul
judeţului Bacău, ponderea principală o deţin emisiile provenite din activităţile de „Incălzire
rezidenţială şi prepararea hranei„ Transport rutier şi„Asfaltări de drumuri„
28
În judeţul Bacău a fost implementat Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor Solide;

in cadrul acestui proiect au fost construite celula nr. 2 a depozitului ecologic şi două staţii de
transfer la Bereşti-Tazlău şi Găiceana, complexul de deseuri Oneşti şi au fost închise şi ecologizate
vechile depozite de deşeuri neconforme de la Oneşti, Moineşti, Comăneşti, Tg. Ocna, Buhuşi şi
Dărmăneşti; prin implementarea acestui proiect au fost limitate la nivel local emisiile în
atmosferă de particule solide şi gaze cu efect de seră.
În judeţ se execută lucrări de investiţii la reţelele de apă şi canalizare, reabilitare şi
modernizare a drumurilor, lucrări care implică prezenţa maşinilor şi utilajelor pe străzile în lucru şi
care obligă la scăderea vitezei în trafic generându-se astfel o cantitate sporită de noxe de la
funcţionarea motoarelor şi pulberi cauzate de lucrările propriu-zise şi de rularea autovehiculelor pe
căi rutiere fără îmbrăcăminte asfaltică.
Traficul greu se derulează parţial pe centuri ocolitoare; pentru municipiul Bacău , varianta
de ocolire este în etapa de construire, aceasta urmând să asigure legătura între DN 2 şi DN 11
precum şi cea dintre DN 2 şi DN 15; in cadrul acestui proiect vor fi executaţi 30,7 km de drum pe
reţeaua centrală TEN-T realizându-se astfel:
- descongestionarea traficului in municipiul Bacau;
- fluidizarea traficului din zonă şi reducerea emisiilor în atmosferă;
- reducerea timpului de traversare a zonei urbane Bacau pe directia sud-nord de la
aproximativ 32 minute la aproximativ 17 minute;
- reducerea costurilor de exploatare ale vehiculelor care tranzitează municipiul Bacau,
cu aproximativ 5% pe perioada de operare 2017-2038;
Sursa: Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România -
http://www.cnadnr.ro/ro/proiecte/proiecte-finantate-prin-instrumente-structurale
În baza rezultatelor evaluării calităţii aerului prin modelarea dispersiei poluantilor în

atmosfera şi a datelor provenite din inregistrarile de pe staţiile automate de monitorizare , au fost
întocmite planuri de calitate a aerului pentru particule PM10 la nivelul municipiului Oneşti şi a
arealului Bacău-Letea Veche; măsurile luate de autorităţile locale şi operatorii economici implicati
in episoadele de poluare au condus la îmbunătăţirea calităţii aerului şi scăderea mediei concentraţiei
anuale la indicatorul PM 10, a valorii maxime înregistrate şi a numărului de depăşiri anuale ale
acestuia.
Există în continuare zone industriale ,unde, chiar dacă activitatea productivă a fost sistată, se
impun lucrări de ecologizare pentru a împiedica răspândirea particulelor în suspensie şi a celor cu
conţinut de metale grele.
29
Reţeaua de distribuţie a gazului metan este bine dezvoltată în judeţ, conform Planului de
analiză şi acoperire a ricurilor de pe teritoriul judeţului Bacău, un număr de 54 localităţi fiind
racordate la reţeaua naţională ( Anexa nr.4)
3.1.1 Evaluarea nivelului de fond regional total, natural şi transfrontier

Calitatea aerului în Regiunea Nord-Est ( judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi
Vaslui ) este monitorizată cu ajutorul a 19 staţii automate:
 8 staţii de fond urban;
 o statie de fond suburban;
 6 staţii industriale pentru evaluarea aportului emisiilor din surse industriale;
 2 staţii de trafic pentru evaluarea aportului emisiilor din trafic;
 o staţie de fond rural;
 o statie EMEP ( măsoară calitatea aerului în context transfrontier şi este situată la
Poiana Stampei în judeţul Suceava)
Rezultatele monitorizării se regăsesc pe site-ul www.calitateaer.ro unde se afişează indicii de calitate
şi valorile măsurate, actualizate orar, aflate în curs de validare şi certificare; în situaţiile în care se
constată depăsiri ale valorilor indicatorilor măsuraţi sunt luate măsuri în conformitate prevederile
Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător.
In judetele limitrofe Bacăului ( Neamt, Iasi, Vaslui ,Vrancea, Harghita şi Covasna) sunt
autorizate un număr de 48 instalaţii aflate sub incidenţa legislaţiei privind emisiile industriale şi
care constituie surse staţionare de emisie la nivel regional; ele pot influienţa calitatea aerului cu
conditia ca intensitatea şi inaltimea sursei să permită transportul poluanţilor pe distanţe lungi; având
în vedere că în zonele limitrofe judeţului nu sunt semnalate astfel de surse,se poate concluziona că
numai poluările accidentale generate de situaţii de urgenţă pot afecta calitatea aerului , însă efectele
pot fi cantonate doar pe arii restrânse.
Infrastructura de transport rutier în Regiunea Nord-Est este asigurată de 14533 km de

drumuri, din care, modernizate 4923 km.
La nivel regional, ponderea drumurilor modernizate este de 30% fiind apropiată de cea
naţională. Pe categorii de drumuri, ponderea este de 90% la drumurile naţionale şi de numai 16% la
drumurile judeţene şi comunale; ultimul procent menţionat urmează să crească în perioada
următoare ca urmare a finalizării proiectelor ce vizează reabilitarea/modernizarea drumurilor
judeţene/străzilor orăşeneşti, proiecte ce vor avea ca efect şi reducerea semnificativă a emisiilor
atmosferice cauzate de transportul rutier.
30
Sursele mobile la nivel regional la data de 31.12.2014 erau reprezentate de:

- 5631 autobuze şi microbuze
- 578730 autoturisme
- 100885 autovehicule pentru transport marfă
- 90179 motociclete si mopede
- 3074 vehicule rutiere pentru scopuri speciale
- Sursa : Institutul Naţional de Statistică - http://statistici.insse.ro/
Transportul feroviar este asigurat printr-o reţea de 1621 km, densitatea liniilor de
exploatare fiind de 43,9km/1000 km2, sub media naţională de 45,2km/1000 km2, conform datelor
furnizate de Institutul national de Statistică.
In perioada analizată, transportul feroviar de pasageri a scăzut în mod constant datorită
alternativelor oferite de firmele de transport rutier, care sunt mai competitive sub aspectul tarifelor
parcticate cât şi al timpului de transport.
Din prisma traficului de mărfuri pe reţeaua feroviară, aceasta a fost mijlocul principal de
transport pentru produse rafinate din petrol, produse chimice şi fibre manufacturate, produse din
cauciuc şi mase plastice.
Sursa : Planul de Dezvoltare Regională Nord-Est 2014-2020 - http://www.adrnordest.ro/
Sursele de suprafaţă sunt importante în special pentru emisiile de particule PM10 şi oxid de
carbon, fiind reprezentate de arderile în mediul rezidenţial dar şi de drumurile în
construcţie/modernizare, depozitele de deşeuri.
Conform datelor statistice la 1 ianuarie 2015, Regiunea Nord-Est avea o populaţie stabilă de
3269598 locuitori, din care 1360077 in mediul urban şi 1909521 în mediul rural.
Energia termică pentru încălzirea populaţiei şi prepararea hranei era distribuită în mod
centralizat doar în 16 localităţi urbane; în restul localităţilor populaţia utilizează pentru încălzirea cu
centrale temice individuale sau sobe.
Pănă la finalizarea perioadei actuale de programare vor fi implementate proiectele majore
finanţate din Fondul de Coeziune ce vizează modernizarea/reabilitarea sistemelor de termoficare
municipale in vederea coformării la standardele de mediu privind reducerea emisiilor în municipiile
Iaşi, Bacău şi Botoşani.
La nivel comunitar noile orientări strategice aferente perioadei de programare 2014-2020
pun un accent deosebit pe creşterea eficienţei energetice; astfel,unul dintre cele 11 obiective
tematice aferente Strategiei Europa 2020 este dedicat sprijinirii tranziţiei către o economie cu
emisii scăzute de carbon iar printre principalele intervenţii sunt prevăzute creşterea eficienţei
energetice a locuinţelor şi clădirilor publice, folosirea instalaţiilor de încălzire şi răcire bazate pe
31
energie din resurse regenerabile, dezvoltarea şi implementarea strategiilor integrate pentru

reducerea emisiilor şi a planurilor de acţiune favorabile energiei durabile.
In acest context regional, se poate concluziona că judeţul Bacău nu va fi afectat de
emisiile din sursele de suprafaţă aflate pe teritoriile administrative învecinate.
3.1.2 Evaluarea nivelului de fond urban
Zonele urbane din judeţul Bacău au caracteristici diferite una faţă de alta din punct de vedere al
climei aferente poziţiei geografice cât şi tipului arhitectonic.
 Suprafaţa administrativa a teritoriului judeţului - 662 052 ha
- municipii – 14.150 ha – 2,14%
- oraşe – 53.719 ha – 8,11%
- comune – 594.183 ha – 89,75%
 În judeţul Bacău sunt:
- 3 municipii (Bacău, Oneşti si Moineşti);

- 5 oraşe (Buhuşi, Comăneşti, Dărmăneşti, Slănic– Moldova, Târgu Ocna);
- 18 localităţi componente municipiilor si oraşelor;
Municipiul Bacău este situat:

- în zona de Nord Est a judeţului Bacău
- se învecinează cu comunele Hemeiuşi, Săuceşti(nord), LeteaVeche (est), N. Bălcescu ( sud)
Sărata,Luizi-Călugăra, Măgura şi Mărgineni (vest)
Oraşul este străbătut de drumurile europene E85 şi E577, artere de circulaţie europene şi
naţionale
ce fac legătura cu Bucureşti, cu nordul ţării, precum şi cu Transilvania.
Drumul european E85, respectiv DN2, care leagă capitala Bucureşti de Nordul ţării face
parte din coridorul Pan European nr. IX, care traversează Europa prin Moldova dinspre Grecia,
Bulgaria spre Ucraina şi mai departe Rusia.
Drumul naţional DN 2F leagă municipiul Bacău de municipiul Vaslui spre Est, iar spre vest,
municipiul Bacău comunică prin drumul naţional DN11 (E577) cu municipiul Braşov; in acest fel
se asigură legătura spre coridoarele de circulaţie spre Ungaria, Austria, Germania, Italia, Franţa,
Spania.
32
Drumul naţional DN 15 face legătura cu municipiul Piatra Neamţ şi cu centrele de interes

turistic din zonă, iar legătura cu oraşele Moineşti şi Comăneşti se face pe drumul naţional DN 2G.
Legătura aeriană cu capitala ţării şi exterior este asigurată de Aeroportul Internaţional
Bacău, care dispune şi de un centru de dirijare a zborurilor internaţionale.
Municipiul Bacău este un foarte important nod de cale ferată, cu infrastructură modernă
pentru traficul de călători şi marfă ; investiţiile pentru realizarea Euro-gării Bacău sunt în derulare.
Primăria municipiului a elaborat Hărţile Strategice de Zgomot care evidenţiază zonele în
care locuitorii sunt expuşi disconfortului creeat de zgomotul generat de traficul rutier, pe calea
ferată şi de activităţile industriale ; în cel mai scurt timp va fi elaborat şi Planul de acţiune pentru
prevenirea şi reducerea zgomotului ambiant, document care va stabili şi măsuri pentru un
management corespunzător al traficului în interiorul municipiului, măsuri care vor avea impact
direct şi semnificativ asupra emisiilor atmosferice.
În zona centrala a municipiului este centrul civic acolo unde sunt localizate instituţiile cele
mai importante: Primăria, Prefectura, Oficiul Judeţean de Posta şi Telecomunicaţii, Biblioteca
Judeţeană, Casa de Cultură, zonă care se întrepătrunde cu cea rezidenţială şi comercială; zona
administrativă s-a extins spre est, spre str. 9 Mai, prin construcţia unor unităţi bancare.
Zona industriala se prezintă sub forma unei centuri în jurul oraşului propriu-zis, cu doua
nuclee deconcentrate, corespunzând platformelor din nord-vest şi din sud, şi o grupare liniara în
lungul Bistriţei; unităţile construite în ultimii ani au fost aliniate grupărilor deja existente: centrele
de producţie la periferii, şi centrele de afaceri, în zona administrativa sau în apropierea ei.
33
Zona comerciala cuprinde vechiul nucleu al oraşului, completat fiind de alte grupări
amplasate în zonele rezidenţiale; se mai păstrează o specializare stricta doar în arealul Pieţei
Centrale.
B-dul. Unirii şi B-dul. Nicolae Bălcescu, vechi zone meşteşugăreşti, prezintă o zonare
funcţională mixta (comercial-rezidenţială).
Zonele rezidenţiale ocupa aproximativ 80% din intravilan; în general se întrepătrund cu cele
Comerciale; sngurele cartiere rezidenţiale propriu-zise sunt cele de la periferii: Gheraieşti, Izvoare,
Şerbăneşti, CFR, Tache, Mioriţei, Nord.
Din punct de vedere al poziţionării faţă de caracteristicile geo-climatice este de remarcat ca
direcţia predominata a vântului este dinspre sud şi sud-est.
Specific municipiului sunt calmul atmosferic (viteze medii ale vântului <1,5 m/s) si apariţia
frecventa a situaţiilor de inversiune termica; aceste inversiuni (situaţia in care o pătura
atmosferica de aer rece se poziţionează sub o pătură de aer mai cald ) pot surveni sub un front
atmosferic staţionar de presiune ridicata cuplat cu viteze scăzute ale vântului.
In aceste condiţii, amestecurile chimice intre componentele atmosferice si poluanţi sunt încetinite,
la fel ca si procesele reducătoare, iar poluanţii se pot acumula la altitudini joase, aproape de
nivelul solului.
Municipiul Oneşti este situat pe terasa inferioară a Casinului, în zona dintre râurile Oituz
si Caşin.Ocupă partea sudică a depresiunii Tazlău –Caşin, aflându-se la confluenţa a patru râuri:
Oituz, Trotuş, Caşin si Tazlău, la întretăierea a două drumuri comerciale: Adjud-Ghimeş si Bacău-
Oituz.
Oneştiul beneficiază de transport pe cale ferată fiind tranzitat de linia de cale ferată
secundară Adjud – Ciceu ce leagă două magistrale de cale ferată Bucureşti – Suceava şi Bucureşti
– Braşov – Sibiu .
34
Fondul locativ - este alcătuit din blocuri de locuinţe, cu două până la 10 etaje şi locuinţe
individuale cu regim de înălţime parter si P+1E.
Cele mai importante unităţii economice din municipiul Oneşti sunt: S.C. Rafo S.A. Oneşti,
S.C. Chimcomplex S.A. Borzesti, S.C. Panimon S.A.,S.C. Asgrotehnogrup S.A., S.C.Croco S.A.,
S.C. Lissing Group S.A.
( morărit şi panificaţie),S.C. Neomob S.R.L., S.C. Luxatrim S.R.L., S.C. Mitra Impex S.R.L., S.C.
Apivas Mob S.R.L. ( mobilier) S.C. Confimetal S.R.L., S.C. Valneg S.R.L., S.C. Onelim Impexs.S
R.L., S.C. Comrepi S.A., SC Domeniul Public si Privat SA .
Circulaţia aerului este predominantă din direcţia nord-vest (datorită canalizării aerului ce
traversează Carpaţii in lungul văilor principale: Moldova, Bistriţa, Trotuş), dar pătrunde uneori si
crivăţul din nord-est, peste înşeuările joase ale dealurilor subcarpatice.
Precipitaţiile suntde aproximativ 600-700 mm/an.
Şi în municipiul Oneşti pot apărea inversiunile termice care favorizează acumularea
poluanţilor aproape de nivelul solului şi concentraţii ridicate în aerul respirat.
Municipiul Moineşti este aşezat în partea central-vestică a Moldovei; este situat la limita
dintre Carpaţii Răsăriteni si Depresiunea Subcarpatică a Tazlăului, în partea de nord-vest a
judeţului, în bazinul mijlociu al sistemului de râuri Trotuş – Tazlău.
Municipiul Moineşti este străbătut de drumul naţional 2G pe o lungime de aproximativ 9km,

de la intrarea prin zona Găzărie, dinspre Bacău, şi până la ieşirea spre Comăneşti, prin zona
Văsăiesti.
Din punct de vedere al tipologiei urbane, oraşul este alcătuit dintr-un nucleu central, care
concentrează toate funcţiunile importante ale localităţii, şi cartierele Văsieşti, Hangani, Lunca,
Alboteşti, Lucăceşti şi Găzărie, ultimul cu statut de sat component. Cartierele componente sunt
foste sate care au fost integrate treptat în componenţa aşezării urbane, acestea având încă un
pronunţat aspect rural.
35
Zona centrală a oraşului cuprinde majoritatea funcţiunilor de interes public (instituţii

publice: Primăria, Poliţia, Administraţia Finanţelor Publice, Licee, Judecătorie, şcoli şi grădiniţe,
bănci,unităţi comerciale, Biblioteca Municipală, biserici, spital, etc.), complementată cu zone de
locuit,de alimentaţie publică, spaţii verzi, etc.
Zona industrială a municipiului este profilată pe extracţia petrolului şi servicii conexe,
exploatarea şi prelucrarea lemnului, construcţii, agrozootehnie, transporturi şi prestări servicii.
Spaţiile industriale sunt concentrate de-a lungul DN 2G, fiind separate de zona centrală prin
culoarul de cale ferată şi de Parcul Băi, însă acestea apar izolat şi în cartierele rezidenţiale,precum
Alboteşti sau Găzărie.
Zona de parcuri, complexe sportive, recreere, turism şi protecţie cuprinde: Parcul
Central,Parcul Tei, Parcul Băi (inclusiv zăcământul hidromineral), Parcul Municipal Osoiu, Parcul
Lucăceşti, Stadionul Municipal, Pădurea cu Pini (arie protejată prin Legea nr. 5/2000 privind
aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate), zonele
verzi de protecţie (aferente cursurilor de apă, sondelor petroliere şi culoarelor tehnice) ,din
Ansamblul ”Tristan Tzara” şi din cartierele Osoiu, Lunca, Alboteşti, Găzărie, Lucăceşti, Văsieşti,
precum şi zonele verzi amenajate din ansamblurile Oituz, Tristan Tzara şi cartierele Osoiu şi
Alboteşti.
Densitatea locuirii este foarte ridicată în zona centrală a oraşului şi de-a lungul DN2G, însă
scade concentric către marginea oraşului.
Oraşul Comăneşti este situat în partea de Nord-Vest a judeţului Bacău şi se compune din
oraşul propriu-zis şi două localităţi componente: Vermeşti şi Podei.
Datorită aşezării, dinamica atmosferei este mai moderată, iar cantitatea precipitaţiilor este
mai redusă. Tăria vânturilor este de 2 grade (conform înregistrărilor realizate de Ocolul Silvic
Comăneşti). Local, se semnalează brize de munte şi de vale, de acţiunea cărora este legată în
sezonul cald formarea deasupra culmilor muntoase a norilor cumulus. Condiţiile climatice sunt
specifice unei depresiuni cu o slabă circulaţie atmosferică.
Exploatarea Minieră Comăneşti a aparţinut de Sucursala Ploieşti a Regiei Autonome a
Lignitului Târgu Jiu şi a asigurat un număr semnificativ de locuri de muncă pentru oraş şi zonele
rurale adiacente; ca urmare a pierderilor acumulate aceasta şi-a redus treptat activitatea, iar în mai
2005 a fost închisă, cele trei mine aflate în exploatare (Leorda, Asău şi Vermeşti) intrând în
procesul de ecologizare.
În cadrul industriei oraşului Comăneşti, o importantă semnificativă o au unităţile de
exploatare, prelucrare şi valorificare a masei lemnoase.
36
O altă ramură a industriei ce a cunoscut o dezvoltare importantă este cea alimentară, în oraş
dezvoltându-se microîntreprinderi cu profil de activitate în acest domeniu.
Alte industrii sunt reprezentate în oraş printr-un număr mai redus de întreprinderi active:
industria chimică (reprezentată de unităţile producătoare de îngrăşăminte chimice, sodă caustică,
anti dăunători,cauciuc), industria construcţiilor de maşini şi cea a materialelor de construcţii.
Oraşul Buhuşi este situat în partea de nord a judeţului Bacău in depresiunea Cracău-
Bistriţa (la 235 metri altitudine), la confluenţa pârâului Români cu râul Bistriţa, la 24 kilometri
nord-vest de Bacău.
Populaţia stabilă este de 14.562 locuitori.
Clima localităţii este de tipul continental înregistrându-se diferenţe mari de temperatură între
iarnă şi vară ;mişcările predominante ale maselor de aer sunt cele cu direcţii nord est-sud vest, vest,
sud. Temperatura medie anuală a aerului este de 8-9 °C; luna cea mai călduroasă este iulie cu o
temperatură medie de 16 °C, cu maxima absolută de 40 °C (10 iulie 1955). Temperatura medie a
iernii este de – 4-5 °C. Schimbările rapide de fronturi atmosferice în perioadele de tranziţie -
primăvară şi toamnă - favorizează producerea brumelor târzii şi respectiv timpurii.
Regimul precipitaţiilor prezintă cantităţi mici iarna şi mari vara. În ansamblu, lunile
extreme din acest punct de vedere sunt februarie şi respectiv iulie. Cantităţile anuale de precipitaţii
sunt în medie cuprinse între 500-600 mm pe an.
Oraşul este strabatut de drumul national DN 15 Bacău-Piatra Neamţ şi este conectat la
reţeaua feroviară- linia 507 Bacău-Bicaz.
Activitatea economică este reprezentată de industria alimentară, industria textilă , prelucrări
metalurgice, colectarea si tratarea deşeurilor şi activităţi de prestări servicii către populaţie.
Oraşul Dărmăneşti, cu satele aparţinătoare Plopu si Lapos şi localitatea componentă
Sălătruc este situată la extremitatea vestică a judeţului.
Oraşul s-a dezvoltat pe valea Uzului până la confluenţa cu râul Trotuş.
Teritoriul administrativ este traversat în partea estică de la sud la nord de drumul naţional
DN 12A Oneşti – Ciceu şi de la est la vest de drumul judeţean DJ 123 ce face legătura cu judeţul
Harghita.
Depresiunea Dărmăneşti are un climat specific munţilor de altitudine mijlocie din carpaţii
Orientali, care se manifestă prin temperaturi moderate şi prin valoarea scăzuta a precipitaţiilor, 150-
200 mm/an.
Prezenţa pădurii in această zonă întreţine constant o atmosferă foarte umedă.
37
Vânturile predominante in depresiune sunt brizele de munte, vanturile de vest şi crivatul din
est, mai ales iarna.
Oraşul Dărmăneşti face parte din lanţul industrial dezvoltat pe valea râului Trotuş, unitatea
nordică.
Un rol important pentru economia oraşului Dărmăneşti a fost rafinăria care prelucra ţiţeiul
extras din zonă, in prezent în curs de dezafectare.
Alte activităţi importante sunt: cele de producerea energiei electrice, exploatarea fondului
forestier şi prelucrarea lemnului.
In oraşul Dărmăneşti sunt grupate in extremităţile localităţii trei areale:
- In arealul estic deservit de calea ferată este zona depozitelor şi platforma de prelucrare şi
sortare a lemnului.
- In arealul vestic este platforma rafinăriei si societatea comercială S.C. LIGNUM S.R.L.
- In arealul nordic se găsesc diverse societăţi economice.
Oraşul beneficiază de transport rutier şi pe calea ferată pe linia secundară Adjud-Ciceu
Oraşul Târgu Ocna este situat în sud-vestul judeţului Bacău, pe cursul mijlociu al râului
Trotuş, la ieşirea acestuia din defileul Cireşoaia.
Din punct de vedere administrativ oraşul este compus din localitatea principală Târgu Ocna
şi alte două localităţi componente: Poieni şi Vâlcele.
Oraşul este situat în afara zonei montane, într-o depresiune ferită de influenţa curenţilor şi a
vânturilor reci dinspre est. Viteza medie a vântului este de circa 4-6 m/s.
Principalele cartiere ale oraşului Târgu Ocna sunt: Gălean-Zăvoi, Poieni-Păcuri,

Vâlcele,Tiseşti, Gura Slănic şi Zona Centrală.
Toate blocurile din oraş sunt racordate la reţeaua magistrala de gaz metan.
Oraşul Târgu Ocna beneficiază atât de circulaţie rutieră cât şi de circulaţie feroviară.
Principalele căi rutiere sunt:
38
- D.N. 12A realizează accesul rutier de la Adjud – Târgu Ocna – Miercurea Ciuc şi face
legătura cu DN 11 Braşov – Oneşti – Bacău;
- DN 12B care leagă staţiunile Târgu Ocna şi Slănic Moldova;
- D.J. 116 care face legătura directă cu DN 11 prin Bărsăneşti şi prin Oituz trecând prin
Pârgăreşti;
Principalele zone industriale din oraş ce pot constitui surse de poluare oraşului sunt:
- zona industrială de la intrarea în oraş dinspre Oneşti – zona este amplasată pe ambele părţi
ale străzii C. Negri;
- zona SC Salina Tg. Ocna – în nordul oraşului, între strada Salinei şi strada Vâlcele;
- zone industriale izolate – unităţi teritoriale mici, cu caracter industrial şi vecinătăţi
incompatibile, precum:
 Baza Tubulară – amplasată pe partea de nord a liniei ferate în dreptul Gării Tg. Ocna;
 Depozite Gălean – amplasată în cartierul Gălean;
 Parc Măgura – zona industrială este amplasată între Parc Măgura la sud şi râul Trotuş la
nord;
 Zona Tişeşti – zona industrială izolată amplasată în cartierul Tişeşti .
Industriile prezente în oraşul Tîrgu Ocna sunt: industria alimentară, industria extractivă, industria
de prelucrare a lemnului şi industria de prelucrarea articolelor textile.
Din totalul celor 346 de societăţi comerciale înregistrate la nivelul oraşului Tîrgu Ocna, la
nivelul anului 2013, 19 companii activează în diverse ramuri ale industriei.
Cea mai mare companie din domeniul industriei de la nivel local este Salina Tîrgu Ocna.
Principalul domeniu de activitate al companiei îl constituie extracţia, prepararea şi comercializarea
sării.
O altă componentă importantă a economiei locale o reprezintă agricultura şi creşterea
animalelor.
Slănic Moldova este amplasat în partea de sud-vest a judeţului Bacău, în culoarul format
în partea estică a munţilor Nemira de râul Slănic.
Slănic Moldova este staţiune balneo-climaterică de interes naţional, cea mai importantă din
Regiunea Nord-Est .
Oraşul este amplasat de-a lungul râului Slănic, pe o distanţă de aproximativ 12 km pe cursul
superior al acestuia şi are în componentă localităţile Slănic Moldova, Cerdac şi Cireşoaia.
39
Din perspectiva volumului demografic, oraşul Slănic Moldova este cel mai mic centru urban
din judeţul Bacău.
Principala cale de comunicaţie a oraşului este drumul naţional secundar DN12B, care
traversează localitatea de-a lungul cursului pârâului Slănic Moldova şi care face legătura cu DN
12A Miercurea Ciuc-Oneşti în oraşul Tg. Ocna. DN12B se continuă în partea de sud-vest a oraşului
cu drumul judeţean DJ 116A care traversează munţii spre localitatea Poiana Sărată din comuna
Oituz şi face legătura cu drumul DN11 Oneşti - Braşov.
Slănic Moldova nu dispune de infrastructură feroviară.
Zonele destinate construcţiilor de locuinţe şi dependinţe ocupă cea mai mare parte din
suprafaţa intravilană a oraşului Slănic Moldova.
Zona destinată instituţiilor şi serviciilor publice (administraţie, şcoli, instituţii locale etc.)
deţine o pondere mică din intravilan şi este concentrată în special în localitatea Slănic Moldova.
Administraţia publică locală a oraşului este amplasată în localitatea Slănic Moldova.
În localităţile Cerdac şi Cireşoaia se găsesc în general instituţii de învăţământ.
Zona balneară este amplasată exclusiv în localitatea Slănic Moldova, ocupând aproximativ o
treime din suprafaţa acesteia. Zona balneară cuprinde suprafeţele aferente unităţilor de tratament,
unităţilor de cazare cu dotările aferente, zona cu izvoare naturale, spaţiile verzi, zonele de circulaţie
şi parcaje, platforme. Principala activitate economică din oraş este turismul, care se desfăşoară în
zona staţiunii.
Oraşul Slănic Moldova nu are o zonă destinată activităţilor economice. Agenţii economici
locali (de obicei ateliere de prelucrare a lemnului şi a pietrei şi servicii prestate populaţiei), destul
de reduşi ca număr, sunt localizaţi în zona de locuit.
40
Transporturile auto în interiorul acestor localităţi ,alături de sistemele de încălzire şi

preparare a apei calde sunt principale surse de poluare.
Emisiile de poluanţi ale autovehiculelor sunt eliminate foarte aproape de sol, fapt care
duce la realizarea unor concentraţii ridicate la înălţimi foarte mici, chiar pentru gazele cu densitate
mica şi mare capacitate de difuziune în atmosferă.
Emisiile se produc pe întreaga suprafaţă a localităţii, diferenţele de concentraţii depinzând
de intensitatea traficului şi posibilităţile de ventilaţie a străzii; volumul, natura şi concentraţia
poluanţilor emişi depind de tipul de autovehicul, de natura combustibilului şi de condiţiile tehnice
de funcţionare.
Încălzirea locuinţelor şi prepararea hranei poluează cu pulberi, cenuşă, oxid de carbon,
dioxid de sulf, atât aerul încăperilor (în cazul încălzirii individuale), cât si a localităţilor (evacuări
prin coşuri care se acumulează în bazinul aerian respectiv).
Valoarea emisiilor pe teritoriul acestor localităţi, datorită specificului climatic al
judeţului, creşte pe timpul anotimpurilor friguroase; pe de altă parte, diferenţa de temperatură dintre
gazele arse şi aerul rece de afară face ca gradientul termic să ducă la o dispersie mai bună a
poluanţilor.
Zonele industriale sunt dispuse în zonele limitrofe ale aşezărilor urbane; sistarea/reducerea
activităţii unui număr semnificativ de operatori economici mai ales din domeniul chimiei,
petrochimiei si metalurgiei, dotarea instalaţiilor existente cu sisteme de reducere a emisiilor şi
promovarea tehnologiilor nepoluante a determinat reducerea emisiilor industriale la niveluri
acceptate de legislaţia în vigoare.
Unităţile de prestări servicii sau de mică producţie situate în interiorul zonelor
rezidenţiale (fie din cauză că aceste zone s-au dezvoltat în direcţia obiectivului fie că acesta a fost
amenajat prin reorganizarea unor foste spaţii rezidenţiale în perioade în care dezvoltarea
urbanistică nu era suficient reglementată) constituie o altă sursă de emisii la nivel urban, asimilate
celor provenite de la încălzirea locuinţelor şi prepararea hranei.
3.1.3 Evaluarea nivelului de fond local

Reţeaua de transport a judeţului Bacău cuprinde căi ferate, artere rutiere şi aeriene.
Judeţul Bacău dispune de o reţea densă de drumuri, o parte dintre acestea modernizate sau în curs
de modernizare. Lungimea totală a drumurilor publice este de 2454 Km din care 19,3 % drumuri
naţionale, 34,7% drumuri judeţene şi 46 % drumuri comunale.
41
Din municipiul Bacău pornesc un număr de 5 drumuri naţionale, asigurând legătura în toate
direcţiile cu principalele centre din judeţele învecinate.
Tab.3.1 Situaţia drumurilor publice din judetul Bacău

Judeţul Bacău km
Drumuri publice - total din care 2454
Modernizate 871
Cu îmbracaminte uşoară rutieră 471
Pietruite 870
De pământ 242
Drumuri naţionale – total din care 449
Modernizate 429
Pietruite 1
De pământ -
Drumuri judeţene şi comunale – total din care 2005
Modernizate 442
Pietruite 869
De pământ 242
Sursa: Planul de Dezvoltare Regională Nord-Est - http://www.adrnordest.ro/
Fig.nr 3.1 Reţeaua de drumuri- judeţul Bacău
Drumurile cu intensitatea cea mai mare a traficului sunt pe următoarele direcţii

- Adjud-Roman care trece prin municipiul Bacău.
- Bacău-Piatra Neamţ
- Bacău-Oneşti-Oituz-Braşov
- Bacău -Vaslui
42
- Bacău-Moineşti-Comăneşti
- Adjud-Oneşti-Tîrgu Ocna- Comăneşti
Evoluţia parcului auto a judeţului Bacău în perioada 2010-2015 este prezentată în tabelul
următor: :
Tab. 3.2 Evoluţia parcului auto 2010-2015
2010 2011 2012 2013 2014 2015

Autobuze si
microbuze 963 981 1009 1039 1074 1165
Autoturisme 96281 99228 105116 111504 117652 124203
Mopede si
motociclete 1501 1610 1779 1949 2079 2177
Autovehicule de
marfa 15530 16504 17466 18468 19776 20969
Vehicule rutiere
pt scopuri
speciale 696 725 776 796 821 829
Sursa: Institutul Naţional de Statistică -http://statistici.insse.ro/
Cu toate că parcul auto a crescut constant in perioada 2010-2015, emisiile datorate traficului
rutier au scăzut considerabil pentru toate categoriile de vehicule – vezi capitolul Scenarii
Municipiul Bacau este un important nod de cale ferata, situat pe una din magistralele
feroviare ale tarii, linia 500, de importanta europeana: Bucuresti - Ploiesti - Buzau - Focsani -
Bacau – Suceava, dispunând de o infrastructura moderna pentru traficul de calatori si marfă.
Fig. nr. 3.2 Reteaua de cai ferate - judeţul Bacău
43
Tab. 3.3 Situatia cailor ferate

Judeţul Bacău km
Linii de cale ferată - total din care 221
Electrificate 189
Din total
Cu o cale 221
Cu doua căi 109
Legătura aeriană este asigurată de Aeroportul Internaţional “George Enescu” Bacău care
asigură curse regulate către diferite destinaţii din ţară şi din străinătate; studiile arată următoarea
evoluţie a traficului:
Tab. 3.4 Evoluţia traficului pe Aeroportul Internaţional “George Enescu” Bacău

2012 2017 2027
Numar total de pasageri 304.910 460.586 1.152.929
4127 4672 9234
Număr mişcări de
aeronave
Sursa : Planul de de acţiune pentru prevenirea şi reducerea zgomotului generat de traficul aeroportuar pe Aeroportul Internaţional
„George Enescu” Bacău
În zona de est a judeţului căile de comunicaţie sunt puţine şi necesită reabilitare ; lipsesc
legăturile directe cu principalele căi de comunicaţie: drumuri nationale, judetene si europene.
Industria
Industria reprezintă sectorul economic cu o contribuţie importantă la poluarea mediului ;ca
urmare a exploatării resurselor naturale, a consumului de energie, a proceselor de producţie
generatoare atât de poluanţi cât şi de deşeuri, activităţile din sectorul industrial sunt printre
principalele cauze care au ca efect deteriorarea mediului. În acest sens este necesară reglementarea
şi controlul acestor activităţi, astfel încât să se asigure respectarea legislaţiei în domeniul protecţiei
mediului şi a principiilor dezvoltării durabile.
În anul 2013 a fost transpusă în legislaţia naţională Directiva 2010/75/UE privind emisiile
industriale, prin Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale; aceasta acoperă ca zonă de
reglementare următoarele şapte directive, adunând astfel într-un singur instrument legislativ un set
de norme comune pentru autorizarea şi controlul instalaţiilor industriale, având drept scop reducerea
emisiilor industriale cu precădere printr-o mai bună aplicare a celor mai bune tehnici disponibile,
astfel:
- Directiva 2008/1/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (IPPC).
44
- Directiva 2001/80/CE privind limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor poluanţi

provenind de la instalaţii de ardere de dimensiuni mari (LCP).
- Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deşeurilor.
- Directiva 1999/13/CE a Consiliului din11 martie 1999 privind reducerea emisiilor de

compuşi organici volatili datorate utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii.
- Directiva 78/176/CE privind deşeurile din industria dioxidului de titan.
- Directiva 82/883/CE privind modalităţile de supraveghere şi control al zonelor în care

există emisii provenind din industria dioxidului de titan.
- Directiva 92/112/CE privind procedurile de armonizare a programelor de reducere, în

vederea eliminării, a poluării cauzate de deşeurile din industria dioxidului de titan.
În judeţul Bacău sunt autorizate integrat un număr total de 39 instalaţii prezentate in Anexa nr 3.a
prezentului plan.
Pe ramuri de producţie, activitatea industrială din judeţul Bacău poate fi clasificată
astfel:
Industria extractivă are următoarele componente:

- extracţia petrolului şi a gazelor naturale - în zonele Moineşti, Comăneşti, Zemeş,
Dărmăneşti (SC OMV SA);
- extracţia sării (SC Salina Tg. Ocna).
Industria chimică este reprezentată de:
- fabricarea produselor chimice organice şi anorganice: uree, amoniac, produse clorosodice,
solvenţi organici, intermediari pentru sinteze, pesticide, intermediari pentru parfumuri- duce la
emisii în aer de poluanţi rezultaţi din arderea combustibililor pentru obţinere de abur tehnologic şi
de emisii din procesele tehnologice
SC Chimcomplex SA Borzesti
45
- prelucrarea ţiţeiului în rafinării care produc benzine şi motorine ecologice, gaze

petroliere lichefiate, combustibil lichid uşor, sulf de petrol, cocs de petrol şi au impact important
asupra mediului prin emisii mari de CO2, NOx, SO2, pulberi şi metale grele (SC Rafo SA);
Principalele unităţi economice care au avut efecte în ceea ce priveşte calitatea aerului ambiant :
SC Amurco SRL Bacău, Chimcomplex SA, SC Metalbac&Farbe SA, SC Energy Bio Chemicals SA
- Carom, SC Aroma Rise SRL.
Industria prelucrătoare - are ca principale componente: industria chimică, industria
alimentară, prelucrarea lemnului, industria uşoară, industria constructoare de maşini, producerea
energiei electrice şi termice
Industria alimentară - este puternic dezvoltată în judeţ, fiind reprezentată prin fabrici
producătoare de carne şi produse din carne de pasăre şi porc, paste făinoase, produse de morărit şi
panificaţie, patiserie, produse zaharoase, lapte şi produse lactate, bere, lichior, spirt, malţ, drojdie de
panificaţie.
Acest tip de activitate poate avea un impact semnificativ asupra mediului, prin emisii în
atmosferă de substanţe provenite de la instalaţiile frigorifice, prin evacuarea apelor uzate
tehnologice cu încărcare organică mare şi producerea de deşeuri solide specifice acestor tipuri de
activitate.
Principalele unităţi economice din judeţul Bacău sunt: SC Pambac SA, SC Agricola
Internaţional SA, SC Albrau Prod SA, SC Croco SRL, SC Panimon SA, SC Aerostar SA, etc .
Creşterea intensivă a animalelor este reprezentată de unităţile: SC Agricola Internaţional
SA, SC Suinbac SRL, SC Zootecnic Invest SRL, SC Suinprod Siret SRL, S.C. Carlacton S.A.
Obiectivele care intră sub incidenţa controlului integrat al poluării sunt amplasate în grupuri
în jurul municipiului Bacău, în zona Oneşti, Dărmăneşti, şi disparat în rest.
Prin sistarea activităţii unor mari instalaţii industriale s-a ajuns la ameliorarea
substanţială a calităţii aerului pe teritoriul judeţului; în subsidiar acest fapt a produs şi un fenomen
de migraţie a populaţiei apte de muncă , lucru care implicit a dus la scăderea emisiilor în
atmosferă datorită scăderii densităţii populaţiei.
Unele din spaţiile industriale care au aparţinut fostelor întreprinderi de stat au fost vândute şi
utilizarea lor a fost schimbată existând un mozaic de activităţi de la depozite, prelucrări mecanice,
asamblări, prelucrarea lemnului şi prestări de servicii fiecare cu emisii specifice.
Există situaţii în care zonele industriale s-au intercalat cu zone rezidenţiale; emisiile
generatoare de disconfort ale acestora sunt sesizate autorităţilor competente astfel încât aceste
fenomene au un caracter ocazional şi pe perioade scurte de timp.
46
Investiţiile noi în activităţi industriale din judeţ au fost amplasate la distanţe mari de
zonele rezidenţiale; prevederile legale referitoare la autorizarea acestora impun conditii
stricte privind limitarea emisiilor, astfel încăt acestea nu se constituie în surse semnificative de
poluanţi atmosferici.
Producţia de energie termică, surse comerciale şi rezidenţiale

Arderea combustibililor fosili (cărbuni, păcură, gaze naturale etc.) în scopul producerii
energiei electrice şi/sau termice, face ca sectorul energetic să contribuie semnificativ la poluarea
atmosferei, prin emisiile importante cantitativ de dioxid de sulf (funcţie de conţinutul de sulf din
combustibil), oxizi de azot, pulberi, monoxid de carbon, dioxid de carbon.
De asemenea, acest sector reprezintă o sursă de emisie în aer a unor micropoluanţi cum
ar fi: metale grele, unii compuşi organici volatili, printre care şi hidrocarburi aromatice policiclice
(PAH), periculoşi pentru sănătatea umană şi mediu.
Dintre procesele de ardere a combustibililor fosili, arderea cărbunilor reprezintă cea mai
importantă sursă de poluanţi atmosferici, mai ales de pulberi, monoxid de carbon, metale grele,
compuşi organici volatili, compuşi organici persistenţi.
Arderea biomasei (lemn, deşeu lemnos etc.) utilizată în judeţul Bacău pentru
producerea de energie termică în gospodării, reprezintă şi ea o sursă semnificativă de emisii de
pulberi, oxizi de azot, compuşi organici volatili, compuşi organici persistenţi şi monoxid de carbon.
Arderea gazului natural, deşi reprezintă o sursă importantă de oxizi de azot şi dioxid de
carbon, este totuşi arderea cea mai completă, care generează emisii reduse de monoxid de carbon,
oxizi de sulf şi pulberi, comparativ cu arderea ceilorlalţi combustibili fosili.
Energia termică, este asigurată în sistem centralizat doar în municipiul Bacău, iar tendinţa
actuală este de descentralizare a serviciilor energetice de interes local, fiind preferate centralele
termice individuale, mai eficiente din punct de vedere economic şi care asigură o mai mare
independentă energetică şi în luarea deciziilor.
47
SC Thermoenergy Group SA Bacau

Desfiinţarea centralelor termice zonale/de cartier şi trecerea pe sisteme individuale de
încălzire a condus la apariţia unor multiple surse de emisii difuze, răspândite pe întreg arealul;
aceste surse de emisii sunt situate la înălţimi mai mici decât în cazul centralelor de mai mari
dimensiuni care de regulă erau echipate cu coşuri de dispersie relativ înalte.
În condiţii de calm atmosferic prelungit emisiile se acumulează şi se menţin la concentraţii
ridicate în toate zonele rezidenţiale.
În ceea ce priveşte ponderea locuinţelor care dispun de încălzire centrală, aceasta este de
39,3% la nivelul judeţului Bacău, dar cu deosebiri foarte mari între mediul urban (peste 76%) şi cel
rural (7,5%).
Emisiile datorate producerii de agent termic sunt inegal distribuite pe teritoriul judeţului:
- în zonele aglomerate urbane unde combustibilul este gazul natural se regăseşte o
densitate mai mare de surse de emisie coroborat cu sisteme mai performante de ardere datorită
reglementărilor specifice impuse pentru centralele de apartament;tendinţa de izolare a clădirilor,
apărută în principal ca o reacţie la creşterea preţului la gaze în scopul scăderii consumului, are de
asemenea un rol important în scăderea emisiilor; este de aşteptat ca această tendinţă să fie
impulsionată de noua legislaţie privind certificarea energetică a clădirilor.
- în zonele rurale sau zonele de case , se regăseşte o densitate mai redusă a surselor de
emisii şi un mix de combustibili coroborat cu o clară tendinţă de modernizare a sistemelor de
furnizare a căldurii şi apei calde; de asemenea, pentru gătit, în zonele unde nu există reţea de
distribuţie a gazelor naturale, se utilizează buteliile de gaz.
Lungimea totală a conductelor de distribuţie a gazelor a crescut permanent, de la 836.9 km

in anul 2010 la 920.5 km in anul 2014 , dar diferenţele de la o microregiune la alta sunt însă
48
consistente; în microregiunea ColineleTutovei, doar două comune (Podu Turcului şi Huruieşti)

dispun de o reţea de alimentare cu gaze naturale.
Tab. 3.5 Lungimea reţelei de distribuţie a gazului metan
Agricultura
Fondul funciar agricol reprezintă o importanţă resursă naturală a judeţului Bacău, a cărui
suprafaţă este de 319.777 ha (48,3% din suprafaţa totală a judeţului). În funcţie de categoriile de
folosinţă suprafaţa agricolă se împarte în:
• teren arabil – 186.845 ha – 58,4 %
• teren păşuni – 87.015 ha – 27,2%
• teren fâneţe – 39.557 ha – 12,4%
• vii şi pepiniere viticole – 4.634 ha – 1,4%
• livezi şi pepiniere pomicole – 1.723 ha – 0,5%
(Sursa: Planul Judetean de Amenajarea a Teritoriului)
Fig. nr. 3.3 – Situaţia fondului funciar agricol-judeţul Bacău
Condiţiile fizico-geografice specifice judeţului Bacău influenţează calitatea solurilor şi

determină pretabilitatea acestora pentru anumite tipuri de cultură; o mare parte a suprafeţei arabile a
judeţului o reprezintă zone în pantă care necesită efectuarea lucrărilor agricole în aşa fel încât să fie
49
asigurat un grad crescut de protecţie antierozională, respectiv urmărirea curbelor de nivel sau lucrul
în terase.
In anul 2013, conform ultimului raport privind “Starea Economiei judetului Bacau
2013″ publicat de Camera de Comerţ şi Industrie a judeţului Bacău, îşi desfăşurau activitatea 214
societăţi comerciale cu profil agricol din totalul de 9346 societăţi înregistrate la nivel judeţean.
Evoluţia cantităţilor de îngrăşăminte chimice şi pesticide (exprimate în tone de substanţă
utilă) utilizate la nivel judeţean , conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică este
următoarea:
Tab. 3.6 Evoluţia cantităţilor de îngrăşăminte chimice şi pesticide
An 2010 2011 2012 2013 2014
Pesticide 10.476 8.118 6.758 7.276 7.276
Ingrăsaminte 5012 4513 3612 5183 5183
Lucrările agricole mecanizate reprezintă o altă importantă sursă de emisii de gaze de
eşapament şi de praf.
Parcul de tractoare şi maşini agricole principale din agricultură la data de 31 decembrie
2013 se prezenta astfel:
Tab. 3.7 Evolutia parcului de masini agricole 2008-2013
Judetul Bacău, Tractoare Pluguri Semănători Combine
anii agricole mecanice autopropulsate
2008 2655 2185 1160 289
2009 2700 2213 1170 306
2010 2941 2497 1086 281
2011 3094 2524 1137 291
2012 3162 2623 1180 306
2013 3328 2607 1329 305
Fig. nr. 3.4 Evolutia parcului de masini agricole -judeţul Bacău 2008-2013
50
Efectivele de animale domestice crescute pentru productie, reproductie si tractiune, in

intervalul de timp 2010-2014 sunt prezentate in tabelul următor:
Tab. 3.8 Efectivele de animale domestice 2010-2014
2010 2011 2012 2013 2014
Bovine 59911 59298 59769 60747 62454
Suine 115304 112736 93203 96607 93055
Ovine 153403 152523 161602 166387 166951
Caprine 55564 57380 58669 61796 67509
Cabaline 222231 21801 23070 23758 19389
Pasari 3311450 3456114 3377484 3511398 3639179
Necesarul de furaje pentru cel puţin 60% din efectivul de bovine şi 80% din efectivul de
ovine este asigurat de pe pajişti, suprafeţe ce includ plante furajere perene care au o acţiune
antientropică pronunţată asupra solului, fiind principala sursă de fitomasă; plantele furajere, în
special leguminoasele perene, contribuie la fixarea în sol a unor cantităţi însemnate de azot, care
apoi intră în circuitul productiv.
Lucrările de întreţinere a pajiştilor implică de asemenea utilizarea de tractoare şi maşini
agricole pentru execuţia unor lucrări specifice.
Surse de emisie în atmosferă o constituie şi arderea miriştilor sau a resturilor vegetale,
activităţi interzise de legislaţia în vigoare.
3.2 Caracterizarea indicatorilor pentru care se elaborează planul de

menţinere a calităţii aerului şi efectelele asupra sănătăţii populaţiei sau
după caz, a vegetaţiei;
Planul de menţinere a calităţii aerului pentru judeţul Bacău se întocmeşte pentru următorii
indicatori: dioxid de azot şi oxizi de azot (NO2/NOx), pulberi în suspensie (PM10 şi PM2,5), benzen
(C6H6), dioxid de sulf (SO2), monoxid de carbon (CO), plumb (Pb), arsen (As), cadmiu (Cd) şi
nichel (Ni).
51
Dioxid de azot şi oxizi de azot - NO2/NOx

Principalele surse de emisie pentru oxizii de azot o constituie instalaţiile fixe de ardere a
combustibilului fosil (cărbune, produse petroliere, gaze naturale) şi mobile – traficul rutier, naval,
feroviar neelectric, aerian.
Oxizii de azot (NOx) rezultă datorită căldurii create la combustie, aceasta cauzând
combinarea oxigenului şi oxidului de azot din aer.
Prezenţa oxizilor de azot în aerul respirat poate cauza probleme respiratorii şi mutaţii
biologice; ei sunt consideraţi de circa zece ori mai toxici decât oxidul de carbon, iar luând în
considerare transformările secundare – de 40 ori.
Oxizii de azot irită mucoasa ochilor şi nasului, influienţează sistemul nervos şi cardio-
vascular, organele hematopoietice şi ficatul.
De asemenea oxizii de azot participă la formarea ozonului troposferic, smogului fotochimic
şi sunt responsabili de ploile acide.
Efectele asupra organismelor umane sensibile (astmatice) apar de la concentraţia de 0,560
mg/m3; dioxidul de azot poate irita plămânii şi provoca o rezistenţă mai scăzută la infecţii
respiratorii; expunerea continuă sau frecventă la concentraţii mai mari decât cele care se găsesc în
mod normal în aerul ambiental pot determina o incidenţă crescută de boli respiratorii acute la copii.
Efecte asupra plantelor si animalelor
Expunerea la acest poluant produce efecte asupra vegetaţiei prin albirea sau moartea
ţesuturilor plantelor si reducerea ritmului de creştere a acestora.
Expunerea la oxizii de azot poate provoca boli pulmonare animalelor iar expunerea la doar la
dioxidul de azot le poate reduce imunitatea provocând boli precum pneumonia si gripa.
LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011

Oxizi de azot - NOx
Prag de 400 ug/m - măsurat timp de 3 ore consecutive, in puncte reprezentative pentru calitatea aerului
3
pentru o suprafaţă de cel puţin 100 km2 sau pentru o întreaga zona sau aglomerare, oricare dintre
alerta acestea este mai alerta mica.
Valori 200 ug/m3 NO2 - valoarea limita orara pentru protecţia sănătăţii umane
limita 40 ug/m3 NO2 - valoarea limita anuala pentru protecţia sănătăţii umane
Nivel
30 ug/m3 NOx - nivelul critic anual pentru protecţia vegetaţiei
critic
Metode de măsurare
Metoda de referinţă pentru măsurarea dioxidului de azot şi a oxizilor de azot este cea prevăzută
52
în standardul SR EN 14211 "Calitatea aerului înconjurător. Metodă standardizată pentru

măsurarea concentraţiei de dioxid de azot şi monoxid de azot prin chemiluminiscenţă”.
Pulberile în suspensie - PM10 si PM2.5

Pulberile în suspensie reprezintă un amestec complex de particule foarte mici şi
picături de lichid.
Surse naturale în judeţul Bacău: eroziunea rocilor, furtunile de nisip şi dispersia polenului.
Surse antropice în judeţul Bacău: activitatea industrială, sistemele de încălzire a populaţiei,lucrările
de construcţii, unele activităţi de prestări de servicii, diverse lucrări agricole; traficul rutier
contribuie la poluarea cu pulberi prin uzura pneurilor maşinilor, uzura plăcuţelor de frână,
măcinarea stratului de uzură al drumurilor, cât şi datorită arderilor incomplete din motoare.
Din punct de vedere al compoziţiei chimice, pulberile în suspensie sunt compuse dintr-o varietate
de substanţe printre care: sulfaţi, nitraţi, amoniac, clorură de sodiu, carbon, funingine rezultată din
arderile motoarelor diesel şi praf mineral.
Pulberile în suspensie sunt clasificate în funcţie de dimensiunea particulelor care le

compun:
• Mari sau "grosiere" - cu diametrul mai mic de 10 μm (PM10)
• Fine - cu diametrul mai mic de 2,5 μm (PM2,5)
• Extrafine - sunt particulele mai mici de 0,1 μm (PM0,1)
Diametrul aerodinamic (da) se defineşte ca fiind diametrul unei particule de formă sferică cu
densitatea de 1 g/cm3 cu aceleaşi proprietăţi de inerţie şi depunere în mediu gazos ca particulă de
interes [EPA].
Cele mai studiate sunt particulele cu da mai mic sau egal cu 10 μm (PM10), 2,5 μm (PM2,5)
şi, respectiv, 100 μm (TSP – particule totale în suspensie).
Compoziţia chimică a particulelor prezente în aerul atmosferic depinde de sursele de emisie
iar această compoziţie nu este uniformă, particula conţinând mai multe specii chimice.
Particulele materiale PM10 sunt asociate cu boli respiratorii iar particulele materiale PM2.5 cu
boli cardiovasculare [Wyzga, 2002].
Particulele materiale au un rol important în degradarea vizibilităţii, aceasta fiind considerată
ca impactul de poluare al atmosferei cel mai uşor de perceput [Watson, 2002]
53
Efecte asupra sănătăţii populaţiei

Dimensiunea particulelor este direct legată de potenţialul de a cauza efecte. O problemă
importantă o reprezintă particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec
prin nas şi gât şi pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamaţii şi intoxicări.
Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare şi respiratorii, copiii, vârstnicii şi
astmaticii. Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer, şi în consecinţă mai mulţi
poluanţi; ei respiră mai repede decât adulţii şi tind să respire mai mult pe gură, ocolind practic
filtrul natural din nas; sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltaţi, iar
ţesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil.
Poluarea cu pulberi înrăutăţeşte simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept şi
dificultăţi respiratorii.
Expunerea pe termen lung la o concentraţie scăzută de pulberi poate cauza cancer şi moartea
prematură.
Metode de măsurare
Metoda de referinţă pentru prelevarea şi măsurarea concentraţiei de PM10 este cea prevăzută
în standardul SR EN 12341 “Calitatea aerului. Determinarea fracţiei PM10 de materii sub forma de
pulberi în suspensie. Metoda de referinţă şi proceduri de încercare în teren pentru demonstrarea
echivalenţei cu metoda de măsurare de referinţă”.
Metoda de referinţă pentru prelevarea şi măsurarea PM2,5 este cea prevăzută în standardul
SR EN 14907 „Calitatea aerului înconjurător. Metoda standardizată de măsurare gravimetrică
pentru determinarea fracţiei masice de PM2,5 a particulelor în suspensie”.
Pulberi in suspensie - PM10
50 ug/m3 - valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane
Valori limita
40 ug/m3 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane
Pulberi in suspensie - PM2,5
Valoare tinta 25 ug/m3 - valoarea-tinta anuala
25 ug/m3 - valoarea limita anuala care trebuie atinsa pana la 1 ianuarie 2015
Valori limita
20 ug/m3 - valoarea limita anuala care trebuie atinsa pana la 1 ianuarie 2020
Benzenul - C6H6
Benzenul este un compus aromatic foarte uşor, volatil si solubil in apa; un procent de 90%
din cantitatea de benzen in aerul ambiental provine din traficul rutier iar restul de 10% provine din
evaporarea combustibilului la stocarea si distribuţia acestuia.
54
Benzenul este substanţă cancerigena, încadrata in clasa A1 de toxicitate şi poate produce şi

efecte dăunătoare asupra sistemului nervos central.
Benzen - C6H6
Valoare limita 5 ug/m3 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane.
Metode de măsurare
Metoda de referinţă pentru măsurarea benzenului este cea prevăzută in standardul SR EN
14662- „Calitatea aerului înconjurător. Metoda standardizata pentru măsurarea concentraţiei de
benzen” - părţile 1, 2 si 3.
Dioxidul de sulf - SO2

Este un gaz incolor, cu miros înăbuşitor şi pătrunzător.
Este transportat la distante mari datorită faptului că se fixează uşor pe particulele de praf: in
atmosferă, în reacţie cu vaporii de apă formează acid sulfuric sau sulfuros, care conferă caracterul
acid al ploilor.
Prezenta dioxidului de sulf în atmosferă peste anumite limite are efecte negative asupra
plantelor, animalelor şi omului.
La plante, dioxidul de sulf induce în sistemul foliar leziuni locale, care reduc fotosinteza.
La om şi animale, în concentraţii reduse produce iritarea aparatului respirator, iar în
concentraţii mai mari provoacă astm bronşic; el poate produce tulburări ale metabolismului
glucidelor şi a proceselor enzimatice.
Efectul toxic al dioxidului de sulf este accentuat de prezenţa pulberilor.

Alături de instalaţiile mici de ardere din zonele rezidenţiale care folosesc combustibili fosili,
în măsură mai mică, emisiile provenite de la motoarele diesel, industria alimentară ( în zona
municipiului Bacău), industria metalurgică neferoasă cu producerea acidului sulfuric au fost
principalele surse de poluare a atmosferei cu oxizi de sulf.
Sursele naturale de dioxid de sulf în zona judeţului Bacău sunt: fermentaţia bacteriană în
zonele mlăştinoase si oxidarea gazului cu conţinut de sulf rezultat din descompunerea biomasei.
In funcţie de concentraţie şi perioada de expunere, dioxidul de sulf are diferite efecte asupra
sănătăţii umane.
55
Expunerea la o concentraţie mare de dioxid de sulf, pe o perioadă scurtă de timp, poate

provoca dificultăţi respiratorii severe; sunt afectate în special persoanele cu astm, copiii, vârstnicii
şi persoanele cu boli cronice ale căilor respiratorii.
Expunerea la o concentraţie redusă de dioxid de sulf, pe termen lung poate avea ca efect
infecţii ale tractului respirator.
Dioxidul de sulf poate potenţa efectele periculoase ale ozonului.
Efecte asupra plantelor
Dioxidul de sulf afectează vizibil multe specii de plante, efectul negativ asupra structurii si
ţesuturilor acestora fiind sesizabil cu ochiul liber; unele dintre cele mai sensibile plante sunt: pinul,
legumele , ghindele roşii şi negre, frasinul alb, lucerna , murele.
Efecte asupra mediului
În atmosferă, contribuie la acidifierea precipitaţiilor, cu efecte toxice asupra vegetaţiei si solului.
Creşterea concentraţiei de dioxid de sulf accelerează coroziunea metalelor, din cauza formarii
acizilor. Oxizii de sulf pot eroda piatra , zidăria, fibrele, hârtia , pielea şi componentele electrice.
Metode de măsurare
Metoda de referinţă pentru măsurarea dioxidului de sulf este cea prevăzută in standardul SR EN
14212 „Calitatea aerului înconjurător. Metoda standardizată pentru măsurarea concentraţiei de
dioxid de sulf prin fluorescenţă în ultraviolet”.
Dioxidul de sulf - SO2
500 ug/m3 - masurat timp de 3 ore consecutiv, in puncte reprezentative pentru calitatea aerului pentru o
suprafata de cel putin 100 km2 sau pentru o intreaga zona sau aglomerare, oricare dintre acestea este mai
alerta mica.
350 ug/m3 - valoarea limita orara pentru protectia sanatatii umane
125 ug/m3 - valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane
20 ug/m3 - nivel critic pentru protectia vegetatiei, an calendarisitic si iarna (1 octombrie - 31 martie)
Monoxidul de carbon - CO
La temperatura mediului ambiental, monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor, insipid, de
origine atât naturala cat si antropica; el se formeaza in principal prin arderea incompleta a
combustibililor fosili.
Surse naturale: arderea pădurilor şi a altor tipuri de vegetaţie, emisiile vulcanice si descărcările
electrice.
Surse antropice: arderea incompleta a combustibililor fosili.
Alte surse antropice: producerea otelului si a fontei, rafinarea petrolului, traficul rutier , aerian si
56
feroviar.
Monoxidul de carbon se poate acumula la un nivel periculos în special in perioada de calm
atmosferic din timpul iernii si primăverii (acesta fiind mult mai stabil din punct de vedere chimic la
temperaturi scăzute), când arderea combustibililor fosili atinge un maxim.
Monoxidul de carbon produs din surse naturale este foarte repede dispersat pe o suprafaţă întinsă,
nepunând in pericol sănătatea umana.
Este un gaz toxic, in concentraţii mari fiind letal (aproximativ 100 mg/m3) prin reducerea capacitaţii
de transport a oxigenului în sânge, cu consecinţe grave asupra sistemului respirator si a sistemului
cardiovascular.
La concentraţii relativ scăzute:
- afectează sistemul nervos central;
- slăbeşte pulsul inimii, micşorând astfel volumul de sânge distribuit in organism;
- reduce acuitatea vizuala si capacitatea fizica;
- expunerea pe o perioada scurta poate cauza oboseala acuta;
- poate cauza dificultăţi respiratorii si dureri in piept persoanelor cu boli cardiovasculare;
- determina iritabilitate, migrene, respiraţie rapida, lipsa de coordonare, greaţă, ameţeală, confuzie,
reduce capacitatea de concentrare.
Segmentul de populaţie cea mai afectata de expunerea la monoxid de carbon o reprezintă copiii,
vârstnicii, persoanele cu boli respiratorii si cardiovasculare, persoanele anemice, fumătorii.
Efecte asupra plantelor
La concentraţii monitorizate în mod obişnuit în atmosfera nu are efecte asupra plantelor, animalelor
sau mediului.
Metode de măsurare
Metoda de referinţă pentru măsurarea monoxidului de carbon este cea prevăzută in standardul SR EN
14626 – „Calitatea aerului înconjurător. Metoda standardizata pentru măsurareaconcentraţiei de
monoxid de carbon prin spectroscopie în infraroşune dispersiv”.

Monoxid de carbon - CO
Valoare 10 ug/m3 - valoarea limita pentru protecţia sănătăţii umane (valoarea maxima zilnica a
limita mediilor pe 8 ore)
57
Plumb şi alte metale toxice - Pb, Cd, As, Ni

Metalele grele pe teritoriul judeţului Bacău au provenit în trecut (relativ recent) din procese
tehnologice de extracţie, prepararea şi metalurgia metalelor neferoase.
La ora actuală pot proveni de la surse staţionare şi mobile: procese de ardere a
combustibililor şi deşeurilor, şi traficul rutier, de asemenea prin re-suspensia prafului din zonele cu
sol poluat.
Nichelul -Ni este prezent în minereuri sub trei forme principale: sulfit, silicat şi arsenit.
Numeroasele studii epidemiologice au arătat că expunerea cronică la praful de nichel şi la
subsulfitul de nichel poate cauza cancer pulmonar sau nazal.
Plumbul - Pb
Principalele surse de emisie a Pb în mediu sunt traficul auto şi procesele industriale.
Compuşii aerosolici de plumb, pătrund în organism prin căile respiratorii, piele sau cu odata
alimentele, provoacă otrăvirea organelor digestive, tulbură funcţiile sistemului neuromuscular şi ale
sistemului nervos central.
Plumbul este un metal greu, care se elimină lent din organism şi poate să se acumuleze până
la concentraţii periculoase ; o atenţie deosebită se acordă particulelor de plumb, care odată ajunse în
organism tulbură funcţia hematopoetică, provoacă deficienţe cerebrale, fizice, creşte tensiunea
arterială şi generează insuficienţă cardiacă şi renală.
Compuşii de plumb emişi o data cu gazele de eşapament se acumulează în plante, care devin
astfel un pericol pentru sănătatea oamenilor si a animalelor.
Emisiile în mediul urban au scăzut in mod semnificativ odată cu introducerea benzinei fără plumb ;
cele mai semnificative contribuţii la emisia acestui poluant o reprezintă în prezent topitoriile de
metale neferoase secundare.
Arsenul -As
Exista doua tipuri de arsen:
– anorganic: se găseşte in sol, roci si apa si este cea mai periculoasa forma;
– organic: se găseşte in animale si plante si este mai puţin dăunător decât cel anorganic.
Arsenul metalic nu este toxic, dar toate combinaţiile sale solubile sau care se pot solubiliza
in sucul gastric sunt toxice .
58
Populaţia este expusă la arsen prin intermediul alimentelor, apei si aerului; expunerea poate apărea,
deasemenea, in urma contactului pielii cu solul sau apa care conţine arsen.
Expunerea poate fi mai mare pentru persoanele care lucrează cu arsen, pentru oamenii care
locuiesc in case care conţin lemn conservat sau pentru aceia care locuiesc pe terenuri pe care,
anterior, au fost aplicate pesticide ce conţineau arsen.
Expunerea la arsen anorganic poate avea diverse efecte asupra sănătăţii, cum ar fi iritarea
stomacului si intestinelor, scăderea formarii celulelor albe si roşii, modificări ale pielii şi iritaţii
pulmonare. Se consideră că expunerea la cantităţi semnificative de arsenic anorganic poate
intensifica riscul de dezvoltare si evoluţie a cancerului, in special a cancerului de piele, cancer
pulmonar, cancer la ficat si cancer limfatic.
O expunere ridicata la arsen anorganic poate cauza infertilitate la femei si avorturi spontane
si poate provoca afecţiuni ale pielii, rezistenta scăzută la infecţii, perturbări in funcţionarea inimii si
leziuni ale creierului atât in cazul bărbaţilor dar si femeilor. De asemenea, arsenicul anorganic poate
deteriora lanţul ADN.
Arsenul organic nu determină nici dezvoltarea cancerului, nici deteriorarea ADN-ului dar
expunerea la doze mari poate avea anumite efecte asupra sănătăţii precum leziunile nervoase si
dureri stomacale.
Cadmiul- Cd
În aer , cadmiul ajunge sub formă de particule, în urma emisiilor de la incinerarea deşeurilor
şi din procese metalurgice.
El se găseşte în cantităţi mari în păcură şi motorină şi poate provoca aberaţii cromozomiale care
modifică ereditatea,determină urmări cancerigene sau provoacă leziuni renale.
Intoxicarea cu cadmiu este periculoasă deoarece acesta se elimină foarte lent din organism,
perioada de eliminare fiind 10 şi chiar mai mulţi ani.
Acumularea cadmiului are loc prioritar în rinichi şi ţesutul osos până la vârsta de 40 ani.
Pătrunderea orală şi prin inhalaţie a cadmiului provoacă modificări în limfă, dezvoltarea bronşitelor
cronice, iritarea mucoasei, hemoragiile intestinale; cadmiul acumulat în rinichi poate provoca
apariţia cancerului acestui organ.
Substanţe precum plumbul, arsenul, cadmiul şi nichelul se găsesc în aer în general sub
formă de pulberi, şi concentraţiile lor sunt măsurate şi evaluate ca parte componentă a pulberilor
în suspensie PM10
59
Metoda de referinţă pentru măsurarea Pb, As, Cd şi Ni este cea prevăzută în standardul
SREN 14902 Calitatea aerului înconjurător. Metoda standardizată pentru determinarea Pb, Cd,
Asşi Ni în fracţia PM10 a particulelor în suspensie.

Plumb - Pb
Valoare
0,5 µg/m3- valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane
limita
As, Cd si Ni
6 µg/m3 - valoarea ţintă pentru conţinutul total din fracţia PM10, mediată pentru un an
Arsen
calendaristic.
5 µg/m3- valoarea ţintă pentru conţinutul total din fracţia PM10, mediată pentru un an
Cadmiu
calendaristic.
Nichel 20 µg/m3- valoarea ţintă pentru conţinutul total din fracţia PM10, mediată pentru un an
calendaristic.
Metalele grele sunt compuşi care nu pot fi degradaţi pe cale naturală, având timp îndelungat
de remanenţă în mediu, iar pe termen lung sunt periculoşi deoarece se pot acumula în lanţul trofic.
Metalele grele pot provoca afecţiuni musculare, nervoase, digestive, stări generale de apatie;
pot afecta procesul de dezvoltare al plantelor, împiedicând desfăşurarea normala a fotosintezei,
respiraţiei sau transpiraţiei.
3.3 Identificarea principalelor surse de emisie din judeţul Bacău

Emisiile de poluanţi atmosferici şi principalele surse de emisie pe tipuri de poluanti
In conformitate cu prevederile art.art. 36 alin.(2) a Hotărârii Guvernului nr. 257/2014
Agenţia pentru Protecţia Mediului Bacău a pus la dispoziţie următoarele informatii privind emisiile
in atmosferă pentru principalele categorii de surse aferente perioadei 2010-2015
Cantitatea totală de emisii pentru fiecare poluant pe categorii de surse: staţionare, mobile şi
de suprafaţă, precum şi datele privind perioada de mediere sunt prezentate în tabelul următor:
60
Tabel nr 3.7
Unitatea Perioada
Perioada de
adtiv- Indicator Excepţii de Cantitatea totală de emisii (t/an)
mediere
teritorială evaluare
surse staţionare 140.2349931

Particule în 2010-
1 an surse mobile 90.9638135
suspensie – 2015
PM2,5 surse de suprafaţă 1336.0439428
Particule în 1 an 2010- surse mobile 106.4147283
suspensie – 2015
PM10 1 oră surse de suprafaţă 1467.8626178
Aglomer surse staţionare 166.2941882
1 an 2010-
area surse mobile 2679.7197766
2015
Dioxid de azot Bacău 1 oră surse de suprafaţă 636.0102446
1 oră surse staţionare 1133.4404367
2010-
2015 surse mobile 0.9982000
24 ore
Dioxid de sulf surse de suprafaţă 83.3504050
Valoarea maximă
2010- surse mobile 5031.3798075
zilnică a mediilor
Monoxid de 2015 11171.807880
glisante pe 8 ore surse de suprafaţă
Judeţul carbon 1
Bacău surse staţionare NE
2010-
1 an surse mobile NE
2015
Benzen surse de suprafaţă NE
2010-
2015
Plumb surse de suprafaţă 0.1197935
2010-
2015
Arsen surse de suprafaţă 0.0063828
2010-
2015
Cadmiu surse de suprafaţă 0.0074671
2010-
2015
Nichel surse de suprafaţă 0.0310094
Principalele surse generatoare de emisii la nivelul judetului Bacau au fost identificate

pornind de la inventarele anuale de emisii in atmosferă elaborate de Agenţia Natională pentru
Protecţia Mediului în conformitate cu Ordinul nr. 3299/2012, pentru aprobarea metodologiei
de realizare şi raportare a inventarelor privind emisiile de poluanţi în atmosferă considerând ca
61
referinţă anul 2014, an pentru care, la data iniţierii prezentului plan era accesibil Raportul
privind Starea Mediului
Emisiile de oxizi de azot (NOx)

Cantitatea de emisii de oxizi de azot la nivelul judeţului Bacău în anul 2014 este de
4155,343 tone şi provine în principal din următoarele sectoare de activitate:
 transport rutier - 52.79%
 incălzire comercială şi instituţională – 31.35%
 echipmente şi utilaje mobile în industria prelucrătoare şi în construcţii- 7.14%
 transport aerian – 3.78%
 producerea de energie electrică şi termică – 1.0%
 încălzire rezidenţială, prepararea hranei- 3.45%
Emisii de dioxid de sulf (SO2) şi oxizi de sulf (SOx)

La nivelul judeţului Bacǎu, pentru anul 2014, cantitatea totală emisă de SOx este de 39,530
tone şi provine în principal din următoarele sectoare de activitate:
 încălzire rezidenţială, prepararea hranei – 51.69%
 încălzire comercială şi instituţională- 32.22%
 transport aerian internaţional- 11.22%
 arderi în industrii de fabricare- 3.66%
 producerea de energie electrică şi termică-0.6%
Emisii de monoxid de carbon (CO)

Monoxidul de carbon este un gaz extrem de toxic ce afectează capacitatea organismului
de a reţine oxigenul, în concentraţii foarte mari fiind letal.
Emisiile totale de monoxid de carbon la nivelul anului 2014 au fost de 11148,85 tone, pe
tipuri de activităţi astfel:
 încălzire rezidenţială, prepararea hranei- 50.51%
 transport rutier- 43.49%
 încălzire comercială şi instituţională- 4.22%
 echipamente şi utilaje mobile în industria prelucrătoare şi în construcţii- 0.87%
Emisii de particule PM10 şi PM2,5

Pulberile PM2,5 şi PM10 se referă la particule fine (având diametrul de 2,5 microni, respectiv
10 microni sau mai mic) emise direct în atmosferă; aceste particule au efecte adverse aupra sănătăţii
umane şi pot fi responsabile pentru şi/sau să contribuie la o serie de probleme respiratorii.
62
La nivelul judeţului Bacău emisiile de particule PM10 şi PM2,5 aferente anului 2014 sunt
următoarele:
PM10 - 1216,653 tone/an
PM2,5 - 937,8939 tone/an
Emisiile de de PM10 provin din următoarele sectoare de activitate

 Încălzire rezidenţială, prepararea hranei-59.75%
 Asfaltarea drumurilor- 14.43%
 Transport rutier- 9.65%
 Creştere pui de carne-8.18%
 Alte procese din industria chimică-4.14%
 Echipamente şi utilaje mobile în industria prelucrătoare şi în construcţii – 1.55%
Emisiile de PM2,5 provin din următoarele sectoare de activitate

 Încălzire rezidenţială, prepararea hranei -77.5%
 Transport rutier – 10.88%
 Alte procese din industria chimică- 4.03%
 Asfaltarea drumurilor-2.5%
 Echipamente şi utilaje mobile în industria prelucrătoare şi în construcţii – 2.01%
 Încălzire comercială şi instituţională- 1.28%
Emisii de metale grele

Metalele grele - cadmiu, nichel, plumb, arsen - sunt compuşi care nu pot fi degradaţi pe
cale naturală, având timp îndelungat de remanenţă în mediu, iar pe termen lung sunt periculoşi
deoarece se pot acumula în lanţurile trofice.
Pe parcursul anului 2014, la niciunul dintre metalele monitorizate nu s-au semnalat depăşiri ale
valorii limită (Pb), valorilor ţintă (Cd ,Ni şi As) anuale, impuse de Legea nr. 104/2011.
Cantităţile de cadmiu şi plumb emise în atmosferă în anul 2014 la nivelul judeţului Bacău,
sunt următoarele:
Cadmiu Cd – 0.0135488 tone
Plumb Pb – 0.14180 tone
Emisiile de cadmiu provin din următoarele sectoare de activitate:
 Încălzire comercială şi instituţională - 70,72 %
 Încălzire rezidenţială, prepararea hranei - 15,47%
 Transport rutier - 9,75%
 Producerea de energie electrică şi termică -2,42 %
63
Pentru anul 2014 emisiile de plumb provin din următoarele sectoare de activitate:
 Transport rutier - 52,39%
 Încălzire rezidenţială, prepararea hranei - 31,33%
 Încălzire comercială şi instituţională - 13,45 %
 Alte produse minerale - 2,15 %
Arsenul şi nichelul provin in special din emisiile datorate transportului rutier;

 valoarea maximă pentru arsen măsurată la staţia BC 1 a fost de 0,91 ng/mc (februarie), iar la
staţia BC 2 a fost de 0,82 ng/mc (februarie).
 pentru nichel (Ni) valoarea maximă măsurată la staţia BC 1 a fost de 4,69 ng/mc
(octombrie), iar la staţia BC 2 a fost de 5,02 ng/mc (octombrie);
Emisii de benzen
Benzenul face parte din categoria compusilor organici volatili nonmetanici alături de
toluen, xilenii, butan, izopentanul, hexanul, acetona, cloroform etc, iar la nivelul judeţului Bacău
acesti poluanti provin cu prioritate din următoarele sectoare de activitate:
 Încălzire rezidenţială, prepararea hranei 27.08%
 Asfaltarea drumurilor-26.49%
 Transport rutier- 17.27%
 Alte procese din industria chimică- 10.66%
 Creştere pui de carne-5.46%
 Fabricarea produselor alimentare şi a băuturilor – 2.24%
 Explorarea, producţia, transportul ţiţeiului – 1.34%
 Aplicarea vopselelor – 0.90%
 Sursa: APM Bacau-Raport privind Starea Mediului în judeţul Bacău 2014
Din analiza emisiilor in judetul Bacau se poate constata că sursele cheie pentru
poluanţii principali şi particule o constituie: transporturile ( mai intense in zonele rezidenţiale
si de-a lungul reţelelor de drumuri şi căi ferate),încălzirea rezidenţială, comercială şi
instituţională si prepararea hranei , producerea de energie electrică şi termică,urmate de
emisiile provenite din activităţi ale echipamentelor şi utilajelor mobile în industria
prelucrătoare şi în construcţii, alte procese din industria chimică,asfaltarea drumurilor şi
creşterea păsărilor.
64
O contribuţie importantă la emisiile atmosferice din judeţul Bacău o constituie instalaţiile

aflate sub incidenta Directivei 2010/75/UE privind emisiile industriale transpusă în legislaţia
naţională prin prin Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale
Lista instalaţiilor din judeţul Bacău aflate sub incidenţa acestei directive este prezentată în
Anexa nr. 3, iar situarea lor în plan geografic poate fi vizionată accesând link-ul
http://atlas.anpm.ro/atlas pe site-ul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului
Fig nr.3.6 Localizarea instaţiilor IPPC în zona municipiului Bacău
Fig nr.3.7 Localizarea instalaţii IPPC în zona municipiului Oneşti şi oraşului Dărmăneşti
65
Fig nr.3.8 Amplasarea surselor de compusi organici volatili (COV)
3.4 Informaţii privind contribuţia datorată transportului şi dispersiei

poluanţilor emişi în atmosferă ale căror surse se găsesc în alte zone şi
aglomerări sau alte regiuni;
După cum s-a arătat anterior în caz de funcţionare normală nu pot exista influenţe asupra
calităţii aerului provenite din zonele adiacente judeţului. Pe de altă parte nu sunt surse punctuale de
importanţă, evidenţiate în aceste zone limitrofe, care să prezinte risc de accident cu impact posibil
asupra calităţii aerului din judeţul Bacău .
3.5 Analiza datelor meteo privind viteza vântului, precum şi cele referitoare la
calmul atmosferic şi condiţiile de ceaţă, pentru analiza
transportului/importului de poluanţi din zonele şi aglomerările învecinate,
respectiv pentru stabilirea favorizării acumulării noxelor poluanţilor la
suprafaţa solului, care ar putea conduce la concentraţii ridicate de poluanţi
ale acestora.
Gradul de depunere al poluanţilor la suprafaţa solului depinde de caracterul suprafeţei de
depunere, de stabilitatea atmosferică, frecvenţa precipitaţiilor şi de proprietăţile fizico - chimice
ale acestora.
Precipitaţiile atmosferice medii anuale in judeţ depăşesc 1200 mm pe Culmea
Grinduşului,se situează între 1000-1200 mm pe culmile montane din vest (peste 1000 m altitudine)
şi între 800-1000 mm în zona muntoasă de peste 750 m.
Pe Valea Trotuşului şi a afluenţilor săi din zona montană cad 700-800 mm; aceeaşi cantitate
se înregistrează şi în nord-estul judeţului.
Cantităţile cele mai mici, circa 500 mm/an, se înregistrează pe Valea Siretului, Berheciului,
Zeletinului şi pe cursul inferior al Trotuşului.
66
Frecvenţa şi viteza medie anuală a vântului arată o predominare accentuată a acestuia din
nord şi nord-vest, precum şi dinspre sud şi sud-est .
La staţia meteorologică Bacău, vântul de nord are o frecvenţă de 20%, cel de nord-vest de
12%, cel de sud de 19%, iar calmul atmosferic de 37%; frecvenţa cea mai mică o are vântul de
est;vitezele cele mai mari le au vânturile de nord, sud, nord-vest şi de sud-est.
La staţia meteorologică Târgu Ocna, frecvenţa cea mai mare o are vântul de vest (30%),
nord-vest (12%) şi de nord (10%), iar vitezele cele mai mici, vântul de nord şi nord-vest, vest şi de
sud-vest; frecvenţa mai mare a vântului de vest se datorează largei înşeuări a sectorului
Oituzului;iarna, vântul de vest este amplificat de vântul derivat din direcţia nord-est care izbindu-se
de Munţii Nemira se scurge pe văile Oituzului, Slănicului şi Dofteanei.
Deşi situată în apropierea limitei sudice (cu judeţul Vrancea), staţia meteorologică de la
Adjud evidenţiază o frecvenţă mai mare a vântului de nord, canalizat pe culoarul Siretului (28%),
apoi a celui de sud (19%) şi a celui de nord-vest (16%).
Nebulozitatea medie anuală este mai mare de 6,0 (zecimi) în zona montană şi sub 5,5 în
celelalte zone; industrializarea, transporturile, aşezările urbane şi inversiunile termice de pe văile
principale şi din depresiuni determină creşterea nebulozităţii, frecvenţa zilelor cu ceaţă; maximul de
nebulozitate (6,4) se înregistrează în luna decembrie, iar minimul (3,7) în luna august.
Din punct de vedere al condiţiilor nefavorabile de dispersie acestea se întâlnesc cu
precădere în zona aglomerării Bacău şi în zona municipiului Oneşti; o caracteristica comuna
a celor doua zone o reprezintă aspectul depresionar al reliefului care reduce frecvenţa şi
intensitatea curenţilor de aer, întreţinând în general o stare de calm însoţită în sezonul rece al
anului de frecvente fenomene de inversiune termică pe fondul unui regim anticiclonal.
Direcţiile predominante ale vântului sunt pe culoarele celor doua râuri Bistriţa si Trotuş,
condiţii ce nu favorizează o buna dispersie a emisiilor de poluanţi, determinând astfel
apariţia – pe scurt timp a episoadelor de poluare.
CAPITOLUL 4. Măsuri şi proiecte pentru menţinerea calităţii aerului

Pentru a selecta măsuri care să fie incluse în Planul de menţinere a calităţii aerului este
necesar să se definească linia ( starea ) de bază, respectiv emisiile şi calitatea aerului în condiţii
obişnuite.
Prin condiţii obişnuite se înţelege situaţia actuală, care ar putea continua şi în viitor, fără
aplicarea unor măsuri suplimentare pentru protecţia calităţii aerului.
Condiţiile obişnuite trebuie să aibă în vedere:
- impactul politicilor naţionale în domeniul dezvoltării
- impactul politicii locale în domeniul transporturilor asupra traficului;
- proiectele şi acţiunile la care autorităţile locale sunt deja angajate
67
Având în vedere activităţile identificate ca generatoare de emisii care au influenţă asupra

calităţii aerului, în cadrul planului de menţinere a calităţii aerului se pot identifica următoarele tipuri
de măsuri:
In domeniul transportului se impun acţiuni din categoria de management al traficului
concomitent cu înnoirea parcului auto cu modele noi cu emisii scăzute:
- schimbarea regimului de circulație și prevenirea blocărilor în trafic;

- fluidizarea şi sistematizarea circulaţiei în zonele aglomerate;
- dezvoltarea de sisteme inteligente de monitorizare a traficului;
- dezvoltarea de solutii alternative pentru transportul public, prietenoase mediului, de
genul vehicolelor electrice, extinderii folosirii bicicletelor;
- sistematizarea intersecţiilor pentru evitarea blocărilor în trafic;
- asigurarea unor rute mai scurte de deplasare;
- incurajarea folosirii mijloacelor de transport alternative ( transportul în comun,
bicicleta );
- derularea de campanii de informare, promovare privind mobilitatea urbană;
- elaborarea planurilor de mobilitate urbană pentru municipiile Bacău şi Oneşti în
conformitate cu prevederile art.43^1 alin.4 a Legii nr. 350/2001 privind amenajarea
teritoriului şi urbanismul, actualizată
O situaţie caracteristică este existenţa drumurilor neasfaltate care permit doar rularea cu
viteză redusă, ceea ce favorizează creşterea emisiilor (consumul de combustibil fiind dependent de
turaţia motorului) şi concentraţii crescute de poluanti pe distanţe scurte; în plus, în condiţii lipsite
de umiditate se adaugă resuspensia prafului rezultat din eroziunea părţii carosabile
La nivelul judeţului în această privinţă sunt necesare următoarele acţiuni ;
- modernizarea reţelelor rutiere prin aplicarea unor îmbrăcăminţi moderne în cadrul
unui sistem rutier dimensionat conform reglementărilor tehnice;
- refacerea străzilor din interiorul localităţilor unde s-au executat lucrări de
modernizare/extindere a reţelelor de utilităţi publice;
- realizarea centurilor ocolitoare pentru traficul greu;
In Strategia de Dezvoltare a judeţului Bacău – document cadru pentru perioada de
programare 2014-2020 , pentru asigurarea mobilităţii în interiorul judeţului şi a accesibilităţii la
reţeaua TEN-T rutieră ,sunt prevăzute lucrări de reabilitare şi modernizare a drumurilor judeţene
care asigură legătura dintre comune, centrele urbane şi reţeaua majoră de transport.
68
Astfel de măsuri sunt în derulare pe teritoriul judeţului ca parte a unor programe de

investiţii; aceste investiţii enumerate în Scenariul nr. I din capitolul Scenarii şi identificarea
măsurilor de menţinere a calităţii aerului fac parte din aşa numita stare : ”business as usual-
afaceri ca de obicei” şi sunt luate în considerare la evaluarea de bază.
Emisiile provenite din încălzirea rezidenţială şi prepararea hranei pot fi reduse prin
angajarea următoarele tipuri de măsuri:
- extinderea reţelei de distribuţie a gazelor naturale

- stimularea înnoirii sistemelor de încălzire rezidenţială şi preparare a hranei cu
sisteme noi prevăzute cu tehnologii de ardere eficiente ,generatoare de emisii
scăzute;
- promovarea energiilor regenerabile şi eficienţei energetice.
Pentru emisiile provenite din amplasamentele fostelor combinate chimice , întreprinderi

metalurgice şi incintele exploatărilor miniere inclusiv facilităţile de preparare a minereurilor se
impune :
- identificarea siturilor contaminate, a regimului de proprietate a acestora,întocmirea
studiilor de fezabilitate şi a proiectelor tehnice, atragerea de fonduri şi stabilirea
unui calendar de ecologizare şi
- realizarea de perdele forestiere acolo unde este posibil;
Pentru emisiile aferente activităţilor agro – zootehnice rezultate din:

- operaţiunile agricole la nivel de fermă, inclusiv depozitarea, manipularea şi
transportul produselor agricole;
- operaţiunile de depozitare din afara fermei, manipularea şi transportul produselor
agricole vrac
- creşterea animalelor şi managementul dejecţiilor animaliere;
- alte activităţi agricole
Măsurile avute în vedere sunt:
- gestionarea azotului, luând în considerare întregul ciclu al acestuia
-utilizarea de metode cu emisii reduse pentru sistemele de depozitare,
prelucrare/compostare şi împrăştiere a gunoiului de grajd prin executia de
platforme la nivel de comună pentru compostarea acestuia
- utilizarea de metode cu emisii reduse pentru adăpostirea animalelor;
69
- metode de aplicare a îngrăşămintelor minerale, cu emisii reduse

- gestionarea adecvată a reziduurilor din recolte conform codului de bune practici
agricole;
- îmbunătăţirea stării nutrienţilor şi a structurii solului prin încorporarea gunoiului
de grajd în conformitate cu cerinţele pentru o creştere optimă a plantelor,
evitându-se astfel procesele de incinerare a resturilor vegetale şi a gunoiului de
grajd;
- promovarea de măsuri privind valorificarea potenţialului de generare a biogazului
din agricultură în cadrul proiectului naţional “Controlul Integrat al Poluarii cu
Nutrienti”
Pentru emisiile rezultate din activităţi comerciale/ instituţionale: se pot aplica măsuri
din categoria ” business as usual”: monitorizare agenţilor economici cu instalaţii de ardere şi
impunerea de măsuri în cadrul procedurilor de autorizare/reautorizare.
Aceleaşi măsuri de monitorizare sunt aplicabile şi în cazul activităţilor de exploatare şi
prelucrare a lemnului şi la şantierele pentru lucrări de tip infrastructură mare.
4.1 Indicatori de evaluare a eficienţei măsurilor
Eficienţa aplicării măsurilor cuprinse în acest plan se poate măsura prin indicatori direcţi
( concentraţia emisiilor de poluanţi în aer), dar o asemenea metodă necesită un interval de timp de
ordinul anilor pentru a stabili tendinţa reală în evoluţiile concentraţiilor măsurate.
O altă metodă posibilă de evaluare, aceea de a identifica tendinţele in evoluţia
concentraţiilor prin modelarea matematică a dispersiei poluanţilor, poate fi furnizoare de rezultate
nesigure : în unele cazuri, o modelare urbană complexă poate dura mai multe zile pentru a rula
programele, ceea ce face evaluarea chiar şi a unui număr mic de opţiuni impracticabilă.
Pe parcursul punerii în aplicare a planului de acţiune, pot interveni numeroşi factori care pot
masca sau amplifica indicatorii de progres, cel mai important fiind vremea; de asemenea, unele
acţiuni, pot pe cont propriu ,să producă doar efecte foarte mici care ar fi greu de identificat în
variaţii ale calităţii aerului, termenii şi efectul unor astfel de acţiuni fiind dificil de separat de
efectul altor acţiuni.
De aceea, măsurile vor fi evaluate şi monitorizate prin indicatori surogat care să permită
simplificarea evaluării şi o monitorizare directă şi relevantă.
Indicatorii ce pot fi utilizaţi sunt prezentati in cele ce urmează în următoarea ierarhie:
70
- concentraţiile de poluanţi în aer;

- indicatori de efect direct : fluxurile de trafic, tipurile de vehicule;
- indicatori de efect indirect : numărul de companii cu un ”Plan de mobilitate”, numărul de
unităţi industriale care funcţionează în sistem ISO 14001
- indicatori ai politicilor co-legate: nivelurile de zgomot asociate traficului,utilizarea
transportului in comun şi a mijloacelor de transport ecologice.
Câteva exemple de tipul de indicatori surogat care pot fi folosiţi pentru a sprijini şi
monitoriza punerea în aplicare a unui plan de acţiune:
- starea drumurilor - influienţează în mod direct direct nivelul emisiilor asociate traficului
rutier prin reducerea cantităţii de particule solide antrenate de autovehiculele în mişcare;
- fluxul de trafic - o reducere a fluxului de trafic poate genera o reducere a emisiilor si a
concentratiilor de poluanti in atmosfera, insa redirectionarea traficului pe alte trasee pentru
descongestionare, paote duce la emisii crescute in acele sectoare.
- reducerea timpilor de parcurs poate rezulta dintr-un număr de diferiţi factori, inclusiv o
reducere a numerelor de vehiculule, flux mai bun de trafic sau creşterea vitezei;
- diferenţe între timpii de parcurs, pentru diferite categorii de vehicule ;
- densitatea drumurilor - cea mai mică densitate a drumurilor într-o anumită zonă semnifică
în general emisii reduse; cu toate acestea, calitatea aerului poate fi crescută în apropierea
unei artere principale, chiar dacă densitatea drumurilor în zonă este scăzută; densitatea
drumurilor poate da o indicaţie pentru zonele urbane mari în cazul în care principalele surse
de poluare a aerului sunt asociate cu traficul rutier.
- structura parcului auto- în funcţie de tipul de combustibil sau tipul de motor
- gradul de ocupare a vehiculului - o creştere a gradului de ocupare a vehiculului ar trebui să
ducă la niveluri mai scăzute de congestie a traficului;
- capacitate rutieră - în cazul în care capacitatea de drum este în mod substanţial mai mică
decât fluxul de trafic,acest lucru poate duce la scăderea accentuată a calităţii aerului în zonă
- cantăţile de combustibil utilizate – pe tipuri si categorii ;
- densitatea de emisie - indicarea emisiilor totale pe suprafaţă pe o zonă bază; aceste emisii
totale pot fi utilizate pentru a evalua fără mare exactitate variaţia spaţială şi zonele în care
concentraţiile de poluanţi s-au schimbat;
- densitatea proceselor industriale:densitatea redusă a acestora într-o anumită zonă constituie
o premisă pentru emisiile mici în acel areal ; cu toate acestea, calitatea aerului poate fi
redusă în apropierea unor procese industriale, chiar dacă densitatea este scăzută (cum ar fi
un coş de evacuare mic, cu emisii ridicate);
71
- suprafaţa de teren degradată redată circuitului productiv;

- lungimea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale
Un aspect identificat in timpul elaborării planului a fost acela că unele dintre cele mai
importante surse de poluare a aerului nu se află în sfera de control a autorităţilor administraţiei
publice judetene, iar consiliile judeţene nu au atribuţii şi competenţe care pot obliga autorităţile de
control să impună măsuri mai severe poluatorilor ; de aceea este necesar implementarea unui
mecanism de cooperare între toate aceste autorităţi prin constituirea Comisiei Tehnice şi
identificarea unor măsuri cu costuri reduse pentru identificarea şi remedierea problemelor cu efect
negativ asupra calităţii aerului.
Astfel de măsuri pot privi :

- managementul traficului prin : încurajarea adoptării pe scară largă a planurilor de mobilitate,
limitarea vitezei de deplasare a autovehiculelor, încurajarea utilizării transportului în comun,
sistematizarea circulaţiei în intersecţii, încheierea unor parteneriate pentru transportul de
marfă care să permită livrări la anumite ore,utilizarea variantelor ocolitoare sau utilizarea
unor sisteme de mesaje cu privire la valorile din trafic sau obţinerea de angajamente
voluntare privind înnoirea parcului auto cu modele cu emisii reduse.
- fluidizarea traficului auto, modernizarea mijloacelor de transport în comun, şi promovarea
transportului ecologic;
- punerea in valoare a terenurilor degradate din domeniul public;
- întreţinerea şi extinderea suprafeţelor împădurite şi de spaţii verzi din interiorul
localităţilor;
În mod similar, în cazul în care centre comerciale şi / parcuri de petrecere a timpului liber/
zone de vânzare cu amănuntul/ alte dezvoltări propuse , duc la atragerea de volume mari de trafic,
autoritatea locală va trebui să ia în considerare modalităţi de descongestionare, în cooperare cu
operatorii obiectivelor
Pentru judeţul Bacău aceste măsuri sunt detaliate in Scenariul nr. II din capitolul Scenarii şi
identificarea măsurilor de menţinere a calităţii aerului
72
CAPITOLUL 5. Scenarii pentru menţinerea calităţii aerului
Planul de menţinere a calităţii aerului reprezintă un mijloc eficient pentru identificarea

mijloacelor şi soluţiilor care pot contribui la menţinerea şi îmbunătăţirea condiţiilor de mediu pe
plan local , în primul rand a calităţii aerului şi de implicare a publicului in procesul de luare a
deciziilor de mediu; in urma aplicării măsurilor prevăzute in cadrul acestui plan, indicatorii de
calitate a aerului în judeţul Bacău se vor menţine la valori corespunzătoare regimului de
gestionare II aşa cum este prevăzut în Legea nr. 104/2011
Datele de referinţă pentru elaborarea scenariilor privind calitatea aerului sunt cele
primite de la Agentia pentru Protectia Mediului Bacau şi acoperă intervalul de evaluare a
calităţii aerului înconjurător 2010-2015.
Condiţiile locale ce pot influenţa calitatea aerului (caracteristici geografice sau climatice) au
fost prezentate în capitolele anterioare.
In vederea identificării de măsuri se consideră ca referinţă anul 2015 având in vedere

amploarea , densitatea şi importanţa lucrărilor de investiţii din judeţ ( 247 autorizatii de
construire emise de Consiliul Judeţean Bacău, faţă de 216 autorizaţii emise in 2014 şi 145 emise
în 2013)
5.1 Repartizarea surselor de emisie;

Sursele de emisie nu sunt repartizate uniform pe teritoriul judeţului datorită caracteristicilor de
relief care au generat dezvoltări diferenţiate ale aşezărilor umane însoţite de particularităţi în
economia locală.
Emisiile din surse rezidenţiale

Judeţul Bacău are o structură teritorială eterogenă, care cuprinde atât zone preponderent
urbane (zona municipiului Bacău, zona urbană de pe Valea Trotuşului), cât şi zone exclusiv rurale
(Colinele Tutovei).
Localităţile componente au legături funcţionale puternice cauzate de deplasările forţei de
muncă şi asigurarea necesarului populaţiei cu bunuri şi servicii
Afectate preponderent de emisiile din surse rezidenţiale sunt acele zone unde se întâlneşte cea
mai mare densitate a populaţiei.
73
Conform Strategiei de Dezvoltare a Judeţului Bacău-document cadru pentru perioada de

programare 2014-2020, pe teritoriul judeţului au fost configurate microregiuni, la delimitatrea
cărora s-a avut în vedere suprapunerea acestora peste unităţile majore de relief.
Astfel în cadrul judeţului se disting următoarele zone, enumerate în ordinea descrescătoare a
densităţii populaţiei.
 Microregiunea Valea Siretului - cu o mare densitate a populaţiei, ( 187.6 locuitori/ km2 )
datorită includerii municipiului Bacău , a oraşului Buhuşi, şi a încă 29 de comune de pe Culoarul
Siretului şi cursul inferior al Bistriţei, reprezentând zona de maximă dezvoltare din judeţ.
Dat fiind că zona oferă condiţii optime de dezvoltare, în apropierea principalelor axe de
transport rutier şi feroviar localităţile rurale sunt mijlocii şi mari, ceea ce demonstrează tendinţa de
concentrare a populaţiei în această microregiune.
 Microregiunea Valea Trotuşului include municipiul Oneşti şi 16 comune de pe cursul
inferior al Trotuşului şi al Tazlăului. Densitatea mai scăzută a populaţiei ( 85.6 loc/ km2 ) şi
aşezărilor se datorează in mare parte reliefului, dar este mai ridicată de cat in celelalte două
microregiuni
Fig. 5.1 Microregiuni de dezvoltare la nivelul judetului Bacau
74
 Microregiunea Valea Muntelui este cea mai întinsă dintre microregiunile judeţului
Bacău,situată în aria carpatică şi subcarpatică a acestuia ; peste o treime din locuitori trăiesc în
municipiul Moineşti şi în 4 oraşe (Comăneşti, Dărmăneşti, Slănic Moldova,Târgu-Ocna), care
împreună cu 19 comune formează o microregiune pe cursul mijlociu al Trotușului.

Densitatea populaíei este de 66.1 loc/ km2
 Microregiunea Colinele Tutovei - situată in estul judeţului , cuprinde 23 comune şi
196 sate, dar cu o densitate scăzută a populaţiei , de 47,5 loc/km2; in această microregiune
predomină localităţile rurale mici ( sub 500 locuitori) şi mijlocii ( 501-1000 locuitori) pe un fond
de densitate ridicată a aşezărilor
Emisii din transport

Aşa cum s-a arătat în capitolul 3.1.3 drumurile cu intensitatea cea mai mare a traficului sunt
pe următoarele direcţii
- Adjud-Roman care trece prin municipiul Bacău - o dată cu finalizarea centurii ocolitoare a
municipiului Bacău va fi eliminat efectul sinergic dintre emisiile rezidenţiale şi cele
rezultate din traficul autovehiculelor aflate în tranzit
- Bacău-Piatra Neamţ
- Bacău-Oneşti-Oituz-Braşov
- Bacău -Vaslui
- Bacău-Moineşti-Comăneşti
- Adjud-Oneşti-Tîrgu Ocna- Comăneşti
Emisii din agricultură şi zootehnie
În judeţul Bacău, principalele emisii poluante din agricultură provin de la maşinile şi

utilajele agricole şi din creşterea animalelor; îngrăşămintele chimice s-au folosit în cantităţi mai
mici, aşa cum s-a prezentat anterior.
Influenţa emisiilor rezultate din activităţile agricole asupra calităţii aerului este
redusă.
Emisii rezultate din activităţi industriale

Conform lucrării Profilul Monografic al judeţului Bacău Radiografie a situaţiei economico-sociale
principalele ramuri industriale ale judeţului au fost din domeniul industriei chimice şi
petrochimice,construcţii de maşini,aeronave,metalurgie şi industria uşoară
75
La ora actuală ponderea acestora este redusă, dezvoltandu-se pe parcurs industria alimentară
şi prelucrarea lemnului şi menţinandu-se ca pondere importantă industria uşoară.
Autorizarea acestor operatori economici din punct de vedere a protecţiei mediului
presupune identificarea fiecărei activităţi cu potenţial de poluare si stabilirea măsurilor ce se
impun pentru încadrarea emisiilor in limitele legale iar daca este necesar, sunt stabilite
programe de măsuri pentru conformare, cu termene obligatorii
Emisiile în aer de la aceste obiective provin de la centralele termice pentru încălzirea
spaţiilor şi prepararea apei calde, cazane de abur, pulberi şi vapori generate în anumite operaţii ale
proceselor de producţie, traficul auto din incinte, respiraţia rezervoarelor de combustibil, etc.
Firmele prestatoare de servicii reprezintă de asemenea posibile surse de emisii în aer,
funcţie de specificul activităţii lor putând fi asimilate locuinţelor; în alte cazuri, de exemplu cel al
atelierelor de reparaţii auto, există şi surse specifice de gaze, pulberi şi vapori generate în operaţii
de sablare, sudură, vopsire, şlefuire.
Un caz particular este reprezentat de emisiile de compuşi organici volatili COV care sunt
reglementate separat şi care provin în mod uzual de la vehicularea şi depozitarea carburanţilor.
5.2 Tendinţe privind evoluţia calităţii aerului in judeţul Bacău

Un tablou de ansamblu asupra evoluţiei emisiilor de poluanţi atmosferici care fac obiectul
prezentului plan este prezentat în tabelul de mai jos:
Tab.5.2-tendinţe privind evoluţia calităţii aerului in judeţul Bacău tone/an
An 2010 2011 2012 2013 2014

NOx 5647.12 5456.78 5317.17 4164.15 4155.343
SO2 si 2660.45 2817.41 2899.56 1217.79 39.530
SOx
PM2,5 - - 149.25 1567.24 937.89
PM10 80.673 274.69 348.39 1914.56 1216.65
CO 16011.94 14467.47 10830.43 16631.09 11148.85
NMVOC 2312.14 1979.95 3888.28 3151.53 3507.23
Sursa: Raportul anual privind starea mediului in judetul Bacau pe anul 2014
76
Fig. 5.2 Evoluţia emisiilor atmosferice in perioada 2010-2014
După cum se poate remarca , emisiile poluante la nivelul judetului Bacău au o tendinţă
staţionară sau de descreştere, cu menţiunea că valorile pentru pulberile în suspensie au crescut
începând cu anul 2013, deoarece in inventarul naţional au fost introduce şi cele aferente consumului
de lemne ale populaţiei din mediul rural
Evoluţia mediilor concentratiilor anuale ale metalelor grele monitorizate (plumb, cadmiu
nichel ) în perioada 2010-2014 şi a arsenului în anii 2012-2014 este prezentată în tabelul următor şi
evidenţiază o tendinţă de menţinere a nivelului concentraţiilor, cu valori situate cu mult sub limita
anuală în cazul plumbului şi valorile ţintă anuale pentru nichel, cadmiu şi arsen.
Tab. 5.3 Evoluţia metalelor grele in perioada 2010-2014

Poluant 2010 2011 2012 2013 2014
Pb (μg/mc) 0,012 0,011 0,0113 0,0106 0,0119
Ni (ng/mc) 2,9 2,41 1,81 1,885 2,0
Cd (ng/mc) 0,42 0,33 0,31 0,305 0,32
As (ng/mc) - - 0,46 0,37 0,395
5.3 Niveluri ale concentraţiilor aşteptate în anul de proiecţie

Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător stabileşte în Anexa 3 valorile
limită admise pentru protecţia sănătăţii umane şi numărul de depăşiri permise pentru fiecare poluant
monitorizat
Aceste valori vor fi respectate în cazul tuturor scenariilor luate in considerare
77
Tab. 5.4-niveluri ale concentraţiilor în anul de proiecţie

Dioxid de sulf SO2
Perioada de mediere Valoarea-limită
o oră 350 micrograme/m3, a nu se depăşi mai mult de 24 de ori într-un an
calendaristic
24 de ore 125 micrograme/ m3, a nu se depăşii mai mult de 3 ori într-un an
calendaristic
Dioxid de azot - NO2
o oră 200 micrograme/m3, a nu se depăşi mai mult de 18 ori într-un an
calendaristic
An calendaristic 40 micrograme/ m3
Particule în suspensie - PM_10
o zi 50 micrograme/ m3, a nu se depăşii mai mult de 35 de ori într-un an
calendaristic
Particule în suspensie PM 2,5
Perioada de mediere Valoarea tinta
Benzen – C6H6
Monoxid de carbon - CO
Valoarea maximă zilnică a 10 mg/ m3
mediilor pe 8 ore.
Plumb- Pb
An calendaristic 0,5 mg/ m3
Arsen, cadmiu, nichel
Poluant Valoarea ţintă
Arsen 6 ng/m3
Cadmiu 5 ng/ m3
Nichel 20 ng/ m3
5.1 Scenariul nr.1

Nu sunt întreprinse măsuri specifice pentru menţinerea calităţii aerului: aceasta va fi
influienţată doar de acţiunile /investiţiile aflate în derulare sau planificate
In cadrul acestui scenariu s-a pornit de la analiza documentelor relevante la nivel naţional şi
judeţean care pot influienţa dezvoltarea sectoarelor economice ale judeţului şi anume:
 Programul Operaţional Regional 2014-2020
 Programul Operaţional Sectorial Infrastructura Mare 2014-2020
 Master Planul General de Transport al României – varianta finala iunie 2015
78
 Ordonanţa de Urgenţă nr. 28/2013 (actualizată) pentru aprobarea Programului

Naţional de Dezvoltare Locală
 Strategia de Dezvoltare a judeţului Bacău: Document Cadru pentru perioada de
programare 2014-2020
 Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale
 Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Bacău
De asemenea au fost luate în considerare documentele de dezvoltare existente la nivel local:
Planuri urbanistice generale, strategii locale de dezvoltare, investiţiile propuse la nivel judeţean
pentru identificarea potenţialelor măsuri sau proiecte pentru menţinerea poluanţilor sub nivelurile
maxime admisibile.
Pentru următorii cinci ani , perioada pentru care este elaborat planul de menţinere a calităţii
aerului,în cadrul acestui scenariu se estimează următoarele evoluţii pentru sursele de emisii ale
poluanţilor în atmosferă din judeţul Bacău:
Evoluţia emisiilor provenite din surse rezidenţiale.

Gazele naturale sunt combustibilul fosil cu potenţialul poluant cel mai redus.
Conjunctura economică face ca preţul gazelor naturale să fie în creştere iar populaţia să se
orienteze spre utilizarea altor tipuri de combustibil chiar şi în zonele unde există reţea de distribuţie
a acestora.
Factorii de emisie din metodologia utilizată în mod curent la elaborarea inventarelor de
emisii arată că o asemenea tendinţă poate duce la creşterea emisiilor de poluanţi în zona
rezidenţială, dar nu în mod semnificativ având în vedere dinamica populaţiei din judeţ şi creşterea
performantelor instalaţiilor de încălzire.
Tendinţa de debranşare de la sistemul centralizat de furnizare a agentului termic şi a apei
calde va duce la emisii difuze la înălţime mai joasă, distribuite într-un areal mai mare; datorită
randamentelor superioare ale acestor instalaţii coroborat cu lipsa pierderilor pe traseele de
distribuţie va rezulta o scădere a cantităţilor de poluanţi emişi.
Există de asemenea tendinţa ca o dată cu extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi
canalizare să se treacă şi în mediul rural de la sistemele de încălzire cu sobe la instalarea de centrale
care să asigure încălzirea întregului imobil inclusiv furnizarea apei calde chiar şi în zonele unde nu
există reţea de distribuţie a gazului ; ţinând cont că aceste centrale au randament superior este de
aşteptat ca instalarea lor sa ducă la o scădere a emisiilor.
79
Emisiile provenite din transporturi

Pe raza judeţului Bacău nu se prognozează creşteri ale emisiilor, datorită compensării
efectelor factorilor pozitivi şi negativi de influenţă.
De altfel, o analiza a emisiilor aferente transportului auto la nivelul judeţului arată că in
anul 2015 acestea au avut o scădere semnificativă la toate categoriile de vehicule faţă de anul 2014
astfel:
- pentru emisiile de N2O şi NOx – scăderea este de 7.29 %
- pentru emisiile de particule PM 10 – scăderea este de 6,467%
- pentru emisiile de particule PM2,5 - scăderea este de 6.42%
- pentru emisiile de CO – scăderea este de 5,41%
- pentru emisiile de Pb – scăderea este de 6,58%
- pentru emisiile de Cd – scăderea este de 4,635 %
- pentru emisiile de Ni – scăderea este de 4,635 %
Acest lucru, deosebit de important , se datorează în primul rând modernizării parcului auto
dar şi metodelor adecvate de management al traficului.
Vor fi finalizate într-o proporţie importantă şantierele existente încetând emisiile aferente
acestora ; ca urmare a îmbunătăţirii carosabilului va creşte intensitatea traficului însă va creşte
viteza de deplasare şi se va îmbunătăţi fluiditatea traficului.
Elaborarea planurilor de mobilitate urbană pentru localităţile de rangul I si II ( Bacău şi
Oneşti) va conduce la reducerea poluării sonore şi a aerului, a emisiilor de gaze şi a consumului de
combustibili auto in zonele dens populate.
Innoirea continuă a parcului auto va conduce la diminuarea efectelor poluarii aerului asupra
mediului şi sanatatii populatiei cauzate de emisiile de gaze de eşapament de la autovehiculele uzate,
precum si diminuarea efectelor poluarii solului şi apei cauzate de substantele periculoase de la
aceste autovehicule.
Emisiile provenite din agricultură şi zootehnie

Conjunctura actuală în care concurenţa pe plan european determinată de deschiderea pieţelor
în Uniunea Europeană ,eliminarea cotelor de producţie şi nu în ultimul rând de diferenţa de valoare
a subvenţiilor, nu va duce neapărat la dezvoltarea agriculturii.
Pentru a rezista în aceste condiţii, agricultura în Bacău va trebui să se eficientizeze (inclusiv
din punct de vedere al eficienţei energetice şi gestionării deşeurilor) şi să se orienteze către
producţii bio-eco; astfel vor scădea cantităţile de îngrăşăminte minerale, pesticide şi ierbicide
utilizate, se va recupera potenţialul de generare a biogazului şi implicit va scădea nivelul emisiilor.
80
Emisiile din industrie şi prestări de servicii

Există premize privind revitalizarea unor instalaţii de pe platformele petrochimice însă
pentru perioada apropiată capacităţile avute în vedere sunt mult sub capacităţile iniţiale. Obiectivele
în funcţiune la care s-au înregistrat neconformităţi în în privinţa emisiilor în atmosferă vor fi
obligate să identifice soluţii pentru a rezolva tehnic şi investiţional acest aspect pentru a putea fi
reautorizate din punct de veder al protecţiei mediului
Pentru noile obiective există obligaţia ca acestea să respecte distanţele minime faţă de
zonele rezidenţiale stabilite de legislaţia în vigoare, iar autorizaţia de mediu va cuprinde măsuri
pentru incadrarea emisiilor in valorile maxime admisibile.
In aceste condiţii, nivelul emisilor în judeţul Bacău se va incadra în limitele stabilite
de prevederile legale, urmînd să aibă chiar un trend descendent, iar depăşirile inregistrate să
aibă doar un caracter accidental.
Măsurile cuprinse în cadrul acestui scenariu- Anexa nr. 1- au rol implicit în reducerea
emisiilor; pentru evaluarea eficientei acestora s-au utilizat indicatorii surogat care reflectă
influienţa măsurilor asupra calităţii aerului
5.2 Scenariul nr. 2

Acest scenariu are in vedere implicarea activă a autorităţilor publice şi a comunităţii
locale prin acţiuni benefice protecţiei calităţii aerului, pentru a se asigura o dezvoltare durabilă a
judeţului compatibilă cu necesitatea de a proteja si imbunătăţi mediul în beneficiul populaţiei.
Sursele de emisie ale poluanţilor în atmosferă şi distribuţia lor spaţială se menţin
aceleaşi ca in scenariul anterior
Obiectivele principale ale dezvoltării judeţului Bacău pentru perioada următoare îşi propun
următoarele:
• dezvoltarea infrastructurii de bază şi asigurarea accesului neîngrădit al populaţiei şi
consumatorilor industriali la această infrastructură;
• protecţia mediului;
• regenerarea urbană (regenerarea capitalului natural, în special a terenurilor şi a resurselor de apă,
precum şi reabilitarea urbană);
• întărirea coeziunii sociale, a solidarităţii comunitare şi reducerea sărăciei.
81
Preocupările privind protecţia mediului sunt predominante şi necesită iniţierea unor acţiuni
care să determine administraţia publică şi comunitatea locală să ia în timp util măsuri funcţionale .
Având in vedere sursele principale de emisii identificate în judeţul Bacău şi direcţiile de
dezvoltare considerate prioritare în judeţ se pot identifica măsuri şi acţiuni care să aibă in vedere
implicarea activă a autorităţilor locale prin acţiuni benefice protecţiei calităţii aerului- Anexa nr. 2.
Aceste măsuri/acţiuni pot fi cu caracter general sau pot fi specifice unei anumite categorii
de surse de emisie şi vor fi aplicate concomitent cu măsurile Scenariului nr. 1
82

Planul de Mentinere A Calitatii Aerului În Judetul Bacau

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Planul de Mentinere A Calitatii Aerului În Judetul Bacau

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Plan de menținere a calității aerului în județul Bacău

PLAN DE MENŢINERE A CALITĂŢII AERULUI

Consiliul Judeţean Bacău

Preşedinte : Sorin BRAŞOVEANU

STRUCTURA Planului de Menţinere a Calităţii Aerului în judeţul Bacău

Judeţul Bacău se regăseşte în Lista cu unităţile administrativ-teritoriale întocmită în urma

Planul de Menţinere a Calităţii Aerului se întocmeşte în conformitate cu prevederile HOTĂRÂRII

D. Măsurile sau proiectele adoptate în vederea menţinerii calităţii aerului

CAPITOLUL 1. INFORMAŢII GENERALE

Autoritatea responsabilă de elaborarea şi punerea în practică a planului de

Reprezentat prin: Sorin BRASOVEANU, Preşedinte,

Stadiul Planului de menţinere a calităţii aerului în judeţul Bacău : În curs de

Calendarul punerii în aplicare: 2017 -2022

Planul de menţinere a calităţii aerului în judeţul Bacău , stadiul implementării şi nivelul

CAPITOLUL 2. LOCALIZAREA ZONEI

Respectând criteriile de clasificare impuse de Uniunea Europeană, în scopul evaluării calităţii

2.1 Estimarea zonei şi a populaţiei posibil expusă poluării

Teritoriul judeţului Bacău se desfăşoară în bazinul hidrografic al râului Trotuş, pe cursul

Fig nr. 2.1 Romania-organizarea administrativ-teritorială

Populatia judetului este de 616.168 locuitori (conform Recensamantului populaţiei şi

Judetul Bacau Numărul locuitorilor Locuitori/km2

Fig. 2.2 Unităţile administrativ -teritoriale ale judetului Bacău

2.2 Analiza topografică şi climatică

Fig 2.4 Reţeaua hidrografică a judeţului Bacău

2.2.2 Date climatice

Tab. 2.2 Cantităţile ( l/m2) de precipitatii lunare si anuale înregistrate la statiile

Staţie I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII An

Fig. 2.5 Harta precipitaţiilor medii anuale in judeţul Bacău

Tab.2.3 Temperatura medie anuală (oC) inregistrată la staţiile meteorologice Bacău şi

Fig. 2.6 Harta temperaturilor medii anuale in judeţul Bacău

2.2.3 Fondul forestier şi spaţiile verzi

Fondul forestier reprezinta totalitatea suprafeţelor pădurilor, a terenurilor destinate

Fig. 2.7 Fondul forestier al judetului Bacau in anul 2014

Paduri rasinoase Paduri foiase Alte terenuri

2.3 Informaţii privind tipul de ţinte care necesită protecţie în zonă

2.4 Staţii automate de monitorizare a calităţii aerului

Staţia de monitorizare a calităţii aerului BC2

CAPITOLUL 3. ANALIZA SITUAŢIEI EXISTENTE

3.1Analiza situaţiei curente cu privire la calitatea aerului

Evaluarea calităţii aerului înconjurător se realizează prin măsurători directe în statiile

În judeţul Bacău a fost implementat Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor Solide;

În baza rezultatelor evaluării calităţii aerului prin modelarea dispersiei poluantilor în

3.1.1 Evaluarea nivelului de fond regional total, natural şi transfrontier

Infrastructura de transport rutier în Regiunea Nord-Est este asigurată de 14533 km de

Sursele mobile la nivel regional la data de 31.12.2014 erau reprezentate de:

energie din resurse regenerabile, dezvoltarea şi implementarea strategiilor integrate pentru

3.1.2 Evaluarea nivelului de fond urban

- 3 municipii (Bacău, Oneşti si Moineşti);

Municipiul Bacău este situat:

Drumul naţional DN 15 face legătura cu municipiul Piatra Neamţ şi cu centrele de interes

Municipiul Moineşti este străbătut de drumul naţional 2G pe o lungime de aproximativ 9km,

Zona centrală a oraşului cuprinde majoritatea funcţiunilor de interes public (instituţii

Principalele cartiere ale oraşului Târgu Ocna sunt: Gălean-Zăvoi, Poieni-Păcuri,

Transporturile auto în interiorul acestor localităţi ,alături de sistemele de încălzire şi

3.1.3 Evaluarea nivelului de fond local

Tab.3.1 Situaţia drumurilor publice din judetul Bacău

Fig.nr 3.1 Reţeaua de drumuri- judeţul Bacău

Drumurile cu intensitatea cea mai mare a traficului sunt pe următoarele direcţii

2010 2011 2012 2013 2014 2015

Fig. nr. 3.2 Reteaua de cai ferate - judeţul Bacău

Tab. 3.3 Situatia cailor ferate

Tab. 3.4 Evoluţia traficului pe Aeroportul Internaţional “George Enescu” Bacău

- Directiva 2008/1/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (IPPC).