BRUMA

Cuprins
Definitie..4
Geneza.4
Structura..4
Repartizare geografica4-5
Masuri de prevenire5-6
Pagube..6

Definitie
Bruma este un fenomen atmosferic de risc caracteristic anotimpului rece , apare in special
datorita temperaturii aerului.
Bruma este un fenomen hidrometeorologic rezultat in urma sublimarii vaporilor de apa de
pe suprafata solului si a obiectelor de pe acesta.
Geneza
Pentru producerea brumei sunt necesare mai multe condiii i anume: temperaturi sub
0C; timp senin i linitit, sau vant slab sub 2 m/s; umezeala relativ a aerului mai mare de 80%.
Producerea brumei presupune ntotdeauna prezena ngheului. Cele mai favorabile condiii de
producere a brumei sunt cele anticiclonice, caracterizate prin calm atmosferic, insolaie mare
ziua i radiaie efectiv mare noaptea care determin coborarea temperaturii sub punctul de
nghe i sublimarea vaporilor de ap cuprini n stratul de inversiune de la sol.
Frecventa depunerilor de bruma este conditionata si de caracteristicile fizico-geografice locale,
formele de relief, orientare pantelor , a vailor, existenta bazinelor acvatice.
Caracteristicile suprafeei active pot influena apariia unor arii mai restrnse de bruma prin
urmtoarele: fragmentarea reliefului care favorizeaz apariia mai timpurie i dispariia mai
tardiv a ngheului; formele de relief, n special cele depresionare favorizeaz cu uurin
adveciile de aer rece i permit ngheuri dintre cele mai timpurii i trzii; expoziia
versanilor fa de advecia de aer i fa de radiaia solar poate favoriza o frecven sporit a
ngheului; culmile i vrfurile, ca forme de relief de altitudine supuse permanent ventilaiei
atmosferei, suport perioade cu bruma mai timpurii i care persist mai mult.
Structura
Bruma este constituita din cristale fine de gheata albicioasa avand adesea forme de solzi, ace,
pene sau evantaie cu dimensiuni intre 1 si 5 mm.

Repartzare geografica
In Romania cele mai timpurii brume apar in medie regiunile de munte la altitudini de peste
2.500 m inainte de 11 septembrie. Pe masura ce altitudinea scade datele se decaleaza pana spre
sfarsitul lunii septembrie astfel in Subcarpati bruma apare intre 21 septembrie si 1 octombrie.
In cadrul depresiunilor intamontane datorita localizarii inversiunilor termice, data primelor
brume este timpurie inainte de 19 septembrie. Pe pantele adapostite primele brumele se produc
cu intarziere in comparatie cu pantele expuse vantului.
3

In partea de vest a tarii datele medii ale primei brume se produc intre 1 octombrie si 11
octombrie. In cadrul Campiei Romane data medie a primei brume se produce cu intarziere fata
de vestul tarii 11 octombrie -21 octombrie.
Pe litoralul Marii Negre data medie a primei brume se produce cu mult mai tarziu decat in restul
tarii. In Delta Dunarii prima bruma cade in medie dupa 1 noiembrie iar in parte sudica a
litoralului dupa 11 noiembrie.
Datele medii ale ultimelor brume indica deasemenea deosebiri teritoriale. Cel mai
devreme ultimele brume se produc pe litoralul Marii Negre aproximativ 21 martie, cea mai tarzie
bruma de primavara se produce in regiunea de munte aproximativ 11 mai la regiunile inalte si 1
mai la altitudini mai joase. In lunca Dunarii cea mai tarzie bruma apare in medie intre 1 si 11
aprilie, iar in nordul Campiei Romane dupa 11 aprilie. In Campia de Vest ultima bruma are loc
inaine de 21 aprilie. In Podisul Moldovei si in Podisul Transilvaniei ultima bruma apare in jurul
datei de 21 aprilie. In Subacarpati date medie este intre 21 aprilie si 1 mai.
Intervalul de zile fara bruma este variabil de la o zona la alta. Lungimea cea mai mare a
intervalului de zile fara bruma este inregistrata in partea sudica a litoralului Marii Negre 240 de
zile pe an, in Delta Dunarii 220-230 pe an. In Campia Romana 180-200 de zile pe an iar in
Campia de Vest 160- 180 de zile pe an. In Subcarpati intervalul anual fara bruma este de 140160 de zile pe an pe masura ce altitudine creste numarul de zile fara bruma scade ajungand la
100 de zile. Cea mai mare frecventa a acestui fenomen se inregistreaza in lunile octombrie si
noiembrie.
n istoria observaiilor meteorologice din Romnia, cea mai timpurie brum s-a produs n
intervalul 15-17 septembrie 1956, ea avnd un caracter aproape general, dar afectnd, cu
deosebire, zonele de cmpie. Cea mai trzie brum a fost consemnat n intervalul 21-22 mai
1952, cnd a afectat peste 2/3 din teritoriul rii, (Topor, 1958, citat de Bogdan, Niculescu, 1999).
Masuri de prevenire
Posibilitile actuale de lupt mpotriva brumelor tardive de primvar i timpurii de toamn, pot
fi grupate, din punct de vedere al principiului de combatere, n urmtoarele grupe:

Msuri practice nainte de plantare sau nsmnare ceea ce inseamna ca plantele sensibile la
bruma sunt cultivate pe pante cu expoziia sudic sau sud-vestic, care asigur scurgerea cu
uurin a aerului rece pe vi.
Msuri prin care se realizeaz creterea temperaturii solului i a aerului nclzirea suprafeei
solului prin irigare, nclzirea cu aer cald.
Msuri prin care se urmrete atenuarea radiaiei nocturne, adpostirea, perdele vegetale de
protecie.
Mijloace mecanice : ventilarea aerului prin care se mpiedic formarea inversiunilor termice n
stratul de aer din vecintatea solului

Toate aceste metode determin reducerea rcirilor radiative, distrugerea stratului de inversiune
termic de la sol, omogenizarea temperaturii aerului n stratul microclimatic i n consecin,
meninerea temperaturii aerului i pe suprafaa solului mai mare de 0oC.
Aplicarea acestor msuri se face n mod difereniat, n raport cu condiiile meteorologice i
locale: relief i microrelief, soiuri de plante, condiii tehnice ca i de costurile materiale posibile.

Pagubele
Dei este fenomen meteorologic obinuit pentru clima temperat continental, n anumite
condiii de timp, pote deveni risc climatice prin consecina sa, imprevizibila de cele mai multe
ori.
Printre aceste condiii amintim: cnd se produc n extrasezon cu 2 3 sptmni mai devreme
toamna, sau mai trziu primvara comparativ cu datele medii.
Cele mai periculoase brume sunt acelea care se produc n afara sezonului lor. Efectele
nefavorabile datorate brumelor timpurii de toamn i trzii de primvar se resimt mai ales n
agricultur. Toamna au de suferit, n primul rnd, culturile existente nc pe cmp (legume,
zarzavaturi, porumb, floarea soarelui). Primvara trziu sunt periclitate mai ales livezile de pomi
fructiferi, dar i culturile de cmp, care se afl la nceputul perioadei de vegetaie. De asemenea,
din cauza temperaturilor sczute, asociate uneori i cu precipitaii solide sau mixte, au de suferit
i animalele, cu deosebire ovinele proaspt tunse, aa cum s-a ntmplat, de exemplu, n 30 mai
1991, n judeele Buzu i Vrancea.

Bibliografie

Dumitrescu Elena, 1976, Curs de climatologie, editura Universitatii Bucuresti

Florina Grecu, 2006, Hazarde si riscuri, Editura Universitara, 2006
Lungu Marius, Fenomene climatice de risc din Dobrogea, Editura Universitatii
Bucuresti, 2008
Sterie Ciulache, Nicoleta Ionac, 1955, Fenomene geografice de risc I, Editura
Universitatii Bucuresti
http://www.meteo.md/mold/riscing.htm
http://facultate.regielive.ro/cursuri/geografie/riscuri-climatice-extreme-116311.html