SPECIALIZARI URBANE

A.

Specializari tertiare

o Functiiinternationale
intr-un mediu din ce in ce mai competitiv, dimensiunea internationala a oraselor
joaca un rol din ce in ce mai important. Aceasta starede fapt arataimportanta catalogarii si
analizarii infrastructurii si functiilor care permit oraselor sa obtina o pozitie internationala.
La initiativa profesorului Soldatos din Canada, un numar de cercetatori francezi
[Bonneville, Buisson, Commergon si Rousier] au realizat o analiza comparativa a oraselor
internationale mari care nu sant capitale ale tarilor lor. Cadrul analitic dezvoltat de
Soldatos[1989], cunoscutdrept proiectul NICE (New IntemationalCities Era), a fost menit
sa defineasca,prin folosirea indicatorilor potriviti,functiile necesareunui oras pentru a putea
/i considerat ,,international". A fost selectatao varietate de criterii: integrarea in retelele
globale, deschidereafatade investitiile straine si facilitati de productie,prezentainstitutiilor si
companiilor intemationale specializate in relatii internationale, detindnd mijloace de
comunicatii internationalesi un sector de servicii adaptatactivitatilor internationale,gazduind
conferinte internationalesi avdnd o populatie diversa din punct de vedere etnic.
Bonneville et al.ll992l a tradus acestecriterii in indicatori cum ar fl rata de ocupare
a locurilor de munca si angajareaoamenilor in sectorul bancar si de asigurari, numarul de
banci straine per 100.000 indivizi activi economic, numarul de companii aeriene straine per
100.000 indivizi activ economic si a aplicat acesti indicatori unui numar de 16 orase
europene.Trei dintre acestea- Frankfun, Amsterdam si Geneva - au obtinut calificativul de
,,intemational".
Rezultatul arataca atunci cdnd se ia in considerarenivelul europeanmai degrabadecdt
cel national, importanta functiilor internationale nu este determinata numai de marimea
oraselor. Un numar de specializari politice, financiare si academice au capacitatea de a
ridica un oras la statut international. Cele trei orase in discutie sunt demne de a fi luate in
seamadatorita faptului ca detin un coeficient ridicat de locuri de munca tertiare, mai ales in
sectorul bancar (de trei ori mai multe decdt in situatiile obisnuite). Aici se afla, de asemenea,
cele mai mari aeroporturi din Europa.
Meijer (1993) a analizatlocalizarea celor mai mari 500 de companii tntre 1973 si
1988, demonstrdndconcentrareadin ce in ce mai mare a birourilor centrale in cele doua
centre, Londra si Paris, dar si o cresteresemnificativa in Europa de Sud, ca si scaderiin zona
Rhur si Ranstad.
Au fost identifrcate diverse alte specializari cu un anumit grad de influenta. Conti si
Sopriano [991] au atras atentia asuprarolului speciftc al potentialului inovator al orasului
Ei au descriesperformantele economice ale oraselor mari in ciclul de crestere si dezvoltare
post-Fordist.
In opinia lor, zonele urbane sunt carccterizate de 19 indicatori, iar contextul
regional este descris de L0 alti indicatori. Indicatorii sunt legati de urmatoarele aspecte
principale:
-sediile centrale ale marilor companii;
- activitatile financiare internationale;
- activitatea de cercetare;
- infrastructura de transport;
- organizati il e internati onale;
- facilitatile culturale;
- tdrgurile si expozitiile;
- structurile economice:

- dinamica populatiei;
- problemeleeconomice.
Aproape de vdrful clasificarii lui Conti si Sopriano se afla un grup de orase
caracterizatde o specializare puternica in cercetareaculturala, stiintifica si tehnologica. in
timp ce multe orasepot participa in cadrul etapelor timpurii de dezvoltare a noilor tehnologii,
ele devin mai tdrziu subiectul unui proces de selectiefunctionala si teritoriala. Tocmai orasele
in care se desfasoararare activitati tertiare in frnante sau comert sau activitati str6nslegate de
aspectelecele mai avansateale noii tehnologii informationale sunt cele care pot deveni centre
de managementsi control pentru dezvoltareainovatiilor tehnologice.
Cercetarileefectuatede catreDaniels (1985, 1991),Moulaert (1988),Illeris (1991),
Rozenblat (1992) au stabilit ca preTenta serviciilor de ofaceri a avut un rol decisiv tn
conJirmareaimportantei internationsle u un ui orus.
Un studiu mai recentrcalizatde Boyle, Findlay, Leliivre si Paddison [199a] sublinia
valoarea in context european a conceptalui de ,,oras global" si explora limitele functiei
internationale de control a oraselor europene. Examinarealocalizarii serviciilor de cautare
executiva este folosita pentru a masura aria geografica de recrutare a fortei de munca oferita
de acesteservicii, astfel evalu6ndinfluenta acestoraasuprafunctiei de control a oraselor.
Clasificarea metropolelor europene prin capacitatea lor teoretica de a oferi aceste
investigatii executive arata ca Paris, Londra si Frankfurt se afla in fruntea topului, urmate
fiind de Bruxelles, Madrid, Milano, Dusseldorf.
o

Functiile de comunicare ale inovatiilor: conferintele internationale si activitatile

expozitionale

Localizarea evenimentelor ocazionale cum ar Ji conferintele internationale si

ftrgurile ce adunu oamenii interesati tntr-un snumit loc si stabilesc contracte, reprezinta
un bun indicator alpotentialului oraselor europene pentru comunicarea inovatiilor in
domeniu. Aceasta este strdns legata de pozitia internationala pe care o detin oraselegazda si
ofera o buna ilustrare a competitiei urbane din ce in ce mai acerba pentru atragerea
activitatilor internationale.
Examinarea distributiei spatiale a conferintelor in Europa [Cattan, Pumain,
Rozenblat si Saint-Julien, 19991poate fi folosita pentru a identifica centrele de producere si
difuzare a inovatiilor in Europa.
Desi acesteevenimentesunt disparatein functie de marime si de subiecteledezbatute,
alegerealocurilor respective este relevanta pentru imaginea pe care lumea exterioara o are
despreacesteorase,pentru calitateainfrastructurii si mediului acestora.
Exista doi factori determinanti pentru alegerealocurilor de desfasurare :
- atractiaexercitatade oraselemari, cu o preponderentaclara a marilor capitale;
- atractiaexercitatade zonele turistice, in specialde cele montane.
Dimensiunea sezoniera prezenta in cel de-al doilea factor reprezinta o sursa de
slabiciune economica, in special pentru industria hoteliera care ofera servicii vizitatorilor la
conferinta. Specializarea poate influenta dezvoltarea urbana, desi conferintele, care sunt
variate ca natura si intindere, au un impact inegal in aceastaprivinta.
Localizarea expozitiilor si tirgurilor a fost studiata de Cuadrado-Roura si
Rubalcaba- Bernejo [998]. Distributia acestora pare sa urrnareascanoua tendinta de
distributie a spatiilor si axelor europene,cu un numar de orase mici si de dimensiuni medii
aparute pentru a contrabalansapozitia dominanta a Parisului, Londrei, Milanului si a unui
numar redus de orase germane (Frankfurt, Cologne, Hanovra, Munchen). Aceasta tendinta
dovedeste inca o data coexistenta mai multor niveluri de competitie interurbana. De
asemenea,se pare ca acesteactivitati sunt tratate de oraseca instrumentepentru imbunatatirea

pozitiei internationale pe care o detin si contribuie la elaborareapoliticilor pentru orasele de

dimensiunimijlocii.
o Functiileuniversitare
Ultimii zeci de ani s-au caracterizatprintr-o mare expansiunea facilitatilor universitare in
orasele si metropolele europene,ca rezultat al cresterii numarului de studenti si a ratei din ce
in ce mai crescutaa cursurilor. Spre deosebirede alte functii tertiare de nivel inalt, localizarea
functiilor universitare este mai putin concentrata, de vreme ce universitatile mari pot
functiona in oraselemai mici.
Relatia dintre facilitatile universitare si procesul de urbanizare in Europa a fost
studiata de Frey 11994], care a comparat situatiile din Germania,ltalia, Olanda si Regatul
Unit. Distributia geografrcaa universitatilor releva situatii mai mult sau mai putin echilibrate,
cu Regatul Unit si, intr-o masuramai redusa,Germania acorddndun rol special oraselor mari
si mijlocii in politicile pe care le dezvolta in legatura cu localizareauniversitatilor.
Prezenta unei universitati poate Ji un motor mai mult sau mai putin puternic de
dezvoltare urbana. Frey vorbestedespre:
- modele de ,,dezvoltare combinata" pentru a descrie situatia oraselor mari care
beneficiazade dinsmismul asociat cu prezentafacilitatilor universitare. Acestefunctii devin
uneori esentiale,in cazul oraselor si metropolelor universitare,c6nd acesteactivitati reprezinta
elementul dominant in imaginea localitatii.
- modele de ,rcrestere integrata" pentru a descrie situatia tn care dezvoltarea
facilitatilor universitare o umbrestepe cea a oraselor fn care acesteasunt stabilite , crtrrrar fi
Oxford si Cambridge.
- modele de ,rcrestere universitara" cdnd aceste facilitati capata o importanta
disproportionata si nu sunt pe deplin integrate in tesatura urbana, cum ar fi Urbino sau
Bielefeld.
o Functiile culturale si turistice
Bianchini si Parkinson [993] folosesc studiile de caz ale oraselor Bilbao, Bologna,
Glasgow, Hamburg, Liverpool, Montpellier, Rennes si Rotterdam pentru a arata importanta
pe care au detinut-o tn ultimii douazeci de ani activitatile culturale in anumite orose
europene.
Elaborareaunor politici culturale urbane mui active a devenit in anii 1980 un instrument
din cetn ce mui important de renovare a centrului orasului si a fost identificata cafactor
esential al imbunatatirii imaginii localitatilor urbane si a capacitatii acestora de a atrage
vizitatori. Totusi, la un alt nivel, exploatarea potentialului mostenirii culturale implica si
localitatile situate intr-un mediu rural, pentru care reprezintao sursade dezvoltare economica
strategica.
Specializarea turistica implica orase de diferite marimi si cu impact variat asupra
dezvoltarii lor. Aceste specializari sunt dominante mai ales in orasele de dimensiuni mici si
mijlocii, unde activitatii turistice fata de modificarile conditiilor economice si schimbarilor
tendintelor de moda.
Aceste localitati incearca sa se extinda in domeniile activitatilor de recreere si
distractie care sunt mai putin supusefluctuatiilor conditiilor economice. Cele mai mari orase
cauta sa diversifice domeniile activitatilor culturale si dezvoltarii tehnologiilor hi-tech
asociatecu petrecereatimpului liber.
Toate orasele turistice europene mici si mari se confrunta cu nevoia de investitii
constantpentru conservareapatrimoniului turistic a cqrui integritate fizica este amenintata
de turismul de masa.

B. Specialuarile industriale
Specializarile industriule sunt prezente tn toate tipologiile si ilustreoza scala
modijicarilor industriale tn Europa. Un fenomen observat peste tot estedeclinul celor mai
mari specializariindustriule si transferul acestora spre orasele mai micL Exista o schimbare
clara a continutului specializarilor o data cu natura din ce in ce mai tertiara a activitatilor
industriale. Acesteaprovoaca , la specializarlletertiare si industriale , pierdereaimportantei pe
care o de tin, in timp ce activitatile cu o mare valoare adaugatatraverseazaun intens proces de
dezvoltare. Acesta se reflecta in polarizarea crescuta a ierarhiei localizarii in care valoarea
mai ridicata a adaugatspecializari relativ ,,mai industriale" cu un mare sector de cercetaresi
functii de dezvoltare (model tehnopol) care tind sa se concentrezein oraselemari, in timp ce
valoarearedusaa adaugatspecializari,,mai industriale" predominantein oraselemai mici.
Cheshire et al. [1988 si 1989] au studiat cazul particular al oraselor europene
industrial aflate intr-o situatie de criza. Studiul a explorat legaturile dintre criza urbana si
problemeleregionale,cu scopul de a defini criteriile ce pot fi utilizate de Comisia Europeana
pentru a se hotari cdnd trebuie intreprinse anumite actiuni. Autorii au analizat Regiunile
Urbane Functionale (RUF) ale UE si au clasificat regiunile urbane in concordanta cu
gravitateaproblemelor demograficesi socio-economicepe care le traversau.Ei au luat in
considerarein acelasitimp pentru fiecare RUF:
- veniturile;
- somajul;
- migratia populatiei;
- schimbarile tn structura populatiei;
- potentialul turistic.
Rezultatele au aratat ca existau probleme foarte serioasein orasele aflate la periferia
europeana,cum ar fi Porto, Sevilla, Malaga, Cordobasi Napoli in Europa sudicasi Dublin si
Le Havre in nord-vestul extrem. Desi acesteorase erau intr-o anumita masura orasetertiare,
ele sufereauconsecinteleunor probleme economice serioase.Totusi, autorii au sugeratca
problemele cele mai grave erau int6mpinate de orasele din regiunile urbane a caror
specializaredata din timpul primei revolutii industriale(Liverpool, Charleroi,Valenciennes,
Lidge, Newcastle, Sheffield, Coventry, Manchester, Leeds, Lille si Bilabo). Studiul a
descoperit si o legatura puternica intre declinul populatiei sau scaderearitmului de cresterea
acesteiasi dificultatile economice in principalele RUF (Regiuni Urbane Functionale), desi se
pare a exista un numar de RUF in Spania,Portugalia, Italia de sud si Grecia care se confrunta
in mod simultan cu o cresterea populatiei, dar si cu o criza urbana. De asemenea,se pare ca
exista o puternica legatura intre criza urbana si performantele economiilor nationale si
regionalerespective.
Orasele si metropolele aflate in situatie de qiza sunt concentratein regiunile aflate in
declin din RegatulUnit, nordul si estul Frantei,sudul Belgiei, nord-vestulItaliei, Ruhr si Saar.