Sintez parcuri industriale

1. CONCEPT Conform definiiei ONUDI (Organizaia Naiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrial), un parc industrial poate fi definit ca un lot de teren explorat i divizat n parcele, n conformitate cu un plan predeterminat, cu sau fr cldiri de producere (fabrici), cu sau fr faciliti de infrastructur comun, pentru utilizarea de ctre un grup de industriai. (ONUDI, 1997, p.10) Dou puncte destinse, n definiia prezentat, necesit a fi amplificate. Planul predeterminat, se refer nu numai la planificarea fizic a parcului, dar de asemenea i la planificarea social-economic imediat, precum i rolul acestui parc industrial, care i este atribuit n planul de dezvoltare regional sau urban.

2. EVOLUIE La nceputul secolului XXI, n condiiile globalizrii, ntr-o lume din ce n ce mai rapid, n condiiile dictate de un mediu de afaceri dinamic i n schimbare permanent, cu profesioniti experimentai i valoroi, trebuie la un moment dat s-i reconsidere activitatea, spre a vedea care sunt valorile ei proprii, aa numitele abiliti-cheie, care-i asigur superioritatea fa de concurena n bran, n competiia permanent ce are ca scop atragerea de noi clieni i pstrarea celor existeni, satisfcui de serviciile oferite. Acest lucru nseamn mai mult dect suma valorilor cumulate de la fondare pn n prezent, mai mult dect simpla sum a abilitilor angajailor i colaboratorilor societii, i constituie principala resurs pentru activitatea viitoare. Prin acest surplus de activitate inginereasc, prin importana acordat valorilor umane, o considerare egal a domeniilor profesionale i o stabilire corect a ierarhiei de valori, contribuie la realizarea unor proiecte de valoare, apreciate att de investitor ct i de utilizatorii ulteriori. Fr un real parteneriat i consens ar fi imposibil s se atrag oamenii ntr-un permanent proces de schimbare. Modificrile statutului economiilor dezvoltate sunt cauzate de fenomenul globalizrii i este o caracteristic important i proeminent de dezvoltare economic actual. Presiunile existente, n ceea ce privete, adaptrile structurale la capitolul producerii, investiii i afaceri, este o trstur comun a dezvoltrii economice globale. Considernd experiena celor mai dezvoltate state Europene, putem concluziona c instaurarea resurselor de capital i modalitile de utilizare ale acestora sunt unele dintre ntrebrile cele mai cruciale i importante, care pot asigura durabilitatea progresului economic, fundamentat n valorificarea capitalului i dezvoltarea de parcuri industriale. 3. CADRU LEGISLATIV N ROMNIA In Romnia, constituirea i funcionarea parcurilor industriale este reglementat de Ordonana de Guvern nr. 65/2001.

Ministerul Dezvoltrii i Prognozei este organul de specialitate al administraiei publice centrale care, n domeniul parcurilor industriale, are urmatoarele atribuii: acord, prin ordin al ministrului dezvoltrii i prognozei, titlul de parc industrial, elaboreaz instruciunile de acordare a titlului de parc industrial, analizeaz evoluia activitii parcurilor industriale i susine dezvoltarea acestora, colaboreaz cu ministerele, cu autoritile administraiei publice locale, cu camerele de comer i industrie, cu organizatiile neguvernamentale care au drept scop sprijinirea dezvoltrii regionale, precum i cu experi independeni pentru elaborarea i aplicarea politicii de dezvoltare a parcurilor industriale. Titlul de parc industrial se acord prin ordin al ministrului dezvoltrii si prognozei n urma analizei i evalurii documentelor: dovada indeplinirii conditiilor : privind terenul destinat parcului industrial, studiul de fezabilitate pentru realizarea parcului industrial, inclusiv descrierea infrastructurii n interiorul parcului i a sistemelor de conectare la utilitile din exteriorul parcului, acordul autoritii administraiei publice locale privind realizarea infrastructurii aferente parcului industrial i a conexiunii utilitilor. Crearea parcurilor industriale este determinat de ndeplinirea unor obiective de natur tiinific, industrial, dar mai ales social: cresterea numarului de locuri de munc, sporirea volumului investitiilor straine directe, crearea i dezvoltarea unor industrii de nalt tehnologie, desfurarea unor activiti care s concorde cu obiectivele de dezvoltare regional. Parcul industrial este administrat de o societate comercial, persoana juridic romn, care deine titlul de parc industrial are obiect exclusiv de activitate (administrare parc). Conditii cumulative terenul aferent parcului industrial, impreuna cu cladirile si infrastructura trebuie s ndeplineasca mai multe condiii pentru a primi titlul de parc industrial: s aib acces la drum national sau european, s dein o suprafaa de cel putin 10 ha, s fie proprietatea sau n folosina, pe cel putin 30 de ani, a societii comerciale care solicit titlul de parc industrial, s fie este liber de orice sarcini i s nu fac obiectul unor litigii n curs de soluionare la instanele judecatoreti cu privire la situaia lui juridic. Constituirea si functionarea parcului industrial se bazeaza pe asocierea si/sau colaborarea dintre autoritatile administratiei publice centrale si locale, agentii economici, unitatile de invatamant superior, institutele de cercetare-dezvoltare si/sau alti parteneri

Principalele domenii de specializare ale parcurilor industriale sunt: industria prelucratoare, afaceri (activitati financiar-bancare, consultan, proiectare, administrarea afacerilor, depozitare marfa, logistica, desfasurata in apropierea terminalelor de containere (sosele, cai ferate, aeriene, maritime, fluviale) i a punctelor vamale. n Romnia sunt puine astfel de parcuri industriale , acest tip de piaa fiind la nc la inceput, marile dezvoltri demarndu-se abia n 2004, spre deosebire de trile veste europene precum Germania, Italia, care au creat astfel de parcuri de la nceputul secolului XX.

4. STUDII DE CAZ 4.1. Parcuri industriale n Romnia a) Campulung Industrial Park prezinta ca activitate dominanta productia de subansamble auto, parcul industrial asigurand produse Parcului Industrial de la Colibasi. Parcul industrial are un rol important la nivel teritorial. Halele difera, unele avand rolul de transport, de depozitare altele de productie avand si spatii de birouri. Parcul industrial prezinta o concentrare de fluxuri materiale si energetice si este dependent de zonele de locuit ale fortei de munca, pe care le influenteaza direct. Consider ca exemplul studiat se poate dezvolta tinand cont de existenta locuintelor in apropierea parcului care se pot cumpara la pret mic, zonele in care au locuit functionarii si muncitorii in cadrul Industriei ARO si astfel forta de munca specializata se va intoarce in zona. b) Oltchim este o societate pe actiuni cu capital majoritar de stat. Este una dintre cele mai puternice companii din industria chimica si petrochimica romaneasca. Valorifica , prin tehnologiile sale de fabricatie, bogatul zacamant de sare din zona si produse derivate din prelucrarea titeiului. Societatea se afla in topul marilor jucatori din industria chimica. In Europa Centrala si de Est este numarul unu pe piata produselor clorosodice, piata poliolilor polieteri si piata propenoxidului, iar pe piata PVC ocupa locul al doilea fiind chiar ultima companie operaional n domeniul petrochimiei din Romnia cu acest profil. n anul 2007, Oltchim exporta circa 78% din produse n 80 de ri din Europa, Orientul Mijlociu, Asia Pacific. In prezent este riscul privatizrii unui combinat muribund. Productia a incetat si se asteapta investitorul strategic care s ia combinatul de la Vlcea, s-i plteasc datoriile dar s cumpere i rafinria de la Piteti a OMV-ului. c) Parcul

industrial Brasov (IPB) profil mixt:

Ca avantaje, parcul industrial asigura o gama variata de servicii prin legatura cu structuri de acelasi tip. Accesibilitatea buna si localizarea strategica pot servii potentialului economic al asezarilor urbane aflate din hinterland. Inainte de 1990, imaginea periferiei oraselor era dominata de uzine, fabrici si terenuri virane. Locul fostelor platforme muncitoresti a fost preluat de parcurile industriale moderne, in unele dintre acestea desfasurandu-si activitatea companii de top. Cu scopul atragerii multor investitori in astfel de locatii, autoritatile locale aduc la masa negocierii inlesniri de ordin fiscal si logistic. Atat firma care administreaza parcul, cat si investitorii beneficiaza de reduceri de impozite pentru bunurile imobile si terenurile transmise in folosinta parcului industrial. Industrial Park Brasov a aparut in urma fenomenului industrial care a marcat orasul Brasov. Odata cu mutarea activitatilor industriale din interiorul orasului spre suburbie s-a de-clansat o competiti-vitate intre noile ansambluri aparute. Acest parc industrial ocupa o pozitie strategica la nivel regional si chiar national, prin situarea in imediata apropiere a viitorului nod rutier (drumul european E68 si viitoarea auto-strada

Bucuresti Brasov), a caii feroviare Brasov Sibiu si a viitorului aeroport. Stabileste o legatura directa cu fabrica de elicoptere IAR Ghimbav (prin intermediul drumului european 103C). Configuratia functionala a zonei de productie urmeaza un traseu logic al descarcarii, prelucrarii si incarcarii marfurilor, in relatie cu accesul la parc. Acestei parti i se subsumeaza o serie de functiuni adiacente, care tin de administratie si intretinere, aprovizionare si alimentatie publica, cazare, create ulterior prin extinderea parcului. Elementele componente urmeaza vechea structura a ansamblurilor industriale (ateliere, laboratoare, cantina, etc cazul uzinei Tractorul), aceleasi principii adaptate unor cerinte moderne care vizeaza gradul de confort, protectia muncii, nivelul de calificare, cat si competitivitatea cu alte structuri de acest tip. Apar implicit anumite cerinte specifice pentru personal: sanatate - centru medical, restaurant, suficiente locuri de parcare, curatenie, confortul oferit in raport cu nivelul de calificare. Clientii Parcului Industrial Brasov (IPB) sunt companii romanesti si straine ce au decis sa-si dezvolte activitatea in Romania si care au ca interes comun dezvoltarea de afaceri de tip Greenfield, pe baza unui scenariu de inchiriere pe termen lung. Contactul ansamblului cu mediul inconjurator, contextul, asigura o serie de avantaje in raport cu infrastructura dezvoltata si cu orasul: Locatie In apropierea viitorului Aeroport International - Distanta mica pana la orasele Brasov si Ghimbav (7 km si 2 km)

Brasov (1

km)

Accesibilitate Acces usor la E68 Brasov Sibiu Timisoara (2 km) - Acces usor la intersectia cu viitoarea autostrada Transilvania Bucuresti Oradea (cca. 2 km) - Cale ferata Brasov Sibiu (Gara Ghimbav terminal CFR marfa la cca. 1 km) Posibilitatea de a oferi preturi de chirie competitive luand in considerare posibilitatea de a distribui echitabil costurile de infrastructura si utilitati pentru intreaga suprafata a parcului industrial. Potential de dezvoltare economica excelent oferit de zona Brasov, dupa cum urmeaza: Traditie industriala bogata si de lunga durata Existenta unei importante universitati tehnice - Nivel ridicat al somajului peste media pe tara - Mediu local favorabil pentru atragerea investitiilor straine Avantajul de a fi primul Parcul Industrial Brasov (IPB) are sansa extraordinara de a fi primul proiect de acest gen aflat la mai putin de 10km de Brasov oferind conditii de munca la standarde cerute de investitorii straini Dinamica pretului terenurilor independenta de evolutia viitoare a preturilor din zona, chiria lunara evitand cresterea artificiala a preturilor.

Beneficii Clientii parcului beneficiaza de toate avantajele logistice si de infrastructura, care sunt comune pentru intregul parc, cat si de serviciile specifice cerute. d) Parc industrial Mure

Se dorete concesionarea terenurilor i s oferirea condiiilor ct mai avantajoase pentru a putea atrage investitori. Totodat, se are n vedere i crearea de locuri de munc. De asemenea se dorete buna funcionare a clusterului, a crui baze au fost puse, n Parcul Industrial Mure. Clusterul are scopul de a soluiona probleme comune ale unor firme sau instituii n regiunea Centru. Mai exact, Clusterul Primurmagnet form de asociere ntre firme i instituii a fost lansat n Parcul Industrial Mure, cu scopul de a ajuta la eficientizarea relaiilor agenilor economici din regiune. Clusterul nseamn o asociere liber, fr form juridic. Sunt oameni, reprezentani de firme i instituii, care au un scop comun, ncearcnd s gestioneze mpreun problemele comune. Astfel, fondatorii au realizat necesitatea unui parteneriat serios i credibil pentru investitorii romni i strini, necesitatea unui consilier care s tie s opereze cu legislaia romneasc n domeniul investiiilor, n condiiile specifice economiei de pia din Romnia, inndu-se cont de obiectiv i anume: creterea potenialului economic al regiunii pentru investitorii romni i strini. 4.2. Parcuri industriale n Europa

a) Oberbruch este situat n inima regiunii Kln-Dsseldorf-Aachen-Maastricht, una din zonele cele mai industrializate ale Europei. Istoria parcului dateaz de mai mult de 100 de ani i este locul de natere al vscozei i al industriei chimice. Oberbruch Industrie Park este un parc chimic cu o suprafa total 110 de hectare, situat n Regiunea Renania de Nord-Westfalia (Oberbruch Industrie Park este centrul de competen pentru tehnologia producerii fibrei de carbon n regiune), n apropierea oraului Heinsberg. Amplasamentul nu este unul ntmpltor, aflndu-se la 5 km de autostrada A46, la 20 de km de aeroportul Mnchengladbac, respective 40 de km de aeroportul Dsseldorf, avnd 2 porturi importante la 25 de km n Born (Olanda) i la 45 de km n Dsseldorf . Parcul este dotat cu depozite, asigurnd atat depozitarea ct i transportul de marf, ndeplinind criterii specifice parcurilor logistice. Parcul industrial Oberbruch are un profil diversificat, renunnd la vechiul profil chimic care l-a consacrat. Oberbruch Industrie Park se mndrete cu o diversitate de produse. Aici este produs fibra de carbon de nalt performan (Toho Tenax Europe GmbH), un material folosit, printre altele, pentru industria aerospaial, auto i biciclete de curse. Fibrele de carbon sunt uoare i rezistente la rupere. Ele reduc greutatea vehiculelor,consumul de carburant i a emisiilor. Aanumitul aur negru ntre compozite se bucur de un mare potenial de pia Toho Tenax Europa este lider de pia n Europa, n producnd 5100 de tone de fibre de carbon pe an n Park Industrie Oberbruch. De asemenea, parcul este recunoscut pentru obinerea energiei electrice (prin

convertirea energiei termice), piese pentru automobile, industriale dar i feroviare, o linie de produse concentrate alimentare obinute fr aditivi. Contintizarea problemelor aprute la nivel mondial, precum supraproducia, rile ce asigurau o for de munc mai ieftin dar i scderea interesului pentru fibrele sintetice au determinat deintorii fabricilor din zon s caute un investitor care s administreze ntreaga zon. O dat cu asigurarea managementului de cte firma olandez de energie Nuon, zona industrial a devenit un parc industrial, cu activiti industrial variate, noi, conforme cu cerina pieei actuale, parcul devenind foarte atractiv pentru posibilii investitori prin oferirea unor servicii standard ce scutesc companiile de la costuri suplimentare dar i infrastructura complex. Un alt punct important al strategiei lor este dezvoltarea durabil, in ciuda faptului c producia parcului este foarte mare, tehnologiile folosite sunt nepoluante, iar parcul industrial beneficiaz de spaii verzi.

b) Parcul industrial din Knapsack constituie un reper pentru platformele de producie din industria chimic, n mod special datorit configuraiei spaiale, caracterizat de flexibilitate i eficien, fr o schem de organizare rectangular, specific altor parcuri similare. Cele dou componente ale Knapsack comunic printr-o serie de conducte i legturi feroviare, care permit un schimb rapid de produse, inclusiv deeuri, utilizate ca surs de energie de unele faciliti. Un alt element decisiv care contribuie la o dezvoltare continu, independent de factori externi este autonomia energetic, asigurat prin centrale proprii. Corelarea activitii industriale cu cea logistic, prin compania de cargo Infraserv i terminalul de transport combinat, au creat cadrul decisiv pentru ca produsele parcului Knapsack s fie livrate ctre porturile fluviale de pe Rin sau maritime (Bremerhaven, Hamburg, Rotterdam). Companiile care i-au relocat activitile aici i bazeaz producia pe infrastructura operat n totalitate de administratorul parcului, costurile de ntreinere fiind astfel reduse. Includerea altor funciuni conexe, printre care educaie, retail, depozitare, a facilitat adaptarea la cerinele pieei i la crearea unei structuri deschise, capabil s se adapteze unor schimbri economice. Managementul eficient i respectarea unor linii strategice directoare formeaz premizele pentru o nou etap n evoluia parcului industrial: platforma tehnologic, un hub de producie de importan continental. innd cont de densitatea parcurilor industriale din zona Renania-Westfalia i de legturile strnse de cooperare dintre ele, acest sistem va avea un rol determinant n industria de profil, unde Knapsack va ocupa o poziie cheie.