Activitati Productive PDF

OBIECTUL DE
ARHITECTURA SI
PROGRAME DE
URBANISM
ACTIVITĂȚI PRODUCTIVE
ZONA INDUSTRIALĂ
Obiectul de arhitectură și programe de urbanism - Conf.dr.arh. Monica

4/30/2020 Rădulescu. reproducere permisă numai cu acordul autorilor
1
• U.AU.I.M. – C.C.P.E.C.- UNIVERSITATEA DE
GEOGRAFIE 2003 – Programul de cercetare
AMTRANS – DEFINIREA ZONELOR URBANE
PURTĂTOARE DE DEZVOLTARE ÎN TERITORIU
TIPOLOGIE CA FACTOR DE ANTICIPARE ŞI STIMULARE A
RIDICĂRII CALITĂŢII VIEŢII URBANE PRIN
RESTRUCTURAREA ECONOMICĂ –
SECTORIALĂ Coordonator Prof.dr.arh. Doina
Elena CRISTEA.

4/30/2020 Rădulescu. reproducere permisă numai cu acordul autorilor 2
Biotehnopolii
• reprezintă tehnopoli specializaţi în domeniul

biotehnologiilor (ex. Toulouse, Strasbourg,
Compiegne, Clermont-Ferrand).
• Importanţa acestor biotehnopoli este
percepută în cadrul politicilor regionale ca o
soluţie la problemele dinamicii locale.
• Dinamica formării lor se articulează în jurul
unei serii de interdependenţe între actori:
firme de biotehnologii, centre de formare
universitară, centre publice de cercetare,
vehiculate prin externalităţi tehnologice
pozitive (efecte directe asupra capacităţii
tehnologice a fiecărei firme). Biotehnopolii
sunt obiecte-frontieră între ştiinţă, tehnologie
şi industrie.
• Constrângerea de proximitate între ştiinţă şi
industrie a determinat implanturile de
industrii asupra polilor ştiinţifici de
cercetare, când ele nu sunt rezultatul
proximităţii laboratoarelor prezente în aceşti
poli.

• Centre de inovaţie – extensii în
interiorul campusurilor universitare,
ele furnizează mici unităţi de cercetare
sau de expertiză pentru întreprinderi
(ex : Universitatea din Compiègne).
• Industriile de înaltă tehnologie

constituie un ansamblu greu de definit
uneori, dat fiind caracterul fluctuant şi
trecător al realităţii (Fache, 1996).
• Particularitatea fundamentală a
producţiilor de înaltă tehnologie
rămâne legătura lor strânsă cu
cercetarea, experienţa şi rolul
primordial al inovaţiei, care trebuie să
fie permanentă şi care antrenează
mutaţii foarte rapide ale produselor.
• Parcurile ştiinţifice – au apărut în ţările anglo-saxone;
au fost amenajate la iniţiativa universităţilor, în
proximitatea propriilor campusuri, dezvoltarea lor a
fost legată de existenţa firmelor care posedau un
departament de cercetare şi dezvoltare în creştere sau
deja renumit, asociat cu laboratoarele universitare.
• Un asemenea ansamblu este format din birouri,
laboratoare ateliere (Cambridge Research Park şi multe
dintre tehnopolii francezi se inspiră frecvent de la acest
model) ;
• Parcurile tehnologice – sunt predominate de cercetarea

aplicată, eventual în legătură cu universităţile.
• Activităţile pricipale sunt producţia industrială de înaltă
tehnicitate şi serviciile către întreprinderi. Aceste spaţii
sunt amenajate în general în medii periurbane, în
apropierea marilor aglomeraţii, într-un mediu social şi
natural agreabil ; deseori parcurile tehnologice (sau
ştiinţifice) sunt organizări complexe – activităţi
economice, habitat şi echipamente edilitare (Sophia–
Antipolis).

• Parcurile de afaceri şi comerciale – sunt caracterizate de un mediu
de foarte înaltă calitate, de mică densitate umană, corespunzând
tuturor exigenţelor întreprinderilor industriale şi comerciale şi având
o imagine de prestigiu, mai ales prin activităţile înalt specializate pe
care le propun sau le facilitează (exemple numeroase în jurul
aeroporturilor pariziene).
• Platforme logistice – grupări funcţionale de importanţă regională /

internaţională, cuprinzând servicii, distibuţie şi producţie, situate în
exteriorul localităţilor în punctele de conexiune a mai multor tipuri
de transporturi (rutiere, feroviare, navale) pe rute internaţionale. Pot
avea ca arie de influenţă o regiune continentală(CADSES - Europa
Centrală, Adriatica, Dunăre şi Europa sud – estică - 12 state), una sau
mai multe regiuni ale unei ţări şi pot constitui „pasarele
intercontinentale”.
Obiectul de arhitectură și programe de urbanism - Conf.dr.arh.

4/30/2020 Monica Rădulescu. reproducere permisă numai cu acordul autorilor
6
• Poli de transfer / zone de transfer – concentrări de activităţi legate
de articularea dintre marile fluxuri de mărfuri de pe rute
internaţionale cu cele locale, destinate transferului mărfurilor de pe
mijloacele grele de transport pe cele admise pe străzile localităţii sau
cu capacităţi mai mici conform propriilor necesităţi ale societăţilor
comerciale; astfel de activităţi includ: depozitarea în spaţii acoperite
şi descoperite (cu vânzare numai pentru mărfuri aflate în campanii
promoţionale şi mărfuri care nu pot fi transportate la domiciliu cu
autoturismul personal), producţie, montaj, birouri ale companiilor,
facilităţi pentru transportatori, vamă, telecomunicaţii etc..

7
Poli urbani principali / terţiari
= grupări complexe de activităţi predominant din sectorul terţiar care au rol strategic în dezvoltarea localităţii, se situează în locuri
privilegiate ca sit şi ca accesibilitate, atât din exteriorul localităţii (centru de conferinţe şi expoziţii internaţionale) cât şi din zona
centrală (nucleul de afaceri) sau din localizări care compensează lipsa spaţiilor din centrul de afaceri (polii terţiari care au apărut în
proximitatea gărilor etc.). Activităţile specifice polilor urbani principali -realizabile prin conversii, inserţii şi reconstrucţii pot fi:
• servicii manageriale, tehnice, profesionale (specializate pentru întreprinderi), servicii financiar-bancare, societăţi de asigurări care
sunt dispuse în clădiri specializate de birouri, în general înalte dar, recomandat prin studii recente de marketing, a nu depăşi P+6
niveluri;
• servicii şi instituţii publice sau care nu au legături directe cu publicul dar care fac parte din “industria terţiarului” de culegere,
prelucrare, stocare şi difuzare a informaţiei prin mijloace moderne de telecomunicaţii (de ex. - birouri teritoriale pentru impozite
etc.);
• servicii profesionale (pentru persoane fizice şi juridice), recomandabil a fi amplasate peste spaţii comerciale sau în clădiri de maxim
P+3 niveluri;
• centre de conferinţe;
• edituri, centre media;
• centre şi galerii de artă, expoziţii;
• unităţi de cercetare-dezvoltare şi învăţământ superior;
• centre de formare şi perfecţionare;
• unităţi productive cu tehnologii de vârf, nepoluante şi fără transporturi grele;
• unităţi productive mici manufacturiere pentru produse necesare altor unităţi şi persoanelor care se află în cuprinsul polului terţiar;
• comerţ (mari magazine, comerţ specializat atât de lux cât şi de proximitate pentru locuitorii din zonă);
• servicii diverse - personale colective şi sociale;
• restaurante de toate tipurile;
• recreere în spaţii acoperite (spectacole, cinema, sport, casino etc.);
• hoteluri pentru afaceri;
• locuinţe cu partiu special, închiriate de către firme pe termen lung sau care includ spaţii pentru profesiuni liberale;
• mari parcaje multietajate supra şi subterane şi parcaje la sol, staţii service;
• diverse alte activităţi compatibile.

8
• Technopôle (sau parc ştiinţific) - este un loc delimitat, special amenajat pentru unităţi ale
înaltei tehnologii, la interfaţa dintre mediul industrial, financiar şi ştiinţific.
• Noţiunea de tehnopôl rezultă din reunirea în acelaşi spaţiu a activităţilor de înaltă
tehnologie, centre de cercetare, întreprinderi, universităţi şi organisme financiare,
facilitând contactele personale între aceste medii;
• nucleul tehnopôlului este reprezentat de oraşul care cercetează, inovează şi produce,
motorul şi nodul major al sistemului productiv care se conturează.
• Un tehnopol trebuie să se afirme prin atractivitatea sa, el trebuie să realizeze un spaţiu
care să permită “o fertilizare crescută”, o dinamică valorizantă şi o sinergie între unităţile
economice complementare dar toate acestea, într-un cadru de o ridicată calitate
arhitectural – urbanistică şi peisagistică.
• Technopole
• este un oraş „în care valorificarea potenţialului de cercetare şi de învăţământ superior se
face printr-o industrie de înaltă tehnologie” (R. Brunet, Atlas DATAR) ; vizează un loc
important pentru spaţiul european (Grenoble, Marseille, Technopolis-Lyon, Montpellier,
Toulouse, Renne-Atalante, Nancy-Brabois, Nantes-Atlanpol, Océanopolis à Brest etc.).
• pol urban sau cartier unde se dezvoltă activităţile de înaltă tehnologie asociate
universităţilor şi centrelor de cercetare (Daniel Noin, 2000).

9
• Teleporturile o concentrare a infrastructurii, echipamentelor şi
serviciilor pentru noile tehnologii informaţionale şi de comunicaţii
(NTIC) care au permis transferul mesajelor (sunete, imagini, date,
enunţuri) într-un timp scurt, în cantitate mare, la distanţe mari; o
veritabilă revoluţie în materie de relaţii inerţie spaţială-mobilitate.
• Zonele industriale superioare – adesea influenţate de imaginea

parcurilor ştiinţifice şi de tendinţele recente ale arhitecturii, ele au o
legătură minoră cu activităţile high-tech însă, prin calitatea designului
şi prin parenţa ultramodernă a clădirilor beneficiază de o imagine
pozitivă care le leagă direct de aglomerările de industrie de înaltă
tehnologie.

10
• Zonele protoindustriale – în imediata vecinătate a oraşelor, dincolo
de aureola de aşezări ce furnizează oraşului produsele alimentare,
unde se înmulţesc proprietăţile burgheze.
• Se caracterizează printr-o densitate mai mare a populaţiei, pentru că
munca de tip industrial, complementară celei agricole, permite să fie
reţinut soldul natural pozitiv printr-o economie deschisă pieţelor
regionale şi chiar internaţionale şi prin aplicarea noilor tehnologii
manufacturiere şi a noilor modele.
• Se formează astfel, un mediu intermediar între oraşul comerţului şi
zona economiei autarhice situată la periferie. Aceasta din urmă
încearcă să facă faţă atât noului m ediu economic – populaţia sa nu
creşte, din cauza migraţiilor sezoniere care pregătesc viitoarele
migraţii temporare sau definitive.

11
Zone purtătoare de dezvoltare (ZPD)
• definesc în sensul cel mai general acele noi grupări de activităţi

localizate pe un anumit teritoriu definit (interior, tangent sau exterior
unei localităţi) care constituie un instrument de adaptare la
transformările socio – economice din perioada post – industrială şi de
dezvoltare a noii economii din perioada informatizării. Ultima
generaţie de ZPD introduce noi tipuri de ZPD - denumiţi uneori
„tehnopoli virtuali”, formând o reţea teritorială – la scara unei
aglomeraţii sau regiuni – şi interconectată cu alţi tehnopoli la scară
internaţională

12
Urbanismul - Laurian, Capitolul IV – Zonificarea, SUBCAPITOLUL 1 -
ZONA INDUSTRIALA
conformare

13
Zona industrială:
se dezvolta complementar
si coordonat cu celelalte
zone, in cadrul unui sistem
functional de deservire
edilitar unic
genereaza uneori noi

institutii de invatamant si
de cercetare

Condiții generale
amplasare si organizare
zonă industrială
poziția fata de căile de comunicație
poziția fata de sursele de materie prima
poziția fata de sursele de energie
caracteristicile terenului
posibilitățile de alimentare cu apa
legătura cu centrele de consum
poziția fata de zona de locuit
considerente de apărare
Pe lângă acestea exista si condiții particulare determinate

de natura, felul și importanța industriei.

Industriile pot fi
• extractive
• prelucratoare
• intermediare – de prelucrare a materiei
prime pe locul de extractie
In raport cu gradul de nocivitate pe care il

provoaca industriile pot fi :
• salubre
• insalubre
• comode
• incomode
sau pot corespunde unei situatii care
grupeaza doua dintre aceste caracteristici.

Gradul de nocivitate si
de siguranta
pe care îl prezinta o industrie de
exploatare (utilizeaza sau nu materii
inflamabile, explozive, etc.)
determina latimea zonei de
protectie sanitara fata de zonele de
locuit si pozitia ind. fata de oras.
Aceasta pozitie mai este

determinata insa si de alte
considerente.

Amplasare în raport cu orașul
• In afara oraselor se amplaseaza ind. insalubre si incomode – zona de protectie

sanitara de 500 – 1000m – ind. care au nevoie de mari supraf de teren, care
exploateaza subsolul sau care degradeaza terenul, care implica transporturi
foarte mari (30 vagoane a 10 tone pe zi), care necesita conditii geografice
speciale (centrale hidroelectrice) sau de clima – ind . lemnului, chimica,
combinate siderurgice, unele industrii ale materialelor de constructii.
• La marginea oraselor se amplaseaza ind. a caror transporturi de materie prima,

de produse finite si de combustibil reprezinta cel putin 10-15 vagoane a 10 t pe zi
– zona de protectie sanitara de 50-100-300m
• In orase se pot amplasa ind. salubre si comode – zona de protectie de 50m – au

transporturi sib 10-15 vagoane pe zi, nu necesita linii de cale ferate – fabrici de
materiale de ambalaj, de confectii, tipografii, fabrici de paine, etc.

18
Dupa
• republicane (nationale)
importanta • regionale
industriile • locale
pot fi • de deservire

• sunt necesare cai de comunicatie cu legaturi
directe, usoare si convenabile;
• ! transportul combustibilului, al materiei
AMPLASAMENTUL
prime, al marfurilor se face pe apa, pe calea
ferata, pe calea rutiera si pt. unele produse
prin conducte

• este cea mai economica ; dar viteza de transport
este mai redusa, transportul pe calea rutiera pt.
marfuri usor manevrabile este preferabil – acest
mod de transport fiind mai independent, mai
mobil, mai rapid si se efectueaza intr0un timp mai
scurt ;
• permite transportul unor volume de marfuri si
materia prima mult mai mari decat pe uscat
• este cea mai rigida cale de transport si
Calea pe apa conditioneaza amplasamentul industriilor care
necesita transporturi voluminoase sau care au
nevoi de mari cantitati de apa industriala
• amplasare unei industrii pe calea de apa implica
crearea unui port industrial cu rampe de incarcare
si descarcare in incinta industriei
• avantajul unui transport economic pe apa se
mentine daca exista cheiuri si dispozitive care sa
permita imbarcarea si debarcarea directa si in
magaziile industriei, fara utilizarea unui mijloc de
transport intermediar.

• este necesara pt. deservirea unei industrii de la
un trafic de 10 -15 vagoane pe zi – sub acest
trafic transportul pe cale rutiera este mai
economic
• racordul liniei ferate industriale nu se face direct
din linia curenta, ci prin intermediul unei statii
de calatori si marfuri
• amplasarea liniei industriale fata de linia curenta
se face pe partea in care se afla industria si
Calea ferata statia, deoarece nu se admite ca linia curenta sa
fie intretaiata la nivel de linii industriale - daca
nu e posibil intersectia se face la niveluri diferite
• calea ferata este mai putin rigida decat calea pe
apa, dar este legata de relief care impune
anumite conditii de pante maximale si de raze de
curbura minimale (pante maxime 15-40‰, in
functie de tonaj si de tractiune, 2,5‰ pt. liniile
de incarcare-descarcare si pt. liniile de manevra;
raze min. de curbura 500-200m).

• este cel mai putin rigida
• panta maxima admisa este de 8-10% si raza
minima de 25m – permit traversarea unor
terenuri cu relief accidentat
• de obicei se urmareste asezarea caii ferate
si caii rutiere in „sistem pieptene”,
intercalat si paralel – circulatia pe caile
rutiere si ferate facandu-se in sens contrar
Calea rutiera se evita asezarea acestora perpendicular,
deoarece implica traversari la nivel;
• o alta solutie recomandabila este asezarea
celor doua cai de transport in paralel pe
cate una din laturile opuse ale zonei – daca
sunt dispuse paralele pe aceeasi latura a
zonei calea ferata se aseaza intre industrie si
drum pt. ca racordurile de cale ferata sa nu
intretaie drumul, ceea ce ar genera
dificultati pt. circulatia rutiera de tranzit
• Pt. anumite industrii exista si
dependenta fata de sursele de energie
electrica.
• liniile de inalta tensiune care leaga
industriile si orasele de centralele
electice nu vor trece peste zonele
cladite;
• in functie de tensiunea si de numarul
liniilor, se rezerva de-a lungul lor un
coridor de 50-100m latime, in care nu
sunt permise constructii si instalatii de
suprastructura
• in cazul in care coridorul patrunde in
zonele cladite, latimea lui se reduce la
30-50m. In aceste coridoare nu sunt
admise nici plantatii inalte
• depinde de natura si de valoarea
productiei, precum si de particularitatile pe
care le prezinta procesul tehnologic
desfasurat pe suprafata sau in inaltime.
Dimensiunea • Indicii de calcul sunt raportati la unitatea de
masura (tona, metrul, obiectul fabricat sau
terenurilor prelucrat) a productiei anuale.
necesare • Exista in aceasta privinta indicatori care, in
industriilor raport cu felul industriei si cu capacitatea
productiei, dau: suprafata terenului,
suprafata construita si nr. aprox. de
muncitori.

• cea mai convenabila pt. un teren industrial este
dreptunghiul ca raportul dintre laturi de 1/2 sau
2/3; aceste raporturi permit o dispozitie
convenabila a constructiilor si o rezolvare
economica a retelelor edilitare si a schemei de
circulatie interioara
Terenul
• nu ar trebui sa prezinte un relief framantat, cu
diferente mari de nivel; panta terenului este
Forma conditionata si de nevoile de circulatie interoara –
in principiu se admit pante de maximum 1% pt.
industria grea si de 2-3% pt. industria usoara.
• nu trebuie sa fie inundabil
• nivelul apelor freatice sa fie la minimum 0,5m sub
talpa fundatiei
• sa nu fie situat deasupra zacamintelor de
exploatare sau a carierelor parasite – sa nu prezinte
fenomene de surpare sau alunecare

Distanta si pozitia
• Distanta si pozitia zona ind. fata de zona de

locuit sunt determinate de conditiile
functionale si sanitare
• timpul necesar pt. a parcurge distanta dintre

locul de munca si locul de odihna nu va depasi
• 30 min. – ceea ce reprezinta in ipoteza mersului pe jos 2km
• sau trebuie sa se creeze o retea de transport ca sa permita o
crestere a distantei dintre cele doua zone la 5-8km in ipoteza
transportului cu autobuze, tramvaie, troleibuze si
• la 8-12km in ipoteza transportului cu metroul sau cu o cale ferata
locala.
• este de preferat ca intre cele doua zone sa se

prevada cel putin doua legaturi – pt. o
repartitie a circulatiei si pt. asigurarea
exploatarii

Protectia populatiei
• Pt. protectia populatiei impotriva nocivitatilor sau a eventualelor accidente

(explozii, incendii) se iau masurile:
• zona ind. se aseaza fata de zona de locuit, in afara directiei vantului
dominant (opus sau preferabil lateral, daca se tine seama de reversibilitatea
obisnuita a directiei vantului dominant);
• intre cele doua zone se rezerva si se organizeaza o zona de protectie
sanitara plantata;
• se prevad dispozitive pt. filtrarea sau captarea fumului, a gazelor si a
prafului, micsorandu-se amplorea nocivitatilor produse de unele industrii;
• zonele industriale se amplaseaza in raport cu orasul in avalul cursurilor de
apa si la o cota de teren inferioara celei care corespunde zonei de locuit –
acesta ultima masura se prevede pt. ca apele de suprafata provenite de pe
terenurile industriale sa nu se scurga spre terenurile zonei de locuit.

28
• In general industriile si locuintele nu se vor amplasa intr-o depresiune,
posibilitatile de ventilare fiind limitate; de asemenea este necorespunzatoare
asezarea locuintelor la o cota mai ridicata ca pozitia industriei in special cand
vantul impinge nocivitatile spre zona de locuit.
Nocivitatile se raspundesc in aer functie de viteza vantului:

• cu cat viteza vantului este mai mare cu atat concentrarea nocivitatilor scade
• cu cat viteza vantului este mai mica concentrarea nocivitatilor se intinde pe
distante foarte mari
• calmul este mai periculos chiar decat vantul de intensitate slaba –nocivitatile se
concentreaza uniform si pe timp indelungat in jurul sursei de emitere
• Zonele de protectie se planteaza cu specii de arbori rezistenti – artari, plopi

canadieni, tuia, etc.

29
poate sa fie:
• in prelungire – este admisibila numai in cazul oraselor mici
si atunci cand conditiile de teren o impun; prezinta
dezavantajul ca ambele zone se dezvolta in directii opuse
crescand foarte mult distantele de parcurs intre zone – de
asemenea datorita frontului ingust de contact nu se poate
realiza decat o singura legatura de circulatie
• in paralel – prezinta avantajul unei posibilitati de
Pozitia zonei dezvolatre pe acceasi directie a celor doua zone –
distantele de parcurs sunt mai scurte si se pot realiza
ind. fata de multe legaturi – siguranta si buna repartitie a circulatiilor
• pozitia in balanta – apare in orasele mari unde exista mai
zona de multe zone industriale – are aceeleasi caracteristici ca si
pozitia in paralel
locuit • in alternanta – prezinta avantaje legate de distantele
scurte si de o dispunere echilibrata a circulatiilor intre
zonel de locuit si zonele industriale – dar are dezavantajul
unor legaturi defectuoase intre zonele de locuit – de
obicei in orasele care au industrie extractiva sunt cea mai
buna solutie

COOPERARA INDUSTRIILOR
• Gruparea industriilor in raioane sau cartiere prezinta avantaje de

natura functionala, economica si constructiva.
• O grupare de industrii permite:

• folosire mai rationala si mai economica a terenului
• folosirea in comun a unor cladiri auxiliare –ateliere mecanice,garaje,
depozite, centrale termelectrice, rezervoare, silozuri, etc
• folosirea in comun a retelelor edilitare si de transport – economii in
investitii si o exploatare mai eficienta si mai economica
• folosirea in comun a cladirilor administrative si a altor dotari
comerciale aferente, grupate sau nu in piete preindustriale

31
COOPERARA INDUSTRIILOR
Trebuie avute in vedere la formarea cartierelor industriale:

• posibilitatea gruparii industriilor legate prin procesul tehnologic
• faptul ca unele industrii folosesc ca materie prima deseurile unei alte industrii
• aspecte sanitare – unele industrii pot fi vatamatoare pt. procesul de fabricatie al altor industrii
De obicei depozitele si unitatile auxiliare se grupeaza in centrul de greutate al cartierului industrial.
Reteaua de artere de circulatie si de zone de protectie a cartierului ind. se formeaza in concordanta cu schema de circulatie
si cu reteaua de spatii plantate ale orasului si ale teritoriului preorasenesc.
Retele de circulatie vor trebui sa aiba un circuit continuu.
Zonele de protectie sanitară intre industrii au latimi cuprinse intre 50 si 100m.
Pietele preindustriale sunt amplsate in legatura cu reteau majora de circulatie, in raport cu amplsarea constructiilor care le
delimiteaza, cu numarul de lucratori – au in general o supraf. cuprinsa intre 0,3-2,00ha.

32
Obiectul de arhitectură și programe de urbanism -
4/30/2020 Conf.dr.arh. Monica Rădulescu. reproducere permisă numai 33
cu acordul autorilor
EXEMPLU
Obiectul de arhitectură și programe de urbanism - Conf.dr.arh. Monica Rădulescu. reproducere

4/30/2020 permisă numai cu acordul autorilor 36
EXEMPLU

EXEMPLU


Activitati Productive PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Activitati Productive PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

OBIECTUL DE

Obiectul de arhitectură și programe de urbanism - Conf.dr.arh. Monica

Obiectul de arhitectură și programe de urbanism - Conf.dr.arh. Monica

• reprezintă tehnopoli specializaţi în domeniul

Obiectul de arhitectură și programe de urbanism - Conf.dr.arh. Monica

• Industriile de înaltă tehnologie

• Parcurile tehnologice – sunt predominate de cercetarea

Obiectul de arhitectură și programe de urbanism - Conf.dr.arh. Monica

• Platforme logistice – grupări funcţionale de importanţă regională /

Obiectul de arhitectură și programe de urbanism - Conf.dr.arh.

Obiectul de arhitectură și programe de urbanism - Conf.dr.arh.

Obiectul de arhitectură și programe de urbanism - Conf.dr.arh.

Obiectul de arhitectură și programe de urbanism - Conf.dr.arh.

• Zonele industriale superioare – adesea influenţate de imaginea

Obiectul de arhitectură și programe de urbanism - Conf.dr.arh.

Obiectul de arhitectură și programe de urbanism - Conf.dr.arh.

• definesc în sensul cel mai general acele noi grupări de activităţi

Obiectul de arhitectură și programe de urbanism - Conf.dr.arh.

Obiectul de arhitectură și programe de urbanism - Conf.dr.arh.

genereaza uneori noi

Obiectul de arhitectură și programe de urbanism - Conf.dr.arh. Monica

poziția fata de sursele de materie prima

poziția fata de sursele de energie

posibilitățile de alimentare cu apa

legătura cu centrele de consum

poziția fata de zona de locuit

Pe lângă acestea exista si condiții particulare determinate

Obiectul de arhitectură și programe de urbanism - Conf.dr.arh. Monica

In raport cu gradul de nocivitate pe care il

Obiectul de arhitectură și programe de urbanism - Conf.dr.arh. Monica

Aceasta pozitie mai este

Obiectul de arhitectură și programe de urbanism - Conf.dr.arh. Monica

• In afara oraselor se amplaseaza ind. insalubre si incomode – zona de protectie

• La marginea oraselor se amplaseaza ind. a caror transporturi de materie prima,

• In orase se pot amplasa ind. salubre si comode – zona de protectie de 50m – au

Obiectul de arhitectură și programe de urbanism - Conf.dr.arh.

Obiectul de arhitectură și programe de urbanism - Conf.dr.arh. Monica

Obiectul de arhitectură și programe de urbanism - Conf.dr.arh. Monica

Obiectul de arhitectură și programe de urbanism - Conf.dr.arh. Monica

Obiectul de arhitectură și programe de urbanism - Conf.dr.arh. Monica

Obiectul de arhitectură și programe de urbanism - Conf.dr.arh. Monica

Obiectul de arhitectură și programe de urbanism - Conf.dr.arh. Monica

• Distanta si pozitia zona ind. fata de zona de

• timpul necesar pt. a parcurge distanta dintre

• este de preferat ca intre cele doua zone sa se

Obiectul de arhitectură și programe de urbanism - Conf.dr.arh. Monica

• Pt. protectia populatiei impotriva nocivitatilor sau a eventualelor accidente

Obiectul de arhitectură și programe de urbanism - Conf.dr.arh.

Nocivitatile se raspundesc in aer functie de viteza vantului:

• Zonele de protectie se planteaza cu specii de arbori rezistenti – artari, plopi

Obiectul de arhitectură și programe de urbanism - Conf.dr.arh.

Obiectul de arhitectură și programe de urbanism - Conf.dr.arh. Monica

• Gruparea industriilor in raioane sau cartiere prezinta avantaje de

• O grupare de industrii permite:

Obiectul de arhitectură și programe de urbanism - Conf.dr.arh.

Trebuie avute in vedere la formarea cartierelor industriale:

De obicei depozitele si unitatile auxiliare se grupeaza in centrul de greutate al cartierului industrial.

Retele de circulatie vor trebui sa aiba un circuit continuu.

Zonele de protectie sanitară intre industrii au latimi cuprinse intre 50 si 100m.

Obiectul de arhitectură și programe de urbanism - Conf.dr.arh.

Obiectul de arhitectură și programe de urbanism - Conf.dr.arh. Monica Rădulescu. reproducere

Obiectul de arhitectură și programe de urbanism -

Obiectul de arhitectură și programe de urbanism -