CIOCRLIE Horia LDAR Lucian MNERIE Alin Vasile KOROSI Antonela COTROCEANU-CTA Iulian-Silviu

STUDIU DE PIA
Material suport realizat n cadrul proiectului: Echipamente flexibile i modulare de conducere numeric a proceselor tehnologice, cu aplicaii n realizarea echipamentelor didactice i a echipamentelor pentru prelucrarea materialelor i nanotehnologii. ID PROIECT 2.3.1 Programul Operaional Sectorial Creterea Competitivitii Economice

Axa prioritar 2: Competitivitate prin Cercetare, Dezvoltare Tehnologic i Inovare Operaiunea: 2.3.1 Sprijin pentru Start-up-urile i Spin-off-urile inovative

EDITURA FUNDATIEI IOAN SLAVICI Timioara 2010

CUPRINS
CAPITOLUL I Generaliti 3 CAPITOLUL II - ELEMENTE TEORETICE ASUPRA FACTORILOR CE ACIONEAZ PE PIAA .. 5 II.1 DIMENSIUNILE I STRUCTURA PIEEI .. 5 II.2 LOCALIZAREA ACTIVITII DE PIA . 6 II.3 STRUCTURAREA PIEEI .. 6 II.4 CEREREA DE MRFURI ... 7 II.5 OFERTA DE MARFURI 8 II.6 LOCALIZAREA I VRSTA OFERTEI 9 II.7 STUDIUL PREURILOR . 10 II.8 CONJUCTURA PIEEI 10 CAPITOLUL III - ANALIZA MEDIULUI ECONOMIC SI DE AFACERI .. 11 III. 1 MEDIUL LOCAL DE AFACERI .. 11 III. 2 MEDIUL REGIONAL DE AFACERI 11 III.2.1 ECONOMIA 11 III.2.2 POPULAIA . 12 CAPITOLUL IV - ANALIZA PIETEI SPECIFICE . 13 IV.1 DEFINIREA PRODUSULUI SUPUS CERCETARII .. 13 IV.2 LOCALIZAREA ACTIVITII DE PIA 18 IV.3 STRUCTURAREA PIEEI . 19 IV.4 OFERTA PIETEI REGIONALE 21 IV.5 STUDIUL PREURILOR 21 IV.6 CONJUCTURA PIEEI 21 CAPITOLUL V CONCLUZII. RECOMANDARI 23 V.1 ANALIZA SWOT A INTREPRINDERII 23 V.2 RECOMANDRI 23

CAPITOLUL I Generaliti

Nanotehnologie este un termen colectiv pentru dezvoltriile tehnologice la scar nanometric. n sens larg, nanotehnologia reprezint orice tehnologie al crei rezultat finit e de ordin nanometric: particule fine, sintez chimic, microlitografie avansat .a.m.d. ntr-un sens restrns, nanotehnologia reprezint orice tehnologie ce se bazeaz pe abilitatea de a construi structuri complexe respectnd specificaii la nivel atomic, folosindu-se de sinteza mecanic. Structurile nanometrice nu numai c snt foarte mici, ajungndu-se chiar pn la scara atomic, dar ele posed unele proprieti total deosebite i neateptate, n comparaie cu aceeai substan luat la nivel macroscopic. Nanotehnologia este fabricarea unui produs cu o mrime geometric controlat n care cel puin un component funcional are o mrime a particulelor mai mic de 100 nanometri (nm). Aceasta permite utilizarea efectelor chimice, fizice sau biologice care nu se produc peste parametrul crucial de 100 nm. Se poate face o diferen ntre nanoparticule sub 100 nm n una, dou sau trei dimensiuni i nanostructuri construite ntr-o matri. Datorit raportului mare suprafa/mas, materialele de dimensiuni nano au proprieti energetice speciale, proprieti care pot fi utilizate pentru o multitudine de efecte imposibil de atins cu produse convenionale. Prin nanotehnologii s-a realizat o revoluie n utilizarea i formularea substanelor organice insolubile. Se pot produce astfel nanodispersii ale unor substane cu solubilitate sczut precum biocizi, substane fluorescente, produse farmaceutice, colorani, arome, produse agrochimice, creme de protecie la aciunea soarelui, polimeri, conservani, ingredieni alimentari, substane tensioactive, pesticide, nlbitori etc. Nanodispersiile prezint deseori performane superioare soluiilor, emulsiilor i dispersiilor convenionale de particule. De asemenea, nanodispersiile organice au un avantaj crucial fa de nanoparticulele anorganice: ele nu snt persistente n mediul nconjurtor. Tehnologiile nano au potenialul de a reduce semnificativ cantitatea de solveni organici utilizai n diverse produse, de a extinde timpul de via al ingredienilor activi, de a accelera descoperirea de noi produse chimice, i de a lrgi posibilitatea de a proteja prin patente produsele importante. Studiul de pia, ca principal instrument al cercetrii de marketing, i propune s ofere suficiente date ntreprinderii SC SLAVICI SPIN-OFF S.R.L. Timioara, pentru fundamentarea propriilor decizii de aciune, decizii care s asigure o dimensionare optim - din toate punctele de
3

vedere, la cerinele mediului de afceri i a pieei regionale. Se vor investiga factorii care acioneaz asupra pieei regionale: cererea, oferta, preurile pieei, reeaua de distribuie a produselor, formele de promovare, tendintele pietei. Regiunea Banat este poziionat geografic n zona de sud vest a Romniei si este compus din dou judee: Timi i Cara Severin. Suprafaa banatului este de 18966 kmp. Regiunea beneficiaz de importante resurse umane i de calitate, o reea bine dezvoltat de infrastructur de transport (rutier,feroviar si aeroport la Timioara) si telecomunicatii (telefonie digitala, operatori, acces internet), avand astfel create toate premizele unei dezvoltari rapide si durabile in majoritatea sectoarelor economice (industrie, agricultura, turism, transporturi, telecomunicatii, etc.)

CAPITOLUL II ELEMENTE TEORETICE ASUPRA FACTORILOR CE ACIONEAZ PE PIAA

II.1 DIMENSIUNILE I STRUCTURA PIEEI Elementele de baz n cerecetrile pieei sunt considerate: capacitatea pieei, dinamica sa, distribuia spaial i structura sa intern. A. Capacitatea pieei efective: exprim volumul tranzaciilor (valoric sau cantitativ) ce s-au desfurat ntr-o anumit perioad de timp. Volumul tranzaciilor poate fi exprimat volumul vnzrilor sau cumprrilor sau indirect prin numrul cumprtorilor de astfel de produse. B. Volumul vnzrilor (cumprrilor) de mrfuri: nfieaz dimensiunile efective ale pieei pentru c exprim msura n care ca urmare a confruntrii cererii cu oferta, a avut loc actul de vnzare - cumprare. C. Capacitatea pieei poteniale: cercetarea pieei efective exprim o capacitate a unei perioade trecute n timp ce cercetarea de marketing ofer ntreprinderii o evaluare a posibilitii de extindere. D. Potenialul de absorbie al pieei: exprim volumul maxim al vnzrilor (cantitativ sau valoric) la un produs ce se poate realiza pe pia, ntr-o anumit perioada de timp, avnduse n vedere cererea potenial. n determinarea acestui indicator se utilizeaz mai multe metode: metoda analogiei pentru evaluarea potenialului unei subdiviziuni sau unui segment din cadrul pieei interne sau externe, metoda relaiilor intersectoriale pentru evaluarea potenialului de absorbie al pieei pentru diferite materii prime sau produse prelucrate, i metode matematice. E. Potenialul de export: atunci cnd oferta depete cererea intern se pot evalua i disponibilitile de produse ale pieei n raport cu cererile interne de consum.

F. Efectivul i numrul nonconsumatorilor relativi: cunoaterea numrului i structurii nonconsumatorilor, a distribuiei lor spaiale, a motivelor necumprrii, ofer ntreprinderii posibilitatea de a aciona eficient n antrenarea acestora la cumprarea produselor proprii. G. Cota de pia: este un raport ntre o subdiviziune a pieei i ansamblul acesteia; ponderea ce revine ntreprinderii n piaa total a produciei echipamentelor pentru uz didactic. II.2 LOCALIZAREA ACTIVITII DE PIA Localizarea pieei urmeaz, n general, localizrii cererii, iar acesta reflect distribuirea n teritoriu a consumului. Cererea ce se manifest n afara localitilor de referin, care migreaz ctre alte localiti are o pondere mai mare n cazul grupelor de produse dedicate uzului didactic i a unor categorii de consumatori. Migrarea cererii este strns legata de fenomenul mobilitii populaiei, ea poate fi un efect al acestui fenomen sau o cauz. Cercetarea fenomenului de migrare a cererii i a obiectivelor sale a scos n eviden fora de atracie comercial a omului, for care depinde de: mrimea centrului urban, funciile acestuia (centru administrativ, industrial, cultural, tiinific etc.), accesibilitate, structura socio-profesional a populaiei din zonele de influen a oraului. Cercetarea fenomenului gravitaional se bazeaz pe metode deterministe i metode probabilistice. II.3 STRUCTURAREA PIEEI Structurarea pieei poate fi abordat din diferite unghiuri: cel al obiectului tranzaciilor, al agenilor vnztori sau cumprtori, al specificului tranzaciilor. Din punctul de vedere al ntreprinderii, piaa reprezint un ansamblu de cumprtori efectivi (poteniali), debueu pentru produsele lor. Piaa va fi segmentat dup mai multe criterii care difer de la o pia la alta. Din mulimea criteriilor de segmentare i a segmentelor de pia se aleg cele mai importante, prin deferite tehnici ajungndu-se la o structur arborescent a pieei. Analiza tipologic a pieei are acelai obiectiv de determinare a structurilor interne ale pieei dar att programul su ct i forma de exprimare a rezultatelor sunt diferite fa de cele ale segmentrii. n timp ce segmentarea reprezint un proces cobortor, prin care colectivitatea este fracionat pn la ultima subdiviziune, segmentul de pia, analiza tipologic pornete de jos, de la componenii individuali ai colectivitii pe care i regrupeaz succesiv pn la alctuirea unui numr de tipuri.
6

II.4 CEREREA DE MRFURI Cunoaterea cererii beneficiarilor poteniali pentru produsele i serviciile ce se ofer pieei constituie premiza orientrii eficiente a activitii oricrei ntreprinderi. Cererea este analizat din punct de vedere al dimensiunilor sale cantitative i valorice, al motivaiilor, iar pentru studiul ei se folosesc un grup de metode si tehnici n funcie de natura produselor, dac bunurile sunt pentru consumul populaiei sau mijloace pentru consum productiv. Cercetarea cererii de mrfuri a populaiei este dificil de realizat (n cazul nostru reprezint nc un segment mic) i analiza are la baz: analiza vnzrilor de mrfuri; analiza micrii stocurilor de mrfuri n comer i analiza datelor din bugetele de familie. Cererea de mrfuri a ntreprinderii apare n dubl ipostaz: nti ca furnizor iar n al doilea rnd ca beneficiar. Cererea unitilor economice are o dimensiune apreciabil influennd prin cererea de bunuri productive ansamblul pieei naionale. Studierea calitativ a cererii i propune evidenierea tuturor surselor poteniale de aprovizionare, distribuia lor geografic, puterea economic, puterea economic a furnizorilor, date despre preurile de producie ale acestora. Un alt obiectiv al cercetrii calitative l constituie investigarea necesarului de noi capaciti de producie. Studierea cantitativ a cererii de bunuri de producie are ca scop principal, cuantificarea, n expresie fizic i/sau valoric a necesarului exprimat pe pia de agenii economici. Fundamentarea cererii de materii prime sau echipament industrial al unei ntreprinderi productoare se sprijin n mare msur pe informaiile referitoare la consumurile din perioadele anterioare, pe cele privind structura produciei viitoare i pe cele legate de consumul specific pe unitatea de produs finit sau serviciu prestat. Alturi de metodele comune cercetrii cererii bunurilor de consum (analiza vnzrilor, a micrii stocurilor i a reelei de distribuie) se utilizeaz metode specifice cercetrii bunurilor de producie, cum ar fi: metoda indicilor industriali, rapoartele financiare ale firmei, analiza input-output, analiza tendinelor istorice, prognozele tehnologice etc.

II.5 OFERTA DE MARFURI Obiectul cercetrii ofertei are n vedere cunoaterea surselor de formare, a volumului i structurii ofertei, a factorilor si de influen, evaluarea dinamicii i localizrii teritoriale, a tendinelor n raporturile dintre componentele sale, stabilirea gradului de nvechire economic. Studiul ofertei se realizeaz n profil static sau/i n profil dinamic. n ceea ce privete studierea dinamicii ofertei, investigaiile trebuie s determine modificrile cantitative i calitative, diversificarea i nnoirea sortimental a ofertei. Modificrile de volum ale ofertei se pot datora cantitii, schimbrilor structurale pe grupe i subgrupe, ca si variaiei preurilor individuale. Ritmul anual al nnoirii sortimentale, exprim n procente, raportul dintre numrul produselor nou introduse n fabricaie n cursul anului i cel al produselor existente n producie la sfritul perioadei analizate. Ritmul anual al diversificrii sortimentale exprim, n procente, raportarea diferenei dintre produsele nou introduse i cele scoase din fabricaie n perioada respectiv, la numrul de produse existente la nceputul perioadei. Nivelul calitativ al ofertei este un alt domeniu major de investigaie, iar analiza trebuie s aib n vedere att evoluia fa de perioada de referin, dar i gradul n care oferta rspunde exigenelor cererii. Analiza calitii componentelor utilizeaz o serie de indicatori sintetici, cum ar fi: preul mediu de vnzare al ofertei; clasa medie de calitate a ofertei; gradul mediu de utilitate al ofertei unei firme.

Preul mediu de vnzare al ofertei ofer numai informaii relative n legtur cu calitatea, ntruct ntre pre i calitate nu exist o legtur funcional direct. Clasa medie de calitate a ofertei este un indicator utilizat n situaia firmelor ce fabric sau comercializeaz mrfuri pe diferite nivele de calitate. Gradul mediu de utilitate a ofertei se poate calcula n cazul n care pentru fiecare dintre componentele acesteia este posibil determinarea gradului de utilitate (folosind evaluarea prin punctaj a parametrilor de calitate, a defectelor, etc )

II.6 LOCALIZAREA I VRSTA OFERTEI Localizarea ofertei are ca obiect durata staionrii elementelor sale n verigile distribuiei i dispersarea lor n teritoriu. Cercetarea duratei staionrii se preocup de determinarea pe grupe de mrfuri a duratei de stocare a mrfurilor pe timpul deplasrii, ateptrii sub form de stoc activ sau de siguran, pregtirii pentru vnzare. Din aceast cercetare rezult etapele n care oferta are o micare lent, cauzele intrrilor i grupelor de mrfuri cu vnzare lent sau nevandabile, care mresc cheltuielile de circulaie. Cercetarea dispersrii teritoriale a ofertei poate indica gradul n care aceasta corespunde localizrii cererii. Cunoaterea dispersrii teritoriale a fondului de marf permite optimizarea costurilor distribuiei i profilarea mai bun a reelei comerciale. Att oferta ct i cererea pentru un anumit produs are limite temporale fireti. Creterea cantitativ, calitativ i valoric a ofertei sunt factori care influeneaz n mod direct durata prezenei pe pia a produselor. Perioada ct un produs este oferit pe pia poart denumirea de perioada de ofertare, iar cea n care se manifest cererea pentru un produs poart denumirea de perioad de cerere. Intervalul de timp n care pentru un produs, cele doua perioade de timp se suprapun, reprezint perioada de via a unui produs. Ciclul de via al unui produs reprezint intervalul de timp cuprins ntre momentul apariiei sale pe pia ca marf nou i momentul dispariiei sale de pe pia. Acest interval se divide n urmtoarele etape: punerea la punct tehnic i comercial; lansarea pe pia; creterea i dezvoltarea maturitatea declinul. n fiecare din aceste etape produsul nregistreaz un anumit nivel al desfacerilor i solicit o anumit politic de marketing, viznd caracteristicile sale tehnico-funcionale i estetice, condiionarea i ambalajul, nivelul preurilor i formele distribuiei, o politic promoional specific. Politica de marketing adoptat presupune aciuni specifice i cheltuieli corelate cu nivelul beneficiilor. Curba ciclului de via a unei firme este rezultanta curbelor de via ale produselor ce alctuiesc profilul firmei, ponderate cu greutatea specific a fiecrui produs. Factorii care determin durata i structura ciclului de via sunt generali (progresul tehnicotiinific i creterea veniturilor

purttorilor cererii) i factorii specifici (natura produsului, gradul de noutate, mrimea gamei sortimentale, capacitatea produselor de a primi noi ntrebuinri). In general este dificil de realizat cercetarea vrstei ofertei i diagnoza fazei din ciclul de via n care se gsete un produs ntr-un moment dat, ca i anticiparea evoluiei viitoare a ciclului de via. II.7 STUDIUL PREURILOR Preul constituie unul din factorii determinani ai cererii de mrfuri, deci ai pieei, pe de o parte i ai conducerii activitii economice, i politicii de pia a ntreprinderii, pe de alt parte. Studiul preurilor are o tematic mare, n obiectivele sale intr: mrimile absolute ale preurilor, nivelul preurilor individuale, etc; cunoaterea raporturilor n care se afl preurile diferitelor produse; dinamica preurilor. In general, datele pentru aceast cercetare se obin fie din investigaii directe, fie din statistici si prin prelucrare rezult o serie de indici care exprim dinamica preurilor. II.8 CONJUCTURA PIEEI Conjuctura pieei exprim raporturile n care se gsesc, la un moment dat, cererea i oferta de mrfuri, fluctuaia preurilor etc. Acest element ("conjuctural") - nu poate fi tratat decat prin analize "spot", far a putea defini o strategie sau o politic de marketing sau managerial pe termen lung.

10

CAPITOLUL III ANALIZA MEDIULUI ECONOMIC SI DE AFACERI

III. 1 MEDIUL LOCAL DE AFACERI Oraul Timioara a cunoscut n ultimii ani o dezvoltare economic i industrial mare, n consecin nevoia de mn calificat de lucru a condus la o dezvoltare durabil i pe termen lung a universitilor i liceelor din zon pentru a acapara necesitatea firmelor din zona vizat. Zona are un pronuntat caracter industrial, avnd posibilitatea n prezent de a-i diversifica activitatea, astfel nct s fac pai mari spre oprirea declinului economic existent. Odat cu aceast dezvoltare industrial SC SLAVICI SPIN-OFF S.R.L. a descifrat nevoia universitilor i a liceelor din Timioara pentru aparatur de uz didactic. Oraul Timioara beneficieaz de o foarte bun infrastructur (rutier i feroviar), totodat fiind traversat de drumul european E70. Zona n care s-a implementat proiectului are condiii de comunicare la standarde europene, reea de telefonie digital si acces internet. Existena unei reele colare diversificate, (inclusiv a Universitii Ioan Slavici), ofer zonei posibilitatea de a avea for de munc tnr, dinamic i specializat. III. 2 MEDIUL REGIONAL DE AFACERI III.2.1 ECONOMIA Caracterul industrial al zonei este compus din urmtoarele firme: Concernul internaional Continental, unde se produc anvelope; Elba-Timioara, firm specializat n producia corpurilor de iluminat; AEM, unde se produc aparate de masur i control; Lisa Drxlmaier Autopart, care are ca obiectiv producerea de cablaje pentru industria auto; Procter&Gamble, unde se produc detergeni; Smithfield, este un concern american, care se ocup cu ferme de creterea porcilor ct i cu abatoare de procesare a crnii; Delphi Packard, se ocup cu producia de componente pentru industria auto; Zoppas Industries, avnd ca obiectiv fabricarea de aparate electrocasnice;
11

Riecker are ca activitate principal producia de nclminte; Mondial Lugoj, productoare de obiecte sanitare; Ezbl Deta, productoare de componente auto; Takata Deta, productoare de componente auto; TRW Deta-Timioara, avnd ca obiectiv producia de componente auto Zona are un caracter turistic bine dezvoltat, ndreptat spre turismul cultural i agro turism. Una din caracteristicile sectorului industrial la nivelul Regiunii Banatului este prezena a

aproape tuturor ramurilor industriale: componentelor de maini, componente electronice, chimic i producie de medicamente, textil, alimentar, ceramic i sticlrie etc. n anul 2008, conform statisticilor oferite de oficiile judeene de statistic, numrul intreprinderilor active din Banat era de 26928, intreprinderile mici si mijlocii reprezentand 99,5%, iar cele mari si foarte mari, 0,5%. III.2.2 POPULAIA Regiunea Banat este compus din urmtoarele judee: Timi i Cara Severin. Oraele principale ale judeului Timi sunt urmtoarele: Timioara, Lugoj, Fget. Oraele principale ale judeului Cara Severin sunt urmtoarele: Caransebe, Reia, Oravia, Boca. Nume ora Timioara Lugoj Fget Caransebe Reia Oravia Boca Arad Nume jude Timi Timi Timi Cara Severin Cara Severin Cara Severin Cara Severin Arad Numr locuitori 332.277 44.570 7.201 31.000 83.985 15.564 16.911 185.475

Din acest tabel se observ o concentrare a populaiei in zona urban, n special spre marile orae ale judeelor Timi, Cara Severin i Arad
12

CAPITOLUL IV ANALIZA PIETEI SPECIFICE

IV.1 DEFINIREA PRODUSULUI SUPUS CERCETARII Conform necesitii pieei SC SLAVICI SPIN-OFF S.R.L. va produce urmtoarele produse cu uz didactic: extinde in Romania constructia modulara a echipamentelor specializate pentru nanotehnologii si prelucrarea materialelor; aduce contribuii n domeniul nanotehnologiilor, considerat avansat, dar si n modalitile de comand cu microcontrolere a utilajelor; prin conceperea unor utilaje modulare (flexibile in sensul trecerii de la un tip de prelucrare la altul) contribuie la crearea premiselor dezvoltarii domeniului abordat. Echipamentele pentru uz didactic, preconizate a fi primele produse comercializate de noua firm, vor fi utilizate ca mijloace educationale in activitate cu studentii de la facultatile cu profil de electronica, calculatoare, automatic, etc. Prototipurile sunt concepute fie ca lucrri de laborator complete, de sine stttoare, pentru unele discipline de specialitate (Circuite electronice, Senzori inteligenti, Sisteme cu microcontrolere, etc.) ct i ca unelte de dezvoltare de aplicatii, utile in activitatea de elaborare de proiecte de an i de licen/dizertaie. Au fost elaborate pina in prezent si sunt in diferite stadii de finalizare urmatoarele familii de prototipuri: A. PROTOTIPURI CU SCOP EDUCATIONAL (finalizate sau in curs de finalizare, urmnd a fi produse de ctre noul spin-off) 1. DOMENII DE APLICABILITATE Prototipurile au fost elaborate in ideea utilizarii ca mijloace educationale in activitate cu studentii de la facultatile cu profil de electronica, calculatoare, automatica, etc. Prototipurile sunt concepute fie ca lucrari de laborator complete, de sine statatoare, pentru unele discipline de specialitate (Circuite electronice, Senzori inteligenti, Sisteme cu microcontrolere, etc.) cit si ca
13

unelte de dezvoltare de aplicatii, utile in activitatea de elaborare de proiecte de an si de licenta/dizertatie. 2. STRUCTURA UNUI PROTOTIP Un prototip include urmatoarele componente: Un echipament hardware, realizat de regula sub forma unui sistem cu microcontroler conectat la un calculator personal. O componenta software, care include doua aplicatii soft rezidente pe sistemul cu microcontroler si respectiv pe calculatorul personal. Documentatia scrisa (lucrare de laborator respectiv descrierea uneltelor de dezvoltare de aplicatii si a modului lor de utilizare) Resurse software suplimentare (varianta demo) utilizate in cadrul uneltelor de dezvoltare de aplicatii. Sistemele cu microcontroler sunt realizate utilizind microconvertoarele cu nucleu 8052/ARM7 furnizate de firma Analog Devices si care includ, pe linga microcontrolerul propiu-zis, o serie de dispozitive periferice de interfata (CAN pe 12 biti/1MSPS, CNA pe 12 biti/5uS, convertor pe 24 de biti, etc.). Aplicatia software rezidenta pe sistemul cu microcontroler este un minisistem de operare de timp real (TinyOS) specializat pentru aplicatii de achizitie de date si comanda. Pe calculatorul personal ruleaza o aplicatie software elaborata in mediul Labview, avind in principal rolul de interfata grafica-utilizator respectiv de comunicare cu sistemul cu microconvertor. In continuare sunt prezentate imagini care ilustreaza principiile i componentele care au stat la baza conceperii acestor mijloace educationale.

14

Lucrare de laborator Studiul transductoarelor ultrasonice (echipamentul hardware)

Sistem de dezvoltare de aplicatii cu microconvertorul AduC832

15

Exemplu de interfata grafica utilizator (GUI) elaborata in Labview Familia dL xxx-232 (Development Line)

Microsistemele din aceasta categorie (vezi figura) includ un minimum de resurse hardware pentru a permite includerea facila in aplicatia hardware dezvoltata. Microsistemele pot comunica pe portul serial cu un calculator personal si pot rula minisistemul de operare in timp real TinyOS. Pentru dezvoltarea aplicatiei software poate fi utilizat mediul IDE uVision, disponibil de la firma Keil. In aplicatiile de achizitie de date si comanda este disponibila o interfata GUI specializata ( dL-GUI ). Sunt finalizate in momentul de fata microsistemele: dL 814-232, dL 836-232, dL 841-232, dL 842-232, dL 2104-232. Sunt in pregatire: dL 814-USB, dL 836-USB, dL 841-USB, dL 842USB, dL 2104-USB. Familia eL xxx-232 (Educational Line).

16

Microsistemele din aceasta categorie sunt destinate efectuarii de lucrari de laborator la disciplinele de Masuri electrice, Sisteme de achizitii de date, etc.. Microsistemele comunica pe portul serial cu un calculator personal si prezinta toate facilitatile hardware pentru experimente in domeniul achizitiei de semnale si comanda. Aplicatia software aferenta acestei familii include minisistemul de operare TinyOS si o interfata grafica- utilizator specializata (eL-GUI). Sunt finalizate in momentul de fata microsistemele: eL 836-232, eL 841-232, eL 842-232. Sunt in pregatire: eL 836-USB, eL 841-USB, eL 842-USB. Familia rL xxx-232 (Research Line).

Microsistemele din aceasta familie sunt destinate activitatii de cercetare/proiectare cu studentii. Comparativ cu microsistemele din familiile precedente, acestea prezinta facilitati hardware/software sporite si un grad de protectie in utilizare mai ridicat. Microsistemele accepta minisistemul de operare TinyOS si pot fi comandate printr-o interfata grafica-utilizator specializata rL-GUI.

17

Sunt finalizate in momentul de fata microsistemele: rL 836-232, rL 841-232, rL 842-232. Sunt in pregatire: rL 836-USB, rL 841-USB, rL 842-USB precum si rL 836-485, rL 841-485, rL 842-485 (ultimele conectabile printr-o interfata 485). B. Domeniul tehnologiilor de prelucrare - nanotehnologii Produsul se va materializa prin echipamente modulare de prelucare care prin minime transformri pot utiliza urmtoarele tehnologii: prelucare prin achiere (n special frezare) prelucrare cu fascicul laser prelucrare cu jet de ap prelucrare cu flacr oxigaz gravri prelucrri combinate, de regul succesive

Pentru construcia utilajelor modulare se vor utiliza n majoritatea situaiilor elementele ISEL proiectate tocmai n acest scop: batiuri, ghidaje, elemente de execuie de tip motoare pas cu pas, de curent continuu i ca ultim noutate motoare liniare. De asemenea se vor utiliza elemente de transformare a micrii de rotaie n translaie (cupl urub - piuli cu bile). IV.2 LOCALIZAREA ACTIVITII DE PIA Activitatile propuse in proiectul de fata se vor desfasura in cadrul Parcului Stiintific si Tehnologic Tim Science Park Timisoara autorizat sa functioneze conform ordinului nr. 4993/13.10.2004 al Ministrului Educaiei i Cercetrii. Localizarea firmei in cadrul parcului genereaza mai multe avantaje dintre care se subliniaza: - accesul la biblioteca stiintifica si tehnica a parcului - accesul la retelele de calculatoare racordate full-option la Internet prin fibra optica (contract si parteneriat cu furnizorul RDS) si de asemenea posibilitatea utilizarii softurilor specializate in diferite domenii (ex: statgraph specializat in prelucrarea datelor experimentale, Katia , Esprit i Visual mill) - utilizarea aparaturii de masura si control, existenta in cadrul Parcului Stiintific si Tehnologic, aflata pe inventarul Institutului National de Cercetare in Electrochimie si Materie Condensata sau a Universitatii Ioan Slavici Timisoara; parte din aceste echipamente au fost
18

achizitionate in cadrul programului INFRATECH nr. 4/2004 cu Ministerul Educatiei si Cercetarii si vor trebui puse la dispozitia viitoarelor firme gazduite in parc - posibilitatea formarii colectivelor interdisciplinare mixte formate din cadrele didactice de la Universitatea Ioan Slavici, cercetatorii de la INCEMC si viitorii angajati ai firmei spin-off nou create. - posibilitatea identificrii unor noi clieni dintre firmele incubate n parc. Mediul n care va evolua firma este oarecum suprapus peste cel de localizare a firmei, ncadrandu-se aici toate avantajele legate de plasarea si dezvoltarea n cadrul Parcului tiinific i Tehnologic Tim Science Park Timioara. n plus se subliniaz avantajele conferite de mediile de lucru cu tradiie de cercetare n care se va desfura activitatea: mediul de cercetare stiintifica din cadrul INCEMC Institutului National de Cercetare in Electrochimie si Materie Condensata, institute cu traditie in cercetare stiintifica, concretizat si prin numeroasele granturi, competitii, brevete, licente castigate; mediul specific invatamantului si cercetarii stiintifice creat de cadrele didactice universitare de la Universitatea Politehnica Timisoara si Universitatea Ioan Slavici Timioara. IV.3 STRUCTURAREA PIEEI Din punctul de vedere al ntreprinderii, piaa reprezint un ansamblu de cumprtori efectivi (poteniali), debueu pentru produsele acesteia. Structurarea pieei poate fi abordat din urmatoarele unghiuri: cel al obiectului tranzaciilor, al agenilor vnztori sau cumprtori, al specificului tranzaciilor.

Din mulimea criteriilor de segmentare a pietii, au fost alese cele considerate mai importante din punctul de vedere al firmei, i anume: destinaia final a mrfii, obiectului tranzaciilor. Produsele oferite de catre SC SLAVICI SPIN-OFF S.R.L. se adreseaza in principal urmatorului portofoliu de clienti:

19

Evident ca pentru produsele de uz didactic segmentul de piata vizat este constituit din Universitile care au faculti cu profil calculatoare/informatic aplicat precum si colegiile de profil, dintre care enumerm: n Timioara: Universitatea Politehnica Universitatea Ioan Slavici Universitatea Tibiscus Universitatea de Vest Liceul de Informatic Gricgore Moisil Liceul Matematic-Fizic Timioara Colegiul Naional Bnean Universitatea Aurel Vlaicu Universitatea de Vest Vasile Goldi Liceul Ioan Slavici Liceul Iuliu Maniu Pentru utilajele modulare segmentul int este constituit din acele IMM care au o oarecare flexibilitate a productiei, deci care nu isi permit sa achizitioneze utilaje specializate numai pentru anumite tipuri de prelucrari; (de exemplu IMM care pe acelasi utilaj prelucreaza gravura prin frezare, intarsia cu laser sau debitare cu fascicol de apa). Exista contracte in derulare a firmei SC Kohler SRL (in curs de transformare in SC ISEL Romania S.A.) contracte care vor fi dezvoltate de noua firma de spin-off, care face obiectul prezentului proiect, precizandu-se firmele care au deja in dotare utilaje de tipul celor mentionate: Optoelectronica S.A. Bucuresti Takata Petri S.R.L. Arad Apellsan S.R.L.Bucuresti ICPL-CA S.A. Bucuresti General-numeric S.R.L. Bucuresti

n Arad:

20

IV.4 OFERTA PIETEI REGIONALE Studiul ofertei de produs pentru piaa local s-a realizat n profil static pentru ca n profil dinamic (ar presupune studierea dinamicii ofertei luind in considerare si potentialele investiiil ce conduc la modificri cantitative i calitative, diversificarea i nnoirea sortimental a ofertei) este imposibil de facut fara a avea acces la datele si proiectele celorlalti competitori de pe piat Piaa de echipamente didactice evolueaz spre o cretere a cererii de produse de acest tip datorat faptului c exista alocri financiare mult mai mari pentru nvmnt i cercetare (atat o cretere a PIB, ct i procentele din PIB alocate n acest scop). n sensul apreciem c exist un segment de piata binedefinit, neacoperit att n zona producerii utilajelor modulare pentru nanotehnologii, ct si in zona echipamentelor pentru uz didactic. n domeniul utilajelor de prelucrare, apreciem existena niei de pia, tocmai in zona utilajelor modulare, unde concurenta pe pia este mult mai redus. IV.5 STUDIUL PREURILOR Studiul preurilor are o tematic mare, n obiectivele sale intr: mrimile absolute ale preurilor, nivelul preurilor individuale, etc; cunoaterea raporturilor n care se afl preurile diferitelor produse; dinamica preurilor. In general, datele pentru aceast cercetare se obin fie din investigaii directe, fie din statistici si prin prelucrare rezult o serie de indici care exprim dinamica preurilor. Pentru penetrarea pieei, se propun n prim faz preuri mai coborte, i datorita sprijinului noii societi de ctre asociaii n firma, Universitatea Ioan Slavici si S.C. Titus S.R.L., dar i a prezentei oportuniti de co-finanare din fonduri nerambursabile. n acest sens, marja de profit, flexibil i adaptat mereu cererii i oferte, va fi de cca 8%. IV.6 CONJUCTURA PIEEI Conjuctura pieei exprim raporturile n care se gsesc, la un moment dat, cererea i oferta de mrfuri, fluctuaia preurilor etc. Mediul actual de afaceri poate fi afectat negativ de o serie de factori ce vor trebui identificati si contracarati in timp util astfel:

21

in cazul descresterii cererii pentru anumite produse, o rezolvare potrivita a situatiei se va realiza prin flexibilitatea fluxurilor tehnologice, identificarea si orientarea productiei pentru realizarea de noi produse ce se afla intr-un raport supraunitar cerere-oferta.

cresterea costurilor de productie va fi contracarata prin reproiectarea sistemului organizatoric, identificarea si aplicarea tuturor masurilor si metodelor de reducere a costurilor pe produs, in special a cheltuielilor indirecte.

schimbarea cadrului legislativ va incarca sarcina managementului pentru o cunoastere completa a modificarilor legislative, coroborarea acestor prevederi cu celelalte reglementari in domeniu, pentru evitarea incompatibilitatilor in realizarea activitatilor firmei . n general nemulumirile clienilor provin din promovarea unui tratament difereniat pe

criterii neprecizate, rigiditate in relatiile de colaborare, slaba intelegere a situatiilor fortuite. S-au evitat pe cat posibil aceste situatii. In acest fel printr-o rezolvare favorabila a necesitatilor clientilor, piata de profil se poate segmenta in favoarea celui ce adopt poziia potrivit n relaia cu clienii.

22

CAPITOLUL V CONCLUZII. RECOMANDARI

V.1 ANALIZA SWOT A INTREPRINDERII Fcnd o scurt analiz SWOT a ntreprinderii,au fost identificat urmatoarele aspecte: PUNCTE TARI: Flexibilitatea fa de nevoile pieii, Costuri de operare/producie sczute, Tehnologie modern, Locaie proprie, Seriozitate n derularea contractelor, nglobarea experienei didactice, a brevetelor si know-how-ului a membrilor colectivului, Flexibilitatea utilajelor i a serviciilor oferite.

PUNCTE SLABE: Lipsa de omologare (ISO) a produselor, Sistem de distributie insuficient dezvoltat, Dificultatea redefinirii pozitiei echipamentelor didactice si a importantei acestora, Firma nou mai puin cunoscut de clieni.

V.2 RECOMANDARI Utilizarea conexiunile existente att din mediul universitar ct i din mediul comercial, relaiile actuale concretizate prin participarea la conferinte, trguri, job-shop, editarea de crti i lucrri in colective multidisciplinare. Pentru o dezvoltare a cotei de pia a firmei trebuie s se aib n vedere o promovare a produselor pe toate canalele clasice posibile, dar i poziia i parteneriatele deja demarate n mediul universitar i comercial, inclusiv cele oferite de structura Parcului tiinific i Tehnologic. n prima etap trebuie iniiat o campanie de promovare a produselor agresiv, pna cnd se va atinge ncarcarea maxim cu comenzi/contracte.
23

n etapa a doua, aspectul agresiv al promovrii poate fi redus, urmnd s fie promovat alt sistem care s urmareasc meninerea clienilor atrai n prima etap i atragerea eventual a altora noi prin urmtoarele tactici: Realizarea unei pagini web (site) a ntreprinderii nou create; Corespondena prin pota electronic.

Metode de prezentare a produselor: Prezentarea direct a produselor la targuri si expoziii de profil (este cea mai eficient metod de prezentare). Alte metode la fel de eficiente pot fi: Tiparirea de cataloage cu produsele comercializate, de nalt calitate grafic. Prezentarea produselor pe benere i/sau suporturile publicitare ale clienilor. Pagini publicitare la posturile locale de radio i televiziune i n presa local. Un ultim aspect (dar care nu trebuie s fie cel din urm) ce conduce la dezvoltarea afacerii i creterea vnzrilor este cel al asigurrii calitii produselor. Avantajele ISO 9001 - marirea cifrei de afaceri; - reducerea costurilor; - pastrarea poziiei de pia; - cucerirea a noi nie de pia; - mbuntirea imaginii firmei; - creterea ncrederii clienilor i furnizorilor n serviciile i produsele oferite; - ndeplinirea condiiilor de participare la licitaii; - favorizeaz comerul internaional cu bunuri i servici; - certific clienilor c societatea functioneaz pe baza unui sistem de calitate recunoscut. Avantajele ISO 14001 - mbuntirea general a porformanelor, conformitilor i flexibilitii referitoare la mediul nconjurator; - furnizarea unei structuri de baz pentru prevenirea polurii; - creterea eficientei i poteniale reduceri de costuri n cazul aplicrii obligaiilor referitoare la mediul nconjurator;

24

- promoveaz consistenta i predictivitatea referitoare la managementul obligaiilor asupra mediului nconjurator. Avantajele OHSAS 18001 - identific elementele afacerii dumneavoastr care au impact asupra sntii i securitii ocupaionale; - creterea productivitii muncii; - produce obiectivele pentru mbuntire i un program de management care s le obin; - identific riscurile i cerinele legale referitoare la sntatea i securitatea n munc; - reducerea costurilor referitoare la asigurarea sntii i securitii ocupaionale; - asigur imbuntirea continu; - monitorizarea performanelor sistemului de sntate i securitate n munc.

25

S.C. SLAVICI SPIN-OFF S.R.L. C.U.I. 25406250 Timioara, Str.Dr. Aurel Punescu Podeanu nr.144 Tel/fax. 0256/213108

Adresa: Str. Pestalozzi, nr. 16, Timisoara, cod postal 300223, jud. Timis Tel.:0256.592.573 / Fax:0256.592.574

Programul Operaional Sectorial Creterea Competitivitii Economice

Coninutul acestui material nu reprezint n mod obligatoriu poziia oficial a Uniunii Europene sau a Guvernului Romniei

EDITURA FUNDAIEI IOAN SLAVICI Timioara, 2010

26