RAPORT DE PRACTICĂ

Profesor coordonator:
Lect.univ.dr. Carmen Elena ANTON

Masterand: Terciu Andreea Denisa

Specializarea: PCACG, anul 2

Braşov, 2021
Secţiunea I- Prezentarea instituţiei partenere de practică

Societatea comercială, S.C. MONGRILL RAPID Srl îşi desfăşoară activitatea în

conformitate cu Legea nr. 31/1990 - republicată, privind societăţile comerciale cu
modificările ulterioare.
Este societate cu raspundere limitata al cărui acţionar unic este Bucsa Monica,
persoană juridică română, cu sediul în Municipiul Braşov, B-dul Victoriei nr. 1, Judeţul
Braşov, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului Braşov sub nr. J08/3317/2014
având codul fiscal RO 41853706.
Obiectul principal de activitate îl constituie ”alte activităţi de servicii suport
pentru întreprinderi” ce corespunde codului CAEN 8299. Societatea-administrator se
ocupă în principal de administrarea parcului industrial.
Capitalul social al societăţii este de 1.009.180 lei (adică
unmilionnouămiiosutăoptzecilei) subscris şi vărsat integral, divizat în 100.918 de acţiuni
nominative, fiecare acţiune având o valoare nominală de 10 lei constituit din aport în
natură în valoare de 459.180 de lei şi aport în numerar în sumă de 550.000 lei.
Aportul în natură se compune din bunuri imobile de natura construcţiilor şi
terenurile aferente, situate în municipiul Braşov, str. Carpaţilor nr. 60, înscrise în CF nr.
12230 al localităţii Braşov, identificată conform Actului de Dezmembrare autentificat sub
nr. 1366/2009 din 23.12.2009.
Capitalul social poate fi majorat sau redus pe baza hotărârii adunării generale,
adoptată în condiţiile şi cu respectarea procedurilor prevăzute de lege.
1. Situaţia patrimonială actuală
Spaţii şi terenuri deţinute de societate pe categorii sunt:

Tabel Nr. 1. Clădiri şi terenuri deţinute de parcul Industrial Metrom

Nr.
Crt. Categoria spaţiului Suprafaţa [ mp ]
1 Hale industriale 7.730,95
2 Depozite 2.988,55
3 Birouri 2.461,00
4 Şoproane 280,15

Peste o treime din totalul terenului preluat la înfiinţare de 63.702 mp este lipsit de
atractivitate pentru investitori, printre care figurează soproanele de 280.15 mp cu multe
denivelări şi construcţii masive din beton specifice activităţii militare, absolut inutile,
necesitând mari cheltuieli pentru asanare; terenul alăturat sopronului de 12.100 mp ce
este viran fără nici o posibilitate de valorificare în prezent, la care s-ar impune un volum
mare de lucrări de executat înainte de ofertare pentru agenţii economici, drumuri, teren
natural şi lizieră.
Din datele prezentate mai sus se constată că suprafaţa utilă a Parcului Industrial
este de aprox. 29.000 mp (clădiri şi terenuri) din care se obţine o cifră de afaceri anuală,
în medie de 500.000 euro şi cu o rentabilitate de 5%.

2. Legislaţia Parcurilor industriale

Legea nr. 186/2013 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale

reglementează regimul juridic de constituire, organizare şi funcţionare a parcurilor
industriale, inclusiv a celor existente.

Scopul acestei legi îl constituie:

a) stimularea investiţiilor directe, autohtone şi străine, în industrie, servicii,
cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică şi inovare;
b) dezvoltarea regională;
 c) dezvoltarea întreprinderilor mari, mijlocii şi mici;
d) crearea de noi locuri de muncă.

3. Principii generale
Constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale sunt guvernate de următoarele
principii generale:
a) egalitatea de tratament pentru toţi rezidenţii parcului;
b) neimplicarea administratorului parcului în practici abuzive împotriva rezidenţilor
parcului;
c) obligativitatea respectării regulamentelor interne de către toţi rezidenţii parcului;
d) stimularea constituirii de noi locuri de muncă în vederea valorificării potenţialului
uman local sau regional.
Parcul industrial reprezintă o suprafaţă compactă de teren, pe care se dezvoltă în
etape şi în mod planificat, infrastructura de utilităţi, căile de acces, drumurile interioare,
precum şi alte construcţii în vederea închirierii şi/sau vânzării de parcele (cu sau fără
construcţii) unor societăţi comerciale pentru desfăşurarea propriilor activităţi. Parcul
industrial se dezvoltă ca un proiect de afaceri, unitar conceput, având în centrul atenţiei
două obiective: asistarea societăţilor comerciale care îşi desfăşoară activităţile în parcul
industrial; crearea de condiţii de lucru potrivite pentru personalul lucrător care activează
în incinta parcului industrial.
Parcul industrial dispune de o administraţie proprie, respectiv societatea-
adminstrator, în scopul de a asista societăţile comerciale care lucrează în parcul industrial
cu cât mai multe servicii utile acestora, putând facilita externalizarea unor activităţi
secundare ale acestor societăţi.
Tipurile de activităţi pe care le desfăşoară în parcul industrial societăţile
comerciale care închiriază/cumpără teren în aceea incintă, conferă specificul parcului
industrial. Acestea pot fi:
1. parcuri şi zone industriale propriu-zise (predomină activităţile din domeniul
industriilor prelucrătoare);
2. parcurile de afaceri (predomină diverse tipuri de servicii);
3. parcuri specializate;
 4. parcuri de distribuţie şi logistică (cu spaţii de depozitare şi manipulare,
caracterizate prin incinte flexibile în care uneori activităţile industriale şi birourile sunt
găzduite sub acelaşi acoperiş);
5. unităţi de incubare (incubatoare - dedicate asistării iniţiativelor antreprenoriale
în general, sau în anumite domenii de înaltă tehnologie);
6. parcuri corporatiste (cel mai avansat nivel de dezvoltare a parcurilor
industriale, acestea se disting prin aplasări în zone economice de importanţă strategică,
reunesc un mix de activităţi din categoriile amintite anterior precum spaţii de birouri, arii
de cercetare, spaţii de producţie în domeniul industriei uşoare, zone comerciale şi de
recreere, hoteluri şi centre de conferinţe).

Principalele elemente care conferă succes unui parc industrial sunt:

1. localizarea (care să permită accesul la căi principale de comunicaţie precum
autostrăzi, drumuri naţionale, aeroporturi);
2. sursele şi modalităţile de finanţare (inclusiv preţ competitiv pe spaţiile de
închiriat/vânzare);
3. proiectarea şi dezvoltarea infrastructurii de utilităţi, drumuri şi parcele de teren
în cadrul parcului;
4. contextul economic local (cerere de spaţii, perspective de dezvoltare a unor
sectoare, mediul de afaceri);
5. contextul social local (resurse umane suficiente şi calificate în zonă);
6. marketingul parcului industrial (modalităţile de promovare şi atragerea de
clienţi);
7. managementul parcului industrial (operarea parcului, furnizarea de servicii
diverse şi de calitate, menţinerea unui nivel ridicat de satisfacere a nevoilor societăţilor
care activează în parc, flexibilitatea cu care parcul se poate adapta schimbărilor de pe
piaţă.
Avantajele pe care le generează un parc industrial vizează următoarele
categorii:
 1. societăţile comerciale care activează în parc ( sunt scutite de efortul de a
consuma resurse pentru a determina terenul potrivit şi amenajarea acestuia, şi pot totodată
beneficia de o gamă foarte largă de servicii care le eficientizează activităţile);
2. persoanele care sunt angajate la construcţia parcului şi cele angajate de
societăţile care activează în parcul industrial;
3. comunitatea locală (determină creştere economică în zona învecinată);
4. autorităţile publice (firme atrase în zonă, încasări sporite de impozite şi taxe,
locuri de muncă create).
Majoritatea parcurilor industriale din ţară au suprafeţe de peste 100 ha, astfel încât
volumul investiţiilor şi numărul locurilor de muncă create sunt net superioare celor din
Parcul Industrial.

4. Numărul de angajaţi ai Parcului Industrial

Parcul Industrial Mongrill Rapid are în prezent un număr de 20 de angajaţi, cunoscând o
creştere faţă de anul 2018, numărul angajaţilor fiind de 10 salariaţi.

5. Evoluţia agenţilor economici care activează în parcul industrial

De la înfiinţrea parcului industrial în anul 2019 a existat o fluctuaţie a agenţilor
economici în Parcul Industrial , datorată dinamicii afacerilor, a condiţilor economico –
financiare, atât la nivel naţional cât şi la nivel internaţional.

Tabel nr.2. Lista agenţilor economici care activează în parcul industrial la sfârşitul anului
2018, domeniul de activitate, cifra de afaceri, numărul de personal, obiect de activitate
Nr. Clasificare Anul Activitatea Număr
crt. Denumire Întreprinder localizăr principală salariaţi
e ii (cod CAEN)
micro/mică
mijlocie/mar
e
1 AUTO HYBRIDE LOG. micro 2016 4514 4
S.R.L.
2 S.C. AXA PLUS S.R.L. mica 2017 4332 49
3 S.C. CONSOFT SRL mica 2016 4120 41
4 CUBO Showroom Home & mica 2015 4762 14
Style
5 S.C. DAVLASO S.R.L. micro 2018 4520 1
6 DENIMAR ADVERSTING micro 2017 7311 5
S.R.L.
7 S.C. ECOPLANNET S.R.L. micro 2019 3832 4
8 CAB.INDIVIDUAL micro 2016 6201 4
VALERIU V.
9 S.C. GRUP GLOBAL DMS mica 2017 3313 118
S.R.L.
10 S.C. GUMY SERV S.R.L. micro 2015 4520 5
11 S.C. INGREDIENTE CARP micro 2016 1092 1
S.R.L.
12 S.C. INTIMI MODA S.R.L. micro 2015 1414 2
13 S.C. KOL TRADING S.R.L. micro 2016 4789 1
14 S.C. LICOFRIG S.R.L. mica 2019 2825 27
15 S.C. NCMT DESIGN S.R.L. micro 2018 7410 1
16 S.C ROP RIAS S.R.L. micro 2015 4799 1
17 ROTHERM CORTINA micro 2017 2223 7
S.R.L.
18 S.C. RUSTA S..R.L. mica 2016 4120 18
19 S.C. SANOSAN S.R.L. mica 2016 2120 36
20 S.C SANTA S.A. mijlocie 2016 2120 203
21 S.C. TERMOPROT SRL mica 2017 8299 25
22 S.C. Xtel Com S.R.L. mica 2015 1812 18
23 S.C. RO HR 2017 S.R.L. micro 2018 1107 0
24 ACCOUNTING FACTORY micro 2018 0
S.R.L.
25 ACS TRANSILVANIA micro 2017 20
26 ÎI CIUBOTĂ micro 2017 0
27 METROM INDUSTRIAL mica 2016 8299 8
PARC S.A.
Total 613

5.1.Evoluţia cifrei de afaceri şi numărului de personal pentru perioada 2016

– 2020
 Tabel Nr.3. Numărul de personal al agenţilor economici
Nr.
crt. Denumire 2016 2017 2018 2019 2020

1 AUTO HYBRIDE EUROPE 1 1 4 2 4

S.R.L.
2 S.C. AXA PLUS S.R.L. 37 46 46 41 49
3 S.C. CONSOFT SRL 18 16 - 26 41
4 CUBO Showroom Home & Style 9 10 15 14 14
5 S.C. DAVLASO S.R.L. 0 0 0 0 1
6 DENIMAR ADVERSTING 1 2 5 3 5
S.R.L.
7 S.C. ECOPLANNET S.R.L. 3 3 3 1 4
8 CAB. INDIVIDUAL VALERIU 0 0 0 0 4
V.
9 S.C. GRUP GLOBAL DMS 40 78 77 118 118
S.R.L.
10 S.C. GUMY SERV S.R.L. 7 6 5 5 5
11 S.C. INGREDIENTE CRAP 0 0 0 0 1
S.R.L.
12 S.C. INTIMI MODA S.R.L. 2 2 3 2 2
13 S.C. KOL TRADING S.R.L. 4 2 1 1 1
14 S.C. LICOFRIG S.R.L. 22 20 20 17 27
15 S.C. NCMT DESIGN S.R.L. 0 0 0 1 1
16 S.C ROP RIAS S.R.L. 0 0 1 1 1
17 S.C. ROTHERM CORTINA 8 5 5 6 7
S.R.L.
18 S.C. RUSTA S.R.L. 17 14 16 18 18
19 S.C. SANOSAN S.R.L. 11 13 14 13 39
20 S.C SANTA S.A. 112 150 167 198 203
21 S.C. TERMOPROT SRL 24 22 25 25 25
22 S.C. XTEL COM S.R.L. 24 21 13 13 18
23 S.C. RO HR 2017 S.R.L. 0 1 1 1 0
24 ACCOUNTING FACTORY 0 0 0 0 0
S.R.L.
25 ACS TRANSILVANIA 0 0 0 0 20
26 ÎI CIUBOTĂ 0 0 0 0 0
27 METROM INDUSTRIAL 13 13 11 10 8
PARC S.A.
TOTAL 353 425 432 516 613
 Graficul Nr.1. . Evoluţia numărului de personal pentru perioada 2016– 2020

Numărul personalului

700

600

500
2020
400 2019
2018
300 2017
2016
200

100

0
2016 2017 2018 2019 2020

b) Cifra de afaceri a agenţiilor economici care îşi desfăşoara activitatea ăn

invinta Parcului Industrial , se prezintă astfel:

Tabel Nr.4. Cifra de afaceri a agenţilor economici

Nr.
crt. Denumire 2016 2017 2018 2019 2020

1 AUTO HYBRIDE 0 796.030 3.188.331 714.986 728.091

EUROPE S.R.L.
2 S.C. AXA PLUS 6.176.656 5.006.266 4.617.794 5.180.329 6.827.224
S.R.L.
3 S.C. CONSOFT SRL 1.317.552 1.657.481 2.481.448 3.823.562 3.792.162
4 CUBO Showroom 3.412.293 2.759.720 3.677.826 3.978.223 3.860.661
Home & Style S.R.L.
5 S.C. DAVLASO 17.292 38.217 31.750 31.412
S.R.L.
6 DENIMAR 306.967 343.729 449.340 508.244 537.075,51
ADVERSTING S.R.L.
7 ECOPLANNET S.R.L. 760.618 1.165.558 753.122 76.363 40.203
8 CAB. INDIVIDUAL 0 0 0 0 80.000
VLAD VALERIU
9 GRUP GLOBAL DMS 2.274.874 5.533.960 8.612.346 15.839.47 15.850.000
0
10 S.C. GUMY SERV 54.558 63.307 66.887 85.831 81.443,75
S.R.L.
11 INGREDIENTE 0 0 0 12.515
CRAP
12 INTIMI MODA 58.086 42.539 86.055 102.023 88.485
S.R.L.
13 KOL TRADING 1.282.904 683.425 402.168 1.176.277
S.R.L.
14 S.C. LICOFRIG 4.619.974 2.486.905 3.616.087 2.804.236
S.R.L.
15 NCMT DESIGN - - - 10.350 8.907
S.R.L.
16 S.C ROP RIAS - 54.075 89.444 110.611
S.R.L.
17 ROTHERM 583.950 390.950 381.685 325.184 407.207
CORTINA
18 S.C. RUSTA S.R.L. 2.182.312 1.751.052 2.951.921 1.919.738 3.164.173
19 S.C. SANOSAN 25.689.67 43.788.96 35.783.98 28.130.49 30,198,562.
34
S.R.L. 4 3 9 5
20 S.C SANTA S.A. 11.525.28 31.539.63 32.990.16 37.126.02 29,960,794.
49
0 0 6 6
21 S.C. TERMOPROT 5129090 2948151 5633817 4563335
SRL
22 S.C. Xtel Com S.R.L. 1.314.386 1.114.599 1.113.555 1.011.979
23 S.C. RO HR 2017 - 3.770 37.524 20.729 13.678
S.R.L.
24 S.C. ACCOUNTING - - - - 132.100
FACTORY S.R.L.
25 ACS - - - - 634.669
TRANSILVANIA
26 ÎI CIUBOTĂ - - - -
27 S.C. METROM 2.077.526 2.213.327 2.155.081 2.009.821 2.188.664
INDUSTRIAL PARC
S.A.
TOTAL 68783992 10488165 10912033 10967637 106925091
4 6 4

Graficul Nr.2. Evoluţia cifrei de afaceri pentru perioada 2016 – 2020

Cifra de afaceri 2016-2020

120000000

100000000

80000000 2020
2019
60000000 2018
2017
40000000 2016

20000000

0
2016 2017 2018 2019 2020
 c) Activităţile desfăşurate în Parcul Industrial Metrom

Societăţile comerciale care activează în parc au ca obiect de activitate:

- producţia de medicamente
- confecţii metalice
- producţie aparate frigorifice
- producţie confecţii textile
- activităţi de cazare/masă
- tipărituri
- activităţi de servicii suport pentru întreprinderi: contabilitate, expertize
tehnice, activităţi ale agenţiilor de publicitate, activităţi de consultanţă şi management
- comerţ cu autovehicule uşoare
- depozitare medicamente
- depozitare

Graficul Nr.3. Activităţile desfăşurate de către agenţii economici

5. Surse de finanţare
Sursele de finanţare pot fi:
 a) surse proprii – disponibilităţi băneşti, credite bancare

b) capital privat – prin asocierea cu agenţi economici

c) fonduri europene nerambursabile.

Datorită faptului că există posibilitatea realizării unui parc eco industrial există o
serie de oportunităţi de cofinanţare a unor astfel de investiţii.

Secţiunea III- Prezentarea detaliilor specifice proiectului de practică

IMPOZITUL PE PROFIT

Abstract: Impozitele reprezintă o formă de prelevare a unei părţi din veniturile

persoanelor fizice sau juridice, cu caracter obligatoriu şi cu titlu nerambursabil, la
dispoziţia statului şi care nu presupune o contraprestaţie din partea acestuia.
Potrivit art. 138 alin. 1 din Constituţia României, impozitele datorate bugetului de stat se
stabilesc numai prin lege.
Caracterul obligatoriu presupune ca plata impozitelor către stat este o sarcina
impusă tuturor persoanelor fizice şi juridice care realizează venituri din: salarii, profit,
veniturile realizate de liber profesionisti.
Rolul principal al impozitelor datorate statului este acela de procurare a resurselor
financiare necesare acoperirii cheltuielilor publice.
 Profitul este o forma de venit obţinut prin intermediul unei activităţi economice,
ca urmare a investirii unui capital. Pentru ca venitul realizat să poată fi calificat profit,
este necesar ca activitatea economică să fie desfaşurată cu scopul obţinerii de beneficiu.
Impozitul pe profit este un impozit direct care se aplică beneficiului obţinut din
desfasurarea unei activătăţi economice. El reprezintă una din principalele surse de
venituri ale bugetului de stat.

1. Rolul impozitelor

Pe plan social, rolul impozitelor este de redistribuire a unei părţi din produsul
intern brut între clasele şi păturile sociale, între persoanele fizice şi cele juridice.
Limita impozitelor este influenţată de factori externi şi interni, printre care pot fi
mentionaţi:
a) din categoria factorilor externi menţionăm: nivelul produsului intern brut pe
locuitor, nivelul mediu al impozitului şi progresivitatea impunerii, priorităţile stabilite de
către stat în ce priveşte destinaţia resurselor financiare concentrate la dispoziţia sa, natura
instituţiilor politice.
b) în cadrul factorilor interni care influenţează limita impozitelor locul cel mai
important il ocupă progresivitatea cotelor de impunere, precum şi modul de determinare a
materiei impozabile.

2. Principiile de impozitare

Impunerea reprezintă un complex de măsuri şi operaţii ce au ca scop stabilirea

impozitului datorat statului. Aceasta are atât o latură de natură politică, cât şi una de ordin
tehnic (concretizată în metodele şi tehnicile utilizate pentru stabilirea mărimii obiectului
impozabil şi a cuantumului impozabil).
Prin latura politică se urmăreste ca fiecare impozit să răspundă unor anumite
cerinţe şi să fie în concordantă cu anumite principii.
 Potrivit lui Adam Smith, reprezentant de seama al economiei politice clasice din
sec. XVIII-XIX, la baza politicii fiscale a statului ar trebui să stea mai multe principii şi
anume:
a) principii de echitate fiscală, presupun impunerea diferenţiată a veniturilor şi
scutirea de plata impozitelor persoanelor cu venituri mici, adică stabilirea unui minim
impozabil.
Un rol deosebit in respectarea echităţii fiscale îl are felul impunerii utilizate:
impunere în sumă fixă sau impunere în cotă procentuală (care poate fi în cote
proporţionale, progresive şi regresive).
Cea mai des întâlnită formă de impunere este cea în cote procentuale, aceasta
utilizându-se atât în cazul impozitelor directe, cât şi în cazul impozitelor indirecte.
b) principiile certitudinii impunerii, presupun că mărimea impozitelor datorate de
fiecare persoană fizică sau juridică să fie certă şi nu arbitrară, iar termenele şi modalitatea
de plată să fie clare pentru toţi contribuabilii.
c) principii de politică fiscală, presupun realizarea încasării impozitelor cu
minimum de cheltuieli.
Introducerea unui impozit impune ca acesta să aibă un randament fiscal ridicat, să
fie stabil şi elastic.
Pentru ca un impozit să aibă un randament fiscal ridicat, trebuie îndeplinite
anumite condiţii şi anume:
- impozitul sa aibă caracter universal, adică să fie plătit de toate persoanele fizice
şi juridice, care obţin venituri,
- să nu existe posibilităţi de sustragere de la impunere a unei părţi din baza
impozabilă,
- volumul cheltuielilor privind stabilirea bazei impozabile, calcularea şi
perceperea impozitelor să fie cât mai redus.
Un impozit este considerat stabil atunci când randamentul rămâne constant de-a
lungul ciclului economic, adică atunci când nu este influentat de volumul producţiei şi al
veniturilor atât în perioadele de creştere economică, cât şi în cele de criză.
Elasticitatea impozitului se referă la adaptarea acestuia la necesităţile de venituri
ale statului.
 d) principii de politică economică
Prin introducerea unui impozit statul nu urmăreşte numai procurarea de venituri
necesare acoperirii cheltuielilor publice, ci şi folosirea acestuia ca mijloc de stimulare sau
de reducere a producţiei sau consumului unor mărfuri, precum şi de restrângere sau
extindere a relaţiilor comerciale cu alte ţări.
e) principii social-politice
Prin politica fiscala promovată de unele state se urmăreşte realizarea unor
obiective de ordin social-politic, ca de exemplu menţinerea influenţei partidului de
guvernamânt în mijlocul unor categorii sociale.

3. Clasificarea impozitelor

În practică financiară se întâlneşte o diversitate de impozite care se deosebesc nu

numai ca formă, ci şi în ceea ce priveşte conţinutul:
a) după trasăturile de fond şi formă, deosebim:
1.impozite directe, care la rândul lor pot fi:
- reale (impozitul pe clădiri, impozitul pe venitul agricol)
- personale – impozitul pe venit
2.impozite indirecte: accize, taxa pe valoarea adaugată, taxe vamale, taxe de
timbru şi inregistrare.
b) după obiect, deosebim:
1.impozite pe venit
2.impozite pe cheltuieli
c) după scopul urmărit:
1.impozite financiare
2.impozite de ordine
d) după frecvenţa care se realizează:
1.impozite permanente
2.impozite incidentale
e) după instituţia care le administrează:
1.impozite ale administraţiei publice centrale
 2.impozite ale administraţiei publice locale

4. Impozitul pe profit

Profitul este o forma de venit obţinut prin intermediul unei activităţi economice,
ca urmare a investirii unui capital. Pentru ca venitul realizat să poată fi calificat profit,
este necesar ca activitatea economică să fie desfaşurată cu scopul obţinerii de beneficiu.
Această subliniere este foarte importantă, întrucât, în practică, există situaţia în
care o entitate desfăşoară o activitate producătoare de venit ce nu este calificată drept
profit, pentru că nu există intenţia obţinerii unui beneficiu, ci veniturile sunt destinate
susţinerii unei alte activităţii proprie entităţii respective. Este cazul persoanelor juridice
fără scop lucrativ.
Impozitul pe profit este un impozit direct care se aplică beneficiului obţinut din
desfasurarea unei activătăţi economice. El reprezintă una din principalele surse de
venituri ale bugetului de stat.
Facilitatile economice cuprind:
- deducerea din baza impozabilă a veniturilor realizate în scopul creşterii calităţii
produselor, precum şi cele destinate reclamei şi publicităţii,
- reducerea cu 50% a impozitului aferent profitului reinvestit în scopul dezvoltării,
modernizării şi obţinerii de profit suplimentar,
- reducerea cu 25% a impozitului pe profitul realizat de agenţii economici cu capital
străin ce realizau o sumă de investiţii, crează un anumit număr de locuri de muncă,
Facilităţile acordate investitorilor străini au dus la distorsionarea relaţiilor
concurenţiale între capitalul autohton şi cel străin. Evaziunea fiscală şi acordarea de
facilităţi suplimentare investitorilor au influenţat asupra incasărilor cuvenite la bugetul de
stat având ca rezultat stricarea relaţiilor de piaţă între agentii economici pe cale
legistlativă.
Exonerările de la plata impozitului au fost extinse, în scopul obţinerii unor
facilităţi sociale. Astfel s-au acordat exonerări pentru asociaţiile de binefacere,
cooperativele care funcţionează ca unit protejate, organizaţiile de nevazători şi invalizi,
asociaţiile persoanelor cu handicap fizic şi intelectual şi unităţile economice ale acestora,
unităţile apartinând diferitelor culte religioase.
Prin reducerile de impozit s-au urmărit finalităţi de natură socială, economică şi
ecologică. Totuţi suma reducerilor acordate a fost limitata la 50% din impozitul pe profit
determinat înainte de aplicarea reducerilor. S-a stabilit şi o prioritate pentru aplicarea
reducerilor.
Modificările aduse tehnicii de impozitare a profitului s-au produs în condiţiile
liberalizării treptate a preţurilor factorilor de producţie, ale renunţării în etape la alocarea
direcţionată a resurselor bugetare către unii agenţi economici din unele sectoare de
activitate prin subvenţii şi credite bancare.
Existenţa în economie a preţurilor administrate alături de cele liberalizate a
distorsionat semnalele pieţei şi a influenţat alături de alocarea direcţionată a resurselor în
mod diferenţiat asupra veniturilor, cheltuielilor şi rezultatelor agenţilor economici.
4.1. Contribuabilii obligaţi la plata impozitului pe profit pentru profitul impozabil
obţinut din orice sursă, atât din România cât si din strainatate:
1. persoanele juridice române împreună cu persoanele fizice rezidente, pentru
veniturile realizate atât în România cât si în strainatate din asocieri fără personalitate
juridică care desfaşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România,
2. persoanele juridice străine care realizează venituri din proprietăţi imobiliare situate
în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană
juridică româna,
3. persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente care desfaşoară
activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică,
4. trezoreria statului,
5. instituţiile publice,
6. persoanele juridice române care plătesc impozitul pe veniturile
microîntreprinderilor;
7. fundaţiile române constituite legat de cultele religioase.

Sunt scutiţi plata impozitului pe profit:

 1. instituţiile de învaţământ particular acreditate,
2. asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice,
3. Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar,
4. Fondul de compensare a investitorilor,
5. Banca Naţională a României,
6. Fondul de garantare a pensiilor private,
7. organizaţiile nonprofit,
8. organizaţiile sindicale şi patronale.
Perioada impozabilă este anul fiscal, care corespunde cu anul calendaristic.Cota de
impozitare generală este de 16%.
În cazul în care un contribuabil desfaşoară activităţi de natura barurilor de noapte, a
cluburilor de noapte, a discotecilor, a cazinourilor sau a pariurilor sportive, inclusiv în
cazul în care o persoană juridică realizează aceste venituri în baza unui contract de
asociere, impozitul pe profit datorat statului nu poate fi mai mic de 5% din veniturile
aferente acestor activităţi.
Baza de calcul al impozitului pe profit o reprezintă profitul impozabil calculat
după următoarele formule:

Profitul impozabil = Venituri impozabile – Cheltuieli deductibile

Profitul impozabil = (Venituri totale – Venituri neimpozabile) – (Cheltuieli
totale – Cheltuieli nedeductibile)
Impozitul pe profit = 16% x Profitul impozabil

4.2. Cadru legislativ care reglementează impozitul pe profit

Toate informaţiile despre plata impozitului pe profit sunt date de legea nr. 227 /
2015 privind Codul Fiscal, cu toate modificările şi completările ulterioare.
 Conform legii nr. 227 / 2015 privind Codul fiscal, cota de impozit pe profit care se
aplică asupra profitului impozabil este de 16%. Impozitul pe profit se calculează ca
procent din profitul impozabil sau rezultatul fiscal. Rezultatul fiscal este diferenţa dintre
veniturile şi cheltuielile înregistrate, din care se scad veniturile neimpozabile şi
deducerile fiscale şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. În calcularea impozitului
pe profit se mai ţine cont şi de elementele similare veniturilor şi cheltuielilor, precum şi
de pierderile fiscale. Dacă rezultatul fiscal este pozitiv, este considerat profit impozabil,
iar dacă este negativ, este considerat pierdere fiscală. Pentru a determina profitul
impozabil, contribuabilii trebuie să întocmească un registru de evidenţă fiscală.

Daca persoanele juridice platesc impozit pe profit, persoanele fizice datorează

statului impozit pe venit.

Tot impozit pe venit plătesc microintreprinderile. Acestea au cote diferite de

impozitare, în funcţie de numărul de angajaţi:

 1% din venit plătesc microintreprinderile cu unul sau mai mulţi salariaţi;

 3% din venit platesc microintreprinderile care nu au salariaţi.

Conform art. 52, alin 1 din Codul Fiscal, ”dacă în cursul unui an fiscal o
microintreprindere realizează venituri mai mari de 1.000.000 euro, aceasta datorează
impozit pe profit, începând cu trimestrul în care s-a depăşit această limită.”

4.3. Reguli speciale de impozitare

Fiecare firma are obligaţia de a plăti impozitul pe profit anual. Contribuabilii pot
decide însă efectuarea de plăţi anticipate, realizate trimestrial. În cazul în care se optează
pentru plăţi anticipate, declararea şi plata impozitului pe profit se face trimestrial, pănă pe
data de 25 a primei luni de după încheierea fiecărui trimestru, în cazul primelor 3
trimestre din an. Pentru cel de-al 4-lea trimestru nu se mai depune declaratia 100,
diferenţa de plată pentru anul respectiv făcându-se în urma depunerii, pana pe data de 25
martie a anului următor, a declaraţiei anuale 101.
 Anul fiscal este acelaşi cu anul calendaristic. Există şi situaţii în care contribuabilii
optează ca anul fiscal să fie diferit de cel calendaristic. Aceştia trebuie să depună
formularul 014 în maximum 15 zile de când începe anul fiscal modificat/pentru care aţi
optat sau în 15 zile de la înregistrarea firmei (în cazul în care doreşte aceasta schimbare
încă de la înfiinţare). În cazul companiilor deja existente, conform art. 16, aliniatul 5 din
Legea nr. 227/2015, ”Primul an fiscal modificat include şi perioada anterioară din anul
calendaristic cuprinsă între 1 ianuarie şi ziua anterioară primei zi a anului fiscal
modificat, acesta reprezentând un singur an fiscal.”

5. Evoluţia economico – financiară a S.C Mongrill Rapid SRL pentru perioada 2016 –
2018
În ceea ce priveşte rezultatele şi performanţele financiare ale perioadei 2016 –
2018, ele au fost în creştere de la an la an.

Tabel Nr.5. Contul de profit şi pierdere Parcul Industrial Metrom, perioada 2016-2018

Indicatori 2016 2017 2018 TOTAL

economici 2016 - 2017
Venituri totale 2.137.336 2.258.497 2.491.355 6.887.188
Cheltuieli totale 1.900.470 1.979.906 2.166.121 6.046.497
Profitul brut 236.866 278.591 325.234 840.691
Impozitul pe profit 64.362 72.336 54.882 191.580
Profitul net, din care 172.504 206.255 270.352 649.111
Dividende cuvenite 80.352 96.162 127.076 303.590
Consiliului Județean
Brașov
Investiții 304.856 302.258 363.630 970.744

Din cele de mai sus, se poate observa că societatea are o activitate profitabilă,
virând Doamnei Bucsa Monica în calitate de acţionar unic dividendele cuvenite, conform
prevederilor legale.
5.1. Principalii indicatori economico- financari:

a) Indicatorul lichidităţii curente

active curente
datorii curente
b) Solvabilitate patrimonială
capitaluri proprii
total pasiv
c) Viteza de rotaţie a clienţilor
sold clienţi x 365 zile
cifra de afaceri

d) Viteza de rotaţie a furnizorilor

sold furnizori x 365 zile
cifra de afaceri

e) Viteza de rotaţie a activelor imobilizate

cifra de afaceri
active imobilizate

f) Rentabilitatea capitalului angajat

profit brut x 100
active toate-datorii curente

Tabel Nr.6. Indicatorii economici, perioada 2016-2018

Indicatori economici 2016 2017 2018
Lichiditate curentă 2,55 3,14 2,7
Solvabilitate
patrimonială 0,99 0,99 0,99
Viteza de rotaţie a
clienţilor 103,79 104,14 194,27
Viteza de rotaţie a 0,42 4,67 0,41
 activelor imobilizate
Rata rentabilităţii 11,08 12,33 13,05

Graficul Nr.4. Indicatorii economici, perioada 2016-2018

Indicatori economici Parcul Industrial Metrom

250

200 Lichiditate curentă

Solvabilitate patrimonială
150
Viteza de rotaţie a clienţilor

100 Viteza de rotaţie a activelor

imobilizate
Rata rentabilităţii
50

0
1 2 3

Viteza de rotaţie a clienţilor demostrează modul greoi de încasare a clienţilor, mai

ales a clienţilor litigioşi care sunt acţionaţi în judecată, majoritatea fiind în reorganizarea
judiciară neavând posibilitatea de a mai plăti contravaloarea chiriilor şi a prestărilor de
servicii.
Indicatorii de profitabilitate prezintă o situaţie favorabilă având în vedere scopul şi
obiectivele firmei.

Impozitul pe profit plătit este legat de activitatea societăţii şi de respectarea

Bugetului de Venituri şi Cheltuieli.
 Graficul Nr.5. Impozitul pe profit

Impozitul pe profit Parcul Industrial Metrom in perioada 2016-

2018

80.000

70.000

60.000

50.000
2016
40.000 2017
2018
30.000

20.000

10.000

0
2016 2017 2018

5.1. Evoluţia investiţiilor Societatii

În perioada 2003 - 2006 au fost realizate investiţii în reţele proprii de distribuţie a

apei şi distribuţie gaz metan, sursele de finanţare fiind în principal din credite bancare,
majorări de capital şi surse proprii de finanţare.
În perioada 2015 – 2016 activitatea investițională a societăţii a fost
nesemnificativă.
 În perioada 2016 – 2020, investiţiile au crescut substanţial an de an, fiind în sumă
totală de 1.904.751 lei, din care:
- în anul 2016 sunt în sumă de 383.774 lei
- în anul 2017 sunt în sumă 332.786 lei
- în anul 2018 sunt în sumă 581.077 lei
- în anul 2019 sunt în sumă de 304.856 lei
- în anul 2020 sunt în sumă de 302.258 lei

Investiţiile aferente acestei perioade s-au axat în principal pe:

 Construcţia unei hale, în suprafaţă de 192 mp,
 Construcţia unui depozit - ob.28,
 Construcţia unei hale de 594 mp – se află în faza de proiectare, avizare,
autorizare,
 Amenajări de parcări pentru autovehicule, pentru locatari şi societatea de
administrare,
 Realizarea unui sistem de supraveghere video la nivelul întregului parc,
 Reabilitarea termică a faţadelor clădirilor,
 Modernizarea luminatoarelor de pe acoperişul halei 156,
 Extinderea reţelei de alimentare cu energie electrică,
 Amenajări, modernizări şi compartimentări în spaţiile neînchiriate,
 Reabilitarea singurului drum aflat în proprietatea societăţii,
 Realizarea reţelei de stingere a incendiilor cu hidranţi interiori la hala 156,
în vederea autorizării ISU,
 Extinderea reţelei de alimentare cu apă și canalizare.

Pentru investiţiile efectuate în această perioadă, societatea nu a apelat la credite

bancare, dimpotrivă, la data de 31.12.2019 disponibilităţile băneşti existente în conturile
bancare sunt de 937.874,50 lei, un profit brut de 278.591 lei și o rentabilitate de 13,05%
Toate aceste investiții au fost posibile datorită creşterii disponibilităţilor băneşti
urmare măsurilor de urmărire şi încasare a clienţilor proveniţi din închirieri spaţii,
(comunicări lunare de solduri, notificări de reziliere contracte, calcul lunar al
penalităţilor, în conformitate cu prevederile din contracte, somaţii de plată, acţiuni în
instanţă), măsuri întreprinse de directorul general, contabilul şef, consilierul juridic.

6. Impactul socio-economic al dezvoltării parcurilor industriale

Prin extinderea , indiferent de modalitatea aleasă se urmăreşte:

 Creşterea atractivităţii regiunii ca locaţie pentru investiţii în activităţi economice
şi sociale,
 Efectul pozitiv de antrenare în economie,
 Crearea de noi locuri de muncă,
 Creşterea gradului de competitivitate economică,
 Atragerea investiţiilor autohtone şi străine,
 Atragerea de noi resurse la bugetul local.

Principala caracteristică a strategiei de dezvoltare o reprezintă schimbarea

paradigmei de afaceri, în special prin abordarea unei atitudini pro-active, chiar agresive,
în ceea ce priveşte promovarea parcului industrial. Astfel, ne vom concentra în atragerea
de afaceri care produc valoare adăugată mare, folosesc tehnologie modernă şi sunt foarte
inovative. De asemenea, se vizează atragerea în special a capitalului autohton, dacă se
poate chiar local, întrucât, din experiența parcurilor industriale cu tradiție, aceasta este
calea spre dezvoltare economică durabilă.
Se doreşte folosirea conceptul de ”mix de finanțare”, care constă în folosirea
capitalului privat (în special autohton) și a finanţărilor nerambursabile.

Factorii care vor conduce la succesul parcului industrial sunt: 

  Localizarea pe traseul unor magistrale de cale ferată importante, care vor face
legătura între Europa şi Asia, între Europa și Ucraina, între Europa şi Rusia.
Localitatea Feldioara, poate deveni un important centru de transport inter-modal,
ceea ce va conduce la dezvoltarea parcului,
 Construcția aeroportului Braşov,
 Utilităţile moderne oferite de parc, inclusiv a unui spaţiu de birouri cu sală de
conferinţe,
 Calificarea forţei de muncă spre activităţi cu valoare adăugată mare,
 Criterii transparente de admitere în parc,
 Posibilităţile de extindere a suprafeței parcului industrial,
 Înfiinţarea unui incubator/accelerator de afaceri, prin care tinerii noştri să-şi
înfiinţeze propriile afaceri, în special în domenii creative, evitând astfel ”exodul
de creiere”,
 Calitatea vieţii în municipiul Braşov,
 Taxă de închiriere/concesiune şi taxă de administrare situate puţin sub media
naţională,
 Dezvoltarea de legături cu organizaţii similare din ţară şi străinătate,
 Posibilităţi de finanţare – se vor lua ăn considerare trei surse majore de finanţare
care se vor susţine reciproc, prin levier financiar: capital privat, prin credite
bancare şi fonduri europene nerambursabile.

Conform datelor oferite de Asociaţia Parcurilor Industriale, Tehnologice,

Ştiinţifice şi a Incubatoarelor de Afaceri din România (APITSIAR), sunt înfiinţate un
număr de 80 de parcuri industriale în România, în regiunea Centru sunt 17, din care 10
sunt situate în judeţul Braşov. Un alt concurent redutabil este judeţul Prahova, cu 14
parcuri industriale operaţionale.
Experienţa parcurilor industriale cu tradiţie arată că piaţa este foarte competitivă.
Astfel, în lume există 20.000 de parcuri industriale, din care doar în jur de 1.000 sunt în
Europa. Turcia are peste 1.000 de parcuri industriale, cumulând 500.000 de hectare,
acesta fiind un factor important care a dus la clasarea Turciei ca a 16-a economie a lumii,
în mai puțin de 25 de ani. Doar Istanbulul are în jur de 100 de parcuri industriale
cumulând 2.500 de hectare.

7. Bibliografie:

1. Suciu G., (2014)- Diagnostic financiar, Concepte,metode, aplicaţii- Editura

Universală, Bucureşti
2. Viltilă, G. (2006) Gestiunea Financiară a întreprinderii, Editura Didactică şi
Pedagocică Bucureşti,
3. Niculescu, M, (2005), Diagnostic financiar, Editura Economică Bucureşti
4. Legea nr. 31/1990 - republicată, privind societăţile comerciale cu modificările
ulterioare,
5. OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă la întreprinderile publice,
6. Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, cu completările şi modificările ulterioare.