MEMORIU DE PREZENTARE Sulina

„Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sulina„
MEMORIU DE PREZENTARE
BENEFICIAR
CONSILIUL JUDETEAN TULCEA
CUPRINS
1. DENUMIREA PROIECTULUI 4
2. TITULAR 4
2.1 NUMELE BENEFICIARULUI 4

2.2 ADRESA POSTALA 4
2.3 NUMARUL DE TELEFON, FAX, ADRESA DE E-MAIL, ADRESA WEBSITE 4
2.4 NUMELE PERSOANELOR DE CONTACT 4
3. DESCRIEREA PROIECTULUI 4
3.2 JUSTIFICAREA NECESITATII PROIECTULUI 8

3.3 VALOAREA INVESTITIEI 8
3.4 PERIOADA DE IMPLEMENTARE 9
3.5 PLANSE 11
3.6 DESCRIERE A CARACT. FIZICE ALE INTREGULUI PROIECT 14
3.7 PROFILUL SI CAPACITATILE DE PRODUCTIE 14
3.8 DESCRIEREA INSTALATIEI SI A FLUXURILOR TEHNOLOGICE EXISTENTE PE
AMPLASAMENT 14
3.9 DESCRIEREA PROCESELOR DE PRODUCTIE ALE PROIECTULUI PROPUS 151
3.10 MATERII PRIME, ENERGIE SI COMBUSTIBILI UTILIZATI 203
3.12 DESCRIEREA LUCRARILOR DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI 20
3.13 CAI DE ACCES 216
3.14 RESURSE NATURALE FOLOSITE IN CONSTRUCTIE SI FUNCTIONARE 26
3.15 METODE FOLOSITE IN CONSTRUCTIE 27
3.16 PLAN DE EXECUTIE( FAZA DE CONSTRUCTIE, PUNERE IN FUNCTIUNE, EXPLOATARE,
REFACERE SI FOLOSIRE ULTERIOARA 25
3.17 RELATIA CU ALTE PROIECTE EXISTENTE SI PLANIFICATE 263
3.18 DETALII PRIVIND ALTERNATIVELE CARE AU FOST LUATE IN CONSIDERARE 263
3.19 ALTE ACTIVITATI CARE POT APAREA CA URMARE A PROECTULUI 38
3.20 ALTE AUTORIZATII CERUTE PENTRU PROIECT 38
4. DESCRIEREA LUCRARILOR DE DEMOLARE 39
5. DESCRIEREA AMPLASARII PROIECTULUI 39
5.1 DISTANTA FATA DE GRANITE 39
2
5.2. LOCALIZAREA AMPLASAMENTULUI IN RAPORT CU PATRIMONIUL CULTURAL 40
5.3. COORDONATELE GEOGRAFICE DE AMPLASAMENT 44
5.4. DETALII PRIVIND ORICE VARIANTA DE AMPLASAMENT 44
6. DESCRIEREA TUTUROR EFECTELOR SEMNIFICATIVE POSIBILE ASUPRA MEDIULUIALE

PROIECTULUI 45
7. DESCRIEREA ASPECTELOR DE MEDIU SUSCEPTIBILE A FI AFECTATE IN MOD SEMNIFICATIV

DE PROECT 58
8. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI 63
9. LEGATURA CU ALTE ACTE NORMATIVE SI/SAU

PLANURI/PROGRAME/STRATEGII/DOCUMENTE DE PLANIFICARE 65
10. LUCRARI NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER 65
11.LUCRARI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTITIEI ,

IN CAZ DE ACCIDENTE SI/SAU LA INCETAREA ACTIVITATII 68
12. ANEXE 70
13. PENTRU PROIECTELE CARE INTRA SUB INCIDENTA PREVEDERILOR ART. 28 DIN OUG
57/2007 PRIVIND REGIMUL ARIILOR NATURALE PROTEJATE, CONSERVAREA HABITATELOR
NATURALE, A FLOREI SI FAUNEI SALBATICE,APROBATA CU MODIFICARILE SI COMPLETARILE
PRIN LEGEA 49/2011, CU MODIFICARILE SI COMPLETARILE ULTERIOARE 70
14. PENTRU PROIECTELE CARE SE REALIZEAZA PE APE SAU AU LEGATURA CU APELE,

MEMORIUL VA FI COMPLETAT CU URMATOARELE INFORMATII, PRELUATE DIN PLANUL DE
MANAGEMENT BAZINALE, ACTUALIZATE 79
15. CRITERIILE PREVAZUTE IN ANEXA 3 SE IAU IN CONSIDERARE, DACA ESTE CAZUL, IN

MOMENTUL COMPLETARII INFORMATIILOR IN CONFORMITATE CU PUNCTELE III-XIV 89
3
1. DENUMIREA PROIECTULUI
„Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sulina „
2. TITULAR
2.1 NUMELE BENEFICIARULUI
Consiliul Judetean Tulcea
2.2 ADRESA POSTALA

Municipiul Tulcea, Str. Pacii nr.20, Jud. Tulcea ,Romania
2.3 NUMARUL DE TELEFON, FAX, ADRESA DE E-MAIL, ADRESA WEBSITE

Telefon: +40 240 502 200 ; Fax: +40 240 513 071 ; e-mail: office@cjtulcea.ro ;
web site: www.cjtulcea.ro
2.4 NUMELE PERSOANELOR DE CONTACT

Presedinte Horia Teodorescu
3. DESCRIEREA CARACTERISTICILOR FIZICE ALE INTREGULUI PROIECT

3.1 REZUMAT AL PROIECTULUI
Obiectul investitiei este situat injudetul Tulcea, orasul Sulina, strada A-I-A nr. 202. Suprafata totala a
terenului conform extras de carte funciara este de 1.720 510 mp, din care investitiei ii este atribuita o
suprafata de 74.609 mp, continand toate zonele de agrement ale proiecctului.
Investitia ,,Crearea infrastructuri de agrement in zona turistica Sulina” este definita de 8 zone de
agrement. Zona 1, respectiv zona de acostare publica este definita prin constructii existente, care vor
fi reabilitate si modernizate pentru a ajunge la standardele actuale, iar zonele 2-8 apartinand tipului
de constructie noua.
Noua investitie va beneficia de functiuni noi, dotari tehnologice noi, retele exterioare noi si amenajari
exteriore noi, standarde tehnico economice noi.
Obiectivul general al proiectului este de a contribui la dezvoltarea durabila a orasului Sulina, cat si a
intregii regiuni si crearea unor noi oportunitati prin punerea in valore a zonei, avand ca
rezultatcresterea atractivitatii zonelor turistice, relansarea economica, cresterea fluxului de turisti si
ocuparea fortei de munca.
Obiectivele acestui proiect sunt:
1. Reabilitarea si extinderea bazinului mic la o suprafata de 34 641 mp, identica cu zona de acostare
publica.
4
2. Realizarea si echiparea tuturor zonelor de agrement. In total investitia se compune din 8 zone de
agrement, fiecare cu specificul ei, dupa cum urmeaza:
Zona 1 – zona de acostare publica – ZAP
Zona 2 – zona de agrement faleza – ZAF
Zona 3 – zona de agrement sportiv – ZAS
Zona 4 – zona de agrement amfiteatru – ZAA
Zona 5 – zona de agrement evenimente – ZAE
Zona 6 – zona de agrement jocuri si fitnes –ZAJ
Zona 7 – zona de agrement minigolf - ZAM
Zona 8 – zona de agrement integrat - ZAI
Lucrarile efectuate vor fi:

- amenajarea bazinului mic prin lucrari de dragaje, aparari de mal pe conturul bazinului si realizarea
gurii de intrare in bazin care sa ofere siguranta navigatiei si reducerea semnificativa a depunerilor de
aluviuni in bazin si gura de intrare;
- constructia a 4 apuntamente plutitoare de acostare pentru acostarea ambarcatiunilor turistice
dotate cu toate instalatiile de acostare, respectiv de alimentare cu apa si energie pentru
ambarcatiunile mari si mijlocii ( in total 84 de ambarcatiuni);
- mentinerea estacadelor si pasarelelor existente din beton armat si consolidarea acestora, precum si
modernizarea instalatiilor de acostare pentru un numar de 14 posturi de acostare (ambarcatiuni
mari).
1. ZONA DE ACOSTARE PUBLICA - ZAP este zona de agrement organizata ca un port de
ambarcatiuni mici pentru turistii care ajung pe apa la Sulina. S=34641mp
Zona de acostare publica ZAP este zona de amenajata pentru acostare de ambarcatiuni mici (barci cu
lungimea pana la 5m); medii (ambarcatiuni cu lungimea 5-9m); si mari (ambarcatiuni cu lungime 9-
12m).
Amenajarea bazinului
Adancimile de apa care se vor asigura in bazin la nivelurile minime ale apei pe Canalul Sulina (fata de
reper 0.00 Mare Neagra Sulina-MNS) vor fi de -1.50m. Se prevede o rezerva de dragaj de 0.50m,
adancimea bazinului la ape mici ajunge la -2.00 MNS dupa efectuarea dragajului.
Perimetrul bazinului amenajat urmareste limita proprietatii spre vest, sud si nord, iar spre este
actualul mal al bazinului. Suprafata bazinului este de 26200mp (luciu de apa) .
Intrarea in bazin se amenajeaza printr-o gura de intrare avand latimea la baza (cota -2.00 MNS) de
35m si o inclinare a senalului de intrare de 55o fata de linia malului Canalului Sulina.
Calibrarea gurii de intrare se va realiza prin constructia unui mol incastrat in malul amonte, cu o
lungime de 15m si o inclinare paralela cu axul gurii de intrare.
Molul este constructia hidrotehnica care are rolul de a indeparta din gura de intrare aluviunile in
suspensie care tranziteaza Canalul Sulina si de a minimiza volumul depunerilor in bazinul amenjata.
Partea din aval a gurii de intrare va fi organizata printr-un taluz cu pereu de racord la apararea de
mal din interiorul bazinului.
5
Gura de intrare a fi semnalizata prin doua faruri, cate unul pe fiecare mal amenajat, deoparte si de
alta a gurii de intrare.
In interiorul bazinului in partea de vest a bazinului intr-o zona de stuf existenta se prevede
conservarea si amenajarea unei mici insule de stuf si vegetatie tipica Deltei Dunarii de aproximativ
2000mp. Aceasta amenajare peisagistica este considerata o masura de mentinere a mediului natural
specific zonei, iar pe intregul perimetru al insulei se va amenaja o punte din lemn legata de aleea de
contur a bazinului printr-o pasarela de 15m lungime.
Lucrarile hidrotehnice de protectie a malului bazinului
Pe tot conturul bazinului se prevede amenajarea unui drum perimetral de promenada la cota +1.75
MNS care va fi sustinut printr-o lucrarea hidrotehnica de aparare de mal. Lucrarea de aparare pe
taluzul profilat dupa realizarea lucrarilor de dragaj consta intr-un pereu din dale de beton, avand la
baza o grinda de beton inglobata intr-un prism de anrocamente 50-150 kg/buc. La partea superioara
a pereului se va amenaja o grinda din beton mozaicat. Atat sub pereu si prismul de anrocamente cat
si sub fundatia drumului adiacent se prevede un filtru geotextil pentru stabilitatea hidrodinamica a
intregului ansamblu drum-aparare de mal.
Solutii tehnice pentru acostarea ambarcatiunilor de agrement in bazin
Posturile de acostare plutitoare se vor amenaja pe pontoane plutitoare din beton care vor fi fixate pe
pozitie prin tuburi metalice verticale introduse in teren prin vibrare si legate de pontoane prin gusee
metalice.
Legatura intre pontoane si grinda de coronament a pereului amenajat pe conturul bazinului se va
realiza prin pasarele metalice de tip usor.
Dupa consolidarea estacadelor si pasarelelor existente prin grinzi de parament si placi de
suprabetonare se vor introduce echipamentele de acostare moderne (binte, inele de amaraj,
aparatori de cheu) precum si sisteme de siguranta pe platforma-deck. Instalatiile de apa, canal,
incendiu si alimentare cu energia electrica vor fi tratate in proiect din perspectiva utilizarii retelelor
din Orasul Sulina si racordul la instalatiile existente, cu obtinerea avizelor legale.
2. ZONA DE AGREMENT FALEZA – ZAF S=10680 mp - este zona adiacenta portului si falezei
Dunarii. Aceasta zona se organizeaza ca o esplanada pietonala de-a lungul apei, putandu-se admira
ambarcatiunile portului in partea de vest si peisajul bratului Sulina la sud.
Ca dotari sunt prezente elemente de mobilier urban constructii de lemn, toate in conrtextul creerii
unei atmosfere de promenada pe malul Dunarii. Spatiile verzi plantate vor contribui la intregirea
peisajului.
Echiparea zonei consta in pergole, banci de mai multe tipuri de-a lungul falezei Dunarii, doua turnuri-
bevedere, diverse jardiniere , adaposturi de biciclete, peluze inierbate si vegetatie specifica .
3. ZONA DE AGREMENT SPORTIV – ZAS S= 9 411 mp
Zona sportiva este amplasata in imediata apropiere a accesului in zonele de agrement si contine : -
un teren de fotbal cu gazon sintetic
- doua terenuri de tenis cu suprafata turnata
- un teren multifunctional ( baschet, volei, fotbal cu piciorul )
- o platforma echipata tip Parcour
- o plarforma cu 3 mese de tenis din beton
6
- un skate park
- o fantana cu diametrul de 7 m , care marcheaza si intrarea in zonele de
agrement si care
In partea centrala a zonei de agrement este organizat un amfiteatru mic, ca zona de coagulare a
traseelor de bicicleta, dar care poate fi folosit si pentru mici spectacole, intruniri, de mai mica
anvergura. Poate in timp va putea exista un club al biciclistilor, care ar avea un spatiu dedicat.
4. ZONA DE AGREMENT AMFITEATRU – ZAA S=6 949 mp
Infrastrutura de agrement a orasului Sulina este completata de un amfiteatru in aer liber cu o
capacitate de 500 locuri. Prin aceasta constructie va creste atractivitatea zonei si investitia isi va
realiza din plin obiectivele. Aici vor putea fi organizate multe din activitatile casei de cultura din oras,
dar se va putea extinde aria de interes prin organizarea de evenimente la nivel national si chiar
international.
Constructia se va realiza dintr-o structura de beton , din care se vor vedea doar gradenele, restul
fiind acoperit de un deal inierbat. Scena va fi realizata din lemn. Pentru viitoarele evenimente sunt
prevazute tablouri si prize , dotarile de scena si sonorizare fiind in sarcina diversilor organizatori de
evenimente. Detaliile si descrierile se pot vedea in fisele F18 si F9.
5. ZONA DE AGREMENT SI EVENIMENTE – ZAE S=4 254 mp
Aceasta zona este zona centrala a investitiei si este organizata ca o axa de simetrie in amplasarea
zonelor de agrement. Accesul in aceasta zona se poate face si direct din strada Republicii, in
momentul cand aceasta se va moderniza .
Zona este dedicata diverselor evenimente precum expozitii ,targuri sau diverse aniversari tematice
locale sau nationale.
Constructiile sunt din lemn sub forma de pavilioane, ce pot fi si partial considerate functie de
eveniment. In general pavilioanele pot fi folosite si pentru organizarea unor activitati pe grupe de
varsta. Spatiul poate fi ocupat si de turistii sau localnicii, care acceseaza zona si vor sa organizeze un
picnic, sau pur si simplu sa socializeze.
In zona de intrare dinspre strada Republicii este organizata o esplanada cu gradene de beton
invaluite de taluzuri de vegettie, care creaza un vestibul natural catre zona de evenimente.
Acesta axa a investitiei este marcata spatial de 4 fantani arteziene diferite, care ritmeaza compozitia
peisagistica si dau un aer festiv parcurgerii spatiului.
6. ZONA DE AGREMENT JOCURI – ZAJ S=5 491 mp
In aceasta zona se desfasoara activitati pentru toate grupele de varsta , in doua directii si anume :
 Zone de joaca pentru copii : - varsta 1-3 ani
- varsta peste 3ani
- varsta peste 6ani
 Zone de fitnes - pentru adulti
- pentru seniori
Orice familie care viziteaza aceasta investitie, va gasi preocupare pentru oricare membru alei si va
avea posibilitate de socializare si informare, intr-un cadru natural deosebit.
7. ZONA DE AGREMENT MINIGOLF – ZAM S=1 303 mp
7
In aceasta zona este organizat un teren de minigolf pe iarba cu 20 de gauri si un pavilion dedicat
acestei activitati. Terenul de minigolf are de asemenea o functie de socializare intre membrii familiei,
dar constitue si un stimulent social initre diferitele categorii de varsta ale orasului Sulina.
8. ZONA DE AGREMENT INTEGRAT – ZAS=1 880 mp
Aceasta zona a primit numele de la modul cum este gandita sa functioneze. In momentul initial
echipamentele vor fi achizitionate de Beneficiar. Acestea sunt de tipul unor echipamente pe care orice
bun gospodar le poate construi in casa pentru proprii lui copii. Totul este facut de mana omului,
neuzinat.
Setul propus de proiect, evident nu va dura vesnic, dar reparatiile pot fi facute de gospodarii
orasului pentru copiii lor. Mai mult decat atat, in acesta zona pot fi aduse si inventate jocuri noi,
manufacturate de localnici si donate obstei, asa cum se intampla in comunitatile de acum peste 100
de ani.
Este greu de estimat efectul unei astfel de demers, dar merita incercat, scontand pe valorile
patrimoniale ale trecutului, care ar putea fi aduse in viata reala a comunitatii locale.
3.2 JUSTIFICAREA NECESITATII PROIECTULUI
In contextul Strategiei de Dezvoltare Durabila a orasului Sulina, obiectivul general al proiectului

„Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sulina „ este de a contribui la dezvoltarea
durabila a orasului Sulina, cat si a intregii regiuni si crearea unor noi oportunitati prin punerea in
valore a zonei, avand ca rezultat cresterea atractivitatii zonelor turistice, relansarea economica,
cresterea fluxului de turisti si ocuparea fortei de munca .
Proiectul va contribui la valorificarea potentialului uman al comunitatii locale, cu precadere a
grupurilor vulnerabile care se confrunta cu deficiente in capacitatea proprie de a dezvolta acele
competente sociale, profesionale, culturale, etc. cu care sa faca fata ritmului de dezvoltare locala si
contextului specific turistic al orasului Sinaia. Acest context este sub presiunea unei permanente piete
turistice in schimbare de preferinte, de cerinte privind infrastructura si serviciile turistice, ceea ce
implica pentru comunitatea locala din Sulina o flexibilitate si adaptablitate maxime din partea nu
numai a fortei de munca, ci a intregii societati.
3.3. VALOAREA INVESTITIEI
Valoarea totala a investitiei este de 19.126.988 lei (fara TVA).
3.4. PERIOADA DE IMPLEMENTARE PROPUSA

Durata de executie a obiectivului de investitii este de 21 luni.
3.5. PLANSE REPREZENTAND LIMITELE AMPLASAMENTULUI

PROIECTULUI, INCLUSIV ORICE SUPRAFATA DE TEREN
SOLICITATA PENTRU A FI FOLOSITA TEMPORAR ( PLANURI DE
SITUATIE SI AMPLASAMENT)
Planul de situatie cu amplasamentul lucrarilor din cadrul proiectului este prezentat in Anexa.
8
3.6. DESCRIERE A CARACTERISTICILOR FIZICE ALE INTREGULUI
PROIECT, FORME FIZICE ALE PROIECTULUI (PLANURI, CLADIRI,
ALTE STRUCTURI, MATERIALE DE CONSTRUCTIE ETC)
3.6.1 Date generale ale constructiilor existente
Programul si, prin reducere, proiectul: „Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sulina „ este in
acord cu contextual strategic de dezvoltare regionala si locala, precum si cu cel sectorial.
Obiectivul general al proiectului este de a contribui la dezvoltarea durabila a orasului Sulina, cat si a
intregii regiuni si crearea unor noi oportunitati prin punerea in valore a zonei, avand ca
rezultatcresterea atractivitatii zonelor turistice, relansarea economica, cresterea fluxului de turisti si
ocuparea fortei de munca.
In zona de agrement portuar in bazinul mic Sulina exista 4 estacade de acostare din beton armat
construite intre anii 1980-1990, a caror stare a fost expertizata impreuna cu starea intregului bazin.
Principalele constatari extrase din expertiza tehnica sunt urmatoarele:
a) Bazinul mic Sulina
Asa cum rezulta din ridicarea topo-hidrografica, suprafata in plan a acestui bazin existent se
estimeaza la cca. 1ha.Din suprafata de 3.4Ha, o suprafata de 2Ha o reprezinta vegetatia de stuf, care
se situeaza in zona de nord-vest a bazinului. Adancimile existente fata de cota 0.00 (reper Marea
Neagra Sulina), sunt variabile de la -2.87 m la -0.10 m. Gura de intrare in bazin nu a fost amenajata
nici la realizarea bazinului si nici ulterior pana in prezent.Din masuratorile efectuate rezulta ca la ape
mici cota 0.00 NMNSulina, luciul de apa are o latime de cca. 40m. Taluzurile laturilor bazinului
existent sunt foarte variabile intre 1/4 ÷ 1/10 in functie de forma depunerilor de aluviuni din
interiorul bazinului.
b) Estacadele de acostare
Exista un numar de 4 estacade de acostare cu lungimi de 30 m, 29 m, 21m, 35 m si latimi de 3.20m.
(acostare pe ambele parti ale estacadelor). Latime estacadelor este de 3.20 m si o grosime de 0,45m.
Nivelul superior al coronamentului estacadelor se afla la cota +1.50 NMN Sulina.
Structura estacadelor este formata dintr-o dala de beton armat fundata pe palei de piloti de beton
armat cu sectiunea de 40 x 40 cm introdusi prin batere.
Suprastructura estacadelor din dale de beton au latimea de 3,20m si inaltimea de 0,45m. Instalatiile
de acostare (aparatori de cheu, instalatii de legare ambarcatiuni, alimentare cu prize de energie
electrica sau cu apa) sunt necorespunzatoare sau inexistente.
c) Pasarele de legatura intre mal si estacadele existente
Legatura intre estacadele existente si malul bazinului se realizeaza prin 3 pasarele din beton armat cu
lungimea de 8.00m si latimea de 1.90m.
Rezemarea pasarelelor se realizeaza la un capat direct pe estacade iar la celalalt capat pe
ancastramente fundate pe piloti din beton armat cu sectiunea de 40 cm x 40 cm, introdusi prin
batere.
In sectiune transversala suprastructura pasarelelor este formata dintr-o dala cu sectiunea de 0,75 m
x 1,90 m.
d) Starea fizica a structurilor estacadelor si pasarelelor
Construite in urma cu cca. 30 ani, structurile estacadelor si pasarelelor prezinta unele degradari de
coroziune a betonului din infrastructura si suprastructura, si degradari ale muchiilor elementelor
constructive.
In cazul in care se vor propune mentinerea si reabilitarea acestor structuri vor fi necesare realizarea
unor
9
investigatii specializate privind marca betonului si armaturilor din structuri, gradul de coroziune al
betonului si sectiunea armaturii din dale si piloti.
2.2 Principalele lucrari propuse
a) Principalele lucrari de interventie sunt urmatoarele:
In scopul delimitarii unor activitati s-a efectuat o zonificare a proiectului “CREAREA
INFRASTRUCTURII DE AGREMENT IN ZONA TURISTICA SULINA” ,cu o suprafata totala de 74609
mp, dupa cum urmeaza:
i) Zona de Agrement Portuara – ZAP – suprafata 34641 m2;
j) Zona de Agrement Faleza – ZAF – suprafata 10680 m2;
k) Zona de Agrement Sportiv – ZAS- suprafata 9411 m2;
l) Zona de Agrement Amfiteatru – ZAA – suprafata 6949 m2;
m) Zona de Agrement Evenimente – ZAE- suprafata 4254 m2;
n) Zona de Agrement Jocuri – ZAJ - suprafata 5491 m2;
o) Zona de Agrement Minigolf – ZAM - suprafata 1303 m2;
p) Zona de Agrement Integrat – ZAI - suprafata 1880 m2;
Statutul juridic al terenului

- Amplasament: intravilanul orasului Sulina, judetul Tulcea in U.T.R., conform PUG si a avizului
nr. 7007/25.06.2018 emis de primarul orasului Sulina;
- Tipul de proprietate: Terenul este domeniul public al Judetului Tulcea, in cota actuala de 1/1/,
in administrarea AZL Sulina R.A. conform avizului nr. 3484/25.06.2018 emis de primar. In
zona de protectie a monumentului istoric Farul vechi, inscris in lista monumentelor istorice la
pozitia 527, cod LMI – Tl-II-m-A-06013 pentru amenajarile hidrotehnice si portuare ale
Comisiei Europene a DUnarii de la Sulina – bazinul mic portuar si bazinul mare portuar a fost
declansata procedura de clasare in Lista Monumentelor Istorice din Romania, conform adresei
nr. 1305/15.02.2018 a Directiei Judetene pentru Cultura Tulcea cu nr. 2200.15.02.2018.
3.6.2 Caracteristici constructive ale lucrarilor propuse in proiect
Principalele lucrari de interventie sunt urmatoarele:
INFRASTRUCTURII DE AGREMENT IN ZONA TURISTICA SULINA” , cu o suprafata totala de 74609
mp, dupa cum urmeaza:
i) Zona de Agrement Portuara – ZAP – suprafata 34641 m2;
j) Zona de Agrement Faleza – ZAF – suprafata 10680 m2;
k) Zona de Agrement Sportiv – ZAS- suprafata 9411 m2;
l) Zona de Agrement Amfiteatru – ZAA – suprafata 6949 m2;
m) Zona de Agrement Evenimente – ZAE- suprafata 4254 m2;
n) Zona de Agrement Jocuri – ZAJ - suprafata 5491 m2;
o) Zona de Agrement Minigolf – ZAM - suprafata 1303 m2;
p) Zona de Agrement Integrat – ZAI - suprafata 1880 m2;
10
DESCRIEREA LUCRARILOR PROIECTATE
 LUCRARI HIDROTEHNICE
12m).
11
Posturile de acostare ce vor fi amenajate in interiorul bazinului
a) Posturi de acostare pe pontoante plutitoare
b) Posturi de acostare pe estacadele existente de beton armat care urmeaza sa fie consolidate si
modernizate
metalice.
Legatura intre pontoane si grinda de coronament a pereului amenajat pe conturul bazinului se va realiza
prin pasarele metalice de tip usor.
Dupa consolidarea estacadelor si pasarelelor existente prin grinzi de parament si placi de suprabetonare se
vor introduce echipamentele de acostare moderne ( binte, inele de amaraj, aparatori de cheu) precum si
sisteme de siguranta pe platforma-deck. Instalatiile de apa, canal, incendiu si alimentare cu energia
electrica vor fi tratate in proiect din perspectiva utilizarii retelelor din Orasul Sulina si racordul la instalatiile
existente, cu obtinerea avizelor legale.
Dunarii. Aceasta zona se organizeaza ca o esplanada pietonala de-a lungul apei, putandu-se
admira ambarcatiunile portului in partea de vest si peisajul bratului Sulina la sud.
Ca dotari sunt prezente elemente de mobilier urban constructii de lemn, toate in conrtextul creerii unei
atmosfere de promenada pe malul Dunarii. Spatiile verzi plantate vor contribui la intregirea peisajului.
Zona sportiva este amplasata in imediata apropiere a accesului in zonele de agrement si contine : - un
teren de fotbal cu gazon sintetic
- un skate park
agrement si care
In partea centrala a zonei de agrement este organizat un amfiteatru mic, ca zona de coagulare a traseelor
de bicicleta, dar care poate fi folosit si pentru mici spectacole, intruniri, de mai mica anvergura. Poate in
timp va putea exista un club al biciclistilor, care ar avea un spatiu dedicat.
Infrastrutura de agrement a orasului Sulina este completata de un amfiteatru in aer liber cu o capacitate
de 500 locuri. Prin aceasta constructie va creste atractivitatea zonei si investitia isi va realiza din plin
obiectivele. Aici vor putea fi organizate multe din activitatile casei de cultura din oras, dar se va putea
extinde aria de interes prin organizarea de evenimente la nivel national si chiar international.
12
Constructia se va realiza dintr-o structura de beton , din care se vor vedea doar gradenele, restul fiind
acoperit de un deal inierbat. Scena va fi realizata din lemn. Pentru viitoarele evenimente sunt prevazute
tablouri si prize , dotarile de scena si sonorizare fiind in sarcina diversilor organizatori de evenimente.
Detaliile si descrierile se pot vedea in fisele F18 si F9.
Aceasta zona este zona centrala a investitiei si este organizata ca o axa de simetrie in amplasarea zonelor
de agrement. Accesul in aceasta zona se poate face si direct din strada Republicii, in momentul cand
aceasta se va moderniza .
Zona este dedicata diverselor evenimente precum expozitii ,targuri sau diverse aniversari tematice locale
sau nationale.
Constructiile sunt din lemn sub forma de pavilioane, ce pot fi si partial considerate functie de eveniment.
In general pavilioanele pot fi folosite si pentru organizarea unor activitati pe grupe de varsta. Spatiul poate
fi ocupat si de turistii sau localnicii, care acceseaza zona si vor sa organizeze un picnic, sau pur si simplu sa
socializeze.
In zona de intrare dinspre strada Republicii este organizata o esplanada cu gradene de beton invaluite de
taluzuri de vegettie, care creaza un vestibul natural catre zona de evenimente.
1. Zone de joaca pentru copii : - varsta 1-3 ani
- varsta peste 3ani
- varsta peste 6ani
2. Zone de fitnes - pentru adulti
- pentru seniori
Orice familie care viziteaza aceasta investitie, va gasi preocupare pentru oricare membru alei si va avea
posibilitate de socializare si informare, intr-un cadru natural deosebit.
In aceasta zona este organizat un teren de minigolf pe iarba cu 20 de gauri si un pavilion dedicat acestei
activitati. Terenul de minigolf are de asemenea o functie de socializare intre membrii familiei, dar constitue
si un stimulent social initre diferitele categorii de varsta ale orasului Sulina.
7. ZONA DE AGREMENT INTEGRAT – ZA S=1 880 mp
echipamentele vor fi achizitionate de Beneficiar.Acestea sunt de tipul unor echipamente pe care orice bun
gospodar le poate construi in casa pentru proprii lui copii. Totul este facut de mana omului, neuzinat.
Setul propus de proiect, evident nu va dura vesnic, dar reparatiile pot fi facute de gospodarii orasului
pentru copiii lor. Mai mult decat atat, in acesta zona pot fi aduse si inventate jocuri noi, manufacturate de
localnici si donate obstei, asa cum se intampla in comunitatile de acum peste 100 de ani.
13
3.6.3 Suprafete de teren ocupate
Suprafata totala = 74 609 mp
Nr. Denumire
Crt. Suprafata (m2) Suprafata totala (m 2)
1 ZONA ACOSTARE PUBLICA - ZAP 34641
2 ZONA AGREMENT FALEZA - ZAF 10680
3 ZONA AGREMENT SPORTIV - ZAS 9411
4 ZONA AGREMENT AMFITEATRU - ZAA 6949
74609
5 ZONA AGREMENT EVENIMENTE - ZAE 4254
6 ZONA AGREMENT JOCURI - ZAJ 5491
7 ZONA AGREMENT MINIGOLF - ZAM 1303
8 ZONA AGREMENT INTEGRAT - ZAI 1880
Zonele de agrement sus mentionate includ in suprafetele lor infrastructura de alei a intregii zone.
Zonificarea are doar scopul delimitarii unor activitati , care a generat tema de proiect si care sta la baza
proiectarii acestei investitii.
3.7. PROFILUL SI CAPACITATILE DE PRODUCTIE
Nu este cazul pentru proiectul de fata.
3.8. DESCRIEREA INSTALATIEI SI A FLUXURILOR TEHNOLOGICE
EXISTENTE PE AMPLASAMENT
3.9. DESCRIEREA PROCESELOR DE PRODUCTIE ALE PROIECTULUI
PROPUS
3.10. MATERII PRIME, ENERGIE SI COMBUSTIBILI UTILIZATI
Pentru realizarea proiectului materiile prime, auxiliare si combustibilii utilizati sunt reprezentate de:
pamant pentru umplutura, nisip si agregate de balastiera, agregate minerale, ciment, var, bitum,
beton, cofraje, piese metalice, lemn, materiale speciale de instalatii, vopsea si aditivi, combustibili si
lubrifianti necesari functionarii utilajelor si mijloacelor de transport.
Antreprenorul va alege sursele de unde vor fi procurate aceste materiale de constructie, precum si
tehnologiile care vor fi folosite la executia lucrarilor. Se recomanda ca, aprovizionarea cu materiale sa
se realizeze treptat, pe etape de construire, evitandu-se astfel, stocarea de materii prime pe termen
lung.
14
Prepararea cimentului se va realiza pe amplasament.
Vopselurile si aditivii vor fi aduse in recipienti etansi. Recipientele goale vor fi restituite
producatorului sau distribuitorului dupa caz.
Alimentarea cu combustibili a utilajelor tehnologice se va realiza la unitatile specializate.
Service-ul si reparatia utilajelor se va face in cadrul unitatilor specializate.
3.11. RACORDAREA LA RETELELE UTILITARE EXISTENTE IN ZONA
Alimentare cu apa
Retea exterioara de alimentare cu apa potabila
Alimentarea cu apa a zonei de agrement Sulina se va face printr-un bransament nou prevazut,
dimensionat potrivit consumurilor facilitatilor din obiectiv, executat cu teava PEHD PE100 SDR17(PN10)
Φ110 x 6,6mm, din conducta publica existenta pe strada Republicii.
Contorizarea consumului de apa se va face prin intermediul unui apometru DN100 mecanism
umed, avand clasa de precizie ‘’B’’ si va fi amplasat intr-un camin situat la limita proprietatii, in incinta.
Reteaua din incinta asigura alimentarea cu apa pentru :
- nevoi igienico-sanitare (fantani de baut apa si grupuri sanitare pentru vizitatori) ;
- prize de apa in zona apuntamentelor;
- irigatii spatii verzi;
- fantani arteziene.
Reteaua de distributie din incinta va fi realizata cu tevi PEHD PE100 SDR17(PN10), pozate in
sapatura, sub adancimea de inghet, intr-un strat de nisip cu grosimea de 15 cm. atat sub conducta cat si
peste aceasta.
Retea irigatii spatii verzi
Sistemul se compune din:
- Baterie de rezervoare de stocare cu capacitatea totala de 10 m3 (cilindric, orizontal, subteran, din
PAFSIN);
- Constructie subterana , cu capac si sistem de inchidere, pentru montaj electropompa;
- Electropompa cu turatie variabila Q= 6,3 l/s; H= 60 mH2O; 7,5 kw si recipient de hidrofor;
- Retea de conducte de distributie din PEHD Pn10;
- Controllere, senzori de ploaie, electrovane, aspersoare statice, duze, aspersoare rotative, tablou
de comanda si control, accesorii etc. .
Rezervorul este alimentat cu apa din reteaua de apa potabila din incinta.
Instalatia va asigura o intensitate de stropire de min. 1,5-2 l/m2.
Sistemul de stopire functioneaza automat, alternand functionarea sectoarelor de stropire cu ajutorul
15
unui programator orar.
Instalatii stingere cu hidranti exteriori
Zona de agrement Sulina fiind o ‘’amenajare in aer liber’’, cu capacitate mai mica de 1.000
persoane, conform Normativului de siguranta la foc a constructiilor, indicativ P118-99, se incadreaza in
categoria amenajarilor pentru care nu este obligatorie echiparea cu hidranti exteriori.
Dotari de inverventii in caz de incendiu
Pentru amenajarea in aer liber si pentru cladirile celor doua grupuri sanitare au fost prevazute
dotari PSI pentru prima interventie in caz de incendiu, care au rolul de a localiza si stinge un eventual
incendiu.
Numarul si tipul stingatoarelor precum si agentul de stingere utilizat s-au determinat functie de natura
si cantitatile materialului combustibil existent, in conformitate cu P118-99, OMAI 163/2007
Dotarile vor fi utilizate pentru localizarea si stingerea unor inceputuri de incendiu, prin actionare
manulala, de catre personalul angajat aflat la locul de munca.
Se vor utiliza :
-stingatoare portative cu spuma 6 kg (utilizate la incendii de clasa A si B de incendiu);
-stingatoare portative cu pulbere 6 kg (utilizate la incendii de clasa A, B si C de incendiu);
-stingatoare portative cu CO2 5 kg (utilizate la incendii de echipamente si instalatii electrice);
-stingatoare carosabile cu spuma 50 kg (utilizate la incendii de clasa A si B de incendiu);
-stingatoare carosabile cu pulbere 50 kg (utilizate la incendii de clasa A, B si C de incendiu);
- panou de incendiu de exterior.
Evacuarea apelor uzate
Retea exterioara de canalizare menajera;
Apele uzate menajere sunt colectate si evacuate gravitational, prin intermediul unui camin de
racord, la colectorul public existent pe str. Republicii.
Caminul de racord este amplasat la cca. 1 m in interiorul incintei. Din cauza imposibilitatii
racordarii directe, grupul sanitar din zona ZAA, a fost prevazut cu o statie de pompe canalizare menajera,
amplasata in exterior, echipata cu doua pompe submersibile cu functionare automata functie de nivel, care
avacueaza apele menajere prin pompare in caminul de racord la colectorul public existent pe str.
Republicii.
Reteaua va fi realizata cu conducte din PVC-KG SN4 (curgere gravitationala) si PEHD PN4 (
pentru canalizare pompata) si camine de racord si vizitare.
S-au prevazut pante normale de montaj care sa asigure viteza de autocuratire si gradul maxim de
umplere al conductelor de canalizare.
16
Retea exterioara de canalizare pluviala;
S-a prevazut o retea de canalizare pluviala in incinta, care colecteaza apele pluviale :
- de pe suprafata de alei necarosabile parc – ZAE (4183 m2);
- de pe suprafata de alei necarosabile si terenuri de sport – ZAS (7.000 m2);
- de pe drumul de acces carosabil, in zona apuntamentelor (2592 m. )
Apele pluviale colectate sunt prepurate intr-un separator de hidrocarburi cu filtru coalescent, trapa de
namol si by-pass TN20 (20 l/s fara by-pass/ 200 l/s cu by-pass).. Apele astfel preepurate, cu caracteristici
confprm NTPA 001,vor fi deversate in Bratul Sulina prin intermediul unei guri de descarcare.
Pentru apele pluviale colectate in zona ZAE, s-a prevazut o statie de pompe canalizare pluviala,
amplasata in exterior, echipata cu doua pompe submersibile cu functionare automata functie de nivel, care
evacueaza apele pluviale in reteaua de canalizare pluviala gravitationala din incinta.
Apele pluviale colectate de pe restul suprafetelor vor fi conduse prin sistematizarea verticala la
spatiul verde.
Reteaua va fi realizata cu conducte din PVC-KG SN4 (curgere gravitationala) si PEHD PN4 (
pentru canalizare pompata) si camine de racord .
S-au prevazut pante normale de montaj care sa asigure vitaza de autocuratire si gradul maxim de
umplere al conductelor de canalizare.
Alimentarea cu energie electrica - Post de transformare :
Alimentarea cu energie electrica se realizeaza din reteaua electrica de medie tensiune existenta a
distribuitorului local de energie electrica conform avizului tehnic de racordare.
Beneficiarul va solicita distribuitorului local de energie electrica realizarea unui studiu de solutie pentru
alimentarea cu energie electrica a obiectivului « Zona Agrement » situata in zona turistica a orasului
Sulina.
In cadul studiului de fezabilitate, pentru alimentarea cu energie electrica a obiectivului se propune
montarea unui post de transformare 20/0,4kV, transformator de putere avand S=400KVA, cu pierderi
reduse, amplasat la limita de proprietate a obiectivului dinspre Strada Republicii.
Postul de transformare ce va fi propus va fi in concordanta cu specificatiile si prescriptiile tehnice ale
distribuitorului local de energie electrica.
Proiectul pentru studiul de solutie al integrarii postului de transformare propus in cadrul studiului de
fezabilitate in cadrul sistemului energetic existent se va realiza de catre o autorizata ANRE.
PTAB 160KVA va fi prevazut cu priza de pamant Rp<1ohm.
Racordul pe medie tensiune al PTAB proiectat nu face obiectul prezentei documentatii.
2. Retele electrice iluminat exterior si racorduri.
• Din tabloul electric de joasa tensiune al postului de transformare TGDjt-PT se vor alimenta cu
energie electrica urmatoarele tablouri electrice principale:
TE-Ponton
17
TE-luminat exterior
TE-Grup Sanitar 1
Cutie Distributie Racorduri
TE-Statie Pompe
TE-Ponton si TE-iluminat exterior se vor amplasa langa PTAB.
Tablourile electrice TE-Ponton si TE-Iluminat se vor lega la priza de pamant a postului de transformare.
Din TE-Ponton se vor alimenta cu energie electrica tablourile electrice TE-P1…..TE-P9 care vor asigura
alimentarea cu energie electrica a barcilor.
Racordurile electrice pentru TE-P1…TE-P9 sunt dimensionate fiecare pentru o putere electrica instalata
Pi=42kW/400V.
TE-P1…TE-P9 vor fi prevazute fiecare cu 9 circuite de prize monofazate.
TE-P1…TE-P9 se vor monta pe fundatie de beton.
La fiecare tablou electric TE-P1-TE-P9 a fost prevazuta cate o priza de pamant artificiala realizata cu
electrzi Ol-Zn 2-1/2’’ si platbanda Ol-Zn 40x4. Rezistenta de dispersie a prizei de pamant va fi sub 4 ohm.
Pe carcasa tablourilor TE-P1….TE-P9 se vor monta fise industriale 2P+PE, cu capac, ce vor suporta un
curent de min.25A, grad de protectie IP54.
TE-Ponton : Pi = 378kW ; Pc=151.2kW
• Pentru alimentare cu energie electrica a instalatiilor electrice de iluminat exeterior al aleilor parcului
si drumurilor din incinta a fost prevazut tabloul electric TE-Iluminat exterior.
TE-Iluminat exterior este amplasat in exterior, pe spatiul verde pe fundatie de beton.
Comanda pornit-oprit a iluminatului exterior se va realiza manual si automat (fotocelula sau
automat programabil).
Din tabloul electric TE-Iluminat exterior se vor alimenta cu energie electrica prin circuite distincte iluminatul
aleilor pietonale. Toate circuitele de iluminat exterior se vor realiza cu cabluri din cupru tip CYYF protejate
in tuburi de protectie pozate in pamant la adancimea 0,8m fata de cota terenului.
Legaturile electrice se vor realiza in interiorul stalpilor de iluminat si al corpurilor de iluminat in cleme.
Stalpii de iluminat vor avea prevazut in interior un intrerupator automat de 6A, 230V, 50Hz, Curba
B/C, 6kA, pentru protectia coprului de iluminat iar in cazul in care stalpii sunt prevazuti si cu priza bipolara
pentru iluminatul festiv atunci vor fi prevazuti cu doua intrerupatoare automate.
Toti stalpii metalici,vor fi legati cu platbanda Ol-ZN 40x4 la prizele de pamant prevazute. Au fost prevazute
prize de pamant langa tablourile electrice, la capetele retelelor de iluminat. Rezistenta de dispersie a
prizelor de pamant va fi sub 4 ohm.
Nivelul de iluminat al zonelor pietonale si a cailor de circulatie realizat prin proiect este in conformitate cu
prescriptiile normativului NP-062 si SR-EN 13201/2015, conform breviar de calcul realizat in DIALUX.
• In cadrul proiectului a fost propus un numar de 160 stalpi de iluminat ornamentali
echipati cu corpuri de iluminat tehnologie LED cu o putere electrica de maxim 40W. Stalpii de iluminat vor
fi amplsati de-alungul aleilor pietonale si drumurilor de incinta la o distanta cuprinsa intre 10-15m.
TE-Iluminat exterior : Pi=Pc=160x40W=6.40kW
• Din Cutia de Distributie Racorduri (CDR) se vor alimenta cu energie electrica urmatoarele tablouri
electrice:
TE – Grup Sanitar 2
TE Chiosc 1…..TE Chisoc 8
TE-F1 …TE-F4 (pentru fantani arteziane)
TE-Chiosc 1…TE-Chisoc 8 vor asigura alimentarea cu energie electrica a receptoarelor electrice din cadrul
chioscurilor.
Racordurile electrice pentru TE-Chisoc-uri sunt dimensionate fiecare pentru o putere electrica instalata
Pi=9kW/400V.
18
TE-Chiosc 1…TE-Chisoc 8 vor fi prevazute fiecare cu 4 circuite de prize monofazate si un circuit de
iluminat.
Contorizare energiei electrice pentru tablourile electrice TE-Chiosc 1…TE-Chisoc 8 se va realiza in Cutia de
Distrubutie Racorduri (CDR).
Tablourile electrice TE-F1…TE-F5 ale fantanilor arteziene sunt livrate de furnizorul de echipament pentru
fantana arteziana.
• Racordurile electrice pentru tablourile electrice TE-F1….TE-F5 sunt dimensionate pentru o putere
electrica instalata a tabloului electric Pi=15kW/400V.
In cadrul Cutiei de Distributie Racorduri (CDR) vor exista circuite de alimentare cu energie electrica ale
tablourilor electrice de automatizare ale sistemului de aspersoare.
Tablourilor electrice de automatizare ale sistemului de aspersoare vor fi livrate de furnizorul sistemului de
aspersoare.
Din TE-Grup Sanitar 1 se vor alimenta cu energie electrice receptoarele din interiorul grupului sanitar
(iluminat, prize, boiler, uscator maini), iluminatul exterior al terenurilor de sport aflate langa acesta si
tabloul electric de curenti slabi TE-CS1, precum si tabloul electric fantana arteziana TE-F5 si tabloul electric
statie pompe canalizare TE-SP-C1.
Din TE-SP-C1 se vor alimenta cu energie electrica doua pompe 2 x 4 kw /3 x 380 V-480V ;
TE-GS1 : Pi=10kW+6.6kW+5kW+15kW+8kW=44.6kW ; Pc=22kW
Din TE-Grup Sanitar 2 se vor alimenta cu energie electrice receptoarele din interiorul grupului sanitar
(iluminat, prize, boiler, uscator maini) dar se va alimenta cu energie electrica si tabloul electric TE-Scena si
tabloul electric de curenti slabi TE-CS2, precum si tabloul electric statie pompe canalizare TE-SP-C2.
Din TE-SP-C2 se vor alimenta cu energie electrica doua pompe 2 x 4 kw /3 x 380 V-480V ;
TE-GS2 : Pi=10kW+40kW+8kW=58kW ; Pc=25kW
Tabloul electric TE-Grup Sanitar 1 va contine aparatajul de protectie si comanda a iluminatului exterior
pentru terenurile de sport din apropiere. Comanda iluminatului exterior al terenurilor de sport se va realiza
individual pentru fiecare teren de sport in parte, manual de la nivelul tabloului electric si automat prin
intermediul unui intrerupator crepuscular cu fotocelula.
Tabloul electric TE-Grup Sanitar 2 va asigura alimentarea cu energie electrica a tabloului TE-Scena,
amplasat in exeterior pe o fundatie de beton, in spatiul verde in zona scena amfiteatru.
TE-Scena se va lega la o priza de pamant artificiala realizata cu electrzi Ol-Zn 2-1/2’’ si platbanda Ol-Zn
40x4. Rezistenta de dispersie a prizei de pamant va fi sub 4 ohm.
TE-Scena va fie echipat cu 6 circuite de prize monofazate si 1 circuit de priza trifazata. Fiecare circuit de
prize monofazat va echipat cu cate o priza bipolara 16A, 230V montata in interiorul tabloului electric iar
circuitul trifazat va fi prevazut cu o fisa industriala 3P+N+PE – 32A/400V montata in exterior pe carcasa.
TE-Scena Pi=40kW ; Pc=20kW
CD-R : Pi= 44.6kW+8x9kW+4x15kW=176.6kW ; Pc=126.5kW

Din tabloul electric TE-Statii Pompare se vor alimenta cu energie electrica urmatoarele echipamente :
PA- Pompa apa , cu convertizor de frecventa; 7,5 Kw; 3 x 380 V-480V; Actionarea pompei (pornit/oprit) se
va face functie de presiune; se va prevedea un presostat montat pe conducta de refulare a pompei;
PS –Pompa submersibila apa uzata; 1,7 Kw; 220 V; pompa va fi prevazuta in furnitura cu plutitor pentru
functionare automata. Pentru comanda se va prevedea si buton pornit/oprit local langa pompa;
Robinet electric RE; 20 W; 220 Vca; Actionarea robinetului se va face functie de nivelul din rezervorul de
apa RTD. Se vor prevedea senzori de nivel minim (deschide RE) si maxim (inchide RE); Se va prevedea un
sensor de inundare amplasat la pardoseala statiei care va alarma acustic si va inchide robinetul RE;
Iluminat interior in statia de pompe;
19
Statie pompe canalizare pluviala formata din doua pompe 4 kw /3 x 380 V-480V
TE-Statie Pompare : Pi= 18kW ; Pc=15kW

-----------------------------------
Puterea electrica instalata la nivelul tabloului electric general al postului de transformare TGDjt va fi :
Pi=378kW+10.16kW+50kW+176.6kW+18kW=624.76kW
Pc=151.2kW+10.16kW+25kW+126.45kW+15kW=327.81kW
Toate racordurile electrice exterioare intre tablourile electrice prevazute, cutii de distributie, tablouri de
automatizare, stalpi de iluminat se vor realiza cu cabluri din cupru tip CYYF protejate in tuburi de protectie
pozate in pamant la adancimea 0,8m fata de cota terenului, in strat de protectie din nisip si semnalizate cu
folie PVC dimensionate corespunzator cu consumul electroenergetic al echipamentelor.
3.12.DESCRIEREA LUCRARILOR DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI IN
ZONA AFECTATA DE EXECUTIA INVESTITIEI
Activitatea de realizare a lucrarilor de creare a infrastructurii de agreement a zonei turistice Sulina va

implica activitati de readucere la starea initiala a suprafetelor ocupate temporar.
Dupa finalizarea lucrarilor, eventualele zone ocupate temporar de proiect vor fi curatate, iar terenul
readus la starea initiala.
Deseurile rezultate vor fi tinute strict sub control printr-o depozitare corespunzatoare. Se vor evita
potentialele efecte negative asupra factorilor de mediu sol.
In orice caz toate lucrarile vor fi executate sub stricta supraveghere a dirigintelui de santier, iar dupa
terminarea lucrarilor de constructie se vor executa lucrari pentru dezafectarea organizarilor de santier
si a bazelor de productie si refacerea zonei si redarea in circuitul natural, cum ar fi:
 demontarea constructiilor si structurilor specifice organizarilor de santier;
 retragerea de pe amplasamente a utilajelor de constructii si transport se va face controlat si
esalonat pentru un impact minim asupra mediului;
 colectarea si transportul de pe amplasament a deseurilor rezultate din activitatea de constructie si
cele conexe se va face prin intermediul firmelor specializate;
 deseurile rezultate vor fi tinute strict sub control printr-o depozitare corespunzatoare precum si o
asigurare corespunzatoare a starii tehnice a utilajelor folosite pentru depozitare.
3.13. CAI NOI DE ACCES SAU SCHIMBARI ALE CELOR EXISTENTE
Lucrarile proiectului nu include realizarea de noi cai de acces in zona amplasamentului s-au modificarea
celor existente.
3.14. RESURSE NATURALE FOLOSITE IN CONSTRUCTIE SI

FUNCTIONARE
Resursele naturale pentru realizarea proiectului sunt agregate minerale (nisip, pietris, piatra sparta)
provenite din cariere si balastiere autorizate sa desfasoare astfel de activitati.
Nu vor fi folosite resurse naturale din interiorul ariilor naturale incluse in reteaua ecologica Natura
2000 din zona amplasamentului proiectului, toate materialele necesare realizarii proiectului se vor
achizitiona din surse autorizate.
20
Cel mai probabil aprovizionarea cu piatra sparta, nisip si pietris in vederea realizarii investitiei se va
realiza pe apa urmand ca descarcarea acestora sa se efectueze in locuri special amenajate, cat mai
aproape de amplasamentul lucrarilor.
Decizia finala privind provenienta acestora va apartine constructorului care va selecta balastiere si
cariere autorizate si de unde transportul asociat se va putea efectua cu un minim al impactului
economic si de mediu.
In perioada de functionare a obiectivului nu sunt necesare consumuri de resurse naturale in afara lucrarilor
de reparatii capitale sau intretinere.
Se vor utiliza materiale de constructii prietenoase cu mediul, nepoluante si nontoxice si care au fost
obtinute prin tehnologii curate (vopsele fara compusi organici volatili (COV) ; materiale naturale non-
toxice, materiale fara metale grele, cleiuri fara COV)
3.15.METODE FOLOSITE IN CONSTRUCTIE/DEMOLARE

12m).
Tehnologia de executie a lucrarilor proiectate descrise in acest capitol sunt:
21
Posturile de acostare ce vor fi amenajate in interiorul bazinului vor avea doua solutii constructive:
a) Posturi de acostare pe pontoante plutitoare
b) Posturi de acostare pe estacadele existente de beton armat care urmeaza sa fie consolidate si
modernizate.
metalice.
Legatura intre pontoane si grinda de coronament a pereului amenajat pe conturul bazinului se va
realiza prin pasarele metalice de tip usor.
Posturile de acostare fixe pe estacadele existente

Dupa consolidarea estacadelor si pasarelelor existente prin grinzi de parament si placi de
suprabetonare se vor introduce echipamentele de acostare moderne ( binte, inele de amaraj,
aparatori de cheu) precum si sisteme de siguranta pe platforma-deck. Instalatiile de apa, canal,
incendiu si alimentare cu energia electrica vor fi tratate in proiect din perspectiva utilizarii retelelor
din Orasul Sulina si racordul la instalatiile existente, cu obtinerea avizelor legale.
Dunarii. Aceasta zona se organizeaza ca o esplanada pietonala de-a lungul apei, putandu-se admira
ambarcatiunile portului in partea de vest si peisajul bratului Sulina la sud.
Ca dotari sunt prezente elemente de mobilier urban constructii de lemn, toate in conrtextul creerii
unei atmosfere de promenada pe malul Dunarii. Spatiile verzi plantate vor contribui la intregirea
peisajului.
Zona sportiva este amplasata in imediata apropiere a accesului in zonele de agrement si contine : -
un teren de fotbal cu gazon sintetic
- un skate park
agrement si care
In partea centrala a zonei de agrement este organizat un amfiteatru mic, ca zona de coagulare a
traseelor de bicicleta, dar care poate fi folosit si pentru mici spectacole, intruniri, de mai mica
anvergura. Poate in timp va putea exista un club al biciclistilor, care ar avea un spatiu dedicat.
Infrastrutura de agrement a orasului Sulina este completata de un amfiteatru in aer liber cu o
capacitate de 500 locuri. Prin aceasta constructie va creste atractivitatea zonei si investitia isi va
realiza din plin obiectivele. Aici vor putea fi organizate multe din activitatile casei de cultura din oras,
dar se va putea extinde aria de interes prin organizarea de evenimente la nivel national si chiar
international.
Constructia se va realiza dintr-o structura de beton , din care se vor vedea doar gradenele, restul
fiind acoperit de un deal inierbat. Scena va fi realizata din lemn. Pentru viitoarele evenimente sunt
22
prevazute tablouri si prize , dotarile de scena si sonorizare fiind in sarcina diversilor organizatori de
evenimente. Detaliile si descrierile se pot vedea in fisele F18 si F9.
Aceasta zona este zona centrala a investitiei si este organizata ca o axa de simetrie in amplasarea
zonelor de agrement. Accesul in aceasta zona se poate face si direct din strada Republicii, in
momentul cand aceasta se va moderniza .
Zona este dedicata diverselor evenimente precum expozitii ,targuri sau diverse aniversari tematice
locale sau nationale.
Constructiile sunt din lemn sub forma de pavilioane, ce pot fi si partial considerate functie de
eveniment. In general pavilioanele pot fi folosite si pentru organizarea unor activitati pe grupe de
varsta. Spatiul poate fi ocupat si de turistii sau localnicii, care acceseaza zona si vor sa organizeze un
picnic, sau pur si simplu sa socializeze.
In zona de intrare dinspre strada Republicii este organizata o esplanada cu gradene de beton
invaluite de taluzuri de vegettie, care creaza un vestibul natural catre zona de evenimente.
Zone de joaca pentru copii : - varsta 1-3 ani
- varsta peste 3ani
- varsta peste 6ani
Zone de fitnes - pentru adulti
- pentru seniori
Orice familie care viziteaza aceasta investitie, va gasi preocupare pentru oricare membru alei si va
avea posibilitate de socializare si informare, intr-un cadru natural deosebit.
In aceasta zona este organizat un teren de minigolf pe iarba cu 20 de gauri si un pavilion dedicat
acestei activitati. Terenul de minigolf are de asemenea o functie de socializare intre membrii familiei,
dar constitue si un stimulent social initre diferitele categorii de varsta ale orasului Sulina.
8. ZONA DE AGREMENT INTEGRAT – ZA S=1 880 mp
echipamentele vor fi achizitionate de Beneficiar.Acestea sunt de tipul unor echipamente pe care orice
bun gospodar le poate construi in casa pentru proprii lui copii. Totul este facut de mana omului,
neuzinat.
Setul propus de proiect, evident nu va dura vesnic, dar reparatiile pot fi facute de gospodarii
orasului pentru copiii lor. Mai mult decat atat, in acesta zona pot fi aduse si inventate jocuri noi,
manufacturate de localnici si donate obstei, asa cum se intampla in comunitatile de acum peste 100
de ani.
Este greu de estimat efectul unei astfel de demers, dar merita incercat, scontand pe valorile
patrimoniale ale trecutului, care ar putea fi aduse in viata reala a comunitatii locale.
Pe terenul viitoarei investitii exista intabulate, platforme de beton de la foste constructii si amenajari
din zona. Aceste platforme, vor trebui desfiintate, pentru a putea demara noua investitie.
a) Lucrari de demolare platforme – desfiintare 7 buc. cu supraf, totala 601 mp
Pe amplasamentul viitoarei investitii se mai afla 7 stalpi de iluminat, care la randul lor sunt
legati la o retea, nefunctionala si nedetectabila de studiul topo. Si acesti stalpi vor trebui
desfiintati, iar in masura in care va fi posibil si reteaua lor de alimentare.
23
Desfiintare stalpi de iluminat in incinta 7 buc.
b) Lucrari de desfiintare stalpi – 7 buc.
3.16.PLAN DE EXECUTIE (FAZA DE CONSTRUCTIE, PUNERE IN FUNCTIUNE, EXPLOATARE,

REFACERE SI FOLOSIRE ULTERIOARA)
Durata totala de realizare a obiectivului este de 21 de luni.
Este foarte importanta coordonarea judicioasa a Contractorului pentru realizarea lucrarilor la calitatea ceruta si in timpul de
executie preconizat. Prezentul proiect este de natura tehnologica prin esenta lui, astfel incat implica o foarte buna organizare in
ceea ce priveste inceperea, finalizarea si alternanta etapelor de executie.
Dupa finalizarea lucrarilor de constructie, zonele ocupate temporar de amenajarile specifice vor fi aduse la starea initiala.
DURATA DE REALIZARE SI ETAPELE PRINCIPALE DE EXECUTIE:
INVESTITIE " Crearea structurii de agrement in zona turistica Sulina’
anul 1 anul 2
trimestrul 1 trimestrul 2 trimestrul 3 trimestrul 4 trimestrul 1 trimestrul 2 trimestrul 3
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21
1.EXECUTIE
1.1.Asigurare utilitati
1.2. Organizare
santier
1.3.Structura
1.4.Arhitectura
1.5.Instalatii
1.6.Dotari
1.7.Mobilier
2. Receptiei PIF
3.17.RELATIA CU ALTE PROIECTE EXISTENTE SI PLANIFICATE
Au fost identificate urmatoarele proiecte:
- Realizare Centru de Informare si promovare Turistica
- Reabilitarea celor doua faruri construite inainte de 1900
- Reabilitare plaja
- Restaurare Cimitir Cosmopolit Sulina pentru introducerea lui in circuitul turistic
3.18.DETALII PRIVIND ALTERNATIVELE CARE AU FOST LUATE IN

CONSIDERARE
In urma analizei temei de proiectare si a terenului dedicat investitiei au rezultat urmatoarele:
1. Investitia ,,Crearea infrastructuri de agrement in zona turistica Sulina” este definita de 8 zone
de agrement. Zona 1 , respectiv zona de acostare publica este definita prin constructii
existente, care in urma expertizei vor fi reabilitate si modernizate pentru a ajunge la
standardele actuale . Aceasta zona se va studia in varianta A si Varianta B.
2. Celelalte zone 2-8 sunt zone de agrement care acopera o paleta larga de dotarii si servicii ,
dar neaparat optiuni investitionale. Ca atare se va realia intr-o singura varianta, atat in
scenariul A cat si in scenariul B
3. Datorita celor de mai sus studiul de fezabilitate este considerat cu elemente de DALI, ZONA 1
apartinand tipului de constructie existenta expertizata, reabilitata si modernizata, iar zonele
2-8 apartinnd tipului de constructie noua.
4. Noua investitie va beneficia de functiuni noi, dotari tehnologice noi, retele exterioare noi si
amenajari exteriore noi, standarde tehnico economice noi.
Din considerentele de mai sus propunem urmatoarele doua scenarii:
Scenariul A = zona 1 + zone 2-8
Scenariul B = zona 1 + zone 2-8
Diferentele dintre cele doua scenarii sunt considerate cele din zona 1(ZAP) , zonele
2-8 ramanand neschimbate in cele doua scenarii.
Scenariul A
- constructia a 4 apuntamente plutitoare de acostare pentru acostarea ambarcatiunilor turistice dotate
cu toate instalatiile de acostare, respectiv de alimentare cu apa si energie pentru ambarcatiunile mari
si mijlocii ( in total 84 de ambarcatiuni);
- mentinerea estacadelor si pasarelelor existente din beton armat si consolidarea acestora, precum si
modernizarea instalatiilor de acostare pentru un numar de 14 posturi de acostare (ambarcatiuni
mari).
Scenariul B
25
- demolarea estacadelor si pasarelelor existente si construirea unui nou apuntament plutitor pe
amplasamentul estacadelor demolate. La nou apuntament plutitor se vor amenaja 14 posturi de
acostare;
- constructia a 4 apuntamente plutitoare de acostare pentru acostarea ambarcatiunilor turistice dotate
cu toate instalatiile de acostare, respectiv de alimentare cu apa si energie pentru ambarcatiunile mari
si mijlocii ( in total 84 de ambarcatiuni);
Pentru proiectul „Crearea infrastructuri de agrement in zona turistica Sulina” s-a ales scenariul A.
3.19.ALTE ACTIVITATI CARE POT APAREA CA URMARE A PROIECTULUI

Implementarea proiectului va duce la revitalizarea si imbunatatirea aspectului amplasamentului de
proiect si vecinatatilor prin transformarea unei zonei invechite, destructurate intr-un spatiu public
modern, stimulativ si incluziv care va oferi un potential de agrement inovativ, orasului Sulina, precum
si zonelor invecinate.
ALTE AUTORIZATII CERUTE PENTRU PROIECT

A fost obtinut Certificatul de Urbanism nr. 118 din data de 19.07.2018. Prin CU au fost solicitate
urmatoarele avize si acorduri:
 Alimentare cu apa
 Canalizare
 Alimentare cu energie electrica
 Alimentare cu apa
 Salubritate
 Aviz Ministerul Transporturilor
 Aviz AFDJ – RA Galati
 Aviz APDM
 Aviz Statul Major, dupa caz
 Avizul Directiei Judetene pentru Cultura Tulcea
 Acordul AZL Sulina R.A.
 Aviz Arhitect Sef
 Acord legal detinatori de terenuri
 PUZ
4. DESCRIEREA LUCRARILOR DE DEMOLARE NECESARE

In cazul prezentului proiect pe terenul viitoarei investitii exista intabulate, platforme de beton de la
foste constructii si amenajari din zona. Aceste platforme, vor trebui desfiintate, pentru a putea
demara noua investitie.
a) Lucrari de demolare platforme – desfiintare 7 buc. cu supraf, totala 601 mp
Pe amplasamentul viitoarei investitii se mai afla 7 stalpi de iluminat, care la randul lor sunt
26
legati la o retea, nefunctionala si nedetectabila de studiul topo. Si acesti stalpi vor trebui
desfiintati, iar in masura in care va fi posibil si reteaua lor de alimentare.
Desfiintare stalpi de iluminat in incinta 7 buc.
b) Lucrari de desfiintare stalpi – 7 buc.
In procesul tehnologic de realizare a investitiei sunt necesare anumite lucrari de demolare in faza
pregatitoare, iar materialele rezultate vor fi valorificate de catre societati autorizate in urma unor
contracte incheiate.
5. DESCRIEREA AMPLASARII PROIECTULUI
5.1. DISTANTA FATA DE GRANITE PENTRU PROIECTELE CARE CAD

SUB INCIDENTA CONVENTIEI PRIVIND EVALUAREA
IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI IN CONTEXTUL
TRANSFRONTIERA, ADOPTATA LA ESPOO LA 25 FEBRUARIE
1991, RATIFICATA PRIN LEGEA NR. 22/2001 CU
MODIFICARILE ULTERIOARE
Proiectul studiat nu cade sub incidenta Conventiei privind evaluarea impactului asupra mediului in
context de transfrontiera, adoptata la Espoo la 25 februarie 1991, ratificata prin Legea nr.22/2001.
5.2. LOCALIZAREA AMPLASAMENTULUI IN RAPORT CU

PATRIMONIUL CULTURAL POTRIVIT LISTEI MONUMENTELOR
ISTORICE ACTUALIZATA PERIODIC SI PUBLICATA IN
MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI SI A REPERTORIULUI
ARHEOLOGIC NATIONAL INSTITUIT PRIN OG NR. 43/2000
PRIVIND PROTECTIA PATRIMONIULUI ARHEOLOGIC SI
DECLARAREA UNOR SITURI ARHEOLOGICE CA ZONE DE
INTERES NATIONAL, REPUBLICATA, CU MODIFICARILE SI
COMPLETARILE ULTERIOARE
Nu este cazul
HARTI , FOTOGRAFII ALE AMPLASAMENTULUI CARE POT OFERI

INFORMATII PRIVIND CARACTERISTICILE FIZICE ALE MEDIULUI, ATAT
NATURALE CAT SI ARTIFICIALE SI ALTE INFORMATII
Obiectul investitiei este situat injudetul Tulcea, orasul Sulina, strada A-I-A NR. 202, identificat prin
INTRAVILAN:NC 810, CF 30510.
Accesul in orasul Sulina, deci si in zona investitiei se face doar pe apa. In oras exista circulatie rutiera
doar pentru uz intern.
5.3.1. Folosintele actuale si planificate ale terenului atat pe amplasament cat si in
zone adiacente acestuia
27
A fost emis de catre Consiliul Judetean Tulcea, Certificatul de urbanism nr. 118/19.07.2018.
Regimul juridic:
- Terenul se afla situat in intravilanul localitatii Sulina conform PUG aprobat si avizului nr.
7007/25.06.2018 emis de Primaria orasului Sulina
- Terenul este domeniul public al Judetului Tulcea, in cota actuala 1/1, in administrarea AZL
Sulina R.A. conform avizului nr. 3484/25.06.2018 emis de primar
- Servituti care greveaza asupra terenului: in zona de protectie a monumentului istoric Farul
Vechi, inscris in lista monumentelor istorice la pozitia 527, cod LMI-TL-II-m-A-06013, (LMI
2015), pentru amenajarile hidrtotehnice si portuare ale Comisiei Europene a Dunarii (CED) de
la Sulina – bazinul mic portuar si bazinul mare portuar a fost declansata procedura de clasare in
Lista Monumentelor Istorice din Romania, conform adresei nr. 1305/15.02.2018 a Directiei
Judetene pentru Cultura Tulcea cu nr. 2200/15.02.2018.
Regimul economic:
- Folosinta actuala: curti constructii si altele
- Destiunatia propusa: zona utilitati industriale/depozitare si zona cai de comunicatie navala si
amenajari aferente, conform PUG aprobat al orasului Sulina
Regimul tehnic
Conform PUG aprobat si al Regulamentului Local de Urbanism, amplasamentul este situat in intravilanul
orasului Sulina, in UTRH, care cuprinde Zona Libera Sulina, cu spatiuladiacent de la limita de nord-est, ce
cuprinde Ferma de pescuit la Marea Neagra si groapa de gunoi a orasului, in zonele de industrie si
depozitare, comunicatie navala si amenajari aferente. Aceasta unitate teritoriala cuprinde zona de
categoria: I- industie si depozitare; A – zona unitatilor agricole; C - zona cai de circulatie navala si
amenajari aferente; GC – zona pentru gospodarire comunala; PP- zona de plantatii de protectie; TE- zona
pentru echipare tehnico-edilitara; TA- terenuri aflate permanent sub ape. Pe teritoriul orasului Sulina sunt
situri Natura 2000, monumente si situri arheologice. Amplasamentul se afla in Perimetrul II al Zonei Libere
Sulina, in conformitate cu H.G. nr. 156/1993 privind instituirea Zonei libere Sulina si infiintarea
Administratiei Zonei Libere Sulina.
Tipuri de subzone functionale care compun zona industriala si depozitare: Portul Liber Sulina – zl; unitati
de productie industriala- pi; unitati de mica industrie – mi; unitati de intretinere diguri si canal navigabil –
id; unitati de depozitare – d.
Functiunea dominanta a zonei este de: productie, reparatii intretinere sau dezmembrare nave, pentru
valorificarea resusrselor rezultate din productia piscicola, de transformare sau producere a energiei
electrice, mica industrie-brutarii, produse de patiserie, covoare, depozitare de produse si materiale in zona
libera, a pestelui sau materialelor de constructie si combustibili pentru desfacere sau valorificare.
Functiunile complementare admise: bazine sau estacade de acostare a navelor, cabine de poarta, magazii,
rampe de incarcare, descarcare, birouri, ateliere de intretinere, garaje, centrake termice proprii, depozite
de combustibil, alte anexe care deservesc functiunea.
Utilizari permise: constructii destinate productiei si depozitarii de materiale sau produse; constructii pentru
depozitarea produselor destinate comertului; pentru functiuni complementare conform listei enumerate
anterior; pentru anexe utilitare si gospodaresti ce deservesc functiunea de baza; pentru trotuare de
protectie si alei de acces; pentru garaje de adapostire a autoturismelor proprii; pentru parcaje aferente
necesare propriilor angajati sau partenerilor de afaceri; pentru spatii verzi, ca plantatii de protectie sau
spatii de recreere.
28
Interdectii temporare privind autorizarea constructiilor in zona unitatilor industriale sunt reglementate: in
zona I obiectivele se vor autoriza, pe baza de PUD pentru stabilirea moduului de integrare a volumetriei
propuse functiunii stabilite.
Interdictii permanente pentru constructii: Se interzice construirea de spatii de productie pentru produse
alimentare, pe o raza de 50 m la cimitirul orasului si platforma statiei de epurare a apelor uzate menajere.
Fata de calea de circulatie navala, de vecinatatea careia este dependent buna functionare a unitatilor cu
profil de constructie navala, colectare, depozitare si prelucrare a pestelui, depozitare a produselor si
materialelor in regimul special al porturilor libere si intretinere diguri si senal navigabil, in principal, unitatile
vor avea dotarile proprii necesare acostarii navelor, cu conditia de a nu impiedica vizibilitatea, buna
desfasurare a transportului naval pe bratul Sulina.
Amplasarea fata de aliniament: se va stabili de asemenea prin PUD sau PUZ
Amplasarea in interiorul parcelei: In cazul zonei unitatilor industrial si de depozitare I – amplasarea
cladirilor in interiorul parcelei va fi autorizata in functie de caile de acces, fluxul tehnologic, necesitatea
realizarii perdelelor de protectie, a aleilor de circulatie din incinta si rezolvarea utilitatilor. Toate acestea
vor fi analizate si aprobate anterior autorizarii de PUD-uri sau PUZ-uri.. Se vor evita amplasamentele in
vecinatatea surselor producatoare de zgomote puternice si de vibratii ( aeroportuir, zone industrial artere
de trafic greu).
Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii: La fiecare incinta a unitatilor industriale si de
depozitare este necesar sa se asigure accesul carosabil. In cazul servitutilor de trecere accesul carosabil va
fi de minim 3,5 m si cu conditia ca profunzimea acesteia sa nu depaseasca 50 m. In functie de specificul
activitatii, accesul naval va fi asigurat pe un front corespunzator, astfel sa nu creeze perturbari ale
circulatiei pe Dunarea Maritima, din cauza navelor acostate in paralel, ocupand senalul navigabil. Pentru
toate categoriile de constructii si amenajari de agrement se va asigura carosabil separat pentru public de
accesul de serviciu si de intretinere. Pentru toate categoriile de constructii si amenajari de agrement vor
fi prevazute parcaje in functie de capacitatea constructiei, cate un loc de parcare pentru 10-30 de
persoane.
Zona cai de comunicatie si constructii aferente C : Tipuri de subzone: cai de comunicatie navala si
constructii aferente; cai de comunicatie aeriene si constructii aferente; cai de comunicatii tutiere;
telecomunicatii.
Functiune dominanta a zonei este de: asigurare a conditiilor de tranzitare a zonei pentru transportul
fluvial si maritim de marfuri si calatori, asigurarea accesului in localitate si teritoriul orasului Sulina, prin
amenajari portuare pentru acostare, dane de incarcare-descarcare, pontoane, sisteme de semnalizare si
dirijare a accesului si traficului, pista de aterizare pentru aeronave usoare, strazi orasenesti si drumuri,
centrale telefonice, relee pentru comunicatii radio si televiziune.
Functiuni complementare admise ale zonei: birouri, ateliere de intretinere si interventie, depozite de
combustibil, bazine pentru acostare , docuri, podete si estacade, refugii, parcaje, alte anexe care deservesc
functiunea.
Utilizari permise: pentru constructii destinate cailor de comunicatie si constructiilor aferente;pentru
functiuni complementare conform listei enumerate anterior; pentru anexe utilitare si gospodaresti ce
deservesc functiunea de baza; pentru alei de acces; pentru spatii verzi, ca plantatii de protectie.
Utilizarile permise cu conditii: toate investitiile realizate in spatiile destinate cailor de comunicatie navale,
aeriene si de telecomunicatie vor aveaq amplasamentele si conformatia aprobata prin PUD-uri sau PUZ-uri
cu avizele Ministerului Transporturilor si Telecomunicatiilor, a MAI, MAPN, SRI si APM, FDEE si a
furnizorilor de utilitati.
29
Interdictii temporare privind autorizarea constructiilor in zona cai de comunicatie si constructii aferente C:
in zona C – utilizarea spatiilor rezervate pentru functiunile complementare enumerate anterior, se va emite
autorizatie numai pe baza de PUD-uri sau PUZ-uri, aprobate conform legii.
Interdictii permanente pentru constructii: in zona de protectie sanitara a sorbului de la captarea de apa, pe
o raza de 100 m in amonte si 50 m in lateral si aval, este interzisa trecerea, acostarea sau deversarea sau
realizarea de constructii de orice fel in afara de cele care deservesc captare, fapt ce trebuie semnalizat
corespunzator. In culoarul de protectie si interventie a cablurilor si liniilor electrice de inalta si medie
tensiune, pe distante de 10, respectiv 5 m fata de traseul cablurilor electrice. Pe traseul cablurilor electrice
subterane sau submerse si in zona de protectie. Pe traseul conductelor de captare apa bruta, distributie a
apei potabile, refulare a apelor uzate menajere si colectare a apelor pluviale. In limita zonei de protectie
sanitara severa a statiei meteorologice cu o latine de 30 m si in limita zonei de protectie a acesteia.
5.3.2. Politici de zonare si de folosire a terenului

Zonarea si folosirea terenului corespunde destinatiei stabilite prin planurile de urbanism si de amenajare a
teritoriului (v. C.U. anexat).
5.3.3. Areale sensibile
Proiectul se afla in perimetrul RBDD, ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe si ROSCI
0065 Delta Dunarii.
5.3. COORDONATELE GEOGRAFICE ALE AMPLASAMENTULUI
PROIECTULUI, CARE VOR FI PREZENTATE SUB FORMA DE
VECTOR FORMAT DIGITAL CU REFERINTA GEOGRAFICA, IN
SISTEM DE PROIECTIE NATIONALA STEREO 1970
Coordonate STEREO 70 pentru proiect sunt:

X Y
416938.4135 867266.2655
416906.8522 867235.7275
416873.5378 867203.5682
416826.3730 867159.1300
416796.8800 867128.0830
416793.0525 867123.2730
416784.2744 867111.8322
416772.4620 867085.8480
416767.4430 867067.6290
416766.1192 867061.3528
416764.3580 867053.0030
416762.1837 867038.2292
416763.1691 867023.5339
30
416768.6671 866993.8970
416779.6430 866947.1590
416792.9290 866887.6900
416806.7020 866872.0120
416828.2025 866859.8899
416837.7089 866859.6010
416872.4740 866868.6690
416881.0660 866871.5350
416887.2620 866877.2330
416891.5890 866884.3850
416901.4969 866915.0072
416906.3612 866919.4596
416911.1840 866921.8430
416920.1621 866924.2060
416971.7380 866925.8805
416978.3733 866922.5536
416983.3842 866917.9091
416987.0098 866912.0945
416991.7878 866899.1187
417005.3680 867020.5373
5.4. DETALII PRIVIND ORICE VARIANTA DE AMPLASAMENT CARE
A FOST LUATA IN CONSIDERARE
Nu este cazul
6. DESCRIEREA TUTUROR EFECTELOR SEMNIFICATIVE POSIBILE ASUPRA MEDIULUI

ALE PROIECTULUI, IN LIMITA INFORMATIILOR DISPONIBILE
A. SURSE DE POLUANTI SI INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA SI

DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU
Pentru realizarea proiectului, beneficiarul va acorda contractul de executie unui antreprenor. In
conditiile prevederilor legale si a termenilor contractuali, acesta va realiza Planul de management de
mediu, document care contine masurile de reducere a impactului de mediu pe toata durata de viata a
investitiei: executie (constructie), functionare si dezafectare. Planul de management de mediu contine
doua sectiuni:
 Planul de reducere a impactului asupra mediului si
 Planul de monitorizare.
31
6.1 PROTECTIA CALITATII APELOR
6.1.1 Surse de poluanti pentru ape, locul de evacuare sau emisarul
In perioada de executie a lucrarilor propuse sursele posibile de poluare a apelor sunt cauzate de executia
propriu-zisa a lucrarilor si traficul de santier.
Astfel, asociat activitatilor de dragare si depozitare a materialului dragat, respectiv de realizarea semnalelor
de acces, si a amenajarii hidrotehnice si a platformelor aferente, precum si de continutul de parti fine
levigabile din materialele de piatra utilizate.
Aceste activitati se desfasoara pe o perioada limitata de timp fiind nepermanente.
Cresterea turbiditatii apei va afecta calitatea acesteia pe o perioada limitata de timp. Cantitatea
sedimentelor in suspensie va fi in functie de tehnologia de dragare adoptata, natura sedimentelor,
adancimea si viteza apei.
Manipularea si punerea in operare a materialelor de constructie (beton, bitum,agregate etc) determina
emisii specifice fiecarui tip de material si fiecarei operatii de constructie, se pot produce pierderi accidentale
de materiale, combustibili, uleiuri din masinile si utilajele santierului. Manevrarea defectuoasa a
autovehiculelor care transporta diferite tipuri de materiale sau a utilajelor in apropierea cursurilor de apa
poate conduce la producerea unor deversari accidentale in acestea.
Dat fiind volumul redus al materialelor ce se vor folosi nu pot rezulta cantitati importante de asemenea
pulberi deversate. Nu se va admite evacuarea apelor uzate neepurate in emisari naturali.
Ploile care spala suprafata santierului pot antrena depunerile si astfel, indirect, acestea ajung in cursurile
de ape.
In ceea ce proveste organizarea de santier, se recomanda amplasarea acestuia intr-un singur amplasament
pentru a nu se ocupa suprafete de teren natural, cat mai aproape de drumul de legatura cu orasul.
Apele subterane, pot resimti de asemenea influenta activitatilor care se vor desfasura in santier, in special
la nivelul acviferului freatic, datorita lucrarilor de excavatii. Trebuie sa se tina seama de protejarea
acviferului freatic, pentru a se evita aparitia drenajului si orice accidente care ar putea duce la
contaminarea acviferului freatic cu produse petroliere.
Pe perioada de exploatare sursele de poluare a apei pot fi:
• produsele poluante din activitatea exploatarii ambarcatiunilor cu motor (apa uzata de santina, apa
„gris”);
• pompa de alimentare cu carburanti a ambarcatiunilor;
• poluantii apei din activitatea de epurare a apelor uzate;
• deversari in emisar a substantelor toxice si/sau periculoase rezultate din accidente de pe canale.
Se apreciaza ca evacuarea apelor uzate epurate nu va conduce la probleme deosebite privind dispersia
poluantilor in mediile acvatice.
Valori maxime admise pentru evacuarea apelor uzate:
Valori admise conform Valori admise conform
Indicatori apa
NTPA 001/2005 NTPA 002/2005
Materii in suspensii 35 mg/l 350 mg/l
CCO –Cr 125 mg O2/l 500 mg O2/l
32
Plumb 0,2 mg/l 0,5 mg/l
Zinc 0,5 mg/l 1,0 mg/l
Produse petroliere 5 mg/l 20 mg/l
6.1.2 Colectarea si evacuarea apelor uzate

In perioada de executie a lucrarilor
Se recomanda constructorului urmatoarele masuri pentru colectarea apelor uzate in perioada de
executie:
 depozitarea materialului dragat sa se faca strict in amplasamentul lucrarilor astfel incat sa nu

afecteze alte suprafete de teren sau lucii de apa din zona;
 utilizarea de produse din piatra sortate si spalate cu un continut foarte redus de parti fine
levigabile;
 deseurile rezultate de la utilaje si apele de santina sa fie evacuate in mod controlat, respectiv sa fie
predate unor unitati specializate in preluarea, depozitarea si neutralizarea acestor tipuri de deseuri.
 prevederea de puncte de colectare specializate (bolarzi) dotate cu echipamente corespunzatoare,
cu pompe si furtunuri. Evacuarea apelor „gris” se face in statia de epurare, iar apele de santina in
rezervoare etanse cu separator de ulei;
 statia de epurare propusa este un sistem de epurare de tip modular, compacta , mecano-biologica,
cu namol activat care trebuie sa fie permanent exploatata la parametrii proiectatisi sa asigure
caracteristicile apei epurate inferioare limitelor prevazute in Normativul NTPA 001/2002 , descrise in
capitolele precedente.
 alimentarea ambarcatiunilor cu carburanti se va face cu pompe moderne specializate, iar zona
amenajata va fi dotata cu substante absorbante a eventualelor scapari de produse petroliere in apa
. Aceasta reprezinta o activitate ulterioara ce va necesita aviz si autorizare specifice la solicitarea
utilizatorului ;
 evitarea alegerii amplasamentului organizarii de santier in apropierea lacului si a canalelor;
 evitarea deversarii de ape uzate, reziduuri sau deseuri in apele de suprafata sau subterane;
 se interzice depozitarea deseurilor de constructii, a materialelor si stationarea utilajelor in preajma
lucurilor de apa (lacuri, canale);
 demararea unor masuri imediate de inlaturare a poluantilor rezultati ca urmare a accidentelor in
care sunt implicate substante toxice si periculoase;
 intretinerea si mentinerea in stare de functionare a sistemului de drenaj pentru preluarea apelor
pluviale;
 se vor prevedea interventii operative in caz de poluare accidentala cauzata de scurgeri
semnificative a unor substante chimice lichide si usor antrenabile in apele de suprafata si subterane
lucrarilor executate precum si mentinerea in stare buna de functionare a obiectivului.
33
 pentru eliminarea pericolului infestarii cu produse petroliere a apei este necesara intretinerea
corespunzatoare a utilajelor, iar alimentarea cu combustibili si schimburile de ulei sa se realizeze in
centre specializate.
 se vor folosi material absorbante, in cazul scurgerilor de combustibil, uleiuri si alte substante cu
potential poluator
 instruirea angajatilor care deserves utilajele implicate in vederea exploatarii corecte a acestora si de
actiune in cazul aparitiei de poluari accidentale
Se vor respecta conditiile impuse din Avizele solicitate.
6.2 PROTECTIA CALITATII AERULUI

6.2.1 Surse de poluanti pentru aer, poluanti, inclusiv surse de mirosuri
In perioada de constructie a lucrarilor, activitatile din santier pot avea un impact asupra calitatii
atmosferei din zonele de lucru si din zonele adiacente acestora.
Pe toata perioada de desfasurare a lucrarilor de executie propuse, utilajele folosite (dragi, gabare,
salupe, etc.) vor reprezenta un factor de poluare a aerului, prin noxele rezultate din arderea
carburantilor (monoxid de carbon, oxizi de azot, hidrocarburi volatile usoare, pulberi, etc.).
In plus, aprovizionarea cu materiale de constructie necesare a fi puse in opera implica utilizarea de
autovehicule pentru transport care, la randul lor, genereaza poluanti caracteristici motoarelor cu
ardere interna.
Regimul emisiilor acestor poluanti este, ca si in cazul emisiilor de praf, dependent de nivelul activitatii
si de operatiile specifice, prezentand o variabilitate substantiala de la o zi la alta, de la o faza la alta a
procesului.
Sursele principale de poluare a aerului specifice executiei lucrarii pot fi grupate dupa cum urmeaza:
 activitatea utilajelor pentru punerea in opera a lucrarilor;
 punerea efectiva in opera a lucrarilor (sapaturi, excavatii, drenari)
 transportul materialelor, prefabricatelor, personalului;
 manipularea materialelor;
Poluarea specifica activitatii utilajelor si circulatiei vehiculelor se poate estima dupa:
 consumul de carburanti (substante poluante: NOx, CO2, CO, compusi organici volatili non
metanici, metale grele, particule materiale din arderea motorinei etc.);
 aria pe care se desfasoara aceste activitati (substante poluante – particule materiale in suspensie
si sedimentabile);
 distantele parcurse (substante poluante - particule materiale ridicate in aer de pe suprafata
drumurilor).
Se apreciaza ca poluarea specifica activitatilor de alimentare cu carburanti, intretinere si reparatii ale
utilajelor si mijloacelor de transport este redusa si poate fi neglijata , aceste activitati desfasurandu-se
la operatorii economici autorizati.
Nu se iau in considerare emisiile de particule rezultate prin eroziunea vantului din depozitele de
agregate, din circulatia mijloacelor de transport si activitatea utilajelor, aceste emisii fiind apreciate
global in cadrul activitatii utilajelor de constructie si mijloacelor de transport.
34
Se apreciaza ca emisiile in aer pe perioada de construire sunt reduse si afecteaza arii reduse. Aceste
arii pot face obiectul monitorizarii in timpul executiei.
In perioada de operare sursele principale de poluare a aerului specifice sunt reprezentate de arderea
carburantilor in motoarele utilajelor portuare, mijloacelor de transport si emisiile de praf generate de
circulatia vehiculelor pe drumurile portuare.
Pentru reducerea impactului asupra mediului se vor utiliza utilaje in buna stare de functionare pe
toata perioada de executie a lucrarilor.
6.2.2 Instalatii pentru retinerea si dispersia poluantilor in atmosfera
Avand in vedere ca sursele de poluare asociate activitatilor care se vor desfasura in faza de executie
sunt surse libere, mobile, deschise si au cu totul alte particularitati decat sursele aferente unor
activitati industriale sau asemanatoare, nu se poate pune problema unor instalatii de captare -
epurare - evacuare in atmosfera a aerului impurificat si a gazelor reziduale.
Lucrarile de organizare a santierului trebuie sa fie corect concepute si executate, cu dotari moderne
care sa reduca emisia de noxe in aer, apa si pe sol. Concentrarea lor intr-un singur amplasament este
benefica, diminuand zonele de impact si favorizand o exploatare controlata si corecta. De asemenea,
se recomanda constructorului urmatoarele masuri pentru perioada de executie:
 amenajarea de platforme speciale pentru depozitarea materialelor, a utilajelor si deseurilor;
 alimentarea cu carburanti a mijloacelor de transport se va face in statii de alimentare centralizate
special agrementate in acest sens;
 activitatile care produc mult praf vor fi reduse in perioadele cu vant puternic, sau se va urmari o
umectare mai intensa a suprafetelor;
 verificarea periodica a utilajelor si mijloacelor de transport in ceea ce priveste nivelul de emisii de
monoxid de carbon si a altor gaze de esapament. Utilajele vor fi puse in functiune numai dupa
remedierea eventualelor defectiuni. In acest sens, unitatile de constructii vor trebui sa se doteze cu
aparatura de testare necesara si sa efectueze reviziile la utilajele si mijloacele de transport.
 este utila monitorizarea calitatii aerului in cadrul santierului, in principal a poluarii cu pulberi.
 pentru materialele inerte, stropirea cu apa reprezinta o solutie de reducere a antrenarii de vant a
particulelor fine.
 folosirea prelatelor este indicata pentru protectia temporara a unor depozite de materiale la actiunea
vantului.
Emisiile de poluanti in atmosfera au o durata egala cu durata zilnica a programului de lucru (in
principiu 8-10 ore/zi), putand prezenta unele variatii de la o ora la alta si de la o zi la alta.
Se recomanda folosirea utilajelor si mijloacelor de transport dotate cu motoare Diesel, care nu produc
emisii de Pb si emit cantitati reduse de CO.
In perioada de exploatare singura sursa de poluare a aerului este reprezentata de traficul
ambarcatiunilor cu motor si cel auto, reprezentand surse de poluare mobile. Pentru diminuarea
emisiilor nu se pune problema unor instalatii pentru colectarea - epurarea - dispersia in atmosfera a
gazelor reziduale.
35
6.3 PROTECTIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI SI VIBRATIILOR
6.3.1 Surse de zgomot si de vibratii
In conditii de activitate normala, nivelul de zgomot in zona lucrarilor si la limita acestora este mai mic decat
nivelul de zgomot admisibil.
Procesele tehnologice de executie a lucrarilor implica folosirea unor grupuri de utilaje cu functii adecvate.
Aceste utilaje in lucru reprezinta surse de zgomot si vibratii. Pentru perioada de construire, zgomotul la
sursa si cel de camp apropiat au caracteristici acustice corespunzatoare naturii si dispunerii utilajelor.
In perioada de executie, sursele de zgomot sunt grupate dupa cum urmeaza:
 in fronturile de lucru, zgomotul este produs de functionarea utilajelor de constructii specifice lucrarilor
(curatiri in amplasament, excavari, umpluturi, compactari, dragari, etc.) la care se adauga
aprovizionarea cu materiale.
 pe traseele din santier si din afara lui, zgomotul este produs de circulatia autovehiculelor si a
ambarcatiunilor cu motor care transporta materiale necesare pentru executia lucrarilor.
Estimarile privind nivelurile de zgomot si distantele la care se inregistreaza acestea, pornesc de la valorile
de putere acustica inregistrate pentru diverse echipamente utilizate la constructie si de numarul acestora.
O lista a tipurilor de echipamente utilizate si valorile acustice asociate acestora este prezentata in cele ce
urmeaza:
 buldozer: Lw ~ 115 dB(A);
 incarcatoare: Lw ~ 112 dB(A);
 excavator: Lw ~ 117 dB(A);
 compactoare: Lw ~ 105 dB(A);
 screpere: Lw ~ 110 dB(A);
 basculante Lw ~ 107 dB(A);
 finisoarer: Lw ~ 115 dB(A);
 autogreder: Lw ~ 112 dB(A).
Referitor la vibratii, acestea sunt generate de echipamentele de mare tonaj.
In perioada de exploatare singura sursa de zgomot si vibratii este reprezentata de surse mobile - traficul
rutier si cel de pe ape.
6.3.2 Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor

Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor se vor realiza astfel incat sa
fie respectate conditiile impuse de STAS 10009/1988 si STAS 6156/1986. Nivelul de zgomot la cel mai
apropiat receptor, conform STAS 10009-88 este de 50dB. In apropierea locuintelor nivelul echivalent
continuu (Leq), masurat la 3m de peretele exterior al locuintei si la 1,5m inaltime de sol, nu trebuie
sa depaseasca 50dB (A) si curba de zgomot de 45. In timpul noptii (orele 22,00-06,00) nivelul acustic
echivalent continuu trebuie sa fie redus cu 10 dB (A) fata de valorile din timpul zilei.
Pentru a fi respectate valorile admisibile mentionate anterior, este necesar ca organizarea de santier si
traficul mijlocelor de lucru din si inspre santier, sa fie executate pe cat posibil la distante de 200-300m de
zonele locuibile.
36
Se vor avea in vedere urmatoarele masuri de protectie impotriva zgomotului si vibratiilor in timpul executiei
lucrarilor:
 limitarea traseelor ce strabat zonele sensibile de catre utilajele si autovehiculele cu mase mari si emisii
sonore importante;
 organizarea de santier vor fi amplasata pe cat posibil in afara zonelor sensibile (zone locuite);
 amplasarea unor constructii ale santierului (ex. depozitele de materii prime), sa se faca astfel incat
acestea sa reprezinte ecrane intre santier si zonele locuite;
 intretinerea si functionarea la parametrii normali ai mijloacelor de transport, utilajelor de constructie,
precum si verificarea periodica a starii de functionare a acestora, astfel incat sa fie atenuat impactul
sonor;
 intretinerea corespunzatoare a instalatiilor de preparare a betoanelor;
 se recomanda lucrul numai in perioada de zi, respectandu-se perioada de odihna a localnicilor;
 in cazul unor reclamatii din partea populatiei se vor modifica pe cat posibil traseele de circulatie;
 esalonarea judicioasa a activitatilor de constructie si reducerea perioadelor de activitate simultana a mai
multor surse generatoare de zgomote de intensitate ridicata;
 monitorizarea acustica a amplasamentului si adoptarea masurilor adecvate de reducere a impactului
acustic, daca este cazul.
In perioada de executie, in fronturile de lucru si pe anumite sectoare, pe perioade limitate de timp, nivelul
de zgomot poate atinge valori importante, fara a depasi 90 dB(A) exprimat ca Leq pentru perioade de
maxim 10 ore. Aceste niveluri se incadreaza in limitele acceptate de normele de protectia muncii. In
apropierea zonelor sensibile nu se va amplasa organizarea de santier, iar perioada de executie trebuie
redusa, astfel incat afectarea receptorilor protejati datorita nivelului de zgomot si vibratii generat de
lucrarile de constructii sa fie cat mai redusa.
Dupa cum a fost precizat mai sus, vor trebui respectate limitele admisibile privind nivelurile de
zgomot prevazute in STAS 10009/1988 si STAS 6156/1986. Limitele prevazute sunt:
Niveluri admisibile de zgomot:
Locatie Nivel de zgomot Valoarea curbei de zgomot
Leq dB (A) Cz, dB
Zonele rezidentiale (la 2m fata 50 45

de cladire)
Zone industriale 65 60
Parcari auto 90 85
Alte masuri aplicabile pentru reducerea nivelului de zgomot pentru potentiali receptori afectati sunt:
- Reducerea vitezei vehiculelor si ambarcatiunilor.
37
6.4 PROTECTIA IMPOTRIVA RADIATIILOR
6.4.1 Surse de radiatii
Activitatile ce urmeaza a se desfasura pe amplasament precum si elementele din dotare nu genereaza si nu
contin surse de radiatii calorice, radiatii UV si radiatii ionice.
6.4.2 Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva radiatiilor
Nu este cazul.
6.5 PROTECTIA SOLULUI SI SUBSOLULUI

6.5.1 Surse de poluanti pentru sol, subsol si ape freatice
Structura solului (respectiv stratul de suprafata) se va modifica prin aparitia noilor straturi realizate cu
material de umplutura (din dragaje), piatra , pavaje , mixturi asfaltice , spatii verzi etc.
In perioada de executie a lucrarilor, sursele posibile de poluare a solului sunt cauzate de executia propriu-
zisa a lucrarilor, traficul de santier si organizarea de santier.
Principalele surse de poluare a solului in perioada de executie sunt reprezentate de:
 depozitarea necontrolata si pe spatii neamenajate a deseurilor rezultate din activitatile de
constructii;
 depozitarea necorespunzatoare, direct pe sol, a deseurilor rezultate din activitatea de constructii
poate determina poluarea solului si a apelor subterane prin scurgeri directe sau prin spalarea
acestor deseuri de catre apele pluviale;
 depunerea pulberilor si a gazelor de ardere din motoarele cu ardere interna a utilajelor si spalarea
acestora de catre apele pluviale, urmate de infiltrarea in subteran;
 scapari accidentale sau neintentionate de carburanti, uleiuri, substante chimice sau alte materiale
poluante, in timpul manipularii acestora.
Poluantii emisi in timpul perioadei de executie se regasesc in marea lor majoritate in solurile din
vecinatatea fronturilor de lucru si a zonelor in care se desfasoara activitati in perioada de executie.
Exceptie fac poluantii depusi pe suprafetele betonate si colectati in apa pluviala ulterior decantata.
Potentialul impact asupra subsolului si apei subterane datorat activitatilor de constructie sunt similare celor
pentru sol, necesitand aceleasi tipuri de masuri pentru controlul acestora, care vor minimiza amploarea
fenomenelor de contaminare.
Digul de aparare, depozitarea materialului de umplutura rezultat din dragaje va acoperi si distruge partial
vegetatia existenta pe malul senalului de acces si diguri, impreuna cu fauna al carei habitat o reprezinta.
Suprafetele afectate de lucrarile mentionate nu vor fi foarte extinse, astfel incat pierderile sa fie reduse
(din punct de vedere cantitativ) la minim, cu pastrarea capacitatii de regenerare a vegetatiei.
In perioada de functionare poluantii care caracterizeaza calitatea aerului in perioada de exploatare,
rezultati ca urmare a traficului auto, naval si, prin depunerea lor, sunt responsabili si pentru poluarea
solului. Dintre acestia, NOX, SO 2 si metalele grele (in special Pb) sunt cei mai periculosi pentru
contaminarea solului.
38
Precipitatiile, odata cu "spalarea" atmosferei de poluanti si depunerea acestora pe sol, spala si solul,
ajutand la transportul poluantilor spre emisari. Totodata precipitatiile favorizeaza si poluarea solului in
adancime precum si a apei freatice.
6.5.2 Lucrarile si dotarile pentru protectia solului si subsolului

In perioada de executie, impactul asupra solului, subsolului si apelor subterane poate fi diminuat prin
urmatoarele masuri:
 activitatile care implica intretinerea si eventuale reparatii ale utilajelor si mijloacelor auto vor fi
executate de catre operatorii economici specializati si se vor realiza cu precadere in centre
specializate;
 personalul care deserveste utilajele si mijloacele de transport va verifica functionarea acestora si va
anunta administratorul societatii asupra oricarei defectiuni aparute;
 se vor folosi materiale absorbante, in cazul scurgerilor de combustibili, uleiuri si alte substante cu
potential poluant;
 depozitarea provizorie a materialelor excavate pe suprafete cat mai reduse, se va delimita fizic, cu
exactitate, ampriza, astfel incat sa nu se produca distrugeri inutile ale terenurilor adiacente
 colectarea si evacuarea perioadica a deseurilor provenite din activitatile de santier
 deseurile vor fi indepartate din amplasamentul proiectului prin intermediul unei firme specializate,
cele reciclabile vor fi valorificate
 se va preveni erodarea solului, spatiile decopertate vor fi limitate la minimul necesar si vor fi
recopertate in cel mai scurt timp posibil dupa finalizarea lucrarilor
 la finalizarea lucrarilor, toate utilajele, materialele de constructie si deseurile vor fi indepartate din
amplasamentul proectului.
6.6 PROTECTIA ECOSISTEMELOR TERESTRE SI ACVATICE
4.6.1 Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect
Proiectul „Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sulina” se afla in perimetru RBDD,
ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe si ROSCI 0065 Delta Dunarii
39
Proiectul nu va afecta habitate si specii protejate, tinand cont ca lucrarile prevazute in prezentul proiect
sunt pe un teren antropizat. Pe termen lung impactul va fi unul pozitiv avand in vedere lucrarile realizate.
Pe suprafata afectata de proiect nu au fost identificate zone optime pentru speciile de pasari protejate in
cadrul ariilor protejate Natura 2000.
Zgomotul produs de utilajele si echipamentele utilizate pentru realizarea lucrarilor genereaza impact asupra
faunei din zona.
Depozitarea materialului de umplutura rezultat din dragaje va acoperi si distruge partial vegetatia existenta
pe malul senalului de acces si diguri, impreuna cu fauna al carei habitat o reprezinta.
Suprafetele afectate de lucrarile mentionate nu vor fi foarte extinse, astfel incat pierderile sa fie reduse
(din punct de vedere cantitativ) la minim, cu pastrarea capacitatii de regenerare a vegetatiei.
In perioada de executie, lucrarile de constructie pot contribui la anumite perturbari ale echilibrelor
ecologice, in conditiile nerespectarii masurilor de protectie a mediului.
In perioada de executie principale sursele de poluare cu impact negativ asupra mediului sunt:
 activitatile de santier - ocuparea temporara de terenuri, poluarea potentiala a solului, depozitele
temporare de deseuri etc. Toate acestea au efecte negative asupra vegetatiei in sensul reducerii
suprafetelor.
 zgomotul, circulatia personalului si utilajelor – factori perturbatori pentru fauna terestra si acvatica.
Apreciem ca pe masura realizarii lucrarilor proiectate si inchiderii fronturilor de lucru aferente, calitatea
factorului de mediu biodiversitate va reveni la parametrii anteriori celor din perioada de executie.
6.6.2 Lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia biodiversitatii, monumentelor naturii

si ariilor protejate
In vederea diminuarii generarii de poluanti in perioada de executie si a impactului asupra
biodiversitatii, se propun urmatoarele masuri de reducere:
 se va respecta graficul de lucrari si se vor limita traseele si programul de lucru pentru a limita impactul
asupra florei si faunei specifice;
 se vor utiliza suprafeta de teren alocata organizarii de santier si lucrarilor de constructie astfel incat sa
nu fie ocupate suprafete suplimentare si pentru a se proteja vegetatia specifica amplasamentului;
 nu se vor depozita necontrolat materialele rezultate (vegetatie, pamant etc);
 se va realiza reconstructia ecologica a tuturor terenurilor afectate temporar, la finalizarea lucrarilor de
executie si redarea acestoar folosintelor initiale;
 colectarea selectiva, valorificarea si eliminarea periodica a deseurilor in scopul evitarii atragerii
animalelor, imbolnavirii sau accidentarii acestora;
 deseurile vor fi colectate si depozitate selectiv in cadrul organizarii de santier in spatii special
amenajate si dotate cu pubele de unde vor fi preluate de catre o firma specializata in baza unui
contract;
 apele uzate generate in cadrul organizarii de santier vor fi colectate in fose vidanjabile care vor fi golite
periodic prin intermediul unei firme specializate;
 prevenirea deteriorarii suprafetelor invecinate pentru a evita pierderea si/sau afectarea habitatelor si a
speciilor de flora si fauna;
40
 evitarea depozitarii necontrolate a materialelor rezultate din activitatea de constructie (vegetatie,
pamant etc);
 prevenirea compactarii solului in zonele de depozitare;
 interzicerea depozitarii materialelor de constructii si a deseurilor direct pe sol;
 vor fi folosite utilaje si mijloace de transport silentioase pentru a diminua zgomotul datorat activitatii de
constructie care alunga speciile de animale (inclusiv pasarile), precum si echiparea cu sisteme
performante de minimizare si retinere a poluantilor in atmosfera;
 verificarea zilnica a utilajelor si echipamentelor utilizate;
 interzicerea intrarii in santier a utilajelor si echipamentelor care nu sunt etanse si pierd produs
petrolier;
 spalarea masinilor si realizarea reparatiilor la utilaje si mijloace de transport doar in incinte specializate
si autorizate;
 transportul materialelor pulverulente la punctul de lucru se va realiza numai in stare umeda sau
acoperite pentru a evita pierderile de particule in timpul transportului;
 managementul corespunzator atat al materialelor folosite (inclusiv a combustibililor si a celorlalte tipuri
de materiale ce ar putea contine substante/compusi toxici) cat si al deseurilor in vederea evitarii
eventualelor scurgeri pe sol care sa duca la modificarea calitatii acestuia;
 orice deversare accidentala de substante poluante (carburanti, uleiuri etc) va fi imediat neutralizata si
va fi adusa la cunostinta autoritatilor competente pentru protectia mediului.
Spatiile verzi vor fi completate prin plantari ulterioare, cu material arboricol specific zonei, dar si cu
arbori si arbusti decorativi, amplasati dupa caz, si in jardiniere, pentru diversificarea aspectului zonei
verzi.
Avand in vedere masurile recomandate pentru diminuarea impactului asupra biodiversitatii in zona,
care reduc stresul si afectarea semnificativa a componentelor de mediu, la minim posibil, consideram
ca acestea sunt cele mai potrivite in situatia data.
Pe intreaga perioada de desfasurare a lucrarilor, se recomanda monitorizarea tuturor factorilor de
mediu in vederea asigurarii conditiilor optime de conservare pentru toate speciile ce formeaza
habitatul celor doua situri.
Impactul lucrarilor asupra ecosistemului acvatic pot fi diminuate prin mentinerea posibilitatilor de
refugiu in vecinatatea amplasamentului afectat de lucrari si prin evitarea inceperii lucrarilor de
dragare in perioadele de depunere a icrelor.
In perioada de operare se recomanda un management adecvat al tuturor tipurilor de deseui, in
special al celor menajere.
41
6.7 PROTECTIA ASEZARILOR UMANE SI A ALTOR OBIECTIVE DE INTERES
PUBLIC
6.7.1 Identificarea obiectivelor de interes public, distanta fata de asezarile umane, de
monumente istorice si de arhitectura, alte zone asupra carora exista instituit un regim
de restrictie, zone de interes traditional
Impactul asupra asezarilor umane si a altor obiective de interes public va fi unul moderat in perioada
de executie, iar dupa finalizare acest impact va fi unul semnificativ pozitiv, prin dezvoltarea turismului
si a zonei.
Prin realizarea lucrarilor propuse, peisajul natural nu se va modifica semnificativ. In final se poate
aprecia ca din punct de vedere al modificarii peisajului, efectele lucrarilor proiectate vor fi minore si
de natura calitativa, impactul fiind unul pozitiv prin lucrarile de igienizare si sistematizare a zonei.
Executia lucrarilor nu afecteaza monumente istorice sau situri arheologice cunoscute.
6.7.2 Lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia asezarilor umane si a obiectivelor
protejate si/sau de interes public
Pe perioada executiei lucrarilor de constructie, santierul poate fi o sursa de insecuritate. Vor trebui stabilite
reguli care sa asigure o buyna functionare a acestuia, pentru a se evita accidentele care s-ar putea
produce. Deplasarile utilajelor mari de constructie pot bloca unele drumuri. Se propune limitarea pe cat
posibil a traseelor utilajelor si autovehiculele cu mase mari si emisii sonore importante.
In timpul executiei lucrarilor se vor avea in vedere urmatoarele masuri de protectie a locuitorilor din
apropierea lucrarilor de constructie:
 se vor realiza lucrarile esalonat, pe baza graficului de lucrari, astfel incat sa fie scurtata perioada de
executie, pentru a diminua durata de manifestare a efectelor negative;
 se va respecta conditia privind optimizarea traseelor utilajelor de constructie si mijloacelor de transport,
astfel incat sa se evite blocajele si accidentele de circulatie;
 se va asigura accesul populatiei la proprietatile acestora din vecinatatea zonelor de lucru;
 se va asigura functionarea la parametri optimi proiectati a utilajelor tehnologice si mijloacelor de
transport pentru reducerea noxelor si zgomotului care ar putea afecta factorul uman;
 pentru protectia antizgomot, amplasarea unor constructii ale santierului se va realiza in asa fel incat sa
constituie ecrane intre santier si zonele populate;
 se recomanda lucrul numai in perioada de zi, respectandu-se perioada de odihna a localnicilor;
 viteza de deplasare a vehiculelor care transporta materialele de constructii nu poate fi mai mare de 40
km/h;
 santierul va fi semnalizat cu panouri de avertizare si se va imprejmui pentru a limita emisiile de
poluanti atmosferici si zgomot;
Se va acorda atentie cerintelor (conform avizelor) formulate de proprietarii de utilitati, precum retelele
electrice, cele de cabluri electronice, retelele de alimentare cu apa, de canalizare, telefonie etc.
42
6.8 PREVENIREA SI GESTIONAREA DESEURILOR GENERATE PE
AMPLASAMENT IN TIMPUL REALIZARII PROIECTULUI/ IN TIMPUL
EXPLOATARII, INCLUSIV ELIMINAREA
Deseurile ce vor aparea cu ocazia desfasurarii lucrarilor de constructie se clasifica in urmatoarele
tipuri – functie de etapele de implementare a proiectului:
 In faza de constructie
o Deseuri menajere
 Provenite de la personalul care lucreaza
o Deseuri tehnologice
 Provenite de la lucrarile de constructive
 In faza de operare
o In aceasta faza nu se vor genera deseuri in cantitati semnificative. Deseurile generate
in zona vor fi colectate in cosuri de gunoi/pubele.
6.8.1 Lista deseurilor (clasificate si codificate in conformitate cu prevederile legislatiei

europene si nationale privind deseurile), cantitati de deseuri generate
Prin H.G. nr. 856/2002 pentru „Evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand
deseurile, inclusiv deseurile periculoase” se stabileste obligativitatea pentru agentii economici si
pentru orice alti generatori de deseuri, persoane fizice sau juridice de a tine evidenta gestiunii
deseurilor.
In scopul realizarii unui bun management al deseurilor si respectarea prevederilor legale in vigoare,
atat in perioada de executie a lucrarilor cat si in perioada de exlpoatare a portului se va nominaliza
persoana responsabila cu protectia mediului si gestionarea deseurilor.
Evidenta gestiunii deseurilor se va tine pe baza “Listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile
periculoase” prezentata in anexa 2 a H.G. 856/2002.
Principalele tipuri de deseuri care se vor genera in perioada de constructie sunt:
Tip deseu Cod

DESEURI ULEIOASE SI DESEURI DE COMBUSTIBILI LICHIZI
uleiuri de motor 13 02 05
DESEURI DE AMBALAJE
ambalaje de hartie si carton 15 01 01

ambalaje de material plastic 15 01 02
ambalaje de lemn 15 01 03
ambalaje metalice 15 01 04
DESEURI NESPECIFICATE IN ALTA PARTE
43
anvelope uzate 16 01 03
filtre ulei 16 01 07
acumulatori uzati 16 06 01
DESEURI DIN CONSTRUCTII SI DEMOLARI
resturi de beton 17 01 01
lemn 17 02 01
deseuri metalice 17 04 07
pamant si pietre 17 05 04
DESEURI MENAJERE
deseuri de hartie si carton 20 01 01

deseuri biodegradabile 20 01 08
Este dificil de realizat o evaluare cantitativa exacta acestor deseuri, tehnologiile adoptate de
antreprenor fiind prioritare in evaluarea naturii si cantitatii de deseuri.
Deseurile rezultate vor fi tinute strict sub control printr-o depozitare corespunzatoare.
Deseurile menajere rezultate in amplasament de la personalul de executie hartie, pungi, folii de
plastic, resturi alimentare vor fi depozitate in conteinere la locurile de munca. Se estimeaza a fi de
ordinul a 0,3kg/om si zi.
6.8.2 Planul de gestionare a deseurilor

Eliminarea deseurilor constituie o activitate ce trebuie cuprinsa in Planul de Management de Mediu –
Cap. Managementul Deseurilor, plan care este elaborat de catre constructor inainte de inceperea
lucrarilor.
Deseurile de pamant si pietre, beton, vor fi reciclate pe cat posibil in lucrarile de terasamente, in
umpluturi, cat si pentru lucrari provizorii la drumul de acces, platforme, nivelari si ca material inert
etc.
Trebuie acordata atentie deoarece unele din aceste deseuri pot fi periculoase prin continutul de
metale grele, produse petroliere, etc.
In continuare este prezentata o propunere pentru modul de gestionare a deseurilor:
 deseuri menajere sau asimilabile: in interiorul organizarii de santier se vor organiza puncte de colectare
prevazute cu containere de tip pubela. Periodic, acestea vor fi eliminate prin intermediul firmelor
specializate si abilitate. Cantitatea de deseuri generate de o persoana in timpul fazei de constructie
este estimata la 0.30 kg/zi;
 deseuri metalice: se vor colecta temporar in incinta, pe platforme special amenajate. Vor fi valorificate
in mod obligatoriu prin unitati specializate de prestari servicii;
 deseuri materiale de constructii: din punct de vedere al potentialului contaminant, aceste deseuri nu
ridica probleme deosebite.
 hartia, cartonul, lemnul si plasticul vor fi colectate si depozitate separat de celelalte deseuri, in vederea
valorificarii;
44
 anvelope uzate: se vor depozita pe platforme special amenajate. Se recomanda ca in cadrul caietului
de sarcini antreprenorului sa-i fie solicitata prezentarea cel putin a unei solutii privind eliminarea
acestor deseuri catre o unitate economica de valorificare;
 acumulatori uzati, filtre ulei, uleiuri de motor, deseuri de vopsele: deseuri cu potential periculos atat
asupra mediului inconjurator, cat si a manipulantilor, ce vor fi stocate si depozitate corespunzator in
vederea valorificarii. Se va pastra o evidenta stricta si vor fi predate unitatilor de recuperare
specializate sau se vor face in cadrul unor firme specializate si autorizate.
 deseurile de pamant si pietre: pot fi reciclate in lucrarile de umplutura.
Dupa terminarea lucrarilor, constructorul va asigura curatenia spatiilor de desfasurare a activitatilor
prin supravegherea dirigintelui de santier.
Materialul rezultat va fi incarcat prin mijloace mecanice in mijloace de transport si evacuate de pe
amplasament.
Lucrarile proiectate nu vor introduce alte efecte negative suplimentare, fata de situatia existenta
asupra factorilor de mediu: sol, microclimat, ape de suprafata, vegetatie, fauna sau din punct de
vedere al zgomotului si peisajului.
In perioada de operare
Colectarea apelor menajere si si a deseurilor de la ambarcatiunile acostate in port se va asigura prin
intermediul programului de management al deseurilor, folosind nava colectoare pentru ape uzate si deseuri
menajere.
Deseurile rezultate de la fluxul turistic din incinta zonei de agrement se vor colecta in punctele de colectare
( cosuri/pubele) puse la dispozitia turistilor.
Programul de prevenire si reducere a deseurilor intra in obligatia antreprenorului fiind prioritar.
6.9 GOSPODARIREA SUBSTANTELOR SI PREPARATELOR CHIMICE
PERICULOASE
6.9.1 Substantele si preparatele chimice periculoase utilizate si/ sau produse
In timpul executiei lucrarilor vor fi utilizate unele substante care prin compozitie sau prin efectele potentiale
asupra sanatatii angajatilor sunt incadrate in categoria substantelor toxice si periculoase, in special produse
petroliere si diluanti al caror regim de depozitare, manipulare si utilizare va trebui sa se conformeze
prevederilor reglementarilor in vigoare.
Cele mai folosite substante sunt:
- combustibili pentru functionarea utilajelor si vehiculelor
- lubrifianti (uleiuri motor, vaselina etc)
- vopsele
Pentru a asigura utilizarea acestor produse in conditii de siguranta pentru mediu si sanatatea umana vor fi
respectate toate normele si reglementarile specifice ale lucrarilor.
6.9.2 Modul de gospodarire a substantelor si preparatelor chimice periculoase si
asigurarea conditiilor de protectie a factorilor de mediu si sanatatii populatiei
Alimentarea cu combustibil a utilajelor se va face in statii special amenajate in acest sens, iar
furnizarea materialelor pe frontul de lucru se va face respectand toate normele si reglementarile in
vigoare.
Utilajele si echipamentele folosite vor fi aduse in stare normala de functionare avand efectuate
reviziile tehnice si schimburilr de ulei in ateliere specializate.
45
Manipularea, depozitarea si transportul acestor substante chimice se vor realiza numai cu respectarea
prevederilor fiselor de securitate ale fiecarui produs utilizat si a normelor de protectia muncii.
Depozitarea substantelor inflamabile sau explozive se va realiza cu respectarea stricta a normelor
legale specifice.
Schimbarea lubrifiantilor se va efectua dupa fiecare sezon de lucru in ateliere specializate, unde se
vor realiza si schimburile de uleiuri hidraulice si de transmisie
Vopselele, lacurile si diluantii se vor transporta cu mijloace care permit protejarea produsului
impotriva radiatiilor solare si intemperiilor si care respecta reglementarile in vigoare privind
transportul produselor inflamabile. Se vor pastra in recipiente metalice, marcate cu semne
avertizoare; se vor depozita in spatii curate, aerisite, sigure, ferite de foc, de radiatii solare si de
intemperii.
In organizarea de santier nu vor fi amplasate rezervoare de depozitare a combustibilului, nu se vor
executa activitati de schimburi de ulei la utilaje si nu se vor realiza activitati de reparatii la masini si
utilaje. Aceste activitati se vor desfasura in spatii special amenajate de catre operatori economici
autorizati in afara amplasamentului organizarii de santier.
Deseurile rezultate, precum si ambalajele substantelor toxice si periculoase, vor fi depozitate in
siguranta si predate unitatilor specializate pentru depozitarea definitiva, reciclare sau incinerare.
Antreprenorului ii revine sarcina depozitarii si folosirii in conditii de siguranta a acestor substante. De
asemenea, Antreprenorul va trebui sa tina o evidenta stricta a acestor materiale.
In perioada de operare, substantele toxice si periculoase pot aparea numai ca urmare a producerii
unor accidente de catre vehicule care transporta astfel de substante.
B. UTILIZAREA RESURSELOR NATURALE, IN SPECIAL A SOLULUI, A

TERENURILOR, A APEI SI A BIODIVERSITATII
Realizarea proiectului “Crearea infrastructurii de agreement in zona turistica Sulina” va avea un

impact favorabil intrucat va contribui la dezvoltarea durabila a orasului Sulina, cat si a intregii regiuni
si crearea unor noi oportunitati prin punerea in valore a zonei, avand ca rezultatcresterea atractivitatii
zonelor turistice, relansarea economica, cresterea fluxului de turisti si ocuparea fortei de munca.
7. DESCRIEREA ASPECTELOR DE MEDIU SUSCEPTIBILE A FI AFECTATE

IN MOD SEMNIFICATIV DE PROIECT
7.1. Impactul asupra populatiei, sanatatii umane, biodiversitatii (acordand o atentie
speciala speciilor si habitatelor protejate), conservarea habitatelor naturale, florei si a faunei
salbatice, terenurilor, solului, folosintelor, bunurilor materiale, calitatii si regimului cantitativ
al apei, calitatii aerului, climei ( de exemplunatura amploarea emisiilor de gaze cu efect de
sera), zgomotelor si vibratiilor, peisajului si mediului vizual, patrimoniului istoric si cultural si
asupra interactiunilor dintre aceste elemente; natura impactului( impact direct, indirect,
secundar, cumulativ, pe termen scurt, mediu, lung, permanent, temporar, pozitiv si negativ)
Proiectul analizat in cadrul acestui memoriu de prezentare se refera la crearea infrastructurii de
agrement in zona turistica Sulina.
Lucrarile proiectate constau in lucrari hidrotehnice, lucrari de utilitati (retele electrice, retele de
alimentare cu apa si de canalizare).
46
Acest tip de lucrari pot induce un impact negativ limitat la perioada de executie a lucrarilor, dar in
acelasi timp, acest tip de lucrari are si un insemnat impact pozitiv asupra economiei, dezvoltarii
societatii cat si asupra calitatii vietii oamenilor.
Obiectul investitiei este situat injudetul Tulcea, orasul Sulina, strada A-I-A nr.202.
Impactul potential asupra factorilor de mediu, pe care l-ar putea avea lucrarile propuse pentru acest
proiect, va fi luat in considerare atat in perioada de executie a lucrarilor cat si in perioada de operare.
Se vor lua in considerare factorii care vor fi potential afectati precum si masurile care se impun pentru
evitarea, reducerea sau ameliorarea acestui impact potential.
Impactul asupra populatiei, sanatatii umane, folosintelor si bunurilor materiale
Impactul asupra asezarilor umane si a altor obiective de interes public, aflate in vecinatatea
proiectului, va fi unul moderat in perioada de executie, iar dupa finalizarea lucrarilor acest impact va
fi unul semnificativ pozitiv prin imbunatatirea infrastructurii portuare, a zonelor de agrement si prin
gestionarea eficienta a efectelor fenomenelor naturale in zona.
In perioada de executie a lucrarilor locuitorii din zonele adiacente pot fi deranjati de emisiile de
substante poluante in special particule in suspensie si de nivelul de zgomot, insa pe o perioada
limitata de timp.
Trebuie mentionat faptul ca in perioada de executie a lucrarilor este recomandata semnalizarea
corespunzatoare a zonei de lucru pentru a evita orice posibile accidente ale personalului angajat sau
avarierea de autovehicule.
Impactul potential asupra populatiei, folosintelor, bunurilor materiale si a sanatatii umane, incluzand
luarea in considerare a zgomotului si vibratiilor se manifesta numai pe perioada de executie a
lucrarilor si este considerat nesemnificativ.
Exploatarea in conditii normale a obiectivului cu respectarea normelor care se impun pentru tipurile
de lucrari propuse a se desfasura nu genereaza surse de poluare care sa afecteze populatia,
folosintele, bunurile materiale si sanatatea umana.
Impactul asupra faunei si florei
Zona unde se vor realiza lucrarile care fac obiectul prezentului memoriu, este o zona antropizata.
Proiectul se afla in perimetru RBDD, ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe si ROSCI
0065 Delta Dunarii.si nu va fi introdus un impact suplimentar fata de prezent, cu exceptia perioadei
de executie.
Tinand cont ca proiectul se refera la reabilitarea si extinderea bazinului mic cat si la crearea unor
zone de agrement intr-o zona antropizata, impactul asupra speciilor de flora si fauna exista si in
prezent.
In perioada de realizare a lucrarilor va exista un impact moderat asupra florei si faunei din imediata
apropiere a lucrarilor prin nivelul de zgomot si poluare aer (pulberi in suspensie si pulberi
sedimentabile). Acest impact va avea un caracter reversibil dupa finalizarea lucrarilor si luarea
masurilor de reducere/refacere a mediului.
In perioada de operare a obiectivului propus nu va genera efecte negative asupra mediului mai mari
decat cele existente in momentul de fata, si nu vor fi afectate fauna si flora.
Impactul asupra solului
In perioada de executie au loc o serie de modificari in calitatea si structura solului ca urmare a
ocuparii unor suprafete cu organizarea de santier si a frontului de lucru. Formele de impact
identificate in aceasta perioada pot fi:
- Poluari accidentale cu hidrocarburi sau alte substante scurse accidental direct pe sol;
47
- Depozitarea necontrolata a deseurilor, a materialelor de constructii, a deseurilor
tehnologice.
La incheierea lucrarilor, organizarea de santier va fi dezafectata, amplasamentul curatat, astfel ca
terenul actual va fi redus la starea initiala.
Impactul asupra calitatii si regimului cantitativ al apei
Impactul asupra calitatii apei este unul local manifestat in special in perioada de executie a lucrarilor
de creare a infrastructurii de agrement in zona turistica Sulina.
Organizarea de santier poate produce poluare accidentala cu ape uzate menajere neepuratem
impactul fiind direct si pe termen scurt, local, cu magnitudine redusa. Pentru evitarea acestor situatii
se recomanda utilizarea de toalete ecologice vidanjabile.
Punctele de lucru ale organizarii de santier nu vor fi amplasate in imediata apropiere a apelor de
suprafata: rauri, parauri, cu respectarea prevederilor legale.
In timpul lucrarilor de executie, conform legislatiei nationale privind protectia mediului nu vor fi
deversate ape uzate, reziduuri sau deseuri de orice fel in apele de suprafata sau subterane, pe sol
sau in subsol.
In perioada de realizare a dragajelor se va inregistra o tulburare a apei si antrenarea particulelor de
pamant. Fenomenul se va manifesta local si va disparea dupa finalizarea lucrarilor neexistand
posibilitatea manifestarii unui impact remanent.
Colectarea apelor menajere si a deseurilor de la ambarcatiunile acostate in port se va asigura prin
intermediul programului de management al deseurilor, folosind nava colectoare pentru ape uzate si
deseuri menajere.
Impactul asupra aerului si climei
Impactul potential asupra aerului asociat implementarii proiectului este datorat lucrarilor de curatare
a terenului, de excavare a solului, a manevrarii agregatelor si nu in ultimul rand a traficului auto
asociat lucrarilor.
Impactul potential datorat acestor lucrari se va manifeste prin emisii de particule in suspensie
rezultate de la aceste operatiuni, emisii care vor varia in mod substantial de la o zi la alta, functie de
operatiile specific si de conditiile meteorologice dominante. Natura impactului va fi una directa,
locala, manifestata doar pe perioada de executie a lucrarilor. Se recomanda stropirea periodica cu
apa a depozitelor de pamant excavat pentru reducerea emisiilor de particule in perioadele de vant si
evitarea executiei lucrarilor care implica particule de praf in perioade cu itensificare ridicata a
vantului.
Poluarea potential a aerului ca urmare a traficului asociat santierului ( ca urmare a transportului de
material pulverulent, a personalului angajat de la sau catre amplasament etc) se va manifesta local,
neexistand posibilitatea manifestarii unui impact permanent. Pentru acest tip de impact se recomanda
transportul materialelor pulverulente sa se efectueze cu autovehicule dotate cu prelate si se vor
efectua revizii periodice ale autovehiculelor si intretinerea corespunzatoare pentru verificarea
nivelului de noxe.
Una din sursele perturbatoare care participa la producerea efectului de sera este dioxidul de carbon
produs de arderea combustibililor de la utilajele folosite pe timpul executiei. Astfel se recomanda:
- Utilizarea doar a echipamentelor/instalatiilor agrementate, cu nivel minim de evacuare
emisii in atmosfera;
- Stabilizarea concentratiilor emisiilor de gaze cu efect de sera la nivelul care sa permita
prevenirea interferentelor antropice periculoase cu sistemul climatic.
Impactul activitatilor asociate organizarii de santier va fi strict in interiorul perimetrului acesteia si in
imediata vecinatate a acestuia. Impactul va fi temporar, find limitat la perioadele de desfasurare a
lucrarilor de modernizare.
48
Vor fi respectate prevederile Legii nr. 104/2011 privind protectia atmosferei si STAS 12574 / 1987,
standardele pentru calitatea aerului din UE, transpuse in legislatia nationala, valorile ghid pentru
calitatea aerului recomandate de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS).
Impactul zgomotului si vibratiei
Tinand cont ca lucrarile proiectate se extind pe o suprafata redusa consideram ca efectele realizarii
lucrarilor vor fi unele extrem de reduse. Se vor lua toate masurile de protectie a vecinatatilor
impotriva transmiterii de vibratii si zgomote.
Procesele tehnologice de executie a lucrarilor implica folosirea unor grupuri de utilaje cu functii
adecvate. Aceste utilaje in lucru reprezinta surse de zgomot si vibratii. Pentru perioada de construire,
zgomotul la sursa si cel de camp apropiat au caracteristici acustice corespunzatoare naturii si
dispunerii utilajelor.
In perioada de executie, sursele de zgomot sunt grupate dupa cum urmeaza:
 in fronturile de lucru, zgomotul este produs de functionarea utilajelor de constructii specifice
lucrarilor (curatiri in amplasament, excavari, umpluturi, compactari, etc.) la care se adauga
aprovizionarea cu materiale.
 pe traseul din santier si din afara lui, zgomotul este produs de circulatia autovehiculelor care transporta
materiale necesare pentru executia lucrarilor.
In conditiile in care vor fi respectate masurile operationale de protectie, impactul va fi unul
nesemnificativ.
In perioada de exploatare singura sursa de zgomot si vibratii este reprezentata de surse mobile - traficul
rutier si de manipulare a marfurilor.
Impactul asupra peisajului si mediului vizual
Impactul potential asupra peisajului si mediului vizual este caracteristic activitatilor de modernizare si
extinderi, find numai local si doar pe o perioada cat dureaza executia lucrarilor.
Pe perioada de operare, impactul este pozitiv ca urmare a crearii infrastructurii de agrement si
imbunatatirii conditiilor de acostare nave si a turismului in zona.
Impactul asupra patrimoniului istoric si cultural
Referitor la impactul potential asupra patrimoniului istoric si cultural, mentionam ca acesta va fi redus in
perioada de executie si semnificativ pozitiv in perioada de operare.
Tinand cont ca proiectul va avea lucrari de reabilitare si extinderi si se desfasoara o parte pe
amplasamentul existent intr-o zona puternic antropizata, consideram ca respectarea a masurilor
operationale prevazute va fi suficienta pentru protectia acestora.
7.2 Impactul cumulat
In perioada de executie a lucrarilor, activitatea, acolo unde este cazul se va derula in continuare, in
paralel cu lucrarile de reabilitare si extinderi. Prin urmare va exista un impact cumulat cu activitatile
portuare desfasurate, insa in conditiile respectarii prevederilor legale, ale normativelor specifice si ale
masurilor operationale caracteristice, impactul global va fi unul redus si se va mentine in limitele de
suportabilitate pentru toti factorii de mediu.
Efecte identificate Perioada Tip de impact Natura

APA
Poluarea apei Executie Negativ, minor, Direct
temporar
49
Operare Pozitiv, mediu, probabil Indirect
AER
Poluarea aerului Executie Negativ, minor, Direct
probabil
Operare Improbabil Indirect
ZGOMOT
Poluarea fonica a Executie Negativ, minor, Direct
populatiei probabil
Operare probabil Indirect
SOL
Poluarea solului Executie Redus, improbabil, Direct
accidental
Operare - -
BIODIVERSITATEA
Alterarea habitatelor Executie Redus, improbabil, Direct
existente/ecosistemelor accidental
Operare - -
PEISAJ
Afectarea peisajului Executie Benefic, minor, probabil Direct
Operare - -
MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC
Efecte asupra Executie Redus Direct
populatiei Operare Impact benefic, Indirect
important, probabil
Dezvoltarea economica Executie (crearea de Benefic, mediu, cert, Direct
locuri de munca temporar
temporare)
Operare (crearea de Benefic, mediu, cert, Direct
locuri de munca probabil
permanente si
cresterea activitatii
portuare)
7.3 Extinderea impactului (zona geografica, numarul populatiei / habitatelor / speciilor

afectate)
Impactul de ansamblu pentru acest proiect se va manifesta in fazele de executie si operare si va avea o
extindere locala. Populatia din zonele limitrofe lucrarilor poate fi afectata temporar de zgomot si vibratii pe
perioada de executie, insa nivelul acestuia nu va crea o stare de disconfort, daca vor fi respectate masurile
operationale propuse.
In perioada de operare impactul pe factori de mediu va fi strict local, iar impactul social si economic pozitiv
se va extinde asupra intregii zone.
7.4 Magnitudinea si complexitatea impactului
Magnitudinea impactului este diferita in functie de procesele tehnologice desfasurate, de conditiile
atmosferice, de numarul de utilaje si echipamente aflate simultan in actiune.
50
Impactul cu caracter local, manifestat in special prin zgomot se va manifesta pe durata proiectului, in
zilele lucratoare. Impactul va fi redus, temporar, cu caracter local, manifestandu-se in zona frontului
de lucru si a organizarii de santier.
7.5 Probabilitatea impactului
Probabilitatea impactului asupra mediului este diferita pe fiecare factor de mediu atat in faza de
executie cat si in faza de exploatare.
Se mentioneaza si faptul ca seturile de masuri de prevenire si reducere a impactului asupra mediului
care se propun si care sunt obligatoriu de a fi respectate, vor contribui la scaderea probabilitatii
aparitiei si/sau extinderii unor tipuri de impacturi.
7.6 Durata, frecventa si reversibilitatea impactului
Impactul negativ generat in perioada de constructie se va intinde strict pe perioada de executie a
lucrarilor (21 luni). Impactul va avea o frecventa variabila (in functie de programul de executie si tipul
lucrarilor executate). In perioada de iarna, care nu este propice pentru executia lucrarilor nu vor
exista impacturi negative. Din punct de vedere al marimii complexitatii proiectului se estimeaza ca
impactul va fi redus, temporar si local, variabil si reversibil.
Implementarea masurilor obligatorii de prevenire si reducere a impactului negativ asupra mediului,
vor contribui la scaderea duratei si frecventei unor tipuri de impacturi negative.
7.7 Masurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra
mediului
Se vor respecta masurile stabilite pentru protectia calitatii factorilor de mediu prezentate in acest
memoriu.
7.8 Natura transfrontiera a impactului
Nu este cazul.
8. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI

In privinta monitorizarii proiectului aceasta se imparte in doua categorii principale:
 Monitorizarea respectarii actelor de reglementare in timpul executiei;
 Monitorizarea dupa punerea in functiune a obiectivului.
In perioada de executie, constructorul are obligatia respectarii planului de monitorizare in perioada de
constructie, care cuprinde toate masurile de protectie a mediului in perioada de executie si care este supus
aprobarii de catre Agentias pentru Protectia Mediului Tulcea.
In perioada executiei lucrarilor este necesara monitorizarea factorilor de mediu in scopul urmaririi eficientei
masurilor aplicate, cat si pentru a stabili masuri corective in cazul neincadrarii in normele specifice.
Lucrarile proiectate nu vor introduce efecte negative suplimentare, fata de situatia existenta asupra
factorilor de mediu in perioada de executie, iar in perioada de exploatare a obiectivului impactul asupra
mediului va fi unul preponderent pozitiv, deoarece prin realizarea proiectului calitatea factorilor de mediu
se va imbunatatii semnificativ. Efectele negative identificate vor fi reduse in conditiile respectarii masurilor
propuse in acest memoriu.
Nu sunt afectate obiectivele de interes istoric sau cultural. Prin executarea lucrarilor proiectate vor aparea
unele influente favorabile atat asupra factorilor de mediu, cat si din punct de vedere economic si social.
51
Se recomanda monitorizarea factorilor de mediu dupa finalizarea lucrarilor de executie: microclimatul, apa
de suprafata. Aceasta monitorizare va fi efectuata de catre beneficiarul lucrarii in colaborare cu Agentia
pentru Protectia Mediului Tulcea.
8.1 OBLIGATII LEGALE ALE TITULARULUI DE PROIECT

Pe langa obligativitatea monitorizarii implementarii proiectului, titularul va avea urmatoarele obligatii:
 va include, in momentul elaborarii documentatiei de atribuire pentru lucrarile de constructie, in caietul
de sarcini, prevederi privind raspunderea de mediu obligativitatea respectarii si a preluarii acesteia de
catre constructorul care va fi selectat;
 va depune la Agentia pentru Protectia Mediului ARBDD copii dupa contractele incheiate cu firmele
specializate pentru eliminarea deseurilor de pe amplasament si evidenta deseurilor conform
prevederilor HG 856/2002;
 va asigura implementarea tuturor masurilor de protectie a factorilor de mediu propuse prin proiect si
descrise in documentatia de mediu;
 va obtine toate avizele precizate in certificatul de urbanism cu respectarea conditiilor din acestea si din
documentatia tehnica;
 va informa in scris autoritatea publica competenta pentru protectia mediului ori de cite ori exista o
schimbare de fond a datelor care au stat la baza eliberarii prezentei;
 va informa in scris autoritatea publica competenta pentru protectia mediului inceperea lucrarilor;
 va notifica in scris autoritatea publica competenta pentru protectia mediului finalizarea lucrarilor in
vederea realizarii verificarii si intocmirii procesului verbal de constatare a respectarii tuturor conditiilor
impuse.
9. LEGATURA CU ALTE ACTE NORMATIVE SI/SAU

PLANURI/PROGRAME/STRATEGIE/DOCUMENTE DE PLANIFICARE
A. JUSTIFICAREA INCADRARII PROIECTULUI IN PREVEDERILE (IPPC, SEVESO,

COV, LCP, Directiva – cadru apa, Directiva – cadru aer, Directiva – cadru deseuri
etc)
Nu este cazul pentru proiectul analizat.
B.SE VA MENTIONA PLANUL/PROGRAMUL/STRATEGIA/DOCUMENTUL DE

PROGRAMARE/PLANIFICARE DIN CARE FACE PROIECTUL CU INDICAREA ACTULUI
NORMATIV PRIN CARE A FOST APROBAT
Nu este cazul.
52
10. LUCRARI NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER
10.1 DESCRIEREA LUCRARILOR NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER
Organizarea de santier se va face in sistemul „fluxuri in lant” - desfasurarea fluxurilor tehnologice fiind
urmatoarea:
- lucrari de imprejmuire,
- lucrari de infrastructura,
- lucrari de suprastructura,
- lucrari de inchidere si compartimentare,
- lucrari de tamplarie si finisaje,
- lucrari de amenajare exterioara.
Primele operatiuni care trebuie efectuate la deschiderea santierului sunt cele legate de asigurarea
baracamentelor pentru muncitori, soproanelor / platformelor pentru depozitarea materialelor de
constructii, bransamentului electric, alimentare apa si canal cel putin in regim de santier.
Organizarea va fi imprejmuita cu panouri de santier sau cu plasa ochiuri sarma dupa disponibilitatile
constructorului.
Pamantul rezultat din lucrarile de sapatura va fi transportat la cea mai apropiata groapa de imprumut
indicata de autoritati (cu acordul scris al acestora).
Intreaga organizare de santier se va desfasura pe parcela, nefiind necesare alte suprafete de teren (ale
vecinilor sau din domeniul public
Contractantul este obligat sa respecte cerintele Regulamentului privind protectia si igiena muncii in
constructii, aprobat cu ordinul nr. 9/N/15.03.93 de catre Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarea
Teritoriului (M.L.P.A.T.).
10.2 LOCALIZAREA ORGANIZARII DE SANTIER
Se recomanda amplasarea organizarii de santier in zona portuara pe suprafetele portuare existente,

intr-un singur amplasament pentru a nu se ocupa supraefte de teren natural.
In conformitate cu legislatia nationala, amplasarea organizarii de santier si suprafata acesteia este
stabilita de castigatorul licitatiei pentru executarea lucrarilor. Locatia va fi stabilita de comun accord
cu autoritatile implicate in realizarea obiectivului, cu respectarea regulamenmtelor si legislatiei in
vigoare in domeniul protectiei mediului, in cadrul urmatoarelor etape de dezvoltare a proiectului.
Dotari principale ale organizarii de santier:
- cabina portar;
- constructii administrative;
- dotari pentru PSI;
- grupuri sanitare de tip ecologic care vor fi vidanjate periodic, astfel incat apele uzate menajere
nu vor avea un impact semnificativ asupra mediului
53
10.3 DESCRIEREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRARILOR
ORGANIZARII DE SANTIER
Cuantificarea impactului activitatilor din cadrul organizarii de santier este dificil de facut in aceasta
faza de proiectare, elementele necesare evaluarii impactului fiind dependente direct de antreprenor,
de utilajele si tehnologia folosite, de experienta acestuia si disciplina muncitorilor.
Organizarea de santier se va amenaja astfel incat sa nu aduca prejudicii mediului natural (factorilor
de mediu) si uman, cat mai aproape de drumul de legatura cu orasul. In timpul realizarii lucrarilor,
constructorul va asigura protectia mediului si conditiile de securitatea muncii pentru muncitorii din
santier:
- amenajarea spatiilor pentru depozitarea temporara a materialelor;
- amenajarea spatiilor pentru stationarea utilajelor si mijloacelor de transport;
- acoperirea materialelor pulverulente sau udarea acestora;
- stocarea temporara si colectarea deseurilor in containere etanse depozitate in locuri special
amenajate. Eliminarea acestora de pe amplasament se va realiza numai cu mijloace de
transport adecvate, prin intermediul firmelor specializate
10.4 SURSE DE POLUANTI SI INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA SI

DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU IN TIMPUL ORGANIZARII DE
SANTIER
Sursele de poluanti in timpul organizarii de santier sunt reprezentate de:
 circulatia autovehiculelor si utilajelor;
 activitatile desfasurate in cadrul organizarii de santier;
 apele meteorice cazute pe platformele de lucru ale organizarii de santier
In cazul in care nu exista posibilitatea racordarii grupurilor sanitare din cadrul organizarii de santier la
o retea de canalizare, se vor prevedea toalete ecologice sau fose septice pentru colectarea apelor
uzate. Pentru preluarea apelor uzate din cadrul amplasamentului se va apela la firme specializate in
acest sens . Functie de numarul de persoane care vor utiliza apa in scop menajer se va adopta un
sistem cu unul sau mai multe bazine vidanjabile, care se vor vidanja periodic.
Daca aceasta nu exista, platforma organizarii de santier (inclusiv a bazelor de productie) trebuie
proiectata astfel incat apa meteorica sa fie si ea colectata printr-un sistem de santuri sau rigole
pereate, unde sa se poata produce o sedimentare inainte de descarcare, sau pot fi prevazute guri de
scugere, de unde apa va fi evacuata in reteaua de canalizare sau va fi introdusa in decantoarele
prevazute pentru ape menajere.
10.5 DOTARI SI MASURI PREVAZUTE PENTRU CONTROLUL EMISIILOR DE
POLUANTI IN MEDIU
In perioada de constructie, respectarea prevederilor legale de protectie a mediului in activitatea de
constructii se refera si la masurile de eliminarea/diminuarea impactului organizarilor de santier. Aceste
prevederi cuprind reglementari privind organizarea de santier, gestiunea deseurilor menajere si de alta
natura, stocarea carburantilor si alimentarea utilajelor, semnalizarea si imprejmuirea organizarii de santier,
instruirea personalului, etc.
54
 depozitarea substantelor periculoase se va realiza in conformitate cu prevederile legale in vigoare, in
spatii cu acces restrictionat, acoperite, pe o suprafata impermeabila, prevazuta cu sistem de colectare
a scurgerilor accidentale
 interzicerea depozitarii de materiale de constructii direct pe sol, fara impermeabilizari prealabile;
 verificari periodice ale utilajelor si mijloacelor de transport in ceea ce priveste nivelul de monoxid de
carbon si concentratiile de emisii in gazele de esapament. Acestea vor fi puse in functiune numai dupa
remedierea eventualelor defectiuni;
 controlul transportului de beton din ciment cu autobetoniere, pentru a se preveni in totalitate
descarcari accidentale pe traseu sau spalarea tobelor si aruncarea apei cu lapte de ciment in incinta
santierului sau pe drumurile publice;
 curatarea zonelor accidental contaminate cu ape uzate fecaloid-menajere, evitandu-se astfel aparitia
unor situatii de risc epidemiologic pentru sanatatea populatiei;
 se vor utiliza pe cat posibil echipamente cu un nivel redus de zgomot;
 autovehiculele vor fi prevazute cu catalizator si vor fi mentinute intr-o stare buna de functionare, avand
reviziile la zi;
 curatarea saptamanala a fronturilor de lucru, cu eliminarea corespunzatoare a deseurilor.
Nu se considera a fi necesare dotari speciale pentru controlul emisiilor de poluanti in mediu.
11. LUCRARI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI

11.1 LUCRARI PROPUSE PENTRU REFACEREA AMPLASAMENTULUI
Dupa finalizarea lucrarilor de constructie, pentru dezafectarea organizarii de santier se va proceda la:
 Refacerea vegetatiei in locurile in care aceasta a fost indepartata;
 Retragerea utilajelor grele din perimetrul organizarii de santier;
 Debransarea de la utilitati (alimentare cu apa, energie electrica);
 Incarcarea modulelor container, anexelor, dotarilor diverse in autocamioane, autoremorci si
transportul acestora la bazele constructorului;
 Evacuarea resturilor de materiale de constructii;
 Zonele ocupate temporar de proiect vor fi curatate si nivelate, iar terenul readus la starea initiala.
Din punct de vedere al terenului ocupat cu organizarea de santier, aceasta are un caracter temporar,
functionand doar in perioada de executie a lucrarilor de modernizare. Dupa finalizare lucrarilor,
Constructorul va lua masuri pentru redarea in folosinta a terenului pe care a fost organizarea de santier.
Astfel, intreaga zona utilizata temporar va fi curatata, astfel incat sa se creeze conditiile de utilizare a zonei
in cadrul activitatilor portuare.
La finalizarea lucrarilor de modernizare, toate utilajele, deseurile si materialele de constructie vor fi
indepartate de pe amplasamentul proiectului.
11.2 ASPECTE REFERITOARE LA PREVENIREA SI MODUL DE RASPUNS IN CAZ
DE POLUARI ACCIDENTALE
In perioada de executie pot aparea o serie de incidente si accidente in care pot fi implicate substante cu
risc potential asupra sanatatii populatiei si starii mediului.
55
In perioada de executie accidentele (electrocutari, arsuri, inhalari de praf sau gaze, surpari sau prabusiri de
transee etc.) sunt cauzate de obicei de indisciplina si nerespectarea de catre personalul angajat a regulilor
si normelor de protectia muncii si/sau de neutilizarea echipamentelor de protectie.
Aceste tipuri de accidente nu au efecte asupra mediului inconjurator, avand caracter limitat in timp si
spatiu, dar pot produce invaliditate sau pierderi de vieti omenesti. De asemenea, ele pot avea si efecte
economice negative prin pierderi materiale si intarzierea lucrarilor.
Un instrument important il reprezinta Planul de prevenire a poluarii accidentale, care constituie cadrul
organizat in contextul caruia se poate actiona eficient si in scopul prevenirii, stoparii, limitarii si neutralizarii
efectelor unor evenimente nedorite produse in urma unor avarii, accidente sau chiar celor datorate
neglijentei.
Planul de prevenire a poluarii accidentale trebuie elaborat in scris si trebuie sa cuprinda obiectivele globale
ale titularului activitatii si principiile de actiune referitoare la controlul asupra pericolelor de accident major;
aceasta trebuie sa fie ajustat in functie de pericolele de accidente majore ale obiectivului.
Planul de prevenire trebuie sa contina si sa descrie:
- Scop, domeniu de aplicare, baza legala, memoriu tehnic (Amplasament, puncte critice, echipa de
interventie, planurile de prevenire si combatere a poluarilor accidentale, inventarul poluantilor
potentiali).
Planurile de prevenire si combatere a poluarilor accidentale pentru fiecare punct critic trebuie sa contina:
- Scurt memoriu tehnic de prezentare a instalatiilor de unde pot proveni poluari accidentale
- Sistemul de alerta prezentat in procedura de alertare in caz de poluare accidentala
- Modul de actiune a personalului cu atributii in prevenirea si combaterea poluarilor accidentale pentru:
o eliminarea cauzelor care au provocat poluarea accidentala in scopul sistarii acesteia;
o limitarea ariei de raspandire;
o indepartarea substantelor poluante;
o colectarea, transportul si depozitarea intermediara in conditii de securitate pentru mediu.
- Masurile si lucrarile aferente pentru prevenirea poluarilor accidentale
- Plan de situatie al zonei punctului critic
- Schita tehnologica cu detalierea punctului critic.
In cazul aparitiei unei poluari accidentale, persoana care observa fenomenul anunta imediat seful de
santier. Seful de santier dispune anuntarea colectivelor cu atributii prestabilite si a echipelor de interventie
in vederea trecerii imediate la masurile si actiunile necesare eliminarii cauzelor si pentru diminuarea
efectelor poluarii accidentale si se anunta autoritatile competente cu privire la producerea poluarii
accidentale.
Colectivele si echipele de interventie actioneaza pentru:
 eliminarea cauzelor care au provocat poluarea accidentala;
 limitarea si reducerea ariei de raspandire a substantelor poluante;
 indepartarea, prin mijloace adecvate tehnic, a substantelor poluante;
 colectarea, transportul si depozitarea intermediara, in conditii de securitate pentru mediu, in vederea
recuperarii sau, dupa caz, a neutralizarii sau distrugerii substantelor poluante.
56
Dupa eliminarea cauzelor poluarii accidentale si dupa indepartarea pericolului raspandirii poluantilor in zone
adiacente, seful de santier va informa autoritatile asupra sistarii poluarii. Astfel se vor anunta Agentia
pentru Protectia Mediului si Garda de Mediu pentru a constata finalizarea reabilitarii zonelor poluate.
In perioada de operare pot aparea o serie de evenimente ce ar putea afecta atat integritatea mijloacelor de
transport, incarcatura acestora precum si mediul incojurator si viata umana.
Poluarile accidentale pot apare in cazul unor accidente pe apa in care sunt implicate ambarcatiuni de
diferite tonaje care transporta lichide criogenice, diversi combustibili , reactivi, alte substante chimice, etc.
In aceste cazuri responsabilitatea cade in sarcina firmelor transportatoare care trebuie sa se conformeze
HG nr. 1175/2007 pentru aprobarea Normelor de efectuare a activitatii de transport rutier de marfuri
periculoase in Romania).
Referitor la securitatea umana, Administratia obiectivului va avea sarcina da se asigura de respectarea
regulamentelor specifice prin realizarea si intretinerea semnalizarilor si marcajelor corespunzatoare.
11.3 ASPECTE REFERITOARE LA INCHIDEREA / DEZAFECTAREA / DEMOLAREA

INSTALATIEI
Lucrarile de creare a infrastructurii de agrement in zona turistica Sulina din proiectul analizat nu sunt
prevazute a fi dezafectate. Avand in vedere durata lunga de viata a proiectului, precum si
probabilitatea extrem de ridicata de extindere ulterioara a duratei sale de viata, nu se considera
necesara evaluarea fazei de inchidere finala a amplasamentului proiectat.
In cazul in care vor fi afectate retele de utilitati, pentru fiecare retea afectata vor fi elaborate studii de
specialitate in vederea mutarii si protejarii acestora.
12. Anexe
 Anexa 1 – Certificat de Urbanism nr 118/7007/19.07.2018 emis de Consiliul Judetean Tulcea
 Anexa 2 – Planurile de ansamblu
13. PENTRU PROIECTELE CARE INTRA SUB INCIDENTA PREVEDERILOR

ART.28 DIN OUG NR. 57/2007 PRIVIND REGIMUL ARIILOR NATURALE
PROTEJATE, CONSERVAREA HABITATELOR NATURALE, A FLOREI SI FAUNEI
SALBATICE, APROBATA CU MODIFICARILE SI COMPLETARILE PRIN LEGEA NR.
49/2011, CU MODIFICARILE SI COMPLETARILE ULTERIOARE
13.1 DESCRIEREA SUCCINTA A PROIECTULUI SI DISTANTA FATA DE ARIA

NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR, PRECUM SI COORDONATELE
GEOGRAFICE (STEREO 70) ALE AMPLASAMENTULUI PROIECTULUI. ACESTE
COORDONATE VOR FI PREZENTATE SUB FORMA DE VECTOR IN FORMAT
DIGITAL CU REFERINTA GEOGRAFICA, IN SISTEM DE PROIECTIE NATIONALA
STEREO 1970 SAU DE UN TABEL IN FORMAT ELECTRONIC CONTINAND
COORDONATELE CONTURULUI (X,Y) IN SISTEM DE PROIECTIE NATIONALA
STEREO 1970;
Obiectul investitiei este situat in judetul Tulcea, orasul Sulina, strada A-I-A nr. 202, identificat
prin INTRAVILAN:NC 810, CF 30510.
57
Suprafata totala a terenului conform extras de carte funciara este de 1.720 510 mp, din care
investitiei ii este atribuita o suprafata de 74.609 mp, continand toate jonele de agrement ale
proiecctului.
Vecinatatile proiectului propus sunt:
- La sud – Strada Republicii Sulina
- La vest –Complex Hotelier Sulina
- La est – Drum acces Bazinul Mare AZL
- La nord- fluviul Dunarea – Bratul Sulina
Accesul in orasul Sulina, deci si in zona investitiei se face doar pe apa. In oras exista circulatie rutiera
doar pentru uz intern.
Coordonatele stereo 70
X Y
416938.4135 867266.2655
416906.8522 867235.7275
416873.5378 867203.5682
416826.3730 867159.1300
416796.8800 867128.0830
416793.0525 867123.2730
416784.2744 867111.8322
416772.4620 867085.8480
416767.4430 867067.6290
416766.1192 867061.3528
416764.3580 867053.0030
416762.1837 867038.2292
416763.1691 867023.5339
416768.6671 866993.8970
416779.6430 866947.1590
416792.9290 866887.6900
416806.7020 866872.0120
416828.2025 866859.8899
416837.7089 866859.6010
416872.4740 866868.6690
416881.0660 866871.5350
416887.2620 866877.2330
58
416891.5890 866884.3850
416901.4969 866915.0072
416906.3612 866919.4596
416911.1840 866921.8430
416920.1621 866924.2060
416971.7380 866925.8805
416978.3733 866922.5536
416983.3842 866917.9091
416987.0098 866912.0945
416991.7878 866899.1187
417005.3680 867020.5373
Principalele lucrari propuse sunt urmatoarele:
INFRASTRUCTURII DE AGREMENT IN ZONA TURISTICA SULINA”, cu o suprafata totala de 74609 m2,
dupa cum urmeaza:
 Zona de Agrement Portuara – ZAP – suprafata 34641 m2;
 Zona de Agrement Faleza – ZAF – suprafata 10680 m2;
 Zona de Agrement Sportiv – ZAS- suprafata 9411 m2;
 Zona de Agrement Amfiteatru – ZAA – suprafata 6949 m2;
 Zona de Agrement Evenimente – ZAE- suprafata 4254 m2;
 Zona de Agrement Jocuri – ZAJ - suprafata 5491 m2;
 Zona de Agrement Minigolf – ZAM - suprafata 1303 m2;
 Zona de Agrement Integrat – ZAI - suprafata 1880 m2;
Suprafata totala a spatilor verzi este 20 732 mp.
Din punct de vedere al aspectelor de protectia mediului, obiectul investitiei se suprapune in totalitate
cu Rezervatia Biosferei Delta Dunarii(Sit RAMSAR) si siturile Natura 2000: Delta Dunarii - ROSCI 0065,
respectiv Delta Dunarii si Complexul Razim – Sinoie - ROSPA0031.
59
Harta dispunerii obiectului investitiei(contur verde) si a siturilor Natura 2000(hasura rosie, verde), respectiv
Rezervatia Biosferei Delta Dunarii (perimetru punctat)
Dunarea
Bazinul mic Sulina
Vedere de ansamblu asupra zonei investitiei
60
13.2 NUMELE SI CODUL ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES
COMUNITAR
ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe
ROSCI 0065 Delta Dunarii.
13.3 PREZENTA SI EFECTIVELE/SUPRAFETELE ACOPERITE DE SPECII SI
HABITATE DE INTERES COMUNITAR IN ZONA PROIECTULUI;
Flora si vegetatia zonei este distribuita conform hartii de mai jos, tinand cont de evolutia zonei
costiere si a gurii de varsare a Fluviului Dunarea.
Astfel distingem urmatoarele tipuri majore de vegetatie:
- in imediata vecinatate a Fluviului Dunarea si pe malul nordic a bazinului mic – vegetatie

palustra;
- bazinul mic si canalul de legatura contin vegetatie acvatica specifica;
- zona vestica si sudica cu cea mai mare influenta umana au dezvoltat o vegetatie antropica
ruderala;
- zona estica este acoperita de vegetatie pajiste antropizata si tufarisuri.
Harta repartitiei tipurilor majore de vegetatie in “bazinul mic – Sulina” si zonele adiacente
61
In apele bazinului mic si a canalului de legatura cu Fluviul Dunarea regasim vegetatie acvatica
reprezentata prin asociatiile vegetale de:
- Ceratophylletum demersi Hild 1956 - bradis
Fitocenozele de acest gen, prefera apele lacurilor, baltilor, canalelor imbatranite, adesea colmatate, dar
insorite. Prefera apele eutrofe cu un grad mijlociu de mineralizare. Este o asociatie mai greu de
delimitat datorita faptului ca Ceratophyllum demersum este prezenta in sinuziile submerse a
numeroase grupari din clasele Lemnetea si Potametea. In compozitia floristica a asociatiei domina
Ceratophyllum demersum, alaturi de care se mai intalneste constant in acest caz Myriophyllum
spicatum si Najas minor.
Pe timpul verii se dezvolta cateodata abundent alga matasea broastei – Spirogyra sp.
- Lemno-Hydrocharitetum (Oberdorfer 1957) Passarge 1978 – lintita
Este o asociatie cu o raspandire larga care prefera locurile adapostite si apele putin adanci (0,5-2 m) ale
lacurilor, baltilor, mlastinilor, fiind cantonata de regula la marginea stufarisurilor din unele canale
putin circulate. Sunt preferate apele puternic eutrofizate cu o usoara aciditate, neutre sau alcaline (pH =
5,85-6,96-8). Hydrocharis morsus ranae si Lemna minor domina stratul emers, acompaniate fiind de
Lemna trisulca, Spirodela polyrhiza, Salvinia natans, Potamogeton nodosus, Stratiotes aloides,
Polygonum amphibium realizand o acoperire generala de 80%.
Aspect de detaliu, in zona de mal a vegetatiei acvatice din zona de studiu
Malurile bazinului mic si a canalului de legatura cu Dunarea, precum si zona invecinata Dunarii
dezvolta vegetatie palustra reprezentata de asociatii vegetale tipice precum:
- Scirpo- Phragmitetum Koch 1926 - stufarisurile
Fitocenozele higrofile ale acestei asociatii sunt larg raspandire in toate zonele Rezervatiei Biosferei
Delta Dunarii, ocupand marginea baltilor sau lacurilor cu apa variind intre 0,5-1,2 m adancime. In
Delta Dunarii aceste fitocenoze se intind pe mii de hectare. Solurile pe care se dezvolta sunt argiloase
sau argilo-turboase, inundate temporar sau permanent. In Delta Dunarii predomina solurile
62
higromorfe si uneori usor salinizate. Speciile caracteristice si dominante (75-85% acoperire) care
imprima o fizionomie aparte acestor fitocenoze sunt: Schoenoplectus lacustris si Phragmites australis.
In structura floristica a acestor fitocenoze sunt bine reprezentate speciile aliantei Phragmition
communis si a ordinului Phragmitetalia ca: Stachys palustris, Oenanthe aquatica, Iris pseudacorus,
Galium palustre, Senecio paludosus, Bolboschoenus maritimus, Symphytum officinale, Alisma
plantago-aquatica, Glyceria maxima, Typha latifolia, T. angustifolia, Myosotis scorpioides, Lycopus
europaeus si Sium latifolium.
- Typhetum angustifoliae Pignatti 1953 - papurisuri
Cenozele acestei asociatii sunt raspandire de obicei in bazinele acvatice ale Rezervatiei Biosferei Delta
Dunarii, fiind cantonate in apropierea malului, unde adancimea apei nu depaseste 0,5-0,8 m. Se
dezvolta intre fitocenozele de Scirpo-Phragmitetum si mal. Datorita impaslirii rizomilor ce retin usor
aluviunile si resturile organice, aceste fitocenoze favorizeaza colmatarea bazinelor respective. In
structura asociatiei remarcam prezenta unui numar insemnat de specii caracteristice aliantei si
ordinului ca: Phragmites australis, Alisma plantago-aquatica, Oenanthe aquatica, Butomus
umbellatus, care reusesc o acoperire de pana la 15%. Se observa de asemenea penetrarea unor
specii higrofile de Bidention si Agropyro-Rumicion.
- Glycerietum maximae Hueck 1931 – mana apei
Asociatia este frecventa in zona Deltei Dunarii, dezvoltandu-se in locuri depresionare unde nivelul
apei variaza in limite largi in cursul sezonului estival. In apele populate de cenozele dominate de
Glyceria maxima se produc in general acumulari abundente de sapropel aflate in diverse stadii de
descompunere. Specia dominanta si de diagnosticare a asociatiei, Glyceria maxima, este sensibila la
oscilatiile nivelului panzei freatice. Astfel, in conditii favorabile ocupa complet solul, in schimb, cand
nivelul scade, fitocenozele se raresc, cedand locul unor elemente mai putin exigente fata de
umiditate. Alaturi de specia edificatoare se mai intalnesc: Phalaris arundinacea, Iris pseudacorus,
Lycopus europaeus, Ranunculus repens, Polygonum hydropiper.
Vedere generala asupra vegetatiei palustre din zona de studiu
Pajistile antropizate si tufarisurile din partea estica a zonei investitiei sunt un mozaic de asociatii
vegetale si fractiuni ale asociatiilor tipice zonei litorale si tarmului marin dezvoltate ca urmare a
inaintarii gurii Dunarii in mare si actiunii antropice pronuntate.
Astfel, aici regasim urmatoarele asociatii vegetale:
63
- Hordeo murini-Cynodontetum (Felfaldy 1942) Felfaldy ex Borhidi 1999 (Syn.: Cynodontetum
dactyloni Felfaldy 1942 non aliorum), aceasta se regaseste pe suprafete mari, cu soluri
semibatatorite. Vegeteaza pe locuri ruderale, marginea drumurilor, unde cele doua specii
caracteristice, Cynodon dactylon si Hordeum murinum, prezinta o acoperire mare (85-100%) a
terenului. Speciile insotitoare, in majoritate elemente de Sisymbrion (Crepis tectorum, Descurainia
sophia, Erysimum repandum, Matricaria perforata), sunt putine la numar datorita dominarii speciei
Cynodon dactylon. Speciile insotitoare cele mai frecvent intalnite sunt: Convolvulus arvensis,
Polygonum aviculare, Lactuca serriola, Bromus tectorum, Conyza canadensis, Cirsium arvense,
Amaranthus retroflexus, Setaria viridis.
- alta asociatie vegetala Hordeetum murini Libbert 1932 em. Passarge 1964.
Se regaseste pe depozite de gunoaie, la marginea drumurilor, locuri batatorite, uscate si moderat
bogate in azot.
Specia caracteristica si dominanta Hordeum murinum este frecvent insotita de Bromus tectorum, care
poate deveni uneori codominanta. Dintre insotitoarele mai frecvente amintim: Atriplex tatarica,
Cynodon dactylon, Lepidium ruderale, Bromus sterilis, Sisymbrium loeselii.
Vedere de ansamblu asupra vegetatiei de pajisti antropizate
In zona acestor asociatii se regasesc pe suprafete foarte reduse palcuri de Juncus maritimus,
ramasita a asociatiilor litorale dezvoltate pe nisipuri.
64
Palcuri de Juncus maritimus in cadrul vegetatiei de pajisti antropizate
Aceste doua asociatii vegetale: Hordeo murini-Cynodontetum si Hordeetum murini -
caracterizeaza si vegetatia antropica ruderala din partea sudica si vestica a zonei investitiei fiind
reprezentate fragmentar si napadite de specii ruderale precum Cirsium arvense, Xantium spinosum,
Xanthium italicum, Arctium lappa, Taraxacum officinale, Capsella bursa – pastoris, Cardaria draba,
Urtica dioica, Sinapis sp., Cynanchum acutum, Centaurea calcitrapa, Artemisia annua, Cichorium
intybus, Matricaria recutita, Spergula arvensis ce cresc deobicei pe marginea drumurilor si zonelor
puternic antropizate.
Aspect general al speciilor ce caracterizeaza vegetatia antropica ruderala din zona studiata
65
Tufarisurile dinspre partea estica a investitiei sunt in mare parte exemplare de salcioara (Elaeagnus
angustifolia) – o specie invaziva pioniera(in literatura de specialitate apare cu termenul de „Russian
olive”) fiind un precursor al procesului de terestrializare si evolutie catre stadiul de padure.
Sporadic, regasim si exemplare de catina alba (Hippophae rhamnoides) (foarte posibil o reminiscenta
a asociatiilor de Hippophae-Salicetum elaeagni Br.-Bl. et Volk 1940 sau Calamagrostio epigei-
Hippophaetum rhamnoides Popescu, Sanda et Nedelcu 1986 ce fizeaza dunele mobile pe malul
marii) sau catina rosie (Tamarix ramosissima). In covorul ierbaceu de sub arbusti regasim
specii precum: Apera spica-venti, Marrubium vulgare, Stellaria pallida , Teucrium scordium,
Teucrium chamaedrys , Carex distans, Pulicaria dysenterica, Daucus guttatus, Juncus
maritimus, Schoenus nigricans, Capsella bursa-pastoris, Bromus tectorum, Descurainia
sophia, Taraxacum officinale, Galium aparine, Erodium cicutarium, Lamium amplexicaule,
Veronica polita, Bidens tripartita, Plantago lanceolata, P. media, Plantago coronopus, Trifolium
fragiferum, Lotus corniculatus.
Vedere de detaliu a speciilor vegetale din vegetatia de tufarisuri a zonei studiate
Nici una din asociatiile/speciile vegetale amintite mai sus are valoare conservative si nu se regaseste
pe lista celor periclitate.
66
In ceea ce priveste segmentul de avifauna nu am identificat in zona investitiei colonii ale speciilor de
pasari periclitate. In zona se hranesc sau trec in pasaj majoritatea specilor de pasari ce prefera
habitatele acvatice si palustre precum:
Nr. crt./ CodulNatura 2000/Specia

A298 Acrocephalus arundinaceus (Lacar mar)
A 293 Acrocephalus melanopognon (Privighetoarea de balta)
A053 Anas platyrhynchos (Rata mare)
A043 Anser anser (Gasca de vara)
A028 Ardea cinerea (Starc cenusiu)
A024 Ardeola ralloides (Starc galben)
A218 Athene noctua (Cucuvea)
A366 Carduelis cannabina (Canepar)
A196 Chlidonias hybridus (Chirighita cu obraji albi)
A 197 Chlidonias niger (chirighita neagra)
A031 Ciconia ciconia (Barza alba)
A081 Circus aeruginosus (Erete de stuf)
A348 Corvus frugilegus (Cioara de semanatura)
A212 Cuculus canorus (Cucul)
A238 Dendrocopos medius (Ciocanitoare de stejar)
A429 Dendrocopos syriacus (Ciocanitoare de gradina)
A026 Egretta garzetta (Egreta mica)
A103 Falco peregrinus (Soim calator)
A099 Falco subbuteo (Soimul randunelelor)
A 321 Ficedula albicollis (Muscar gulerat)
A 320 Ficedula parva (Muscar mic)
A125 Fulica atra (Lisita)
A123 Gallinula chloropus (Gainusa de balta)
A131 Himantopus himantopus (Piciorongul)
A299 Hippolais icterina (Frunzarita galbena)
A251 Hirundo rustica(Randunica)
A338 Lanius collurio (Sfrancioc rosiatic)
A339 Lanius minor (Sfrancioc cu frunte neagra)
A459 Larus cachinnans (Pescarusul argintiu)
A177 Larus minutus (Pescarusul mic)
A179 Larus ridibundus (Pescarus razator)
A 272 Luscinia svecica (gusa vanata)
A230 Merops apiaster (Prigorie )
A383 Miliaria calandra (Presura sura)
A262 Motacilla alba (Codobatura alba)
A159 Numenius tenuirostris (Culicul cu cioc subtire)
A023 Nycticorax nycticorax (Starc de noapte)
A337 Oriolus oriolus (Grangure)
A356 Passer montanus (vrabie de camp)
A019 Pelecanus onocrotalus (Pelican comun)
A017 Phalacrocorax carbo (Cormoran mare)
67
A393 Phalacrocorax pygmeus (Cormoran mic)
A151 Philomachus pugnax (Bataus)
A274 Phoenicurus phoenicurus(Codros de padure)
A315 Phylloscopus collybita (Pitulice mica)
A234 Picus canus (Ghionoaie sura)
A034 Platalea leucorodia (Starc lopatar)
A032 Plegadis falcinellus (Tiganus)
A308 Sylvia curruca (Silvie mica)
A193 Sterna hirundo (Chira de balta)
A351 Sturnus vulgaris (Graur)
A164 Tringa nebularia (Fluierar cu picioare verzi)
A162 Tringa totanus (Fluierar cu picioare rosii)
A232 Upupa epops (Pupaza)
A142 Vanellus vanellus (Nagat)
Alte specii semnalate in zona sunt: Pica pica – cotofana, Corvus corone cornix – cioara griva, Corvus
monedula - stancuta.
Anas platyrhynchos (Rata mare) Ardea cinerea (Starc cenusiu) Ciconia ciconia (Barza alba)
Circus aeruginosus (Erete de stuf) Corvus cornix(Cioara griva) Fulica atra (Lisita)
Gallinula chloropus (Gainusa de balta) Larus cachinnans (Pescarusul argintiu) Nycticorax nycticorax (Starc de noapte)
68
Pelecanus onocrotalus (Pelican comun) Plegadis falcinellus (Tiganus) Vanellus vanellus (Nagat)
Cateva fotografii cu cele mai comune specii de pasari din zona studiata
In ceea ce priveste mamiferele, zona este foarte frecventata de caini (Canis familiaris) si pisici (Felis
catus) cu sau fara stapan, ceea ce elimina prezenta altor specii de mamifere de talie medie precum
sacalul, vulpea, bursucul, cainele enot, ariciul, iepure de camp sau pisica salbatica. Fiind o zona foarte
aprope de oras, mai regasim soarecele de casa (Mus musculus), sobolanii(Rattus norvegicus
domestica).
Din segmentul de reptile si amfibieni au fost identificate in zona urmatoarele specii: Natrix natrix –
sarpele de casa, Natrix tessellata – sarpele de apa, broastele de lac (Rana esculenta, R. ridibunda).
Natrix tessellata – sarpele de apa Rana esculenta – broasca de lac
Cele mai comune specii de reptile / amfibieni din zona studiata

Segmentul ichtiofaunei include specii comune de pesti, care nu sunt perturbate de prezenta umana,
vand in vedere ca bazinul mic si canalulo de legatura cu Fluviul Dunarea sunt foarte frecventate.
Principalele specii de pesti din zona studiata sunt: babusca (Rutilus Rutilus Carpathorossicus), batca
(Blicca bjorkna bjorkna), bibanul (Perca fluvialitis), carasul (Carassius auratus gibelio), oblet (Alburnus
alburnus), platica (Abramis brama), rosioara (Scardinius erythrophthalmus), stiuca (Esox Lucius).
69
Dintre speciile de neverterate – gasteropode, in zona studiata semnalam urmatoarele specii: Lymnaea
stagnalis, Planorbis carinatus, Planorbis planorbis si Helix pomatia.
Din segmentul de insecte am identificat in zona viitoarei investitii urmatoarele specii:
Libelulele : Coenagrion puella, Sympetrum sanguineum, Sympetrum flaveolum, Sympetrum
fonscolombii;
Paianjeni : Araneus diadematus, Araneus quadratus, Neriene radiata, Argiope Bruennich;
Fluturi: Lycaena phlaeas, Lycaena dispar, Polyommatus icarus, Argynnis pandora, Papilio machaon,
Rhyparioides metelkana;
Lacuste : Dociostaurus marrocanus, Calliptamus italicus; Oedipoda sp., probabil coerulescens, Acrida
hungarica,
Greieri : Gryllus campestris;
Plosnite : Gerris lacustris, Notonecta glauca, Acanthosoma haemorrhoidale, Pyrrhocoris apterus;
Coleoptere : Coccinelia septempunctata, Scarabeus semipunctatus, Dytiscus marginalis, Paederus

riparius.
Diptere: Musca domestica, Eristalis sp., Chironomus plumosus, Chironomus salina, Simulium sp.,
Bombus sp., grupa Culicidelor – tantari, Culex sp., Aedes sp., Megaloptere: Sialis sp
Papilio machaon - Fluturele coada de Dytiscus marginalis – Buhai de balta Coenagrion puella - Libelula
randunica
Cateva din speciile de insecte din zona studiata
13.4 SE VA PRECIZA DACA PROIECTULUI PROPUS NU ARE LEGATURA

DIRECTA CU SAU NU ESTE NECESAR PENTRU MANAGEMENTUL
CONSERVARII ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR
Proiectul propus nu are legatura directa cu si nu este necesar pentru managementul conservarii
ariilor naturale protejate de interes comunitar.
Consiliul Judetean Tulcea doreste prin acest proiect de a contribui la dezvoltarea durabila a orasului
Sulina, cat si a intregii regiuni si crearea unor noi oportunitati prin punerea in valore a zonei, avand ca
rezultat cresterea atractivitatii zonelor turistice, relansarea economica, cresterea fluxului de turisti si
ocuparea fortei de munca .
70
13.5 SE VA ESTIMA IMPACTUL POTENTIAL AL PROIECTULUI ASUPRA
SPECIILOR SI HABITATELOR DIN ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES
COMUNITAR;
Obiectul investitiei se suprapune in totalitate cu Rezervatia Biosferei Delta Dunarii(Sit RAMSAR) si
siturile Natura 2000: Delta Dunarii - ROSCI 0065, respectiv Delta Dunarii si Complexul Razim – Sinoie
- ROSPA0031.
Nu exista impact potential deoarece nu au fost identificate specii sau habitate de interes comunitar.
13.6. ALTE INFORMATII PREVAZUTE IN LEGISLATIA IN VIGOARE

Nu este cazul
14. PENTRU PROIECTELE CARE SE REALIZEAZA PE APE SAU AU LEGATURA CU APELE

14.1 LOCALIZAREA PROIECTULUI
14.1.1. Bazinul hidrografic
Fluviul Dunarea (F = 805.300 Km2), izvoraste din muntii Padurea Neagra (Germania) si se varsa in
Marea Neagra (prin delta formata), curgand prin 10 tari si adunand afluentii de pe teritoriul altor 6
state. Traseul sau este impartit in trei parti: cursul superior (izvor - Viena), cursul mijlociu (Viena –
Bazias) si cursul inferior (Bazias – Marea Neagra).
71
Districtul Hidrografic al Fluviului Dunarea
De la Bazias, la intrarea pe teritoriul tarii, pana la varsarea in Marea Neagra, este definit cursul
inferior al fluviului care este gestionat pe teritoriul Romaniei de 7 Administratii Bazinale de Apa
respectiv Banat, Jiu, Olt, Arges-Vedea, Buzau-Ialomita, Prut-Barlad si Dobrogea-Litoral.
Cursul inferior al fluviului (inclusiv gurile sale), cu o lungime de 1.075 km (38% dinlungimea fluviului),
se situeaza pe teritoriul Romaniei formand granita cu Serbia (235,5 km),Bulgaria (469,5 km),
Republica Moldova (0,6 km) si Ucraina (53,9 km) si este partea cea maiimportanta ca debit si
navigatie.
Tinand cont de multitudinea de regiuni naturale pe care cursul inferior al fluviului le traverseaza,
acesta este impartit in 5 sectoare (dupa Ujvari, 1972) dupa cum urmeaza:
• Defileul carpatic (144 km) intre Bazias si Gura Vaii si primeste contributia a doua bazine hidrografice
de ordinul 1: Nera si Cerna, precum si a afluentilor directi dintre acestea. Formeaza granita cu
Iugoslavia;
• Sectorul sud-pontic (566 km) intre Gura Vaii si depresiunea Bratului Borcea. In aceasta portiune
conflueaza cu patru rauri importante, care creeaza bazine hidrografice de ordinul 1 - Jiu, Olt, Vedea si
Arges. In cea mai mare parte formeaza granita cu Bulgaria;
• Sectorul pontic oriental cu balti (195 km) cuprinde Balta mare a Ialomitei si Balta mare a Brailei,
deci pana la Braila - Smardan. Acest sector traverseaza teritoriul tarii, despartind Dobrogea de
Muntenia. Conflueaza doar cu un singur rau important care formeaza un bazin de ordinul 1 si anume
raul Ialomita;
• Sectorul predobrogean (80 km) cuprinde portiunea dintre Braila si intrarea in Delta Dunarii, la
Ceatal Chilia, in amonte de Tulcea. Sunt colectate apele din doua bazine hidrografice de ordinul 1 -
Siret si Prut;
• Sectorul deltaic (90 km) cu cele trei brate principale - Chilia, Sulina si Sfantul Gheorghe - totalizeaza
5.500 km2, din care aproape 80% situata pe teritoriul Romaniei. In zona de varsare Dunarea se
ramifica formand o delta larga; cu lungimea, de la est la vest, de 75 km si latimea, de la nord la sud,
de 65 km.
14.1.2. Cursul de apa: denumire si codul cadastral
Fluviul Dunarea – cod cadastral XIV – 1.00.00.00.00.0
14.1.3. Corpul de apa (suprafata si/sau subteran) denumire si cod
Delta Dunarii Brat Sulina
14.2. INDICAREA STARII ECOLOGICE/POTENTIALULUI ECOLOGIC SI STAREA

CHIMICA A CORPULUI DE APA DE SUPRAFATA; PENTRU CORPUL DE APA SUBTERAN SE
VOR INDICA STAREA CANTITATIVA SI STAREA CHIMICA A CORPULUI DE APA
Vom prezenta in cele ce urmeaza starea ecologica a apelor conform ultimelor rapoarte oficiale.
Intoducere resursa de APA (dulce)
Resursele de apa ale Romaniei sunt constituite din apele de suprafata – rauri, lacuri, fluviul
Dunarea – si ape subterane.
72
Suprafata Deltei Dunarii cuprinde cele trei brate ale Dunarii: Chilia, Sulina, Sfantu Gheorghe si cinci
zone hidrografice:
1. zona Chilia-Sulina intre bratele Chilia, Tulcea si Sulina,
2. zona Sulina-Sf. Gheorghe, intre bratele Sulina si Sf. Gheorghe,
3. zona Sf. Gheorghe-Razelm, la sud intre bratul Sf. Gheorghe si lacul Razim,
4. zona Complexul lagunar Razim – Zmeica - Golovita - Sinoe,
5. zona marina a Deltei Dunarii (gurile Dunarii, tarmul marii si fundul submers din fata litoralului
Deltei), in care sunt incluse conform Directivei Cadru Ape, atat corpuri de apa de suprafata care nu
sunt puternic modificate (adica acele ape care sunt reprezentate de ape naturale sau cvasi-
naturale, sau cele modificate numai calitativ) cat si corpuri de apa puternic modificate.
Pe cursul principal al fluviului Dunarea, cu o lungime pe teritoriu Romaniei de 1075 km, au fost
identificate si evaluate un numar total de 8 corpuri de apa (PF I, PF II, PF II-Chiciu, Chiciu-
Isaccea, Isaccea-Sulina, Chilia, Sf. Gheorghe si Mila 35). Cele 8 corpuri de apa au fost
desemnate ca fiind: 2 corpuri de apa naturale, 5 corpuri de apa puternic modificate (3 corpuri de apa
puternic modificate – tip rau si 2 corpuri de apa puternic modificate – tip lac de acumulare ) si 1 corp
de apa artificial.
Starea ecologica a corpurilor naturale de apa pe cursul principal al fluviului Dunarea
Pe cursul principal al fluviului Dunarea au fost identificate si evaluate 2 corpuri de apa naturale,
Chilia si Sf. Gheorghe cu o lungime totala de 190 km. In urma evaluarii datelor obtinute, a rezultat
ca lungimea monitorizata de 190 km s-a incadrat in stare ecologica buna.
Potentialul ecologic al corpurilor de apa puternic modificate (CAPM) pe cursul principal al
fluviului Dunarea
Pe cursul principal al fluviului Dunarea au fost identificate, monitorizate si evaluate 5 corpuri de apa
puternic modificate. In urma evaluarii au rezultat urmatoarlele: 3 corpuri de apa puternic
modificate – rauri cu o lungime de 863 km care s-au incadrat in potential ecologic moderat, 1
corp de apa puternic modificat- lac de acumulare (132 km) in potential ecologic bun si 1 corp de
apa puternic modificat- lac de acumulare (80 km) in potential ecologic moderat.
Potentialul ecologic al corpurilor de apa artificiale pe cursul principal al fluviului Dunarea
Pe cursul principal al fluviului Dunarea a fost identificat, monitorizat si evaluat 1 corp de apa artificial,
Mila 35, cu o lungime de 11 km si tipologia RO15. Cei 11 km monitorizati s-au incadrat in potential
ecologic bun.
Nitratii si fosfatii in rauri si lacuri

Nitratii si fosfatii sunt evaluati calitativ in cadrul grupei „Nutrienti.” Nutrientii sunt elemente
chimice si compusi ai acestora care se gasesc in mediul inconjurator, de care plantele si animalele
au nevoie pentru a creste sau supravietui. Prezenta nutrientilor in apa, sol si subsol este normala,
poluarea reprezentand incarcarea cu substante nutritive a factorilor
de mediu peste concentratiile determinate de mecanismele de functionare a ecosistemelor.
Prezenta in apele uzate in cantitati mari a nutrientilor, determina contaminarea raurilor si lacurilor
care pot suferi procesul de eutrofizare sau de "inflorire" respectiv de epuizare a continutului de
oxigen din apa, prin moartea si descompunerea masiva a intregului zooplancton. Fara oxigen apa
devine locul unor procese de fermentatie si putrefactie. Deosebit de important este ca ajunsi in
apa potabila nitratii, transformati in nitriti, provoaca sugarilor ori fetusilor femeilor gravide o boala
a sangelui numita “maladia albastra”.
Dinamica multianuala a azotului din azotiti (Dunare si brate)
73
In functie de concentratia medie a azotului din azotiti, in anul 2017 apa Dunarii este incadrata in
clasa a II-a de calitate.
Dinamica multianuala a azotului din azotiti (Dunare si brate)
Dinamica multianuala a azotului din azotiti (canale)

In anul 2017 valorile concentratiilor determinate pentru azotul din azotiti, incadreaza apa
canalelor din RBDD in clasa a I-a de calitate, cu exceptia canalului Sontea incadrat in clasa a II-
a de calitate..
Dinamica multianuala a azotului din azotiti (canale)
74
Dinamica multianuala a azotului din azotati (Dunare si brate)
Atat in anul 2017 cat si in anii anteriori, calitatea apei pe Dunare si brate, prezinta o stare ecologica
buna, conform standardelor in vigoare, incadrandu-se in clasa a II-a de calitate.
Dinamica multianuala a azotului din azotati (Dunare si brate)
Dinamica multianuala a azotului din azotati (canale)

Media multianuala a a azotului din azotati in perioada 2013 – 2017 incadreaza apa
canalelor in clasa a I-a de calitate, stare ecologics “foarte buna” cu exceptia canalului
Sontea unde in anul 2013 valoarea multianuala a indicatorului a depasit cu putin peste
concentratia maximm admisa de 1 mg N/l.
Dinamica multianuala a azotului total (Dunare si brate)

In anul 2017 concentratiile medii anuale de azot total incadreaza apa Dunarii in clasa a I-a
de calitate cu exceptia Ceatal Chilia unde valorile obtinute au depasit concentratia maxim admisa cu
75
12%, incadrandu-se in clasa a II-a de calitate.
Dinamica multianuala a azotului total (Dunare si brate)
Dinamica multianuala a azotului total (canale)
Dinamica multianuala a azotului total (canale)
76
Dinamica multianuala a ortofosfatilor solubili (lacuri)
Valorile multianuale ale concentratiilor de orofosfosfati, sunt corespunzatoare clasei I-a de

calitate respectiv stare ecologica “foarte buna”. In anul 2015 pentru lacu Nebunu si in anul 2014
pentru lacul Raducu au fost inregistrate depasiri ale concentratiei de ortofosfati incadrand
apa acestor lacuri in clasa a II-a de calitate, respectiv stare ecologica “buna”.
Dinamica multianuala a ortofosfatilor solubili (lacuri)
Dinamica multianuala a ortofosfatilor solubili (canale)

Valorile multianuale ale concentratiilor de orofosfosfati prezenti in canale, sunt
corespunzatoare clasei I-a de calitate respectiv stare ecologica “foarte buna”. In anul
2016 pentru canalul Crisa Caraorman au fost inregistrate depasiri ale concentratiei de ortofosfati
incadrand apa acestuia in clasa a II-a de calitate, respectiv stare ecologica “buna”.
77
Dinamica ortofosfatilor solubili (canale)
Comparativ cu anii precedenti se constata o mentinere si o inbunatatire semnificativa a calitatii apei

pe teritoriul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii Tulcea.
Incadrarea in clase de calitate a fost facuta in conformitate cu Ordinul 161/2006, privind
clasificarea calitatii apelor de suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa,
Elemente si standarde de calitate biologice, chimice si fizico-chimice pentru stabilirea starii ecologice
a apelor de suprafata, anexa C, Elemente si standarde de calitate chimice si fizico-chimice in apa.
Analizele fizico-chimice au fost efectuate in laboratorul de chimie al Rezervatiei Biosferei Delta
Dunarii Tulcea.
Urmare evaluarilor rezultate din aceasta monitorizare, ARBDD decide masuri pentru
imbunatatirea calitatii apei : ex. – se pun conditii in autorizatia de mediu, propuneri legislative : HG-
uri privind regulamentul de navigatie.
Stare, presiuni si consecinte

Resursele teoretice de apa sunt constituite din resursele de apa de suprafata si din cele
subterane. Dintre resursele subterane de apa cele de mica adancime sunt folosite intr-o masura
foarte redusa si in exclusivitate de catre putine gospodarii ale populatiei locale, calitatea acestor ape
nefiind corespunzatoare.
In ceea ce priveste resursele subterane de adancime, acestea nu sunt corespunzatoare si nu
sunt utilizate.
(RAPORTUL PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN REZERVAŢIA BIOSFEREI DELTA DUNĂRII ÎN ANUL 2017
ARBDD)
In cadrul activitatii Evaluarea calitatii apei de imbaiere efectuata de catre DSP Tulcea s-au
prelevat:
Un total de 2 probe analizate microbiologic si 2 probe analizate fizico-chimic, respectiv un numar total
de 8 analize microbiologice si un numar total de 12 analize fizico - chimice din zona neamenajata si
neautorizata din punct de vedere sanitar - Sulina - plaja; respectiv un efectiv de 20 analize
realizate in anul 20t7;
Incepand cu luna iunie, pana in luna septembrie s-au prelevat un numar de 20 probe de apa bruta,
din Dunare, in dreptul municipiului Tulcea si din dreptul localitatilor Chilia Veche, Maliuc, Gorgova,
Partizani, Crisan, Sulina, in vederea determinarii vibrio cholerae. Nu s-a decelat aceasta bacterie.
( Rapoft Calitate apa potabila 20L7 - DSP)
3, IN DICA REA OBIECTIVU LUI/OBIECTIVELOR DE M EDIU PENTR TT

7 4.
FIECARE CORP DE APA IDENTIFICAT, CU PRECIZAREA EXCEPTIILOR
APLICATE SI A TERMENELOR AFERENT+ DUPA CAZ
Nu este cazul, pentru proiect a fost solicitat avizul de gospodarire a apelor si se vor respecta
conditiile impuse prin aviz.
Evaluator,
ecolog Corina
W.,Pj
79

MEMORIU DE PREZENTARE Sulina

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MEMORIU DE PREZENTARE Sulina

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

„Crearea infrastructurii de agrement in zona turistica Sulina„

2.1 NUMELE BENEFICIARULUI 4

3.2 JUSTIFICAREA NECESITATII PROIECTULUI 8

3.20 ALTE AUTORIZATII CERUTE PENTRU PROIECT 38

4. DESCRIEREA LUCRARILOR DE DEMOLARE 39

5. DESCRIEREA AMPLASARII PROIECTULUI 39

5.1 DISTANTA FATA DE GRANITE 39

5.3. COORDONATELE GEOGRAFICE DE AMPLASAMENT 44

5.4. DETALII PRIVIND ORICE VARIANTA DE AMPLASAMENT 44

6. DESCRIEREA TUTUROR EFECTELOR SEMNIFICATIVE POSIBILE ASUPRA MEDIULUIALE

7. DESCRIEREA ASPECTELOR DE MEDIU SUSCEPTIBILE A FI AFECTATE IN MOD SEMNIFICATIV

8. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI 63

9. LEGATURA CU ALTE ACTE NORMATIVE SI/SAU

10. LUCRARI NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER 65

11.LUCRARI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTITIEI ,

14. PENTRU PROIECTELE CARE SE REALIZEAZA PE APE SAU AU LEGATURA CU APELE,

15. CRITERIILE PREVAZUTE IN ANEXA 3 SE IAU IN CONSIDERARE, DACA ESTE CAZUL, IN

2.2 ADRESA POSTALA

2.3 NUMARUL DE TELEFON, FAX, ADRESA DE E-MAIL, ADRESA WEBSITE

2.4 NUMELE PERSOANELOR DE CONTACT

3. DESCRIEREA CARACTERISTICILOR FIZICE ALE INTREGULUI PROIECT

Lucrarile efectuate vor fi:

3.2 JUSTIFICAREA NECESITATII PROIECTULUI

In contextul Strategiei de Dezvoltare Durabila a orasului Sulina, obiectivul general al proiectului

3.4. PERIOADA DE IMPLEMENTARE PROPUSA

3.5. PLANSE REPREZENTAND LIMITELE AMPLASAMENTULUI

Statutul juridic al terenului

CD-R : Pi= 44.6kW+8x9kW+4x15kW=176.6kW ; Pc=126.5kW

TE-Statie Pompare : Pi= 18kW ; Pc=15kW

Activitatea de realizare a lucrarilor de creare a infrastructurii de agreement a zonei turistice Sulina va

3.14. RESURSE NATURALE FOLOSITE IN CONSTRUCTIE SI

3.15.METODE FOLOSITE IN CONSTRUCTIE/DEMOLARE

Posturile de acostare fixe pe estacadele existente

3.16.PLAN DE EXECUTIE (FAZA DE CONSTRUCTIE, PUNERE IN FUNCTIUNE, EXPLOATARE,

trimestrul 1 trimestrul 2 trimestrul 3 trimestrul 4 trimestrul 1 trimestrul 2 trimestrul 3

3.18.DETALII PRIVIND ALTERNATIVELE CARE AU FOST LUATE IN

3.19.ALTE ACTIVITATI CARE POT APAREA CA URMARE A PROIECTULUI

ALTE AUTORIZATII CERUTE PENTRU PROIECT

4. DESCRIEREA LUCRARILOR DE DEMOLARE NECESARE

5. DESCRIEREA AMPLASARII PROIECTULUI

5.1. DISTANTA FATA DE GRANITE PENTRU PROIECTELE CARE CAD

5.2. LOCALIZAREA AMPLASAMENTULUI IN RAPORT CU

HARTI , FOTOGRAFII ALE AMPLASAMENTULUI CARE POT OFERI

5.3.2. Politici de zonare si de folosire a terenului

Coordonate STEREO 70 pentru proiect sunt:

6. DESCRIEREA TUTUROR EFECTELOR SEMNIFICATIVE POSIBILE ASUPRA MEDIULUI

A. SURSE DE POLUANTI SI INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA SI

6.1.2 Colectarea si evacuarea apelor uzate

 depozitarea materialului dragat sa se faca strict in amplasamentul lucrarilor astfel incat sa nu

6.2 PROTECTIA CALITATII AERULUI

6.3.2 Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor

Zonele rezidentiale (la 2m fata 50 45

6.5 PROTECTIA SOLULUI SI SUBSOLULUI

6.5.2 Lucrarile si dotarile pentru protectia solului si subsolului

6.6.2 Lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia biodiversitatii, monumentelor naturii

6.8.1 Lista deseurilor (clasificate si codificate in conformitate cu prevederile legislatiei

Tip deseu Cod

ambalaje de hartie si carton 15 01 01

deseuri de hartie si carton 20 01 01

6.8.2 Planul de gestionare a deseurilor

B. UTILIZAREA RESURSELOR NATURALE, IN SPECIAL A SOLULUI, A

Realizarea proiectului “Crearea infrastructurii de agreement in zona turistica Sulina” va avea un

7. DESCRIEREA ASPECTELOR DE MEDIU SUSCEPTIBILE A FI AFECTATE