Ih-p.

01/ "

. APE LE DE FALIE 51 EXPLORAREA LOR

APELE. SUBT.EHANE
~
. . . .

~.jjJrDOBROGEl~CE NTR"ALA 51DENOR D

_-~S-ULF U RO~SE, ~PE TERM~LE SI ~PE ~RTEZIENE
~ .'
'RE'GIU NILE DE SUDEST SI EST ~LE RO M~N IEr .
ISBN 976-973731.509-0

1.,,,,1'''5090
t~J~f
.;~

C u mult respect si pretuire acelora, de la sondori

la specialistii de talia unor Andrei Svoronos sr.,
Cristu Dumitrescu, Constantin Tudor,
Dumitru (Puiu) Niculescu si mea multi altii,
care prin munca lor pasionata si perseverenta
au facut din IAFAA (IF Bucuresti)
cea mai prestigioasa
intreprindere de foraje penlru apa
din ROMANIA anilor 70-80.
'~~
."

:rABLA DE MATERlI
APELE SUBTERANE DIN DOBROGEA

CENTRALA SI DE NORD

lntroducere

1. Conditii naturale si premize hidrogeologice

2. Date si aspecte hidrogeologice mai putin cunoscute

2. 1. IzYoare
2.2. Foraje

3. Apele subterane si tectonica zonei

3. 1. Depistarea de noi fracturi pe principii de

hidrotectonica
3.2. Linii de maxim aflux hidric dinjumatatea de nord
a Dobrogei
3.2.1. Orogenul nord dobrogean

3.2.1.1. Zona Paleozoica

3.2. 1.2 . Zona Triasica

3.2.1 J. Bazinul Babadag

3.2.2. Masivul central dobrogean (Zona S isturilor

Verzi)
4. Zona de alimentare a apelor de falie din Dobrogea

Centrala si de Nord

69
5. Conc1 uzii
5.1. Repartitia si originea apelor subterane din zOlla
5.2. Calitatea fizico-chimica a apei
5. 3. Productivitatea apelor subterane de fal ie
5.4. Perspective de viitor
Bibliografie
Anexe
Fig. I. Haria faliilor crustale de pe teritoriul Romaniei
(1.0avat si St. Airinei)
Fig.2. Lacul de la Mangalia Nord (Satum) situat pe
falia crustala 05
Fig.J. Sectiune hidrogeologica schematiea in zona
Vraneei
Fig.4. Sectiune hidrogeologica schematica in
Dobrogea Centrala
Fig.S . Profillongituclinal al al biei Dunarii pe
portiunea Dobrogei Centrale, in interpretare
morfoteetoniea
Fig.6 - Sehita hidrotectonica a Dobrogei Centrale
Tabel de date hidroteetoniee (puncte de apa) grupate
pe liniile de maxim aflux hidric
70
lNT ROD UC ERE
Unul din primele mele eontaete eu hidrogeologia Dobrogei,
surprinzatoare adesea prin eontrastul rezulatelor de foraj de
la un amplasament la altul, nu arareori negative, a fost la
forajul adane de studiu de la Mamaia, prin anu! 1972.
Aflasem inca din tirripul faeultatii despre prezenta aevifemlui
artezian din calcar'de karstice de la Palazu M are, n u departe
de Mamaia, care eompromitea anumite sperante miniere din
zona. Ca hidrogeolog de sonda am fost foarte impresionat de
arsenalul mijloaeelor de inyestigatie utilizate la aceslforaj,
dar mai ales de rezultatele obtinute. Apa captata, din
ealcarele earstice, era usor arteziana si de-o exeelenta calitate
de potabilitate, pentru a nu mai aminti de potentialul de
debitare care era enorm. Desi debitele pompate erall aproape
la limita superioara a materialului utilizat (diametru de
refulare 0 6"), denivelarea prod usa in foraj era aproape
impereeptibila, de numai ditiYa centimetri. Cu aceasta ocazie
am auzit pentru prima data vehiculandu-se ideia unor sondon
(de la fosta intrepnndere IFLOS ) despre existenta in zona a
unui riu sau fluyiu subteran. Marturisesc ca la vremea
respectiYa nu i-am dat prea multa importanta po ate si datonta
modului naiy in care era prezentata si a lipsei de probe
geologice in favoarea acestei teorii. Chiar daca existau in
zona anumite conditii geologice favorabile scurgerii
subterane, la acea data inca nu erau destul de bine cunoscute
si acceptate. Timp de aproape 20 ani am avut ocaz ia sa
urmarese indeaproape 0 serie de lucrari hidrogeologice de
foraj atat in Dobrogea de sud cat si in jumatatea ei nordica.
Oridt de surprinzator ar parea, desi uitasem apro ape complet
de poYestea ell "f1uviul subteran" am ajuns ceva mai tfuziu la
o conc1uzie oarecum similara, 0 varianta geologica, aeeia a
circulatiei apelor subterane dobrogene pe cai tectoniee. lata
71
 pc SCUJ1, in ce m a priveste, cum a aparut si s-a consolidat
accasta idcic.
De ditva timp, era deja pc la sfarsitul anilor 70, in calitatc de
hidrogeolog la lntreprindea de foraje de alimentare cu apa,
IAF AA, ma ocupam in mare parte de amplasarea si
unnarirea forajelor din Dobrogea. Imi amintesc ca in aceasta
caiitate am fos t convocat la 0 reuniunc cu autoritatile
judetene T uleea pentru a discuia opoliunitatea amplasarii de
foraj e In cateva localitati de pe Inaltimil e podisului Casimeei.
Pentru mine ca h idrogeolog situatia parea clara si evidenta,
lucrarile de foraj care ar fi fost amplasate pe acele meleagllri
erau in proportie de 90% sortite eseeului. Conditiile naturale
ale teritoriului Dobrogei Centrale si de Nord sunt in general
nefavorabile prezentei apelor subterane: climatul semiarid,
relieful colinar relativ accidentat si mai ales aleatuirea
sllbsolullli predominant din sisturi verzi, cunoscute ca
improprii circlliatiei si acumularii apelor gravitationale.
Mi-am expus dcci cu multa siguranta punctul de vedere si
argumentarile de rigoare ceea ce a avut efectul scontat asupra
celor prezentl, cu exceptia tehnicianului care raspundea de
lucrarile de investitii la nivel judetean. Acesta, aflat In post
de ani de zile, cunostea terenul ca pe propriile lui buzunare.
Cu tonul cel mai binevoitor mi-a spus ca n-are nici 0
Indoiala In privinta competentei si a cunostiintelor mek In
domeniul hidroge logiei dar ca In localitatile la care se referea
el, apa este prcz enta, in puturi sau izYoare, indiferent de
conditiile climatice. Mi-a vorbit de un anume sat Razboi cni
pe care-l cunostea bine si ne-am pus de acord sa facem 0
deplasare pe teren ca sa vedem despre ce este yorba. Odata
aj unsi la fata loclulu i, Intr-o zona de podis larg ondulata, am
fost foarte uimit sa constat prezenta a doua zone de izvoare,
ca doua brate, ale caror ape se uneau fonnand un mic paraias,
cunoscut de localnici sub numele de SasJdere. Ulterior am
72
aflat ca emcrgenta de apa de la Razboicnei constituie unul
din izvoarele vaii Casimcea. Localnicii ne-au asigurat ca
respectivele izvoare nu seaca niciodata oricat de mare ar fi
scceta si ca ele sunt acolo de cand se stiu ei si parintii sau
bunicii lor. Desigur ca nu se punea problema amplasarii de
foraje ci mai degraba a captarii izvoarelor. Un an mai tarziu
captarea a fost real izata, obtinandu-se debitul de 18 m 3/h si 0
apa de-o exce!cnta calitate. Aceasta prima confruntare cu
realitatea izvoarelor de pe Inaltimile stancoase ale Casimcei a
constituit punctul de plecare in depistarea si urmarirea si ' a
altor asa zise anomalii hidrogeologice care-si cereau
explicatia. Ceva mai mult de un deceniu, cat am avut ocazia
sa elaborez studii de amplasment pentru surse de apa (foraje
sau captari de izvoare) si sa urrnaresc lucrari de foraj in
Dobrogea, am venit adesea In contact Cll particularitatile
morfologice si hidrologice ale terenului ceea ce mi-a pennis
sa lnteleg si sa veIific specificul hidrogeologic al acestei
regiuni. La Inceput, bazat mai mult pe intuitie, am adoptat ca
ipoteza de lucru circulatia apelor subterane pe fracturi
tectonice. Privita un oarecare timp eu nelncredere, aceasta
ipoteza a constituit, direct sau indirect, baza teoretica pentru
amplasarea cu succes a numeroase foraje de alimentare cu
apa in jumatatea nordica a Dobrogei. Direct, adi:c a In
cunostinta de cauza cu ipoteza hidrotectonica, iar indirect,
tinand seama de spusele localnicilor in amplasarea de foraje
sau ghidandu-n e dupa punetele de apa, foraje, izvoare, puturi
s.a., existente. Lucrarea de fata incearca sa prezinte Intr-o
fonna sintetica multi mea de date hidrogeologice, de
suprafata si de fo raj , acumulate in toti acesti ani, analizandu
Ie si tragand co ncl uzi ile care se impun. Amprenta intenselor
framantari tectonice la care au fo st supuse fom1atiunile
geologice din cupIinsul acestui teritoriu se reflecta pregnant
la nivel hidrologic si hidrogeologic.
73
 ' i~:
.(

obiectul unor investigatii hidrogeologice sistematice, cu

1. CONDITII NAT URALE SI PREMIZE posibilitati de sinteza, ca in cazul Dobrogei de Sud si al
intinselor campii si piemonturi ale tarii. Desigur, au fost
HIDROGEOLOGICE
efectuate 0 serie de explorari prin foraje, initiate de
Ministeru l Geologiei (IFLGS), Consiliul National al Apelor
Dezvoltarea sociala si economica a unei regiuni eSlt
(IMH) si Ministerul Agriculturii (ISPlF, lAP AA), lucrari
conditionata in mare masura de prezenta diferitelor resurse
care au raspu ns, in general, unor cerinte de ordin local.
natural e ale solului si subsolului. Printre acestea, ocupand un
loc nll tocmai neglijabil, apa, element indispensabil vietii,
imperati v absolut al dezvoltarii si modernizarii, a suscitat din
totdeauna un larg interes. Judetlll Tulcea , in intregime,
Impreuna eli partea de nord a judetului Constanta, denumite
de geologi Dobrogea de Nord (Orogenul nord-dobrogean) si
Oobrogea Central a (Zona Sisturilor Verzi), desi cuprinse
Intre ape, Intre Dunare si Marea Neagra, sunt considerate
deficitare hidrogeologic, adica lipsite aproape total de ape
subterane. Toate eonditiile naturale existente in aceasta parte
a tarii sau, cel putin, cea mai mare parte din conditiile
determinante, par sa lndreptateasca ideia deficitului de ape
subterane:
Clima secetoasa, In care eantitatea de apa proven ita din
precipitatiile atmosferice este adesea egalata si chiar
depasita de eea pierduta prin evapo-transpiratie (media
multi':'ariuala a precipitatiilor din aceasta zona este
cuprinsa Intre 400 si 500 mmJan);
Relieful relativ accidentat, cu pante destul de mari care
favorizeaza scurgerea de suprafata In detrimentul
infiltrarii apei In subsol si a alimentarii apelor subterane;
Larga raspandire la suprafata terenului si ill imediata
apropiere a acesteia a rocilor metarnorfice si magmatice,
considerate In general imperrneabile si deci improprii
formarii de strate acv ifere.

Oatorita acestor premize naturale putin favorabile, teritoriul

Oobrogei Centrale si de Nord nu a constituit pana 1n prezent
75
74

 - ~~
... ~.
,I ;
2 . 0ATE Sl ASPECTE HIDROGEOLOGICE
MAl PUTIN CUNOSCUTE
In ultimul timp, calificativul de zona deficitara In ape
subterane , e u care este etiehetata Dobrogea Centrala si de
Nord, apare di n ce in ce mai greu de sustinut. 0 serie de date
de tereD (izvoare, lacuri, zone mlastinoase, ape in exees)
precum si numeroasele date de foraj acumulate In ultimul
sfert de v eac par sa infimle ideia de zona hidrogeologica
saraca in ape subterane. Difieila da, deficitara nu.
In exemplificarile care urrneaza, in subcapitolul 2. J, YOm
mentiona mai pe larg, dintre datele de teren sau de sLlprafata,
doar aparitiile de izvoare, ca fiind cele mai evidente. In
aceiasi categorie a datelor de suprafata un loe destul de
important il ocupa si prezenta anumitor lacuri , Zone
mlastinoase si terenuri ell exces de umiditate, ce par a fi
alimentate in mare parte prin descarcari de ape subterane.
Fara a intra prea mult in detalii citam nwnai cateva exemple:
Dobrogea de Nord, laeul Jijila, lacul Sarat, teren uI e LI apa
in exees din zona loealitatil or Maein si Greci, lacul
Traianu, lacul Babadag,
Dobrogea Centrala, lacul Corbu, lacul Tasaul, lacul
Siutghiol, acestca fiind lacuri litorale cu apa dulce saL!
llsor salmastra.
2. 1 JZVOARE
Pare greu de imaginat 5i tot usi este un fap t cat se p o ate de
rea l si palp abil , ca In aeest teritoriu relativ arid, Cll precipitatii
red use, se intalnesc nwn eroase izvoare permanente, cu debit
Illai mult sa u mai puti n constant, atl ate In multe cazuri la zeei
de metri deasupra apelor Dunarii In zone lipsite aproape total
de apol1ul irigatiilor si unde, adesea, bazinul hidrografic de
76
..
alimentare are suprafete foarte reduse. A parent, apa iese d in
platra seaca. Este cazul sa mentionam aici cateva exemple
mai mult sau mai putin cunoscute:
iz voarele de la Beipunar, captate de Intreprinderea
miniera Dobrogea (Alffin Tepe) prin anul 1957, au
fumizat timp de 20 ani un debit de cca. 20-30 m 31h; dupa
cutremurul din 1977 debitul acestora s-a redus la numai
10 m3 /h (din relatarile mecanicului statiei de pompare);
izvoarele de la Razboieni, captate de Intreprinderea de
foraje Bucuresti, prin dren, in 1979, asigura alimentarea
cu apa a localitatii la un debit natural de 15-18 m 3/h;
Precizarn ca emergentele de apa de la Beipunar si Razboieni
reprezinta izvoarele vaii Casimcea, mentionata In literatura
de specialitate, alaturi de vaile Topolog, Telita si Taita, ca
avand curs de apa permanent;
e izvorul de pe valea Cetatuia, aflat la cca. 4 km la sud de
locali tatea LWlcavi ta, este captat Inca din anul 1911 si
asigura ~rin aductiune si curgere libera un debit de cca.
10-15 ill Ih;
It izvoarele de la Traianu (jud. Tulceaj, captate de lAFAA
in 1986, asigura un debit de 20-30 m Ih; .
izvoarele de la Fantanele (jud. Constanta), se pare ca au
cOl1stituit in vechime sursa de apa a cetatii Histria; in
urma lucrarilor de captare a acestor izvoare s-au gasit
conducte din eeramica (olane) care duceau in directia
am intitei asezari antice. In prezent drenul de la F antanele
asigura debitul de cca. 20-25m 3/h.
Aceste exemplificari departe de a se fi epuizat ar putea
conti nua Cll izvoarele de la Ltmcavita, Isaccea (captate pentru
oras), Somova, TuIcea (Zaghen), Malcoci, Murighio1, zona
de est a localitatii Macin, izvorul paraului Greci, izv. Cernei,
izv. vaii laila din zona satului General Praporgescu, izv. de la
77
 C'irjelari, emcrgentele si carstul e u apa de la Izvoarcle
(Deal ul Consul) judo Tu lcea (toponimie semnificativa), izv.
de la Valea Teilor, izv. de laY. Alccsandri, izv. de la StejaI'lI,
i.iZV. de pe valea Gura Dobrogei (captat p entru alimentareZl ell
apa a 'Iocalitatii Targusor, jUdo Constanta), izv. si carstuJ ell
apa de la Piatra (pe malullacului Tasaul) , judo C onstanta.
D upa ClIm lsi amintesc batr<lnii, izvorul din zona satu]ui
General Praporgescu (jud. T ulcea) era asa de navalnic incat
punea in miseare 0 moara de apa; in prezent acelas izvor
3 foarte bune, debite mari de apa si calitate superioara de
debiteaza 7-8 m 1h. IntrlIeat izvorul respectiv apare din
calcare nu est exc1us ca in urma unor miscari tectonice
(seisme), relativ recente, apa sa-si fi gasit noi cai de
circulatie. Asa se pare ea s-a intamplat cu mult emergente de
apa al caror debit s-a micsorat simtitor dupa cutremurul din
1977, ca in eazul izv. de la Beipunar, Valea TeiIor, etc.
2.2. FORAJE
In cca. 20-25 ani 1AFAA (eunoscuta si sub numele de IFB) a
executat pe teritoriul Dobrogei Centrale si de Nord peste 400
foraje hidrogeologiee, din care majoritatea sunt de alimentare
eu apa. Gama de adaneime a aeestor foraj e variaza de la
eativa metri la 500 m. Dintr-un total de 115-120 zone de
foraj s-au obtinut rezultate bune si foarte bune in 53 z one, in
care debi tul specifi c a atins valori e uprinse in interval ul 5-50
3
m lhJrn. Acest potential de debi tare determinat in
numeroase p uncte din jurnatatea nordica a D obrogei este
destul de ridieat chiar si pentru hidrostructuri ale tarii
considerate bogate in ape subterane. Datele caracteristice
privind m are parte di n aceste foraje, Ie prezentarn in capitolul
unnator si in tabelul din anexe.
78
3. APE LE SUBTERANE SI TECTONICA ZONEI
Reve1atoare pentru intelegerea di stributiei sau rasp.ndirii
apelor subterane din zona a fost transpu nerea pe hart a
geologica a amplasamentului tuturor foraje lor de alimentare
Cll apa executate. Ceea ce la inceput parea 0 simpla
coincidenta s-a verificat si repetat ulterior in numeroase
cazuri . Forajele de explorare-exploatare cu rezulatate bune si
potabilitate, ca de altfel si cea mai mare parte a izvoarelor
mentionate, se situeaza sistematic in lungul unar importante
fracturi tecto nice (falii) sau in apropierea acestora. In ceea ce
pri veste izvoarele, Ie yom cita ca exemplu doar pe acelea
I care apar in mod evident si incontestabil in lungul marilor
fracturi tectonice :
I falia Peceneaga - Camena: izv. de la Traianu, izv.
I Ciucuru Vrajit, izvoarele vaii Topologului, izv. Vaii
Aionnanului, izv. Vaii Slava, izv. si p uturile de la
Fantana Mare (toponimie semnificativa);
s falia Ostrov - Sinoe: izv. vaii Rostilor, izv. vaii Sambata
Noua, izv. Casimcei (Beipunar), izv. de la Stejaru, izv.
vaii Hamangiei
G falia Macin Vest- Greci Sud - Atmagea: izv. vaii Cerna,
izv. vaii Slava Cercheza;
a falia Luncavita - Consul: izv. de la Luncavita, izv. captat
de pe valea Cetatuia, carstul cu apa d in dealul Consul;
falia Meidanchioi - lulia: izv. de la V alea Tei lor,
lzvoarele (toponimie semnificat iva);
falia Isaccea - Enisala: izv. de la Isaccea, izv. de pe valea
Capaclia;
falia Isaccea - Somova - Sarinasuf: izv. de la Somova.
79
 In continuare, prczentam mai jos catcva cxemple de zone de
foraj (localitati in apropierea carora S-clU executat lucrCl ri
hidrogeologice de foraj) , relativ bogate In ape subterane,
urmarite pe parcursul unor falii rnai cunoscute din jumatatea
nordica a Dobrogci:
[alia Capidava- O vidiu: Top alu Sud (q = 4 - 36 rnJ/hJrn)
Palazli Mare (apc arteziene, q = 12 - (> 2000 rn J IhJm),'
Mamaia (nivel artezian, q = 7200 rn 3/h/rn) ;
falia Saraiu - Runcu (mai putin cunoscuta): Sarail! (q =
27 - 54 mJ IlL/m); . Hagiiar,Tel ita, Taita, Taita, valea Cetatuia - Luncavita, valea
falia Ostrov - Sinoe: Ostrov (ape arteziene, q = 0,19 - 2,5
mJ/hJm),
3
Stejaru (q = 7 - 20 m 3/hJrn) , Panduru (q = 7,5
m l hJrn), Mihai Viteazu (q = 0,9 - 6,4 m J/hJrn);
falia Peceneaga - Camena: Peceneaga nord, In lunca,
(ni3 vel artezian, q = 0,4-6 m 3/h1m) , Dorobantu (q = 20
m /h1rn) , Camena (q = 250 m 3/h1m), Cearnurlia de Jos (q
= 4,6 - 40 m 3/h1m);
[alia lijila-Macin Est - Cerna: Macin (q = 1,3-31
3
m IhJrn), 3
Greci (q = 0,3 - 16,5 m IhJrn), Cerna (q = 1,4
3
17,2 rn 1l1lm), la JUila si la M acin au fost lntalnite ape
arteziene;
falia Macin Vest- Greci Sud - Atrnagea: Dealul Carapelit
(sursa de apa a localitatii Mircea Voda, (q = 0,3 - 1,6
3
rn /h/rn), Doua Cantoane (q = 90 - 137 rn 3/h/rn);
falia Luncavita - Consul: Luncavita (q = n.d.) ;
falia
3
Meidanchioi - Iulia: Valea Teil or (q = 6,5 - 15
'rn 1lv'm), Izvoarele (g = 5 - 14 m 3/h1rn) ;
falia Isaccea - E nisala: Isaccea (q = 0,09 - 10 m 3/h/rn),
Nalbant (q = 0,3 - 3,4 m 3/h1m), Satu Non (q = 0,4 - 26,6
3
m /h/m) ;
Referitor la debi tele obtinute si In general la potentialuJ de
dcbitare se constata ca acestea ating valori maxime pe 0 zona
80
relativ 'ingusta de cateva zeci sau sute de metri aflata
deasllpra si In irnediata apropiere a faliei , fiind direct
influcntate si de porozitatea efectiva, litologia (depozite
loeso ide, gresii, calcare fisurate sau/si carstificate, etc.) si
grosimca stratului colector. M ulte din forajele eu rezultate
bune sunt amplasate pe plincipalel e va i din arealul studiat,
vai al caror curs se suprapune partial sau total pe [racturi
tcctonice . In aceasta categorie ar intra urrnatoarele cursuri de
apa: Casimcea, Topolog, Slava, c ursul superior-mediu al vaii
Plopilor- Greci, s.a. Corelatia acestor vai cu cadrul tectonic
regional rezulta [oarte evident din tabelul de sinteza anexat si
mai ales din harta hidrotectonica realizata.
APELE SUBTERANE DIN ZONA MACIN
f ' :
Pentru 0 mai buna il ustrare a celor de rnai sus consideram
necesar sa prezentam mai pe larg hidrogeologia zonei de
podis di n apropierea lantului hercinic, desi aceasta nu este
decat partial caracteristica pentru restul Dobrogei de nord si
fo arte putin caracteristica pentru Dobrogea centrala. In
Dobrogea central a, cuvertura cuaternara depaseste doar
arareori grosirnea de 20-40 m, incluzand adesea in masa ei
fr agmente si aglorrterari de fragmente de sisturi verzi.
.,'
In peri metrul relativ restrans dintre localitatile Macin si Greci
si din aprop ierea acestora, recunoasterea hidrogeologica a
terenu1ui a pus in evidenta num eroase ind icii, atat directe cat
si indirecte, privind prezenta apelor subterane. In categori a
celor directe rnenti onarn in principal ernergentele de apa,
izvoare si balti. Cele rnai multe dintre acestea (izv.
Tamaduirii, izv. din Cariera Macin, izv. de deasupra carierei
ca si cel captat pentru Popasul turistic Culmea Pricopanului)
81
apar pc versantul gral1lttc si sunt dupa toate probabililalilc:
izvoare de falie. Tot in aceasta categorie mentionam si
izvom1 aflat la cca. 4 km sud-sud-est de Greei, a cami
obarsi~JectonicCl.pare evidenta. Debitele acestor izvoare SCl l!
zone deiz\!oarc ;variazq in limite largid e la sub 1 lis la eea.
1-3 li s. .
Prezenta a doua balti, laeul Sarat si laeul Slalina, nu poate fi
explicata,ln .conditiile elimatului arid , dedit daca admitem
existenta Lin'ui afl ux de ape subterane. Accasta ipoteza este
intarita de dh~va izvoare, semnalate pe malul estic si nord
estic al lacului Sarat, precum si de surplusul de apa ce se
scurge in pennanenta printr-un canal, din lacul Smat in
Dunare.
Ca indicii indirecte remarcam pe. de 0 parte toponimia
exploatarii de granit de langa Macin (Cariera lzvoarele), iar
pe de alta, prezeta canalelor de desecare si de indepartre a
excesului . de urillditate din sol, aflate atat in apropiere de
Macincat si la Greci.
Forajele hidrogeologice de la Macin si Greci au pus in
evidenta importante strate poros permeabile, ell grosimi
variind de 1a ditiva metri la 20-60 m, cuprinse in cadrul Llnor
fonnatiuni cuatemare (sau cuatemar - pliocene) de un tip
litofacial si genetic aparte, depozite de alteratie ale graniteio r,
de tip arenitic si argilos, ce ar putea fi numite Strate de
Macin. Grosimea acestora este de cca. 80-100 m in zona
mediana a perim etrul ui studiat, crescand spre vest la peste
120 m.
Stratul acvifer sau hidrostrLlctura Macin -Greci consta dintr
un orizont bazal gros de 25-60 m, care se afunda spre vest
concomitent cupelitizarea sa si divizarea in mai multe strate
1'''
,,-'
separate de intercalatii argiloa<>e. Dezvoltarea maxima a
acestui strat acvifer bazal corespundc unei fasii adiacente
ramei mLmtoasc, care prezinta, dupa toate probabilitatile,
latimi cuprinse intre 1-1,5 km in zona Macin si cca. 3-4 km
in zona Greci.
Ideia al imentarii di n Dunare a respectivul ui acvifer ' se
exclude prin simplul fapt ca nivelul sau piezometric se afla
mult deasupra apelor fluviului (eca. 20-30 m.). Presilmea de
strat, manifestata aseensional iar pe alocuri artezian, ca si
3
capacitatea foarte bUlla de debitare (30-60 m /h/foraj), la
denivelari de numai cativa metri, indica 0 alimentare
constanta si substantiala a stratului acvifer. Curba de
indicatie a pomparilor experimentale arata, eel putin in zona
Macin, 0 crestere lineara a debitului eu denivelarea,
caracteristica acviferelor sub presiune. Valorile parametrilor
hidrogeologici, in special ale coeficientului de perrnea
bilitate, sunt supraunitare, de ordinul a 2 - 20 m/zi, ceea ce
corespunde pe plan litologic (Groundwater Hydrology, D.K.
Todd) cu nisipuri si pietrisuri aevifere, in cazul de fata
depozitele de tip arenitic.
AUit la Greci cat si partial la Macin bunele rezultate ale
forajelor, cantitativ si calitativ , au fost eonfirmate si de
exploatarea lor in timp. eel putin 8 foraje din zona Greci se
aflau in exploatare din perioada 1980-82 si pana in 1990 fara
sa se fi sernnalat vreo alterare a parametrilor hidrauliei ai
stratului acvifer , in pofida secetei prelungite din acei ani.
83
 :)
3.1 DEPISTAREA DE NO! FRACTURI PE PRlNCIPlI Dji
HlDROTECTONICA
~ ~ i~~;I!~\ , J :; .. : .I) [ ! ,) ,1.,
N u. toate. forajelehidrogeologice cu rezultate pozitive au
putut fi corel ate de la inceput Cll elemente structural _
tectoni ce, 111 zona lor harta geologica (scara 1: 200 000) ne
indidind preienta niei unei falii. S-a ajuns implicit la situCltia
III care respeetiv ele foraje au devenit indirect instrument de
investigare tecto nica, prin corelarea eu indici i hidrologici
(izvoare, baIti) si morfologici (vai presupus teetonice,
orientate NY -SE ), pumlnd in evidenta, eel putin ipotetic, noi
falii, sau zone de fracturare si intensa fisurare a
fundamentu1ui critalin, In general paralele eu cele cunoseute.
In aceste cazuri, neconfirmate Inca de luerarile de geofizica,
structurale, preferam sa Ie numim aliniamente hidrotectonice.
Incepand din anul 1974 si parra pe la sfarsitul anilor 80, pc
valea Topologului, imediat in aval de loealitatea Saraiu, s-au
executat 12 foraje cu debite foarte mari pentru provincia
geologica a Zonei Sisturi10r Yerzi. Debitele variind intre 30
3
- 80 m /h.lforaj (q= 27 - 54 m 3/h1m) indica LIn aflux foarte
mare de ape subterane a carui explicatie, in eonditiile date,
parea greu de gasit. La 0 cercetare mai atenta a
particularitati10r morfologice si geologice ale zonei se
constata ca exact in aval de Saraiu valea Topolgului primeste
pe stanga apOliul modest a1 unui afluent secundar cu nume
semnificativ: valea Cismelei. La prima vedere nimic
extraordinar si totusi micul afluent al Topolgului isi are
obirsia p e 0 falie marcata pe harta geologica, in continuarea
vai i pe aceasi directie spre SE. Nu este greu de observat ca
exact in prelungirea vaii Cismelei se dezvolta cursul inferi or
al vaii Runcu si cursul rnediu si inferior al vaii Casimcei .
Rezultatele forajelor de pe valea Casimcea de la
Pantelimonul de los ca si prezenta llnui izvor la nord de
84
localitatea Piatra (Q= 3 - 5 lis) corelate eu informatiile
anterioare ne indreptatesc sa credem in existenta unei
importante falii cu circulatie intensa de ape subterane, pe
directia valea Casimcea - Saraiu. La cca. 5 km spre sud,
harta geologica semnaleaza un aIt tronson de falie, paralela
eu precedenta, confirrnata si de forajele de alimentare cu apa
din zona Crisan (q= 0,4 - 2 m 3 /h/m). Rezultatele pozitive de
la Ciobanu (q= 2,3 - 4,6 m 3/h1m) si de la Sitorman (q= 7,5
21,4 m 3/h1m), aproape de coada lacullli Tasaul, se inscriu
dupa toate probabilitatile pe aceasi linie de maxim aflux
subteran corespunzfuld faliei ce trece pe la Crisan. Cele doua
falii susamintite delimiteaza un eompartiment tectonic
coborit, in cuprinsul caruia s-au depus calcarele recifale
jllrasice din bazinul mediu si inferior al vaii Casimcea si de
pe malul nordic al lacului Tasaul. Legat de aceste caleare
sunt cunoscute izvorul carstic de pe valea Gura Dobrogei (Q
=8 - 10 lis), cap tat at pe la sfarsitul anilor 70 pentru
alimentarea cu apa a 10calitatii Targusor, si galeria eu apa de
Ia Piatra, descoperita in urma unor excavatii in cariera , cu
peste 30 ani in u rrna.
Pe considerente oarecum similare au mai fost detenninate si
trasate pe harta si alte aliniamente hidrotectonice, probabil
falii sau flexuri ale fundamentului, at at in masivul central
dobrogcan cat si in orogenul nord dobrogean. Rezultatul
acestor observatii s-a concretizat in obtinerea unei harti
hidrotectonice, la scara 1: 200 000. Harta in ehestiune nu este
disponibiia ramanand la stadiul de harta de teren. Schita
hirotectonica a Dobrogei Centrale, Fig. 6 din anexe, este 0
replica sumara, partiala dar explicita a respectivei harti.
P rezenta lucrare ofera suficiente indicatii pozitionale (a se
vedea tabelul din anexe) pentru a putea se regasi cu usurinta
pe 0 harta topografiea sau geologica la 1: 200 000. De un
real interes si ajutor ne-a fost si ideia refleetarii tectonicii
t{5
 ' - .( ~

:~
:: .

zonale de catre ' moriologia fundului Dunarii (P. CotCl - J:

".1 3.2 . J OROGENUL NORD DOBROGEAN
Campia Romana, Ed. Ceres, 1976), in special pe tronsonu]
3.2.1.1 ZONA PALEOZOICA
Harsova- Macin , Fig.S din anexe. Portiunile de adancire
importanta a Dunarii confinnand faliil e cunoscute si marcand
Aliniamentul hidrotectonic Nifon - Horia (Cursul
prezenta celor presupuse pe baza de criterii geomorfologice
superior-mediu al vaii Taita)
si hidrogeologice, foraje cu rezultate pozitive si aparitii de
o Falia l ij la - Greci;
IZvoare.
Falia Grec i SV - Cerna;
3.2 LIN IILE DE MAXIM A FLUX HIDRIC DIN e Falia Macin V - Atmagea (Cursul m ediu al vaii Plopilor

l UMATATEA DE NORD A DOB ROGEI Greci si cursu 1 superior-mediu al vaii Ciucurova);

Falia Turcoia - Cfujelari;
Rezumand . cele de mai sus si coreWnd datele hidrogeologice ~ . Falia Peceneaga - Camena (Cursul superior al vailor
si tectonice (hidrotectonice) existente, in contextul Peceneaga si Slava).
hidrografic . si . geomorfologic al regiunii, prezentam 0
Incercare de distributie pe zone geologice a liniilor de maxim 3.2. 1.7 ZONA TRlASICA
aflux subteran. Respectivele liniide maxim aflux hidric, e Falia Luncavita - Consul (vaile Cetatuia si Lozova);
sL!bteran si de suprafata; pot fi sau falii cunoscute si marcate C! Falia Valea Teilor - Izvoarele V (Cursul mediu-inferior
pe hartile geologice, sal! altele mai putin cunoscute, al vaii Alba) ;
presupuse pe baza de date acumulate, acestea din Uffi1a G Falia Isaccea - Niculitel;
denumite aliniamente hidrotectonice. o f alia lssacea E - Cilic Dere;
Datele care au stat Ia baza stabilirii acestei corelatii Aliniamentul hidrotectorric Telita S - Frecatei (Cursul
hidrotecton.ice sLlnt prezentate mai pe larg in tabelul de superior-mediu al vaii Telita);
sinteza din anexe . .Este yorba de foraje, izvoare - captate sau " Falia Trestenic - Satu Nou (valea Taita);
nll, lacuri si terenuri cu exces de urniditate. In cazul foajelor
f) Aliniamentul hidrotectonic Turda - Satu Nou ((Cursul
si al izvoarelor, in masura in care aces tea au fost disponibile,
inferior a1 vaii Taita);
prezentam date orientative de amplasament, date cantitative
8 Falia Cata10i - Mihail Kogalniceanu (Curs ul inferior al
de foraj (adancimc) si de pompare (nivel pi ezometric, debit,
vaii Telita);
deni velare) pre cum si da te privind calitatea fiz ico-chimica a
Aliniamentul h.idrotectonic Zaghen - Agighiol V -
apeJor captate.
Sarichio i;
Aliniamentul h.idrotectonic M alcoci - Sabangia E;
(; Aliniament uI hidrotectorric M ahmudia V - Sari nasuf;
., AliniamentuI hidrotectonic Murighiol (N-S);
e Falia Isaccea E - Somova - Dunavat.

86 87
 3.2.1.3 BAZINUL BABADAG
,. Falia Turcoaia - Carjelari;
Falia Greci S - Cerna - General Praporgescu V;
Falia Macin V - Doua Cantoane (C ursul superior-mcdiu
al vaii Ciucurova si cursul inferior al vaii Slava);
AliniamentuJ hidrotectonic Nifon - Horia - Slava Rusa
(C ursul mediu al vailor Taita si Ciucurova);
II Falia Turda - Visina;
Falia Trestnic - Satu No u - 6 Marti e (Cursul superior _
mediu a1 vaii Taita);
& Falia Zebil V - Enisala.
3.2.2 MAS1VUL CENTRAL DOBROGEAN (ZONA
SISTURlLOR VERZI)
It . Falia Pe<;:eneag~ ~ Ca~~na .(Cursul superior-mediu al
I)
vailor Peceneaga si Slava);
Aliniamentul hidrotectonic PeceneagaS - Baia;
Falia Ostrov - Sinoe; . .. . . .
Aliniarnentul hidrotectonic Fagarasu Nou S - Topolo g -
Istria; . . .
I)
Aliniamentul hidrotectonic Daeni - Casimcea - Sacele;
o
Aliniamentul hidrotectonic Garliciu N - Nistoresti;
Aliniamentul hidrotectonic Saraiu - Gura Dobrogei
Corbu (Valea Cismelei, cursul inferior al vaii Runcu si
cursul mediu-inferior al vaii Casimcea);
Aliniamentul hidrotectonic Ciobanu - Si bioara;
Falia Harsova - Lumina;
Falia Capidava - Ovidiu.
88
4. ZONA DE ALIMENTARE A APELOR DE FALIE
DIN DOBROGEA CENTRALA Sl DE NORD
Odatn clarificata problema cailor preferentiale de circulatie a
apelor subterane din aceasta parte a tarii , originea si
provenienta lor ramanea inca destul de nebuloasa. Atat
ipoteza alimentarii din Dunare cat si cea a alimentarii din
irigatii a acestor ape subterane n-au stat niciodata In picioare
datorita In primul rand artezianismului pe care acestea 11
manifesta si a descarcarii lor Iibere prin izvoarele din muntii
Macinului si din podisul Casimcei. Ideia care se impune este
aceia ca apele subterane care circula pe faliile adanci ale
Dobrogei Centrale si de Nord provin de la mare distanta,
alimentate de una dintre cele mai importante hidrostructuri
1 ale tarii, aflata In tinutul Vrancei, In zona de cillbura a
Carpatilor Orientali. Traseul acestor fracturi, multc dintre ele
I
1\
'1
fiind falii crustale avand peste 20 km adancimc, este
cunoscut deja de multa vreme ca unnare a lucraIilor
l geofizice Intreprinse la nivel national si In cadrul unor
programe de colaborare intemationala. La noi, 0 parte din
aceste lucrari au fast sintetizate si prezentate, 'in cadrul unor
valoroase aparitii editoriale, de catre St. Airinei (Radiografia
Geofizica a Subsolului Romaniei, Ed. Stiintifica si
Ehciclopedica, 1980) si de M. Sandulescu (Geotectonica
Romaniei - Ed. Tehnica, 1984) Vezi Fig.I .
Din materialele prezentate de catre acestia si de alti autori
reiese clar ca cel putin principalele [alii ale domeniului
dobrogean se continua pe directia NV - SE plonjand la peste
1000 m adancime sub Cfunpia Brailei pentru a fi apoi
lntaln.ite In depresiLmea Focsani si chiar mai la nord.
Alternanta de pietrisuri, argile, nisipuri, s.a., ce constituie
umplutura Depresiunii Focsani are 0 grosime de peste 1500
89
2000 m si cantoneaza mari rczerve de apa eu earaclcr de
potabilitate. Tinand eont. ca alimentarea acestei hidro
strueturi se face de pe Inaltimile dealurilor sllbcarpaticc, lil
altituQinea de 600 - 800 m, plltcm 'intelegc usor ca, pe
principilll vaselor comunicante , Invingand mari pierderi de
sarcina, apele subterane vraneene au inundat S1 ceIc mai 111ici
fisuri si falii ale fundamentului eristalino-mezozoic aparand
la zi odata e u acesta. A se vedea Fi g.3 si FigA din anexe.
Un argument'in p lus in favoarea acestei ipoteze .i'l constitute
calitatea de excelenta potabilitate fizico-chimica a apdor
subterane de falie din zonele dobrogene amintite. Se reman:.a
'in primul rand 0 mineralizare relativ redusa a acestora,
rezidiul fix fiind In numeroase cazuri sub 1 gil, deasemenea
se constata absenta oxizilor de Fe, iar duritatea totala a apei
variaza In general Intre 10 si 20 grade germane. Sunt ape
foarte asemanatoare fizico-chlmic cu cele din subsolul
Yrancei. Alimentarea stratului freatic pe fracturile funda
mentului apare si mai evident 'in lunea Dunarii ca si in Insula
Mare a Brailei. A iei, pe un fond general de ape nepotabile
(mari depasiri ale continutului de oxizi de Fe, de cloruri , de
sulfalti, etc.) se semnaleaza si cazuri, nu 'intlmplatoare, de
surse (puturi forate) eu apa potabila, alimentatc, dupa cat se
pare, prin drenanta, din falii subjacente.
Mentionam in aeest sens diteva foraje din Insula Mare a
Brailei la care rezidiul fix al apei captate nu depasea 500
mg/I : . Rusava (in fata Macinului), aliniamentele orientate
NY-SE: Filipoiu, Maein, G emenele-N llfarul si Pati u, Luna,
Dim uleasa; Complex Pe licanu (in fata localitatii Peeeneaga),
Yulpasu (in apropi erea fa liei Ostrov-S inoe) s.a.
90
5. CONCLUZII
Cunosterea cailor preferentiale de circulatie ale apdor
subterane 'in regiuni geologice cu structura complicata si,
implicit, cu relief relativ accidentat este de un mare ajutor in
:j
actl vltatea de amplasare a viitoarelor surse de apa.
Recunoasterea hidrogeologica a terenului pe baza depistarii
clementelor tectonice, locale si regionale, este 0 metoda care
1 la noi a fost oarecum neglijata 'in trecut. Este cazul sa aratam
ca 'in cea mai mare parte a tarilor Africii ca si 'in alte regini
1 aride ale planetei, unde fundamentul cristalin apare la
1 suprafata terenului sau In apropierea acesteia, marcarea pe
harta a fracturilor tectoruce si a zonelor de fisuratie intensa
este primul pas 'in cercetarea hidrogeologica pentru
depistarea de noi surse de apa sau pentru amplasarea de
foraje sau puturi. In acest sens, inca de prin 1960 a inceput sa
\
i se foloseasca cu mult succes metoda teledetectiei pe baza
I
j analizarii si interpretarii fotografi ilor aeriene. Prezenta
izvoarelor, a lacurilor si a cursurilor de apa ce-si au obirsia
I pe falii este atat de mare la scara planetara mcat fara nici 0
exagerare putem vorbi de un nou domeniu interdisciplinar de
1
I cercetare, hidrotectonica.
5.1. REPARTITIA SI ORlGINEA APELOR SUBTERANE
DIN Z ONA
Dupa cum am vazut, jumatatea nordica a Dobroge i este un
excelent exemplu de teritoriu eu 0 intensa circulatie a apelor
subterane pc fractmi tectonice. Direetia structural-tectoruca
predominanta in zona sisturilor veEi este NY -SE 'in timp ce
mai la nord, In zona orogenului nord-dobrogean, lucrurile se
91
 t o"
complica putin prin aparitiu si a une, a doua directii tcctonice
orientata il1 general N-S.
Cea mai mare parte a vailor nord-dobrogene se dezvoJta pc
amintitele directii, NV-SE si N-S, si desi au un curs de apa
relativ scurt, se suprapun partial sau total pe una sau mai
multe falii cu extindere cel putin regionala.
I
Singura explicatie care sc impune ca Iogica In privinta apdor
subterane amintite este provenienta lor de la mare distanta
din acviferul adanc aflat in fat a regiunii de curbura a
Carpatilor Orientali, traseul marilor falii dobrogene si
calitatea excelenta a apei ne-o demonstreaza. Cum altfel S-81'
putea explica artezianismul si productivitatea foarte mare
constatata pe zonele de falie, fie in calcare fie in sisturi verzi
sau in depozitele de alterite din zona Macinului ?! 0
confirmare In plus ar fi si faptul ca toate captarile aminti te,
din zonele de falie, isi mentin aceiasi parametrii de
exploatare, caIitativi si cantitativi, timpde ani si ani fara a fi
afectate de factorii climatici deficitari hidric.
5.2. C ALff ATEA FIZICO-CHIMICA A APEI
Calitatea fizico-chimica a apelor de falie sau din acviferele
adiacente alimentate pe falie contrasteaza vizibil eLI cea a
apelor subterane dobrogene din restul teritoriului, adesea
m ineralizate pana la ciiteva grame pe litn!. Sunt ape care se
incadreaza cu brio la toti parametrii privind nOlTI1e1e de
potabil itate, avand 0 mineralizare globala (rezidiu fix) de sub
un gram pe litm, eel mai adesea intre 300 si 500 mg/I. Ca
regula generala se remarca absenta oxizilor de fier din aceste
ape .
92
5.3. PRODUCTIVlTATEA APELOR SlJUI L1\(\tllLJ)F
FALI~
Debitele de exploatare si potentialul de dchltarl~ til I.'np(a ri lor
de apa prin fa raj sau dren, ill zonclc.~ h id l\\kc(\.)ll lce
favorabile, par a fi ~nfluenta~e de .natlll'll \'()cii 1\\lIiJ.,lIzin
(formatiunea acvifera) S1 de groslmea el.
~ Calcarele jurasice:
Palazu Mare - Mamaia, au grosimi lh.' ~H'd \l\lIl slI tdor
de metri, sunt intens fisurate si carstillctlll', pr"F.int a
ape arteziene si potential de debitarc de p ill\ ;\ b l'iltcva
.. dem3!hJ m;
mll
Hfusova, Topalu, Ghindaresti , grosimi > \ ,)l) \\\, q =
3 - 720 m3!h!m;
Piatra, grosimi de 50 - 1~O m, relati\' ink-us 11:)umlL'
si earstifieate, q = 7 - 80 m !hJm;
Calcare1e triasice:
Isaccea, Tulcea, Agighiol, Sarinasuf, "\c ., t',1\\simi (\ 1.'
peste 100 m , fi suratie mai putin prol\ul\t~\L\ (l\1I S-(\
semnalat prezenta golurilor carstice, ClI l'\.\..'l'pt ia
dealului Consul), potential de debitarc \'~\riil1d dl': b
3
. 2-5 1a 50-140 m !hJm;
8 Calcar-ele cretacice:
_ Babadag, JUlilovca, 6 Martie, V isina, au t;.n)~il1\ i de
peste 100 m, sunt In general comp~lc k l b~l:;,ill lll
Babadagului n-a suferit fr amantar-i tectonic e) din care
cauza potentialul lor de debitare este redus, q :::- 0 - 7
m 3/h/m ,
Depozitele cuatemare.
93

Sunt constltultc In general din material argilos-loessoid ell
fragmente si aglomerari de fragmente din roca de ba.za
(depozite heterogene euprinzand si alterite de ti pul argile
eaolinoase si arenite); In multe cazuri este eaptata si crusta de
alteratie a fundamentului (depozitc de fisuratie). Ele pot fi
earaeterizate dupa cum urmeaza:
grosimi le cuverturii cuaternare pot varia In limite
largi de 1a ditiva metri 1a peste 20-50 m (grosimi mai
mari, 80- 100 m, se Intilnesc pe vai tectonicc ca Te lita,
in aval de Cataloi, Satul NOll, 'in podisul Macinului si
'ill lunea Dunarii);
potentialu1 de debitare nu pare a fi foarte influentat In
acest caz de grosimea formatiunii acvifere, q variind
In medie 'intre 2-4 m3lhJm si 15-20 m 3/h/m, exceptii
de 1a aeeasta regula 'intalnim pe faliile cu circulatie
importanta de apa, F. Peceneaga-Camena, F. Saraiu
Runcu, unde q poate varia intre 50 si peste 100
m 3/h/m.
5.4. PERSPEC~nVE DE VIlTOR
Nimie nu ne Impiedica de-a extrapola aceste constatari si la
regiunea Dobrogei de Sud. Singurul impediment care-ar
lngreuna explorarile este tot de natura tee tonica, respecti va
urutate geologica reprezinta un eompartiment tectonic
coborat 'in care prezenta faliilor din fundament este In mare
parte ecranata de depozite ca1caroase. Desigur ca ex ista si
exceptii, cum este Valea Cara Su (apa neagra, adica
mlastina) si Valea Albesti, din zona Mangaliei, si tuate dupa
toate probabi1itatile pe fracturi teetonice. Prezenta de intinse
zone mlastinoase, ca cea de la nord de Mangalia, este adesea
un indiciu important de circulatie si desearcare a apdor
subterane pe falie. Cum altfel se pot explica izvoarele de ape
94
r
1
i sulfuroase si termale de la Mangalia, inUUnite atat la
~~ suprafata terenulu i cat si sub ruvelul marii. Izvoarele
i'i submarine din zona Mangalia au fost descopcrite in anui
:1 1968, si loealizate pe hm1a, de capitanul de mruina
~ Constantin Scarlat, un pasionat cercetator al lumii submarine.
!
Sunt izvoare sulfuroase si termale, cu temperaturi de 25-27
!.\
C, semnalate atat langa tarm cat si mai in largul marii - la
adaneimi variind intre 7 - 12 m. Conform observatiilor
,1
I facute de prof. univ. Dr. llie D. Ion, avem deaface si in acest
caz cu ape de falie: lzvoarele submarine, termale si
1 sulfuroase, din domeniul de self de la Mangalia, nu
reprezinta un fenomen izolat. Ele se axeaza pe W1 sistem de
linii rupturale (falii) intercontinentale ...
Desi mai putin evident ca in cazul jumatatii nordice a
Dobrogei, apoliul de ape subterane pe falii pare a fi la fel de
prezent si In Dobrogea de Sud si probabil si in multe aite
parti ale tarii. Abordarea acestui subiect interesant de
cercetare ramane deschisa. Revenind la ipoteza "fluviului
subteran" de care am amintit in partea introductiva a lucrarii,
mi-a facut placere sa a1u, in cursul anuilli 1988, mai multe
detalii referitoare la autorii acesteia si la continutlll ei. In
caliea intitulata ltinerare subacvatice la lstru si la Pontul
Euxin eapitanul Scarlat face urmatoarele precizari: Relativ
la izvoarele de la Mangalia, ni se pare destul de interesanta
urmatoarea deseoperire facuta de Constantin si Florin lonas,
tatal si fiu!. Ei au efeetuat intre 1947 si 1983 foraj e miniere,
ajungand la conc1uzia ca este yorba de un rau subteran ce-si
trage izvoarele din Carpati .. . In continuare autorul ne arata
ca in anul 1982 Institutul de tehnologie izotopica din Cluj
Napoca a lansat izotopi radiocativi in apele subterane din
muntij Vraneei, ca sa-i regaseasca pe litoralul Marii Negre, la
Constanta, Mamaia si Mangalia, confirmand " ipoteza Ionas
". Ca urmare, revista " Magazin " din 20 martie 1982 publica
95

un articol intitulat;,Izvoarele din Mangalia isi au originea in
Carpati". In 'acest artieol se arata ea autorii, Constantin si
Florin 16'mfs;' 'considera ca "fluviul subteran" vine din
Cmpati, 'treee pe sub Dunare, se orienteaza catre Mangalia si
debuseaza in mare, 1a nord de Mamaia-Sat, unde-i barat de
cunoscute1e roci verticaJe "sisturi verzi" . Ei sesi zau ca
aceasta este sursa de apa dulce a oraselor noastre litorale.
Acest capitol relativ nou si atragator, mai ales prin
impl icatiile practice din domeniul cunoasterii hidrogeologice
si al perspectivelor oferite alimentarii cu apa potabila,
ramane deschis cercetarilor viitoare. Nu trebuie sa pierdem
din vedere ca datele prezentate in aceasta lucrare permit un
grad de cunoastere hidrogeologica de ordin informati v
deoarece observatiile si interpretarea lor au fost facute 121
scara regionala (1: 200 000). In acest sens, revine deci
generatiilor viitoare de specialisti de a-si propune ca obiectiv
detalierea cunoasterii hidrogeologice a Dobrogei Centrale si
de Nord. Aceasta eu at at mai mult cu cat in contextul actual
apa potabila, datorita poluarii intense a med iului
Inconj urator, a devenit si devine din ee in ce mai rara In tarile
intens industrializate ale Europei si in multe alte regiuni ale
planetei . . lata deci 0 bogatie natural a pe care-o detinem,
avand mari rezerve si perspective de viitor, mai ales ca In
condi tiile naturale, structural-tectonice ale acviferul ui ,
contaminarea si poluarea apei prin infiltrare de la suprafata
terenului .este aproape imposibila. Deja, inca de prin anii 800
parte din apa fo raj elor din apropierea orasului Consatnta, se
. pare ' ca mergea la expori. Sa nu uitam ca la Mamaia, in
apropierea lacului . Siutghiol, si In zona Palazu Mare
.. potentialul de' debitare al calcarelor j urasice este imens si
pare inepuizabiL I '
96
'~ ;i .
l;
~~'.
BIBLIOGRAFIE
-. AlfUNEl S. (1980) Radiografia geofizica a subsolului
1, Romaniei (Editura stiintifica si enciclopedica);
1 BRAIKOFF A. (in cadrul lucrarilor 1AfAA, 1977-1990)
1 Studii hidrogeologice de amplasament de foraje si captari
J pri n dren, studii hidrogeologice definiti ve - pe baza de foraj ,
~ in zona Dobrogci Centrale si de Nord;
J BRAlKOFF, A (1985) Hidrogeologia zonei de podis Macin
~ Greci (Oobrogea de Nord); Luerare prezentata in cadrul unei
J sesiuni de perfectionare profesionala a geologilor din
1 1AF AA-organizata sub egida Ministerul ui rninelor si
'1 geologiei;
I BRAIKOFF, A (1999) Rapport final - volet forages, du
~ projet senegalais d' hydraulique villageoise CEAO 2;
'I Effectue dans Ie cadre d'un contrat pour Hydrosult inc.,
Canada, et SONED Afrique, Senegal;
COTET P. (1 976) Campia Romana (Editura Ceres);
MUTIHAC Y., IONESI C. (1974) Geologia Romaniei
(Ed itura tehnica);
PASCU M. (198 3) Apele subterane din Romania;
SANDULESCU M. (1 984) Geotectonica Romaniei
(Editura tehnica);
SCARLAT C. (1988) ltinerare subacvatice la lstru si Pontul
Euxin;
TODD, DAVID KEITH (1980) Groundwater Hydrology;
Baita hidrogeo logica a Romfmiei 1: 1000 000;
Harta geologica a Romaniei 1: 200 000;
97

- - -_._- -- --.

~ I'.

f-

r
J
~
,1

~
-I'

-I

aI

~:.c
-- .... ~~'"

.... ~ .... " "~"'!'.:."::.'

.... .......c : oJ
' -. JI;/lIg3/id i a::
1> R I A ....... '~~

Fig.l Harta faliilor crustale de pe teritoriul Romaniei

(1. Gavat si St. Airinei

Fig.2 Lacul de la Mangalia Nord (Saturn) situat pe falia crustala GS

JOl
 NV Fig.3 SECTIUNE HIDROGEOLOGICA SC HEMATICA IN PATURA SUPERFICIALA A
AVAN FOSEI CARPATICE SE
(prelucraie dupa L Constantinescu, 1973)

400m

Focsani

Galati
I

Om

>-'
o
IV - 400 m

- 800 m

LEGENDA

[IJ Oepozite cuaternare si pliocene, acvifere IG4 Falii crusta Ie

[jiJ Oepozite miocene D

infiitratii d e ape sub presiune pe {alii
~ I Depozite mezozoice si paleozoice (Sisturi verzi)

FigA SECTIUN E HIOROGEOLOGICA SCHEMATICA IN DOB ROGEA CENTRALA

(PODISUL CASIMCEI)

N s

nTTmPIZ
izv. Topologului Casimcea

I carstul cu apa

200 m
d,"Pi,'"
Ptz
Om

- 200 m
G2 FOS D
FPC G4

I FCO
LEGENDA

~ Sisturi verzi Aliniamente ilidrotectonice,

probabil falii secundare

I Falii crustale, G2, G4

D
A pe ascensionale de falie, care se
descarca prin izvoare
 Fig. 5 PROFIL LONGITUDINAL AL ALBIEI DUNARII PE PORTIUNEA DOBROG EI CENTRALE
IN INTERPRETARE MORFOTECTONICA
( prelucrare dupa I. Zavoianu si p, Cotet)

Profilul mediu multianual al apei

Om Om

-10 m
0) 0) -10 m
0)
\ / I
- 20 m -20 m

-30m o 10 20 km -30 m

Harsova Vadu Oii Garliciu Daeni Ostrov Peceneaga Turcoaia Macin

IEGENDA

1 Falia Harsova - Lumina 6 Aliniamentul hidrotectonic F agarasul Nou - Istria

2 Aliniamentul hidrotectonic Ciobanu - Sibioara 7 Falia Ostrov - Sinoe
3 Aliniamentul hidrotectonic Saraiu - Gura Dobrogei 8 Aliniamentul hidrotecton ic Peceneaga S - Baia
4 Aliniamentul hidrotectonic Gariliciu N - Nistoresti 9 Falia Peceneaga - Camena
5 Aliniamentul hidrotectonic Daeni - Casimcea - $aceJe

""l
0;0'
0\

Ul
(")
:::r
5) C'>
:Y IV

0:
S
(1)

~
0
::3
(")
C>
I'l
0
0
cJ
'""'\
0
(jQ
,.:~)
<V
-:\
(')
(1)
::3
~
'""'\
C>
0'
r-
N
0
::J
""Vi'
(/)

2
...,
0...,
<
(1)

N
c
 DATE HIDROTECTONICE (FORAJ E, IZVOARE, LACURI , APE IN EXCES) DIN DOBROGEA DE NORD

ZONA PALEOZOIC A

eea. 1-2 km E de sat

Aliniamentul de foraj e se
ezvolta pe directia NNV-SS
F3 in partea de E-SE a orasului \ I _ ,~ _ _ _,_ "_ _, __

F4 Ma cin, lacca . 2-3kmE r'\ -, ,, ,,)CCA I ") Ie"" . . I leo l l -t .. col"f'\o lnnc ! '""'10 I 'He

F5
F6
F7
F8
\i
j
J
;1

j
I
I

I
DATE HIDR OTECTONIC E ( FORAJE, IZVOARE, LACURI, APE IN EXC ES) DIN DOBROG EA DE NORD
ZONA PALEOZOICA

NOTA : Toate distant ele mentl onate la rubrica amplasa ment sun t considerate fata de ce ntrul local it at ii
J
~"
,.1
~
I
t DATE HIDROTECTONICE (FORAJE, IZVOARE, LACURI) DIN DOBROGEA DE NORD
~
ZONA TRIASICA
~
1

Toate fora j. au fost a m pi a s a Ie /-1-=-':"+---='~-+I--=-~.-=":"-+-~'::-+-~-l---:~f-~--j--=-+-:-c=:--I-c-:-=-:--I--;::--+~-:-+:::-=;--;:-i---;::-:::::;-j

1
3
i
1j
!

DATE HIDR O TECTC.;>1'IlCr.J9RAJE. IZVOARE. lACURI) DIN DOBROGEA DE NORD

ZONA TRIASICA (continuare)

idem F4
CAP Nalbant F1
F2
F3

Aliniamentul se dezvolla pc
directia vaii . VNV-ESE .
din aval de Satu Nou si pana _
aproape de OJ T ul cea- Ct<l I-;;---j I:'~- I ~
 DATE HIDROTECTONICE (FORAJE, IZVOARE , LAC URI) DIN DOBROGEA DE NORD
BAZINUL BABADAG

OOBROGEA CENTRALA, ZONA SISTURILOR VERZI

FAllA PECENEAG A-CAMENA (Cursul superior si mediu al vailor Peeeneaga si Siava)
1 Peeeneaga (5 Fj) 3,5-4 km NNV de sat, in lunca Q 59-81 (+)0,9-3,5 0,4-6 621
2 Peeeneaga Vest In lunea, in partea V a satului Q 40 2,85 3 820
3 Dorobantu (3 Fj) Pe OJ, in partea de E a satului Q+Pe3 17-21 3,2-5,5 19-20 658
4 Fantana Mare (toponimie semnifieativa)
5 Camena In marginea de SV (?) Q 16 ,7 3,2 250 480
6 Izvor SV de Ceamurlia de Jos
ALiNIAMENTUL HIDROTECTONIC PECENEAGA SUD-BAIA
1 Izvor FanUina Oilor 2,5-3km N 20-30
2 Topolog Nord (4 Fj) La marginea de Nord a satului Q+Pc3 1 ,0-15 1,2-3 0,06-1,1 520
3 Baia Vest In partea de SV a satului Q+Pc3 32 6 2,4 597 i
4 Baia Est (3 Fj) In zona garii si in veeinatate Q+Pc3 50 6-6,5 1 ,44-9 7 117 51 ,51 0 95,03 166 1051 !
5 Izvor La Sud de gara Baia
FAllA OSTROV- SINOE
1 Ostrov NV (2 Fj) In marginea de N si NV Q+Pe3 28,5-34 aliezia n-4,5 0,19-2,5 880
2 Topolog SV cca. 2 km SV Q+Pc3 12 3,2 0,7 662
3 Sambata Noua (2 Fj) In partea de E a satului Q+Pc3 9,0-21 2,7-11,5 0,02-1,37 376
4 Dren Beipunar i Izvo areie vaii Casimcea Q+Pc3 7
5 pren Beipunar II (1987 Idem Q+Pc3 9
6 Beipunar F1 eca. 0,5 km N de drenul lM Q+Pe3 15 4 ,9 3,5
7 Oren Stejaru 3,5 km VNV de Stejaru Q+Pc3 7,0-8 6,8 224 84,56 0 490,4 122 1175
8 _ St ejarul F3 Uinga dren Q+Pc3 5 2,1-5 1 20 1 20 -
8 144 52,24 ~- 89,6 95 ,8 857
NOTA: Toate distantele mentionate la rubrica amplasament sunt considerate fata de centrullocaiitatll
NOTA : Toate distantele mentionate la rubrica amplasament sunt considerate fata de centrullocalitatii
DA TE HIDROTECTONICE (FORAJE, IZVOARE, LACURI) DIN DOBROGEA CENTRALA
ZONA SISTURILOR VERZI