Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Deintor: D.A. Buzu Ialomia Proiectant: S.C. AQUAPROIECT S.A. Constructor: HIDROCONSTRUCIA S.A.
1. Barajul Siriu. 2. Rezervor 3. Statie de tratare 4. Conducta de apa 5. Nod hidrotehnic 6. Statia hidroelectrica 7.Rezervor Surduc. 8. Galeria Casoca
Localizare
Ru: Buzu Ora apropiat: Nehoiu Jude: Buzu Nume proiect: Suprafaa bazinului: 680 km2 Km curs principal: 52 Perioada de execuie: 1974 -1994 Principalele folosinte: Alimentare cu ap Qins = 0,1 m3/s Producere energie electric Pins= 42 Mw Qins= 32 m3/s Irigaii: 50000 ha Atenuare viituri Agrement Evacuatori: Descarcator ape mari Q=1720 m3/s Golirea de fund Q=130 m3/s Priza irigatii Q= 70 m3/s
Baraj - Acumulare
nlime maxim: 122 m Lime coronament: 12 m Lime baz: 824 m Cota coronament: 588 mdM NNR: 579 mdM N min exp: 523 mdM VolumNNR: 110,525 mil m3 Volum la N min exp: 12,8 mil m3 Suprafa lac la NNR: 500 ha
CHE NEHOIASU
Tipul centralei - CHE subterana cu derivatie sub presiune. Aductiunea subterana 7,780.00 m Cota amonte 579.00 m Cota aval 385.00 m Caderea 194.0 0m Nr.si tip agregat - 2 Francis Debit instalat 32.00 mc/s Puterea instalata 42.00 MW Energia medie 122.00 GWh/an
realizat un prim filtru de nisip cu rolul de a preveni sufoziile sau eventualele fisuri ale nucleului. Un al doilea filtru spre aval capteaza si dreneaza apele spre un covor de balast asternut la baza prevazut cu o serie de bretele de strapungere a prismului de piatra si care permit apei sa fie drenata la piciorul paramentului aval unde sunt colectate de o galerie. Prismele laterale din balast si piatra au fost fundate in albie pe stratul de aluviuni grosiere. Etansari si consolidari: Perdeaua de etansare alcatuita din 3 siruri de foraje injectate, distantate la 0,75 m, este prelungita in versanti pe 80 m. Injectiile de consolidare a contactului dintre nucleu si roca de baza au fost executate de la suprafata pe adincimi de 5-10 m, dispuse la densitatea de un foraj la 9 m. La 10-20 m aval de perdeaua de etansare este prevazuta o perdea de drenaj. Majoritatea injectiilor de consolidare si legatura au fost executate din galeria de injectii. Evacuatori: O nota originala o au evacuatorii barajului. Dimensionati pentru tranzitarea unei viituri de 1,720 mc/s sunt dispusi la 4 niveluri in versantul sting. - O galerie de adincime cu D = 4,40 m echipata la priza cu un gratar rar de 105,40 mp si 2 batardouri metalice, 2 x 2 vane sertar, un disipator de energie subteran si o galerie de racord cu disipatorul exterior, permit eva-cuarea unor debite de 130 mc/s. - Galeria de priza la semiadincime, cu D = 4,40 m, pentru toate folosintele, cu un gratar de 435,70 m , bifurcata cu o ramura spre CHE Nehoiasu si o ramura spre un nod de retentie subteran echipat cu 2 vane sertar si 2 vane conice, un disipator subteran si o galerie de racord la canalul rapid exterior, permit evacuarea unui debit de 70 mc/s. Una din prizele alimentarii cu apa a localitatilor din aval este inglobata in nodul de retentie. - Deversorul cu 2 deschideri echipate cu stavile segment de 14,00 x 12,00 si o deschidere centrala cu 2 orificii de preaplin este comasat cu evacuatorul de semiadincime. Apele din lacul de acumulare sunt conduse dupa deversor printr-un canal rapid pina la bazinele de disipare din aval. De remarcat ca exista posibilitatea de a se suprainalta barajul Siriu cu 13 m, ceia ce poate duce la marirea volumului la 186 mil mc. Solutii originale: Conditiile de executie cu totul deosebite au impus luarea unor masuri si rezolvarea unor probleme pe baza unor solutii noi pentru Romania sau chiar pe plan mondial: - Solutii aplicate prima data in tara: nucleu de argila, rampe de segregare si amestec pentru prepararea betonului de argila, aerarea apelor tranzitate prin canalul rapid, disiparea energiei apelor evacuate in camere subterane adiacente nodurilor de presiune, fibrobeton pentru evitarea eroziunii cavitationale. - Solutii noi pe plan mondial: disipator de pamint armat, batardou fuzibil de pamint armat, tipul de aerare a canalului rapid, tipul de opritori de plutitori Lucrarile au inceput in anul 1974, prima etapa dat in exploatare la 30.09.1984 si finalizat in 1990.