Sunteți pe pagina 1din 10

Amenajarea hidroenergetic SIRIU Amenajarea rului Buzu este conceput ca o amenajare complex, reunind ntr-un ansamblu amenajarea propriu-zis

a cursului superior al rului Buzu n treapta Siriu Nehoiau i amenajarea afluentului Bsca Mare n treapta Cireu Surduc Nehoiau. Rul Buzu are un bazin hidrografic de cca. 5400 km2, dar 80% din stocul su anual se formeaz n poriunea superioar a bazinului, n amonte de localitatea Nehoiu. Rul are n regim natural un grad ridicat de torenialitate, debitele fiind cuprinse ntre 0,76 m3/s i 5020m3/s. Tronsonul Siriu Nehoiau a fost executat n totalitate (1986), iar la tronsonul Cireu Surduc Nehoiau au fost ncepute lucrrile, dar au fost ntrerupte i intrate n conservare din lipsa fondurilor necesare continurii construciei. Acumularea Siriu este destinat alimentrii cu ap potabil i industrial a unor localiti i obiective industriale din aval cu cca. 2.5 m pe secunda, irigarea unor suprafete agricole de cca. 50 000 ha, reducerea de energie electrica CHE Nehoiu cu 122 GWh/k aferenta cadedii Siriu . In sectiunea barajului Siriu , debitul multianual este de 9,59 m/s, iar debitele maxime cu asigurarea de 0,01% sunt de 2900 m/s , cu asigurare de 0,1% sunt de 1,720 m/s si cu asigurare de 1% sunt de 980 m/s. Morfologa amplasamentului se caracterizeaza printr-o ingustare a vaii pana la o latime la baza de cca. 200 m cu versanti simetrici in cazul barajului .

Roca de baza este constituita din alternante de gresii fine si grosiere , sisturi argilo-grezoase , in staturi succesive , traversate de mai multe falii insotite de braccii , care au dat nastere unui sistem complex de fisuri. Pe falii apar izvoare sulfuroase de debit mic si cu un slab caracter ascendent.

Solutia tehnica: Tipul de baraj a fost definitivat inaintea crizei energetice din anii 70. Initial a fost stabilit un tip de baraj de greutate din beton cilindrat. Din considerente politice, arbitrare si nejustificate a fost impusa solutia unui baraj de umpluturi din materiale locale. Pentru aplicarea acestei solutii s-a gasit o cariera de argila la 20km in aval, dar care contine fragmente mari de roca. Carierele de piatra situate in apropierea barajului nu permiteau obtinerea unui material de umplutura avand caracteristicile anrocamentelor. Materialul local obtinut la Siriu are o granulometrie continua, cu roci neselectate, partial degradate extrase tout venant. Ca urmare, tipul de baraj executat din acest material trebuie plasat in categoria barajelor de pamant si nu in categoria barajelor de anrocamente. Cele de mai sus si gradul ridicat de intensitate sismica in amplasament, de 8-9 pe scara Percalli au dus la solutia unui baraj de umpluturi cu nucleu inclinat din beton de argila format din amestec de balast cu 20-30% argila. Intrucat in argila naturala s-au intalnit fragmente mari de roca, aceasta a fost trecuta printr-un aruncator (rampa de segregare) de cca 60 m inaltime pentru separarea

fractiunilor mari si uscarea relativa a materialelor. De asemenea s-au prevazut niste prisme de balast de trecere de la nucleu la prisma de piatra. Nucleul a fost prelungit prin straturi de aluviuni pana la roca de baza iar rostul de contact nucleu-roca a fost tencuit manual cu mortar de argila. Peste mortar s-a depus un strat de 3m de argila de contact mult mai plastica, avand granula maxima de 70mm. Lateral nucleului s-a realizat un prim filtru de nisip cu rolul de a preveni sufoziile sau eventualele fisuri ale nucleului. Un al doilea filtru spre aval capteaza si dreneaza apele spre un covor de balast asternut la baza, prevazut cu o serie de bretele de strapungere a prismului de piatra si care permit apei sa fie drenata la piciorul parametrului aval unde sunt conectate de o galerie. Prismele laterale din balast si piatra au fost fondate in albie pe stratul de aluviuni grosiere.

Etansari si consolidari: Perdeaua de etansare alcatuita din trei siruri de foraje injectate, distantele la 0,75 m este prelungita in versanti pe 80m .Injectiile de consolidare a contactului dintre nucleu si roca de baza au fost executate de la suprafata pe adancimi de 5-10 m, dispuse la densitatea de un foraj la 9 m. La 10 20 m aval de perdeaua de etansare este prevazuta o perdea de drenaj. Majoritatea injectiilor de

consolidare si legatura au fost executate din galeria de injectii. Evacuatori : O nota originala o au evacuatorii barajului . Dimensionati pentru tranzitarea unei viituri de 1,720 m/s sunt dispusi la 4 niveluri pe versantul stang. - O galerie de adancime cu = 4,40 m echipata la prize cu un gratar rar de 105,40 m si 2 batardouri metalice, 2x2 vane sertar , un disipator de energie subteran si o galerie de racord cu disipatorul exterior permite evacuarea unor debite de 130 m /s. - Galeria de priza la semiadancime cu =40 m pentru toate folosintele cu un gratar de 435,70 m bifurcata cu o ramura spre CHE Negoiasu si o ramura spre un nod de retentie subteran echipat cu doua vane sertar si doua vane conice , un disipator subteran si o galerie racord la canalul rapad exterior permite evacuarea unui debit de 70 m /s. Una din prizele alimentarii cu apa a localitatii din aval este inglobata in nodul de retentie. - Deversorul cu 2 deschideri echipate cu stavile segment de 14,00x12,00 si o deschidere centrala cu 2 orificii de preaplin este comasat cu evacuatorul de seminadancime . Apele din lacul de acumulare sunt conduse de devesor printr-un canal rapid pana la bazinele de disipare din aval . De remarcat ca esista posibiliatea de a se suprainalta barajul Siriu cu 13 m , ceea ce poate duce la marimea volumului la 186 mil. m

Solutii originare:

Conditile de executie cu totul deosebite au impus luarea unor masuri si rezolvarea unor probleme pe baza unor solutii noi pentru Romania sau chiar pe plan mondial : -solutii aplicate prima data in tara: nucleu de argila , rampe de segregare si amestec pentru preparerea betonului de argila, aerarea apelor tranzitate prin canalul rapid, disiparea energiei apelor evacutate in apele subterane , adiacente nodurilor de presiune , fibrobeton pentru evitarea eroziunii cavitationale - solutii noi pe plan mondial : dispator de panamt armat, batardou , fuzibil de pamant armat , tipul de aerare a canalului rapid , tipul de opritori de plutitori. Lucrarile au inceput in anul 1974 , prima etapa data in exploatare la 30.09.1984 si finalizarta in 1990. DATE TEHNICE PRINCIPALE Dezvoltare si locaie: - Barajul Siriu este construit ntre masivul Siriu i masivul Podu Calului - Rul: Buzu - Cel mai apropiat oras: Nehoiu - Judet:Buzu - Zona de captare: 680 km2 - perioada de constructie: 1974-1994 - principale scopuri: atenuarea viiturilor, irigaii, alimentare cu ap,energie electric, agrement; - Puterea instalat: 42 MW; medie de energie de ieire: 122 GWh / an Apartanenta lucrrii: - baraj deversor(descrcare de gestiune: 2.000 m3 / s) - debueu de jos (descrcare de gestiune: 130 m3 / s)

- descrcator (descrcare de gestiune: 1.000 m3 / s) - debit captare ap (descrcare: 70 m3 / s) Rezervorul barajului: - nlimea maxima a barajului de la fundatie mai sus: 122 m - lungimea crestei: 570 m - latimea crestei: 12 m - Latime maxima de baz: 613,50 m Cantitatea de lucrri: - excavat: 3.500.000 m3 - beton: 350.000 m3 - volumul barajului: 7.800.000 m3 - capacitatea rezervorului (total): 155.000.000 m3 - Aria rezervorului (la NRL): 6.200.000 m2 - Reinerea la nivel normal: 579,00 m ASL - Nivel minim de operare: 522,00 m ASL - Hidroenergetic de nivel hidroenergetic: 551,00 m ASL

DATE GENERALE - barajul si bazinul Siriu au fost realizate cu scopul de a ndeplini anumite cerine complexe, utilizate n principal pentru apa potabil i industrial a consumului, pentru producia de energie hirdoelectrica, de inundaii, de control i de irigare. - livrrile de stocare 2,5 m3 / s ap potabil i industrial, de inundaii, de control i de prevenire pentru stocarea un volum de 30000x103 m3, precum i de generare a energiei electrice. - debitul rului Buzu la intrarea in bazinul Siriu este de 9,59 m3 / s. Debitele maxime cu probabilitate diferita sunt: Qmax, 0.001% = 2,900 m3/s; Qmax, 0.01% = 1,720 m3/s;

Qmax, 1% = 980 m3/s; Qmax,10% = 465 m3/s. - dezvoltarea bazinului Siriu include, o statie de tratare a apei i o conduct de metal pana la orasul Nehoiu, centrala hidroelectrica Nehoiu i un diametru 3,7 m i 7,8 km de galerie. - dezvoltarea a inceput n 1984, prima etap fiind realizarea rezervei de ap i pregatirea barajului cu scopuri hidroelectrice, iar n 1994 a fost inceputa umplerea rezervorului pana la ultimul nivel. S-a ajuns la altitudinea de umplere de 530,00 m ASL; atunci rezervorul de umplere a fost oprit i s-au inceput lucrarile de remediere. Prezentare din punct de vedere Geologic

1. Conturul barajului; 2. Coama; 3. Deversor; 4. Canal de deviere, faza I; 5. Canal de deviere, faza a II; 6. Galeria de putere; 7.Berm; 8. Cariere de roca; 9&10. Eocen; 11. Oligocen;

12. Falia Monteoru; 13. Falia Casoca; 14. Falia Siriu; 15. Izvoare sulfuroase; 16. Terasa; 17. Aluviuni.

An PIF

1994

Rul Tip baraj Tip etanare Tip teren fundare nlime

Buzu Baraj de anrocamente Nucleu intern de argil Roci stncoase 122 m

Lungime 570 m coronament Volum lac 155 mil. mc

Suprafa lac Folosine

420 ha atenuarea viiturilor irigaii alimentare cu ap energie electric agrement 681 kmp 3000 mc/s Vane C.N. Apele Romne S.A. AQUAPROIEC T S.A.

Suprafa bazin Debit deversor Tip deversor Deintor Proiectant