_____________________________________________________________________________________________

INTRODUCERE
Dezvoltarea puternica

a economiei a dus la construirea unor constructii

impunatoare. Multe din constructiile realizate se caracterizeaza prin sarcini proprii

importante, fiind in general constructii grele, masive si prin mari sarcini utile impuse
de destinatia lor functionala. Aceasta situatie necesita o atentie deosebita in ceea ce
priveste certitudinea unei exploatari fara pericol, care poate fi obtinuta printr-un
control experimental asupra modului de comportare sub sarcina a constructiei
respective si printr-o sistematica urmarire in timp a deplasarilor si deformatiilor
constructiilor sau ale elementelor componente ale acestora. Modificarea ulterioara a
conditiilor de echilibru poate antrena distrugerea partiala sau totala a constructiei,
poate provoca catastrofe cu pagube materiale foarte mari si pierderi de vieti
omenesti. Rezulta ca certitudinea unei exploatari fara pericol se obtine prin doua
procedee care se completeaza reciproc si care intregesc si verifica calculul de
rezistenta si de stabilitate a constructiei. Astfel, se utilizeaza:
1. procedeul cercetarii experimentale efectuate pe modele in laborator
sau pe tronsoane experimentale ale constructiei executate pe teren;
2. procedeul masuratorilor si observatiilor efectuate periodic in natura
asupra comportarii functionale si a stabilitatii constructiei in timp;
Pe baza cercetarilor experimentale, obtinem atat analiza raportului intre
solicitarile realizate experimental asupra modelului constructiei din laborator sau
tronsonului de proba din teren si deformatiile rezultate ca efect al acestora, cat si
datele necesare in vederea calculului de rezistenta si stabilitate a constructiilor.
Prin masuratori si observatii executate periodic pe constructiile din natura,
atat in faza de executie, cat si in faza de exploatare, se certifica corectitudinea
sistemului constructiv ,aceste masuratori permit totodata stabilirea coeficientului
real de siguranta a lucrarii, atat pentru securitatea publica, cat si pentru cea
economica.
1

_____________________________________________________________________________________________

Analizarea

si

interpretarea

concomitenta

rezultatelor

cercetarilor

experimentale obtinute prin incercarea modelelor sau a tronsoanelor de proba cu

elemente de calcul ale proiectarii si cu rezultatele obtinute in urma prelucrarii
masuratorilor si observatiilor periodice din natura, efectuate cu frecventa si precizia
pe care o impun tipul, marimea si viteza deformatiei, precum si tipul si importanta
constructiei, constituie un material pretios pentru realizarea marilor constructii din
tara noastra.
Pe baza rezultatelor obtinute de-a lungul vremii in exploatarea constructiilor si
in cadrul unor studii si cercetari de laborator si de teren, precum si pe baza unor
informatii obtinute in urma distrugerii unor constructii, se pot sintetiza o serie de
cauze mai frecvente ale deplasarilor si deformatiilor: cauze generale si cauze
particulare. Cauzele generale sunt legate de specificul conditiilor geotehnice si
hidrologice, precum si de proprietatile fizice, mecanice ale terenurilor. Dintre
cauzele generale cele mai frecvente ale deplasarilor si deformatiilor constructiilor se
mentioneaza: structura pamanturilor, caracteristicile fizice ale pamanturilor (indicii
de caracterizare a pamanturilor), caracteristicile mecanice ale pamanturilor (indicii
geotehnici ai deformabilitatii pamanturilor) etc.
Aspectul cauzal general al deplasarilor si deformatiilor constructiilor este
foarte complex si variat de la caz la caz si, de aceea, la proiectarea constructiilor
trebuie sa se tina seama de particularitatile acestora.
Dintre cele mai cunoscute cauze particulare se semnaleaza:
* date insuficiente si uneori, imprecise ale prospectarilor geotehnice si
hidrologice;
* amplasamentul incorect sau national al lucrarii;
* slabirea infrastructurii si fundatiilor constructiei prin exploatari
subterane;
* miscari seismice orizontale si verticale de diferite intensitati care
modifica sistemul de forte care solicita constructia etc.

_____________________________________________________________________________________________

Cu toate ca multe din cauzele particulare au un caracter de impreviziune si o

probabilitate mica de a se manifesta, este necesar sa fie luate in considerare la
proiectarea constructiilor importante, urmarindu-se un grad maxim de siguranta in
exploatare. Este cazul barajelor, podurilor, viaductelor, tunelurilor, etc., a caror
importanta economica si sociala mare justifica solutii tehnice realizate cu un grad
mare de siguranta.
Verificarile prin calcul ale rezistentelor in sectiunile caracteristice ale
constructiilor, confruntate cu rezultatele unor incercari pe modele sau pe tronsoane
de proba vor fi urmate in exploatarea acestora de observatii la aparatele de masura
instalate atat in corpul constructiei, cat si in exteriorul ei. Prin compararea
rezultatelor acestor masuratori efectuate pe constructiile din natura cu rezultatele
obtinute prin incercarea modelelor si cu datele rezultate din calculele de statistica ale
constructiilor, se va putea obtine un diagnostic asupra starii constructiei si
eventual o prognoza a comportarii sale in viitor. Aceasta va permite luarea unor
eventuale masuri de consolidare sau folosire in continuare a respectivelor
constructii, in conditii speciale.

_____________________________________________________________________________________________

CAPITOLUL I: CONCEPTE TEORETICE

1.1. Definitii si clasificarea deplasarilor si deformatiilor
DEPLASAREA reprezinta schimbarea pozitiei spatiale a unui punct situat pe
suprafata unei constructii ce este supusa solicitarilor.
DEFORMATIA reprezinta o modificare de forma a unui obiect si se
manifesta prin modificarea distantelor relative dintre punctele construcytiei
observate.

1)

0)

0)

-fig.1- Reprezentarea grafica a deplasarii si a deformatiei

- pentru deplasare vom avea cazul :

u = w
DPP = DP1P1;

- pentru deformatie vom avea cazul : u = w

DPP = DP1P1.
4

1)

_____________________________________________________________________________________________

O constructie supusa solicitarilor determinate de conditiile sale functionale

poate suferi deplasari si deformatii liniare, unghiulare si specifice.
1. Deplasari si deformatii liniare. Din aceasta categorie fac parte: ( de

completat cu figurile din curs)

Tasarile sau deplasarile pe verticala in jos ale fundatiilor
constructiilor si ale terenului de fundatie al constructiei;
Bombarile sau ridicarile care reprezinta deplasari pe verticala
in sus ale fundatiilor constructiilor;
Sagetile unor elemente de constructii ca grinzi, stalpi, placi
supuse unor incarcari verticale sau orizontale care provoaca
incovoierea acestora.;
Inclinarile datorate tasarilor inegale fara violarea integritatii
constructiilor si a elementelor geometrice componente ale
acestora, putandu-se exprima prin valoarea liniara sau
unghiulara;
Crapaturile si fisurile, care reprezinta rupturi in plan sau in
parti separate ale constructiilor, ca urmare a tasarilor
neuniforme si aparitiei tensiunilor suplimentare;
Deplasarile pe orizontala ale unor elemente ale constructiei
sau ale constructiei in ansamblul ei, datorita cel mai adesea
unor forte orizontale (impingerea pamantului, impingerea apei
etc.) sau modificarii echilibrului terenului de fundare a
constructiei.
2. Deplasari si deformatii unghiulare. Acestea sunt rotirile elementelor
de fundatie ale constructiilor datorita actiunii solicitarilor si modificarilor
echilibrului terenului de fundare. Aceste rotiri pot avea loc in plan vertical (inclinari
ale constructiei) sau in plan orizontal (rasuciri ale constructiei).

_____________________________________________________________________________________________

3. Deformatiile specifice. Acestea sunt alungirile sau scurtarile unui

element al constructiei (piesa de beton armat, armaturile dintr-o piesa de beton
armat, bara metalica etc.) sub efectul tensionarii sau comprimarii elementului
respectiv.
Masurarea deplasarilor si deformatiilor constructiilor poate avea un caracter
relativ sau un caracter absolut. Caracterul relativ al masuratorilor corespunde
situatiei cand se masoara apropierea sau departarea a doua sau mai multe puncte ale
constructiei supuse observatiilor. Caracterul absolut al masuratorilor corespunde
situatiei cand deplasarile punctelor constructiei se masoara in raport cu o serie de
repere fixe, amplasate in afara zonei de influenta a deformatiilor constructiei si
terenului de fundare, alcatuind asa numitul sistem general de referinta. Trecerea de
la modelul relativ la modelul absolut se face numai prin utilizarea metodelor de
masurare geodezice.
Masurarea deplasarilor si deformatiilor constructiilor utilizeaza in general
metode si o aparatura specializata, precum si personal calificat in executarea
masuratorilor si interpretarea rezultatelor acestora. Metodica si aparatura folosita in
procedeul masuratorilor si observatiilor periodice efectuate asupra constructiilor
executate (urmarirea in timp a comportarii constructiilor) au multe elemente comune
cu procedeele cercetarii experimentale pe modele, de altfel si obiectivele sunt
aceleasi, dar se deosebesc prin perioada de timp mai indelungata de timp folosita
pentru culegerea datelor de observatie. Exista doua posibilitati de masurare a
deplasarilor si deformatiilor constructiilor, si anume:
Cu aparatele de masura instalate in corpul constructiei. In acest caz,
aparatele se deplaseaza impreuna cu constructia si deci, se masoara
numai eventualele deplasari si deformatii relative (aici se incadreaza
masuratorile prin metode fizice, electrice si electronice);
Cu aparatele de masura instalate in afara constructiei. In acest caz,
masuratorile vor fi raportate la o retea de puncte fixe (retea de sprijin),
situate in afara zonei de influenta a factorilor ce actioneaza constructia
6

_____________________________________________________________________________________________

si terenul pe care este fundata aceasta si deci, se masoara valorile

absolute ale deplasarilor orizontale si verticale ale constructiilor. Aici se
incadreaza masuratorile prin metode topografo-geodezice, care, asa
cum se arata in literatura de specialitate, sunt mai corespunzatoare
urmarii in timp a constructiei. Se remarca faptul ca masuratorile cu
mijloace topografo-geodezice pot fi extinse si asupra zonei de
amplasare a constructiei si a intregii regiuni care sufera deformatii.
Un model absolut se spune ca este organizat pe doua nivele:
nivelul 1- stabilirea punctelor fixe;
nivelul 2 determinarea miscarii punctelor.

1.2. Precizia necesara de masurare a deplasarilor si deformatiilor

constructiilor
Precizia de masurare se stabileste in primul rand in functie de acele probleme
care trebuie rezolvate pe baza analizei valorilor masurate ale deplasarii sau
deformatiei respective, avandu-se in vedere atat scopurile practice, cat si cele
stiintifice ale cercetarii intreprinse. Precizia necesara de masurare depinde si de
destinatia si structura constructiei insasi. Necesitatea respectarii acestor conditii
duce, de obicei, la cerinta ca erorile masuratorilor sa fie de cel putin zece ori mai
mici decat deformatiile care pot conduce la distrugerea integritatii constructiei.
In practica se obisnuieste sa se determine, de exemplu, pozitia orizontala a
marcilor de observatie de pe constructiile executate pe teren stancos, in functie de
punctele de referinta cu o eroare medie patratica care sa nu depaseasca 11,5mm.
Pentru constructiile executate pe teren putin compresibil (modulul de elascitate E
200 Kg/cm2 ), determinarea deplasarilor trebuie sa se faca cu o eroare medie
patratica de maxim 23 mm. La constructiile executate pe terenuri cu
compresibilitate mare ( E 75 Kg/cm2 ) si la barajele de pamant, determinarea
deplasarilor trebuie sa se faca cu o eroare medie patratica de maximum 57 mm.
7

_____________________________________________________________________________________________

Analizand una din cele mai importante si frecvente deplasari la constructii si

instalatii, tasarea, precizia de masurare a acesteia se stabileste independent pentru
fiecare caz in parte in functie de sensibilitatea constructiei si instalatiei respective
fata de eventualele tasari inegale, in functie de caracteristicile structurii pamanturilor
din terenul amplasamentului fundatiei, in functie de conditiile concrete in care se vor
efectua masuratorile si in functie de viteza de evolutie a deformatiei. Astfel, in cazul
unei evolutii rapide a deformatiei, este necesar un grad mai inalt de precizie pentru a
putea stabili relativ repede si in mod sigur marimea si directia desfasurarii
procesului de deformare.

1.3. Relatia cauza - efect in masuratorile de deformtii

Pentru determinarea unor miscari ale constructiilor sau ale unor zone terestre,
se folosesc retele topo-geodezice de urmarire. Aceste retele sunt locale sau regionale
si sunt create special in zonele unde se efectueaza urmariri asupra constructiilor si
sunt determinate foarte precis, folosind la determinarea deformatiilor sau
deplasarilor cu o precizie ridicata, masuratorile efectuandu-se in mod repetat.
Procedeele geodezice de urmarire sunt cele mai precise metode, impunanduse in fata modelelor negeodezice, cum ar fi metodele fotogrametrice si satelitare.
Intotdeauna deformatiile au o cauza. Legatura dintre cauza si efect se exprima
printr-o functie de transmisie sau de legatura.

Cauza

Functie de legatura

Efect(deformatii)

-fig.2- Legatura dintrea cauza si efectul deformatiilor

Efectul este intotdeauna deformatia, care reprezinta o modificare spatiala de

pozitie, si se pot determina deplasarile unor puncte pe baza carora se pot trage
concluzii cu privire la deplasarea sau deformarea intregului corp.
Functia de transmisie se exprima prin relatii matematice si se verifica prin
statistica matematica.
8

_____________________________________________________________________________________________

Dupa domeniul de utilizare si dupa cauzele fizice ce provoaca fenomenul de

deformatie, se pot enumera urmatoarele cazuri:
1) miscari conditionate tectonic sunt provocate de fenomene geodinamice
precum miscarile cu crustale verticale si orizontale sau miscari in zona faliilor
(teoria placilor tectonice)
2) fenomene de alunecare hidrologia si conditiile meteorologice impreuna
cu variatiile de temperatura sunt factori principali ce influnteaza alunecarile de
teren; cunoasterea desfasurarii in timp a alunecarilor de teren poate conduce la
prognozarea efectelor si diminuarea pagubelor. La constructii, determinarea tasarilor
efective si a deformarilor reale conduc la justificarea parametrilor fizici reali si pe
cei geodinamici ai solului.

3) cauze endogene sunt deformatii cauzate de nivelul apei in spatele unui

baraj.
4) cauze proprii fiecarui obiect sunt tasari inegale in cazul podurilor sau
aparitia fortelor suplimentare (mai mari decat cele prevazute).
5) deformatii datorita actiunilor omului exploatari miniere, subterane,
parasite fara a lua masuri speciale de inlaturare a cauzei.

1.4. Discretizarea in domeniul timp

Important in masuratorile de observatii asupra constructiilor este stabilirea
momentelor in care se executa acestea.
Pentru stabilirea momentului masuratorilor trebuie studiate miscarile anuale
care pot fi influentate de diferiti factori: variatia temperaturii, precipitatii, vant etc.
Un alt fenomen important care trebuie avut in vedere este miscarea diurna posibila,
specifica fiecarui corp.

_____________________________________________________________________________________________
deformatii

deformatii

Stingerea tasarilor

t0

t1

t2

timp

deformatii

t0

t1

t2

t0

t1

t2

timp

deformatii

t0

t1

t2

timp

timp

-fig.3- Discretizarea in domeniul timp

Deformatiile determinate corespund cu evolutia lor in perioada t 0-t2. In

ultimele doua grafice, masuratorile falsifica fenomenul de deformatie. Este
imposibil pentru stabilirea timpului cand sa se efectueze masuratorile pentru
deformatii.
Alegerea la intamplare a momentelor de observatie in cazul deformatiilor
conduc dupa cateva etape la un model eronat. Practica a dovedit ca masuratorile
trebuie astfel stabilite incat sa fie cuprinse starile maximale si minimale ale
constructiilor. Se vor compara determinari facute in cadrul aceluiasi anotimp, daca
este posibil masuratorile sa fie executate in aceeasi perioada din zi, pentru
eliminarea diferentelor datorate razelor solare.

1.5 Clasificarea retelelor geodezice

Clasificarea retelelor geodezice se face dupa mai multe criterii:
1. Dupa numarul de elemente fixe din retea
10

_____________________________________________________________________________________________

a) Retelele neconstranse. Sunt acele retele care contin un numar din minim de
elemente fixe pentru a o putea incadra intr-un sistem de referinta. De exemplu
la triangulatie este necesar sa avem un punct de coordonate cunoscute o
distanta si o orientare sau doua puncte de coordonare cunoscute (x, y), in
retelele de nivelment sau in cele gravimentrice este necesar sa avem un punct
la care sa cunoastem cota sau respectiv gravitatea lui;
b) Retelele constranse. Sunt acele retele in care avem un numar mai mare de
elemente fixe decat cele strict necesare pentru a putea fi incadrate intr-un
sistem de referinta.
c) Retelele libere. Sunt acele retele in care nu avem nici-un element fix ca sa
poata fi incadrata intr-un sistem de referinta. Aceasta inseamna ca toate
punctele sunt noi si pentru o incadrare aproximativa se vor folosi coordonatele
provizorii. Acest tip de retele sunt caracterizate printr-o precizie ridicata.
2. Dupa forma retelei
a) Retea sub forma de lanturi de triunghiuri. Acest tip de retele se construiau in
lungul meridianelor si paralelelor cu o lungime de cca. 200 Km, iar la
intersectia lor existau puncte Laplace. In Romania au existat trei lanturi de
triangulatie, acestea numindu-se lanturi primordiale de ordinul I, iar in
interiorul lor s-a creat o retea de triangulatie numita reteaua complementara de
ordinul I. Acesta din urma era compensata ca o retea constransa pe elemente
ale lanturilor primordiale.
b) Retea compacta de triangulatie sau retea de suprafata. Acest tip de retea
acopera intreaga suprafata considerata asemanandu-se cu o plasma. Ea se
poate compensa in bloc sau pe grupe de puncte. Actuala retea a tarii noastre
este o retea compacta care a fost compensata pe grupe de puncte.
c) Retea sub forma de poligoane. Acest tip de retea este caracteristic retelelor de
nivelment si retelelor de gravimetrie. Aceste poligoane sunt de obicei
poligoane neregulate si au marimi diferite.
3. Dupa destinatia retelei
a) Retea geodezica internationala. Sunt acele retele care se intind pe teritoriul a
doua sau mai multe state. Actualele retele internationale sunt retele compacte
care cuprind toate categoriile de masuratori. Ele au fost create in scop
economic, stiintific si militar. Un exemplu este reteau de triangulatie vesteuropeana.

11

_____________________________________________________________________________________________

b) Retelele geodezice de stat. Sunt acele retele care se intind pe suprafata unui
singur stat. Orice stat are astfel de retele. In Romania reteau geodezica de stat
a fost creata separat pentru triangulatie, pentru nivelment, si pentru
gravimetrie. Retelele geodezice de stat sunt impartite pe ordine astfel:
Retelele de triangulatie au de la ordinul I la ordinul V ;
Retele de nivelment au de la ordinul I la ordinul V ;
Retele de gravimetrie au de la ordinul I la ordinul III. La ordinele
urmatoare inca se lucraza
Retelele de ordinul I si II sunt considerata retele de ordin superior, retelele de
ordin III si IV sunt considerate retele de ordin inferior iar retelele de ordinul V
se numesc retele de indesire. Retelele de indesire, de obicei, nu sunt
compensate riguros.
c) Retelele geodezice locale. Acest tip de retele sunt caracterizate printr-o
precizie interioara ridicata si sunt create pentru lucrari ingineresti. De obicei
aceste retele nu se constrang pe puncte din reteau geodezica ci cel mult se face
o incadrare simpla in reteau geodezica de stat.
d) Retelele geodezice locale internationale. Retelele locale internationale sunt
retele care se intind pe interiorul a doua sau mai multe state. Si acest tip de
retele au o precizie interioara mai ridicata decat retelele geodezice de stat. Un
exemplu de astfel de retea este reteau realizata la Portile de Fier intre
Romania si Yugoslavia.
4. Dupa numarul de dimensiuni al spatiului in care este amplasata reteau
geodezica
a) Retea geodezica unidimensionala. Din aceasta categorie fac parte retelele de
nivelment si retelele gravimetrice deoarece punctele care constituie aceste
retele au o singura coordonata (altitudinea si respectiv gravitatea).
Coordonatele atasate acesteia au doar rol de identificare a punctelor (ele sunt
destul de aproximative).
b) Retea geodezica bidimensionala. Punctele din aceste retele au determinat cate
doua coordonate (x, y daca suntem in planul de proiectie sau B, L daca
suntem pe elipsoid). Acest tip de retele se mai numesc si retele planimetrice.
Din aceasta categorie fac parte retelele de triangulatie si de trilateratie.
c) Retea geodezica in spatiu cu patru dimensiuni. Aceasta denumire este
atribuita retelelor care au fost realizate cu scopul de a pune in evidenta
anumite miscari (deplasari), pentru aceasta fiind necasara a se repeta
masuratorile la anumite intervale de tip. In consluzie pe langa cele trei
coordonate x, y, z aproape o a treia dimensiune si anume tipul t.
12

_____________________________________________________________________________________________

1.6 Probleme de optimizare la configuratia retelelor de triangulatie

Studiul configuratiei optime a unei retele de triangulatie este o probleme
tehnica, economica de mare raspundere.
Este cunoscut ca orice masuratoare suplimentare introdusa in reteau de triangulatie
modifica nu numai aspectul exterior al acesteia ci si rezultatele finale ale
compensarii. Exista prin urmare o anumita configuratie a retelei, pentru care
repartizarea erorilor este optima.
Pentru realizarea deziteratelor de mai sus trebuie sa tinem seama de doua criterii:
a) criterii tehnice:
Eroarea relativa a unei laturi, intr-un lant de triunghiuri, depinde de
precizia cu care s-a masurat latura intiala, unghiurile din retea si de
geometria retelei (la unghiurile ascutite erorile sunt foarte mari)
s an
an

s
oo
b

2 s cc
cc
3 p

ctg
n

i 1

o
i

ctg 2 io ctg io ctg io

Intr-un lant de triunghiuri numarul de triunghiuri nu poate fi oricat de mare

(daca numarul triunghiurilor tinde catre infinit atunci si eroarea tinde catre
infinit);
Din acest motiv, de obicei, intr-o retea se masoara mai multe laturi cat mai
uniform dispuse;
Daca in retea apare un patrulater raportul

2
3

se inlocuieste cu raportul

1
2

si se alege varianta cea mai slaba de transmitere in patrulater a laturilor;

Trebuie sa avem aceeasi incredere in toate laturile din retea, adica toate sa
aiba aceeasi eroare;
Coeficientul R pentru fiecare triunghi sa aibe o valoare minima

R ctg 2 io ctg 2 io ctg io ctg io ;

Forma triunghiurilor sa fie de triunghiuri isoscele sau echilaterale deoarece

ele respecta cele doua criterii de mai sus;
Unghiul optim de intersectie al laturilor sa fie in jurul valorii de 109 o 30 , .
Sunt teorii in care se demostreaza ca unghiul optim de intersectie este de
90 o .
b) criterii economice:
Retelele trebuie sa fie astfel proiectate incat sa fie necesar un volum cat
mai mic de operatii de teren si implicit lucrari de birou. Acest criteriu
este format bine indeplinit de triunghiurile echilaterale;
Cheltuielile totale sa fie minime.

13

_____________________________________________________________________________________________

1.8 Crearea unei retele de urmarire

In functie de problemele urmarite, se pot creea:
-retele regionale de urmarire cu intindere de pana la 100 km, cu
lungimea laturilor apreciabil de mare
-retele de urmarire locale, cu intinderile laturilor incepand cu
100 m pana la 4 km.
La proiectarea unei retele geodezice normale sunt aplcate niste principii care
trebuie respectate si in cazul reteleleor geodezice de urmarire, dar pentru retelele
geodezice de urmarire trebiuie respectate , totusi, niste ipoteze suplimentare precum:
- rezultatele depind de perioada de observatie;
- precizia unor functii ale punctelor este importanta, nu cea a caracteristicilor
punctului in sine;
- in unele cazuri trebuie sa se faca deosebiri intre punctele de sprijin (de
referinta) si punctele obiect;
- retelele sunt cu intindere limitata si sunt dependente de existenta unor zone
cu puncte stabile.
Pentru determinarae miscarilor se vor face cel putin doua etape de masuratori,
intervalul de timp dintre etapele de masuratori se stabileste in functie de anumite
principii.
Rolul retelelor geodezice de urmarire este de a demonstra sau nu miscari sau
deplasari ale constructiilor, alunecari de teren etc. Pentru a arata aceste fenomene
avem o informatie initiala asupra miscarilor care ne intereseaza sau asupra
miscarilor critice pentru un anumit obiect.
Parametrii de baza pentru un model de deformatii sunt caracterizati prin:
1. reprezentativitatea punctelor;
2. determinarea domeniului de deformatie;
3. evolutia in timp a deplasarilor;
4. directiile de deplasare interesate;
14

_____________________________________________________________________________________________

5. ordinul de marime al deplasarilor;

Dupa fiecare ciclu de masuratori, un astfel de model de deformatie trebuie
verificat. Cunostintele apriorice si fiecare astfel de modificare a modelului de
deformatii influenteaza configuratia retelei si programul de observatii.
( D1 ) (M 0 ) (M 1 ) (D2 ) (M 2 ) (D3 ) (M 3 )..........
Intre masuratori si si modelul de deformatie exista un efect interactiv care
dureaza pana la finalizarea problemei.
Metodele geodezice permit determinarea deformatiilor numai prin metode
discrete, numarul si dispunerea punctelor retelei de urmarire nefiind date de anumite
reguli, ele trebuind insa sa fie alese in functie de specificul problemei de urmarire.
Trebuie rezolvate doua probleme:
Alegerea punctelor reprezentative
La discretizarea unui obiect prin puncte trebuie avut in vedere ca determinarea
miscarii acelor puncte nu constituie punctul final al problemei de urmarire, ci dorim
sa tragem concluzii cu privire la modificarea formei intregului corp. Problema se
numeste generalizare si impune alegerea unui numar de puncte reprezentative
dispuse uniform pe obiectul de cercetare. Se presupune ca exista un corp care trebuie
urmarit din punct de vedere al deformatiilor si pe acest corp va trebui sa se fixeze,
amplaseze puncte si sa se faca masuratori, aceasta operatie numindu-se discretizare.
Determinarea deformatiilor unui obiect nu poate fi realizata direct utilizand metode
geodezice, aceasta realizandu-se prin intermediul unor puncte reprezentative care
servesc la determinarea unui camp vectorial de deformatii si apoi la generalizare.

15

_____________________________________________________________________________________________

- fig 4- Alegerea punctelor reprezentative pe un perete

Pentru alegerea punctelor reprezentative se impune colaborarea cu
specialisti din alte domenii.

- fig 5 Delimitarea domeniului de deformatie;

16

_____________________________________________________________________________________________

Pentru majoritatea constructiilor, miscarile nu sunt limitate doar la constructia

in sine, ci ele se extind pe o zona adiacenta, pe care este amplasata aceasta. In cazul
in care din motive de precizie punctele retelei de urmarire si observatii sunt
amplasate in zone cu usoara instabilitate, ele trebuie asigurate cu puncte de sprijin de
referinta amplasate in zone geologice stabile si, dupa fiecare ciclu de observatii, se
va face analiza stabilitatii punctelor.

1.9. Alegerea retelei de masurare in functie de deformatie

Marimea perioadei unui fenomen de deformatie poate fi reprezentat pe o scara
logaritmica astfel:

Oscilatie

Miscari de perioada lunga

Miscari de
perioda scurta

0.01''

10''

10 zile

100 ani

-fig.6- Marimea perioadei unui fenomen de deformatii

In prima situatie se intalnesc oscilatii, cu perioade pana la 1 secunda si sunt

specifice corpurilor sau instalatiilor pentru masini in hale industriale.
In intervalul 1-10 secunde se incadreaza oscilatiile proprii ale constructiilor,
singura posibilitate de a masura aceste oscilatii fiind prin metode continue.

17

_____________________________________________________________________________________________

La miscari de perioade scurte se intalnesc deformatii ale constructiilor sub

solicitari datorate iradierilor solare sau vantului sau incalzirilor neuniforme ale
acestora. Deplasarile pot fi determinate prin metode de masurare continue, prin
metode geodezice clasice, metode fotogrametrice sau satelitare.
Miscarile de perioada lunga se impart in doua categorii: prima este cu miscari
intre 0 zile si 10 ani caracterizate prin tasari, miscari sezoniere ale constructiilor si
cea de-a doua intre 10 si 100 de ani, caracterizate prin miscari ale scoartei terestre,
miscari tectonice, miscari datorate fenomenelor geologice.
Metodele si instrumentele de masurare vor fi alese in functie de ordinul de
marime al deformatiilor sau deplasarilor. Astfel, se pot folosi metode ale
fotogrametriei terestre, metode geodezice clasice, tehnologia GPS sau nivelment
geometric de precizie.

1.10.

Metoda

microtriangulatiei

in

studiul

deformatiilor

constructiilor
Masurarea deplasarilor orizontale ale constructiilor are o mare importanta in
special la constructiile masive de tipul podurilor, barajelor, etc., la care sub efectul
fortelor orizontale (presiunea apei, impingerea pamantului) se pot produce deplasari
importante cu efecte deosebit de periculoase.
Pentru masurarea deplasarilor in plan orizontal ale constructiilor masive se
proiecteaza si se fixeaza pe terenul din vecinatatea constructiei puncte de observatie,
puncte de orientare, puncte de control, iar pe constructia supusa observatiei se
fixeaza repere de vizare.
Punctele de observatie, punctele de control si punctele de orientare formeaza
reteaua punctelor de referinta (retea trigonometrica sau microtriangulatia) fata de
care se determina deplasarile punctelor de pe obiectul cercetat.
Metoda microtriangulatiei este de fapt o triangulatie cu laturi relativ mici de
100 - 300 m si in care unghiurile trebuie masurate foarte precis.
18

_____________________________________________________________________________________________

In practica intalnim urmatoarele tipuri de retele de microtriangulatie: retea

completa; retea incompleta; retea simpla.
Prin retea completa se va intelege reteaua in care apar toate cele patru feluri
de puncte mentionate mai sus. In aceste retele, punctele de observatie si punctele de
control vor fi legate cu vize reciproce (deci sunt stationate). In punctele de pe
obiectul de cercetat, in numeroase cazuri nu se poate stationa. Ele vor fi numai
vizate din statiile de observatie, ca si punctele de orientare. Exemplul cel mai tipic
de folosire a unei retele complete il constituie microtriangulatia barajelor.

coronamentul barajului
O1

B1

B2

B3

S3

S1

O2

B4

S4

S2
C4
C3

C1
C2
O3
Fig -7- Retea completa de urmarire

B1, B2, ,B12 -repere fixate in paranamentul aval al barajului;

S1, S2, S3, S4,

-statiile de observatie;

C1, C2, C3, C4,

-punctele de control;

O1, O2, O3

-punctele de orientare;

19

_____________________________________________________________________________________________

Prin retea incompleta se va intelege reteaua in care intre punctele de statie si de

control nu mai exista vize reciproce, adica punctele de control nu sunt stationabile.
Caracteristic, deci, la aceasta in primul rand sunt statiile de observatie separate
(izolate), legate de punctele de control prin vize unilaterale.
Punctele de control sunt situate pe zidurile unor constructii stabile sau pe
stanci, nu prea indepartate de statie. In componenta acestei retele intra si punctele de
orientare, precum si punctele de pe obiectul examinat sau detalii ale obiectului
examinat.
Acesta este cazul terenurilor cu vizibilitate redusa, constructii dense sau cazul
podurilor, cand se stationeaza direct pe obiectul de cercetat.

P1

S1

P3

P2

P4

O1

C1
S6

S3

S2

C4
O2

S4

S5

C2
C3

-fig 8- Retea incompleata de urmarire

Prin retea simpla se va intelege reteaua compusa din statiile si punctele de

observatie si punctele de control.
Aceasta retea se poate utiliza la determinarea deformatiilor orizontale ale
suprafetei de teren (alunecari de teren) si in general ale obiectelor accesibile direct si
usor. Reperele de pe obiectul de cercetat sunt inlocuite cu reteaua statiilor de
20

_____________________________________________________________________________________________

observatie care sunt legate intre ele si legate reciproc si cu punctele de control. Deci,
deplasarea unor parti ale obiectului de cercetat este identica cu deplasarea statiilor de
teodolit. Punctele de control sunt situate in afara zonei supuse deplasarii. Reteaua
simplase aseamana cu reteaua de triangulatie complementara.

C3

C2
S7

S2

C4
S1

S8

S5
S6
C1

C5
S3

S4

Fig -9- Retea simpla

Punctele de control trebuie sa fie proiectate in locurile situate departe de

circulatia rutiera si de acele locuri care se caracterizeaza prin nivel ridicat al apei
freatice. Se recomanda ca aceste puncte de control sa se fixeze pe roci consolidate,
pe zidurile constructiilor existente de cel putin 5 ani. In nici un caz, punctele de
control nu trebuie amplasate pe terasamente, pe terenuri de umplutura, pe versanti
alunecatori sau pe nisipuri.
Stabilitatea punctelor de control depinde in mare masura de respectarea unor
anumite distante minime de la sursele posibile de tulburare a echilibrului.
21

_____________________________________________________________________________________________

Aceste distante sunt orientativ urmatoarele:

-fata de cladiri mari, noi, la distanta de cel putin 4H sau 8l (H-inaltimea
constructiei, l=latimea);
-fata de marginea de jos a terasamentului, la distanta de cel putin 10l
(l=latimea terasamentelor);
-fata de marginea de sus a gropilor de fundatie la distanta de cel putin 10H
(H=adancimea).
La amplasarea punctelor de control este indicat sa se ceara parerea unui
geolog.
Reperele de pe obiectul de cercetat trebuie sa fie amplasate de acord cu
proiectantul constructiei. Aceste puncte trebuie amplasate pe constructie in asa fel ca
deplasarile lor sa caracterizeze comportarea constructiei in ansamblu. Pe
constructiile care prezinta suprafete mari de ziduri (hale industriale, baraje, ziduri
inalte de rezistenta), reperele se amplaseaza astfel ca sa formeze cu aproximatie
retele de triunghiuri.
Pe taluze cu mari suprafete (baraje de pamant), precum si pe placi de fundatie
sau pe tavan, reperele se vor amplasa sub forma de retele de dreptunghiuri. In cazul
aparitiei pe constructii a unor simptome de pericol (fisuri, caderea tencuielii,
alunecari de teren), reteaua de puncte stabilita anterior trebuie sa fie completata. In
special se vor amplasa suplimentar repere in apropierea fisurilor.
Pe suprafetele de terenuri care aluneca, reperele de vizare se vor amplasa in
varfurile retelei de sprijin (microtriangulatie sau dreptunghiuri) si vor fi stationate.
In afara de aceste recomandari generale se mai impune o conditie de baza si anume,
orice punct de pe obiectul cercetat trebuie astfel ales ca el sa poata fi astfel
determinat din trei statii de teodolit si in mod exceptional numai din doua statii. De
aici rezulta necesitatea de a proiecta punctele retelelor de microtriangulatie tinand
seama de pozitiile lor reciproce. Din cauza amplasarii reperelor pe obiectul de
cercetat in locuri impuse de proiectant si din cauza terenului, devine foarte grea
problema amplasarii punctelor de statie asa fel incat sa avem o repartizare uniforma
a vizelor de intersectie pentru determinarea pozitiei reperelor.
22

_____________________________________________________________________________________________

La proiectarea statiilor de observatie fata de reperele de vizare de pe

constructie s-ar parea ca se pot indeplini simultan doua conditii si anume: asigurarea
preciziei pentru determinarea pozitiei reperelor si asigurarea stabilitatii punctelor de
statie.
Totusi, din formularea acestor conditii rezulta tendinte contradictorii. Precizia
de determinare a reperelor creste pe masura apropierii statiilor de obiectul cercetat
(bineinteles pana la o anumita distanta optima, care daca se reduce mai mult, erorile
de vizare cresc foarte mult). Scurtarea vizelor de intersectie va apropia statiile de
observatie, de constructie si deci, influenta executata de aceasta asupra terenului va
putea cauza stabilitatea statiilor.
Trebuie atunci acceptata ideea de a amplasa statiile astfel incat sa se asigure
precizia de determinare a reperelor, chiar daca conditiile de amplasare nu sunt dintre
cele mai bune. Eventualele deplasari ale statiilor vor fi luate in consideratie la
determinarea reperelor, deplasari care vor putea fi determinate cu ajutorul punctelor
de control.

1.11. Materializarea punctelor retelelor de microtriangulatie

1.11.1. Materializarea punctelor de statie

Aceasta materializare variaza in functie de conditiile de exploatare a
constructiilor urmarite si de proprietatile fizico-mecanice ale terenurilor de fundatie.
In general, punctele de statie se materializeaza prin pilastri. Acesti pilastri trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
Sa aiba o constructie simpla si stabila;
23

_____________________________________________________________________________________________

Sa fie prevazuti cu dispozitiv pentru centrare mecanica, care sa

inlature erorile de centrare si reductie;
Sa fie protejati de ploaie si soare cu capace si sa aiba asigurata
consolidarea terenului din jur;
Toate acestea, creeaza conditii necesare de lucru pentru observator si asigura
precizia ceruta in executarea masuratorilor.

1.11.2. Materializarea punctelor de pe obiectul cercetat

Aceasta materializare se face cu ajutorul unor repere care se instaleaza pe
partile exterioare sau interioare ale constructiilor si care isi schimba pozitia
planimetrica si altimetrica odata cu deplasarea constructiei. Aceste repere sunt
confectionate din discuri plate pe care se vizeaza (marci) si care se sudeaza de
buloane incastrate in corpul constructiei.
24

_____________________________________________________________________________________________

Daca punctele de pe constructie sunt usor accesibile, discurile plane (marcile)

se insurubeaza in buloanele fixate. In acest caz, terminatia bulonului sub forma de
cep si suprafata interioara a bucsei discului trebuie sa fie strunjite cu precizie. Bucsa
si cepul trebuie sa fie prevazute cu filet de precizie avand pasul mic (pana la 0,5
mm).
Pentru a elimina eventualele erori de excentricitate a discului fata de bulonul
filetat se recomanda ca discul de vizare sa fie intotdeauna insurubat complet. De
asemenea, este bine ca discurile sa fie numerotate pentru a nu fi schimbate pe
buloane. Dupa scoaterea discului, se insurubeaza pe bulonul infiletat un capacel
metalic uns in interior, care trebuie sa protejeze cepul impotriva influentelor
atmosferice si a murdaririi. Trebuie mentionat faptul ca discurile de vizare acoperite
cu lacuri de calitate superioara, montate fix pe constructie, nu se deterioreaza in
decurs de mai multi ani. Pentru a gasi mai usor pe cladirea respectiva semnele care
servesc ca tinta de vizare, se face in jurul semnului un cerc colorat.

Reperele care servesc ca tinta sunt expuse influentelor atmosferice, de regula

ele sunt greu accesibile si trebuie pastrate pe toata durata observatiei constructiei.
Reperele se produc din materiale inoxidabile ca de exemplu bronz, alama, aliaj de
aluminiu, etc.
25

_____________________________________________________________________________________________

Pe zidurile constructiilor, in special ale barajelor, se instaleaza uneori repere

prevazute cu doua placi montate aproximativ perpendicular una fata de cealalta.
Aceste repere cu doua placi pot fi observate mai usor si mai precis din diferite
puncte de statie decat vizele obisnuite cu un singur disc, deoarece planurile placilor
de vizare sunt mai aproape de directia perpendiculara pe vize. Totusi, la aceste
repere apar unele fenomene care influenteaza determinarea deplasarilor punctelor.

1.11.3. Materializarea punctelor de control

Se realizeaza, in general, cu ajutorul unor pilastri de beton armat cu dispozitiv
de centrare, care permite asezarea pe ei, alternativ, a teodolitului si a marcii de
vizare. Este cazul retelelor complete in care intre punctele de statie si cele de control
exista vize reciproce. Aceste puncte de control nu trebuie sa-si schimbe pozitia in

26

_____________________________________________________________________________________________

timp. Pentru asigurarea acestei conditii, ele se amplaseaza in roci stancoase si in

afara zonei de influenta a constructiei.

1.11.4. Materializarea punctelor de orientare

Ca puncte de orientare se utilizeaza in general punctele de pe constructiile fixe
departate si absolut sigure sau punctele de triangulatie (borne cu semnale bine
centrate).

27

_____________________________________________________________________________________________

CAPITOLUL II:

MODELE MATEMATICE PENTRU

DETERMINAREA DEFORMATIILOR CONSTRUCTIILOR

2.1. Clasificarea modelelor matematice
Prin model se intelege o reprezentare simplificata a unui fenomen sau a unui proces real.

In vederea determinarii deformatiilor constructiilor sau instalatiilor, in functie

de masuratorile efectuate pe teren, in etapele de masuratori, se folosesc mai multe
modele matematice de prelucrare si interpretare a acestora.
Modelele statice sunt acele modele matematice la folosirea carora nu sunt
luate in considerare cauzele care au produs deformatiile, aceste modele folosesc doar
la determinarea starii obiectelor la diferite etape de masuratori.
D = f (x,y,H)
Modelele statice pornesc de la doua ipoteze:
-ca intre cele doua etape de masuratori nu au avut loc
deformatii,
configuratiile retelelor sunt aceleasi in toate etapele de
masuratori.
Din punct de vedere statistic, se definim ipoteza, numita ipoteza zero si o valoare de
asteptare:
Ho: E(x1)E(x2)E(xn)
Cand un astfel de model se testeaza si se ajunge la concluzia ca ipoteza zero
este adevarata, rezulta ca nu exista deformatii:
E(x1)E(x2)E(xn)
E(x1) valoare de asteptare la etapa 1
Cand Ho este falsa, ea va fi inlocuita de o alta ipoteza numita ipoteza
alternativa.

28

_____________________________________________________________________________________________

Modelele cvasistatice sunt modelele derivate din modele statice si se aplica

in cazul unei retele de deformatii organizata pe doua nivele ca la modelul absolut, la
acestea adaugandu-se punctele de sprijin si punctele obiect.
Modelul static si cel cvasistatic sunt cele mai des uzitate deoarece nu iau in
calcul deformatii suplimentare ca: timpul, forte suplimentare care actioneaza,
deoarece acestea ar ingreuna prelucrarea si interpretarea.
Modelele cinematice sunt modelele care se ocupa cu studiul deformatiilor in
functie de timp, si nu iau in calcul cauzele generatoare fenomenului de deformatie.
Aceste modele matematice urmaresc cu ajutorul statisticii matematice comportarea
in timp a obiectului cercetat si permit determinarea vitezei si acceleratiei miscarii
obiectului studiat. Se pot folosi in calcule si functii cubice, trigonometrice sau
colocatia cu conditia necesara ca acestea sa depinda de timp.
P 1 = f (x 1 ,y 1 ,H 1 ,t 1 ); P 2 = f (x 2 ,y 2 ,H 2 ,t 2 )
x 2 =x 1 + t 1 t + t 2

t +...

v= x / t
ac = 2 x / t 2
Aceste modele sunt putin aplicate . Sunt inca in stadiu de cercetare. Ele au ca
neajuns faptul ca nu iau in considerare cauzele generatoare ale fenomenelor de
deformatii.
Modelele dinamice stabilesc deformatiile si deplasarile obiectelor studiate
in timp luand in considerare fortele ce actioneaza si provoaca deformatii .
d = f (x,y,H,t,u)
Aceste modele descriu prin relatii matematice legatura dintre cauza si efect,
existand doua situatii: stohastic si derminist

29

_____________________________________________________________________________________________
A
Stochastic

B
Determinist

Efectuarea de masuratori
asupra cauzelor generatoare

Stabilirea relatiei si
determinarea parametrilor

Cauza

Functia de legatura

Deformatia

Efect

Se cunosc cauzele
generatoare

Se folosesc ecuatii
diferentiale,colocatia

Deformatia

-Fig.10Descrierea prin relatii matematice a legaturii dintre cauza si efectul deformatiilor

2.2. Modele matematice statice

Aceste modele sunt cele mai des folosite in productie. Vom arata in cele ce
urmeaza algoritmul de calcul pentru doua etape de masuratori. Se compara
coordonatele punctelor retelei masurate la doua etape diferite urmarindu-se a
evidentia eventualele diferente dintre acestea si daca retelele formeaza sau nu figuri
geometrice congruente. Aceste figuri se suprapun si se determina pentru fiecare
punct elipsele erorilor.

30

_____________________________________________________________________________________________

-Fig.11Diferenta dinttre configuratiile retelelor din diferite etape de masuratori

Diferenta dintre parametrii determinati pentru punctele retelei, masurati la

etape diferite trebuie sa se incadreze intr-o limita de siguranta, neincadrarea in
limitele de siguranta stabilite insemnand aparitia deformatiilor in retea. Aceasta se
determina in functie de abaterile standard empirice ale punctelor respective.
Modelul functional arata astfel:
Vi Ai X Li
i

; V T PV= min
31

_____________________________________________________________________________________________
Xi

- vectorul parametrilor;

QLi

- matricea cofactorilor;

Li - matricea de varianta;

s0i - abaterea standard empirica;

f1,f2 - numarul de grade de libertate;
f1+f2 - numarul total de grade de libertate;
T

Vi PiVi i
s2

abaterea standard empirica comuna

Uneori suntem tentati sa prelucram impreuna cele doua etape de masuratori.

V1
A1
V 0
2

0 X 1 L1

A2 X 2 L2

Conditii ce trebuie indeplinite de reteaua de urmarire pentru ca testul global

de congruenta sa puna in evidenta miscarea punctelor :
1) pentru ambele etape de masuratori trebuie introduse aceleasi coordonate

provizorii, se va face referire la aceleasi marimi sau exista acelasi datum;

2) in ambele etape de masuratori trebuie sa existe acelasi defect al datelor de
referinta, iar modelul de prelucrare este cel al retelelor libere;
3) in ambele etape configuratia retelelor va fi aceeasi;
4) abaterea standard pentru etapele de masuratori trebuie sa fie aceeasi, iar
verificarea compatibilitatilor se face aplicand testele statistice.

2.3. Repartitii normale unidimensionale

Daca densitatea de repartitie a unei variabile aleatoare are forma:

32

_____________________________________________________________________________________________

f(x) =

2
2
1
* e ( x _) / 2
2

atunci se spune ca x urmeaza legea de repartitie normala de parametri si 2 ,

notata N( , 2 ).
Daca 0 si 1 , variabila aleatoare x este repartizata N(0,1), numita
repartitie normala standard (sau redusa), cu densitatea de repartitie
2
1
* e x / 2
2

f(x) =

Trecerea de la variabila aleatoare x repartizata N( , 2 ) la variabila aleatoare

y repartizata N(0,1) se face prin transformarea:
y = (x- )/ 2 .
2.3.1. Repartitia 2
Variabila aleatoare x urmeaza o repartitie hi patrat cu n grade de libertate,
notata x 2 (n), daca are densitatea de repartitie:
f (x)

n/ 2

1
* x n / 2 1 * e x / 2
(n / 2)

Functia gama este data de relatia:

( x )

* t x 1 * dt

si se poate calcula pe baza urmatoarelor proprietati:

( x / 2) ( x / 2 1)! ,

daca x este par

( x / 2) ( x / 2 1) * ( x / 2 2) * ... * (1 / 2) * (1 / 2),

33

daca x este impar, in care:

_____________________________________________________________________________________________

(1 / 2)

Media variabilei x 2 (n) este n, iar varianta 2n.

Repartitia x 2 si repartitia normala sunt legate prin teoremele:
a. Daca x1,x2,..xn, reprezinta o selectie dintr-o populatie N(0,1), atunci variabila
aleatoare:
y=x 2 1+x 2 2++x 2 n
este repartizata x 2 (n).
b. Daca x este o variabila aleatoare repartizata N ( , 2 ) si
n

1
*
( xi x )
s=

n 1 i 1

este o estimatie a variantei populatiei respective, atunci variabila aleatoare

u=

( n 1) * s 2
2

este repartizata x 2 (n-1).

2.3.2. Repartitia t
Variabila aleatoare x urmeaza o repartitie Student cu n grade de libertate,
notata t(n), daca are densitatea de repartitie:
f(x)=

((n 1) / 2

* n * (n / 2)

* (1 t 2 / n).( n 1) / 2

Media variabilei aleatoare t(n) este 0, iar varianta sa este n*(n-2), pentru n>2.
Repartitia Student si repartitia normala sunt legate prin teorema:

Daca x reprezinta media unei selectii de volum n asupra unei variabile

aleatoare x repartizate N ( , 2 ), atunci variabila aleatoare n*( x ) / s urmeaza o

repartitie t(n-1).
34

_____________________________________________________________________________________________

2.3.3. Repartitia F
Variabila aleatoare x urmeaza o repartitie Fisher cu n1, n2 grade de libertate,
notata F(n1,n2), daca are densitatea de repartitie:
((n1 n2) / 2

f(x)= (n1/ 2)(n2 / 2) * (n1 / n2)

n1 / 2

* x ( n1 2 ) / 2 * (1 x * n1 / n2) ( n1 n 2 ) / 2

Media variabilei aleatoare F(n1,n2) este n2/(n2-1), iar varianta este

2*n2*(n1+n2-2)/[n1*(n1-2)*(n1-2)*(n2-4)] pentru n2>4.
Repartitia Fisher este legata de repartitia normala prin teorema:
Daca x si y sunt doua variabile aleatoare independente repartizate x 2 (n1) si
respectiv x 2 (n2), atunci variabila F=(x/n1)/(y/n2) este repartizata F(n1,n2).
Ca o consecinta a acestei teoreme, se deduce ca variabila
F=[s 2 (n1) / 2 (1)] /[ s 2 (n2) / 2 (2)]
in care s 2 (n1) si s 2 (n2) sunt variantele a doua selectii de volume n1 si n2 din doua
populatii normale, este repartizata F(n1-1,n2-1).
Pe baza legaturilor stabilite intre repartitiile N,t,x 2 si F rezulta:
-Repartitia t descrie repartitia mediei;
-Repartitia x 2 descrie repartitia variantei;
-Repartitia F permite compararea variantelor a doua selectii diferite din aceeasi
populatie.
Aplicarea unui test statistic implica fixarea in prealabil a unei ipoteze
statistice, iar o astfel de ipoteza statistica are forma:

35

_____________________________________________________________________________________________
B * x W

x vectorul parametrilor;
B matricea care explica functia;
W vectorul discrepantelor;
Ipoteza statistica se poate scrie si sub forma:

i i *

x1
0
x2

H R

- forma patratica a erorilor in faza initiala;

- forma patratica a erorilor influentata de ipoteza introdusa;
R influenta ipotezei stabilite;

Bx W )

( B ( A T PA ) B T )( Bx W ) R
T

R ( x 2 x1 )(( A1 P1 A1 ) T ( A2 P2 A2 ) T ) ( x 2 x1 )

se noteaza x2-x1=d d este numit vector al discrepantelor

atunci:
T

( A1 P1 A1 ) T ( A2 P2 A2 ) T Qdd
Qdd

este matricea cofactorilor si

este usor de calculat daca se respecta

conditia corespunzatoare configuratiei retelelor:

R d T * Qdd * d

36

_____________________________________________________________________________________________

2.4. Testul global de congruenta

2.4.1 Modelul matematic fara ipoteza implicita
L V A x

L1 V1 A1 0 0 x1
L V 0 A 0 x
2 2 2 2
Lk Vk 0 0 Ak xk

Fiecare etapa de masuratori este compensata ca o retea libera, la acest
procedeu intre ciclurile de masuratori nefiind luate in consideratie eventualele
corelatii.
Q1

LL 0 QLL

0
2

unde:
LL

este matricea de varianta

QLL

este matricea cofactorilor

0
i

Vi Pi Vi

i
ni u i d i
fi
k

abaterea standard empirica: s 0

i 1
k

f
i 1

H0 : E{s0i} = 0

37

Q2

Qk

_____________________________________________________________________________________________
k

Se noteaza i

i 1

2
0

si are distributia hi patrat daca modelul a

fost calculat corect si daca este indeplinita conditia din ipoteza zero;

Prelucrarea a doua etape de masuratori cu ipoteza 0 implicita.

L+V=AX
L1

V A
1 1
L V
2 2

L1

V
1
L V
2 2

X1

A2 X 2

A
1 XH
A
2

(*)

Modelul functional pentru ipoteza 0 implicita este dat de relatia (*)unde X H

reprezinta vectorul parametrilor estimati in comun pentru cele doua etape de
masuratori.
Corespunzator acestui model ipoteza 0 are forma:

H 0 : E X 1 E X 2

()

Rezolvarea modelului functional (*) conduce la determinare parametrilor

corectiilor V cu ajutorul carora putem determina pe H

XH

H V HT PhV H

Compensarea se va efectua separat pentru fiecare etapa de masuratori:

L1 V1 A1 X 1 1 V1T P1V1

=>

1 2

L2 V2 A2 X 2 2 V P2V2
T
2

R= H
F=R/ s 02 h
Acest model permite sa folosim masuratori in retele cand nu avem confoguratii
identice.

38

si a

_____________________________________________________________________________________________

L1 V1 A1
XH
L2 V2 A2
A X1n
L 1n V1n 1n
X 2n
L V A2n
2n 2n
2.4.2 Test global de congruenta cand configuratiile sunt diferite:
In pracatica intalnim foarte rar configuratii identice, de obicei retelele de
urmarire au configuratii diferite in cele doua etape de masuratori.
Determinarea elementelor necesare scrierii testului global de congruenta se
poate face prin mai multe metode:
1) minimizarea totala a urmei matricei de configuratie:
- in general parametrii X sunt determinati cu relatia :
X ( AT PA ) 1 AT PL

- pentru deformatii vom utiliza metoda retelelor libere si deci vectorul

parametrilor va fi dat de relatia:
X ( AT PA ) AT PL , ( AT PA ) =N = Q xx
- rezolvarea sitstemului de mai sus se poate face punand conditia ca
urma matricei N sa fie minima:

39

_____________________________________________________________________________________________

E1

E2

E12 E 22 ... E n2 min (**)

E n

- conditia (**) conduce la urmatoarea rezolvare:

N

GT

Q
= U T

(G T G ) 1 G T

G (G T G ) 1

, unde Q= N (***)

Q xx N ( N GG T ) 1 G (G T GG T G ) 1 G T

Matricea G trebuie sa indeplineasca conditiile :

1) N*G=

2) G T X =
proprii 0

Matricea G contine acei vectori proprii din Q i care decurg din valorile

Pentru o retea planimetrica cu d=4, matricea G are forma :

1

YAo

X Ao

X Ao

YAo

YBo
X B0

X B0
Yo

G= 0

translatii

rotatii scara

col1---------- [x i ] =0
col2---------- [y i ] =0
col3---------- [x i0 y i0 -y i0 x i0 ]=0
col4---------- [x i0 x i0 +y i0 y i0 ]=0
- x i0 si y i0 sunt coordonatele reduse la centrul de greutate.
40

_____________________________________________________________________________________________

2) minimizarea partiala a urmei matricei sistemului normal:

- relatia (***) se aplica in acest caz doar punctelor comune in cele doua
rtape de masuratori
- minimizarea partiala conduce la inlocuirea matricei G cu o matrice
selectva B,
N
T
B

( B T G ) 1 G T

G ( B T G ) 1

- matricea B se determina din G:

Bi = Ei*G, unde E este matricea de
selectie care are pe diagonala principala elementele 1 si 0, 1 este
corespunzator punctelor comune si o este corespunzator punctelor
necomune.
Q xx N ( N Bi Bi ) 1 G (G T Bi Bi G ) 1 G T
T

3) utilizarea unei matrice speciale:

- aducerea la celasi datum se poate face si cu ajutorul unei matrice
speciale
- masuratorile din cele 2 etape sunt prelucrate dupa metoda retelelor
libere
I

II

X 1 Q xx1

X 2 Q xx 2

S ( n ) I G (G T E n G ) 1 G T E ( n )

Pentru cele n puncte comune vom avea relatiile:

(n)
( n)
X 1 S ( n ) X 1 si X 2 S ( n ) X 2
(n)
(n)
Q xx
Q xx1 ( S ( n ) ) T
1 S

si Q xx 2 S Q xx 2 ( S )
- relatiile de mai sus permit aflarea parametrilor respectiv a matricelor
de
cofactori din cele 2 etape de masuratori, cu ajutorul carora putem calcula
elementele necesare scrierii testului global de congruenta.
(n)

41

(n)

(n)

_____________________________________________________________________________________________

2.5. Analiza deformatiilor in cazul mai multor etape de masuratori

In cazul mai multor etape de masuratori se pot analiza doar cate doua etape in
diverse combinatii, masuratorile respective din punct de vedere al deformatiilor.
Se va cauta un model matematic, care sa contina toate cele patru etape de
masuratori cu posibilitatea ca reteaua de urmarire sa nu aiba aceeasi configuratie.
Problemele care trebuie urmarite:
1. au aparut sau nu deformatii? cum se poate forma testul global de congruenta?
2. in ce etapa de masuratori au aparut deformatiile? (se doreste o localizare in
timp a acestora)
3. dupa localizarea temporara a deformatiilor, se doreste identificarea punctelor
care s-au deplasat, localizarea geometrica;

2.6. Localizarea deformatiilor

Testul global de congruenta pune in evidenta faptul ca in intervalul de timp
semnalizat au aparut deformatii fara a indica care anume dintre puncte au suferit
deplasari contribuind la noncongruenta retelelor. Exista mai multe posibilitati de
localizare.

2.6.1. Localizarea deformatiilor folosind testul Student(t)

X 1 ; I Q1
Q

dd

Q1 Q2

X 2 ; II Q2

s0

; d X 2 X 1

; 1 2 ; f f 1 f 2
42

_____________________________________________________________________________________________

d j X

2j

1j

; j= 1, n

n dimensiunea vectorului,
j = elemente ale vectorului de discrepanta
s j = s Q -abaterea empirica a fiecarui element
0

jj

Q11 .................................

( Qdd ) 1

........Q22 ..........................
.......................................
=

..........
..........
..........
.........

........................Q jj .........

.................................Q
nn

Pentru a verifica din punct de vedere statistic stabilirea elementelor vectorului

d se creeaza statistica:
tj

Ipoteza 0:

dj
sj

j=1,2,..n.

H 0 :t{d j }=0
P{ t

t lim1t 2 t lim1.......t n t lim

H0

}=1-

1- reprezinta marja de eroare

Testul se executa de n ori, egala cu vectorul d. Cele n marimi ale
vectorului d nu sunt stohastic independente, ele provin din compensari. Din
punct de vedere statistic trebuie calculat un alt coeficient de risc notat si care
deriva din rezultatul ecuatiei binominale:
(1- ) n =1-
43

_____________________________________________________________________________________________

In practica se renunta la rezolvarea ecuatiei de mai sus, fiind calculat cu

relatia:

; - ajuta la determinarea statisticii t-(teoretice)

Sub ipoteza 0

H 0 :tlim=t

unde:

f ,1

f = numarul gradelor de libertate al modelului de deformat

f=f 1 +f 2
Decizia testului consta in compensarea lui t j cu t lim
t j tlim= t
t j t f ,1

f ,1

H 0 adevarata, E(d j )=0 marca nu s-a deplasat

H 0 falsa, H 1 -adevarata; E(d j ) 0 semnificativ

deplasari elemente j al vectorului d.

Observatii:
a. Daca marimea d

s 02

testarea nu mai trebuie facuta. Elementele j ale

vectorului d care indeplinesc aceasta relatie pot fi considerate ca stabile.

b. Daca nu este gasit in tabelele de distributie t, valoarea lui t lim este
determinata prin interpolare sau calculata analitic.

c. Acest test nu este destul de stabil, H 0 este scris atunci cand majoritatea
punctelor retelei nu se deplaseaza.
d. Testul nu tine seama de corelatiile care apar in matricea de factori.
2.6.2. Localizarea deformatiilor folosind testul multiplu F
Acest test analizeaza stabilitatea punctului in ansamblul sau.
In urma compensarii d ;

dd

In vederea efectuarii testarii vectorului de discrepanta d si matricea de

cofactori Q dd vor fi partitionate in subvectori care sa evidentieze comportamentul
fiecarui element in parte.

44

_____________________________________________________________________________________________

Q1
d xk
q xkxk
d
Q
;

k
k
d yk
q ykxk

q xkyk

q ykyk

dd

Q2

Qk

Qn

n = numarul de elemente
Pentru fiecare punct in parte se calculeaza valoarea practica a statisticii
Fisher:
T

Fk

d k Qk d k
2s 0

k = 1,2,..,n/2
s0 = abaterea standard empirica comuna celor doua etape de masuratori
Marimea Fk are o distributie Fisher
H0 : E {dk} = 0
P {F1F lim F2F limFn/2F lim H0} = 1-
F lim = F2,f,1-
Si aici avem de-a face cu elemente corelate din matricea de cofactori si
valoarea lui trebuie calculata:

, n reprezentand dimensiunea vectorului

d.
Valoarea limita a lui F va fi inlocuita cu :

F lim F2, f ,1

Decizia testului:
FkFlim

H0 = adevarat; E(dk) = 0

punct stabil

Fk>Flim

H0 = fals; H1 = adevarat; E(dk)0

punctul k este miscat

Observatii:
a. metoda impune calculul lui ;
b. exact ca si la testul t, acest test va da rezultate bune cand exista multe puncte
stabile;
45

_____________________________________________________________________________________________

c. testul nu tine seama de corelatiile care pot aparea intre puncte;

d. testul ofera informatii referitoare la stabilitatea punctului si nu la coordonatele
sale;
e. acest test poate fi aplicat pentru a testa concomitent un grup de puncte;

2.6.3. Localizarea geometrica a deformatiilor, generarea modelului

cu doua ipoteze implicite

L1 V1 A y1
L V A
2 2 y2
Lk V k A yk

An1
An 2

Unde:
Ay mj fiecare punct miscat din retea;
Ay punctele comune;
n,k etapele de masuratori;
n puncte necomune;
46

xy
x
mj

x
Ank ni
x nk

_____________________________________________________________________________________________

Compensarea se repeta de atatea ori in functie de cate puncte exista in retea.

Considerand pe rand cate puncte comune exista in retea, corespunzator fiecarei
compensari se va calcula marimea R: R1, R2 ,.., Rj, si se va cauta pe Rj minim,
rezultand ca punctul j va fi miscat in retea.
Pentru a identifica celelalte puncte miscate se va aplica transformarea S
pentru aducerea la acelasi datum si se va reface testul global de congruenta. In cazul
cand acesta indica si existenta altor deformatii se aplica algoritmul de localizare al
acestora.

2.6.4. Localizarea deformatiilor cu ajutorul transformarii S

Transformarea S este considerata ca fiind cel mai bun algoritm privind
identificarea punctelor deplasate sau miscate in diferite retele. Se poate aplica si in
cazul configuratiilor neidentice. Aducerea la acelasi datum se face in felul urmator:
ds I S i d s

Q SS i S I QSSi S i

Vectorul ds si matricea Qss care se refera la datumul comun vor fi partitionati,

ca si in cazul metodelor precedente, in subvectorii respectivi si submatrici ce
evidentiaza punctele deplasate.
Astfel, vectorul discrepantelor Si va fi partitionat in subvectorul ds si dm, iar
matricea coeficientilor va fi partitionata in matrici care se refera la puncte stabile si
matrici care se refera la puncte aflata in miscare.
dSj

d si

d m j

Qs j s j

Qs j m j

Qm j m j

Qss j

De fiecare data, dupa fiecare partitionare cu elemente referitoare la punctele

considerate stabile, se va calcula marimea:

R s j d s Qss d s si

se considera ca punctul

pentru care Rsj are valoare minima este miscat.

Prin efectuarea transformarii S de fiecare data, ca in cazul precedent, se
elimina din calcule influentele punctelor considerate in miscare.
47

_____________________________________________________________________________________________

Dupa eliminarea acestor influente se reface testul de congruenta:

xs
xs
Qss1

x1 xm ; x 2 x m ; Qxx1
xn
xn

Qsm
Qmm

Qsn

Qmn
Qnn

Concluzii:
1. In cazul configuratiilor neidentice, metoda pentru localizarea deformatiilor
folosita este transformarea S, aceasta conducand cel mai rapid la solutii
optime;
2. Toate informatiile privind corelatiile sunt cuprinse in matricea Q dd , iar in

ansamblu trebuie calculata marimea Rs;

3. Nu este nevoie sa se detina informatii apriorice despre situatia punctelor
considerate fixe;
4. Metoda este cea mai riguroasa din punct de vedere matematic;
5. In cazul in care nu exista informatii asupra naturii punctelor (fixe sau mobile),
se recomanda ca intr-o prima faza sa se testeze doar punctele de sprijin. Daca
unul dintre acestea este indicat ca fiind miscat, atunci se recomanda ca acest
punct sa nu fie eliminat, ci doar trecut la categoria punctelor considerate
miscate. In a doua faza, bazandu-ne pe informatiile de la prima faza, se
testeaza doar punctele obiect, identificandu-le pe cele miscate.

2.6.5. Metode de localizare pe baza discrepantelor maxime

48

_____________________________________________________________________________________________

Localizarea pe baza discrepantelor maxime consta in partitionarea vectorului

discrepantelor in subvectori care sa evidentieze punctele considerate fixe si cele
deplasate:
ds
d

dm

ds vectorul punctelor considerate stabile;

dm vectorul punctelor considerate miscate;
Matricea coeficientilor corespunzatoare vectorului de discrepante va avea forma:
Pss
Pms

Psm

Pss

Qdd Pdd

Partitionarea se va face de atatea ori de cate puncte exista in retea, avand grija
ca in vectorul punctelor considerate miscate sa fie inregistrate succesiv punctele din
retea.
Datorita corelatiilor care exista intre puncte nu se pot folosi in calcule valori
brute. Valorile ce vor fi folosite se vor obtine aplicand eroarea unei functii din teoria
erorilor si se calculeaza cu relatiile:
d m d m Pmm Psm

Psm d s

1
Pss Pss Psm Pmm
Pms

In cazul unei retele planimetrice, intotdeauna dimensiunea vectorului d m va fi

egala cu doi. Contributul deplasarii fiecarui punct in parte se determina ca si in
cazurile precedente cu relatia:
T

Rm d T Pdd d d s Pss d s d m Pmm d m ;

Ri d mi Pmmi d mi

Daca in retea sunt p puncte, se obtin p valori de tipul R i. Punctul i

pentru care valoarea lui R este maxima se considera deplasat.
Dupa efectuarea acestor operatii se pune intrebarea daca in retea mai exista si
alte puncte deplasate. Pentru a raspunde la aceasta problema, se vor elimina din
49

_____________________________________________________________________________________________

retea punctele considerate miscate, celelalte puncte formand o alta retea careia i se
va reface testul global de congruenta.
Noua retea va fi adusa la acelasi datum aplicand transformarea S.

2.6.6. Localizarea deformatiilor cu ipoteza implicita

Aceasta metoda se foloseste atunci cand avem la dispozitie doar un program
obisnuit de calcul si compensare si nu dispunem de un program de analiza a
deformatiilor.
Calculele sunt laborioase, iar modelul matematic largit are forma:
L V A x ;

L1 V1 As1
L V A
2 2 s2

Am1

An1

Am 2

xs
x
m1

0
xm 2 ;
An 2

xn1
xn 2

xs reprezinta vectorul punctelor stabile, de sprijin sau de referinta si apare o singura

data pentru cele doua etape de masuratori;
xn1 si xn2 reprezinta vectorul punctelor neidentice care apar numai in prima etapa,
respectiv in etapa a doua;
As1 si As2 au efect numai asupra punctelor de referinta;
Modelul matematic se aplica de atatea ori de cate puncte comune avem in
retea. In pozitia miscat va aparea fiecare punct al retelei si de fiecare data se
calculeaza marimea Rs. Punctul miscat va fi acela pentru care valoarea R s este
minima si va fi eliminat din calcule. Dupa fiecare eliminare se face aducerea la
acelasi datum si se reface testul global de congruenta. Analiza deformatiilor este
terminata cand testul global de congruenta nu mai indica existenta altor puncte
deplasate.
50

_____________________________________________________________________________________________

2.7. Localizarea temporala a deformatiilor

W2
W3
W4
fig-12- Localizarea temporala a deformatiilor

Localizarea temporala se face iterativ calculand marimea Wj.

Deformatiile au aparut in intervalul de timp situat inaintea indicelui lui W, ce
indica existenta deformatiilor. De exemplu in figura nr. 11, daca in W2 nu au aparut

deformatii, dar in W3 au aparut, rezulta ca deformatiile se gasesc intre etapele doi si

W

trei.

R F

P: {W > 2h,f,1-Ho} =
Localizarea temporala a deformatiilor poate fi pusa in evidenta cu ajutorul
reprezentarilor grafice.
W

Epoca

fig-13- Identificarea momentului de timp in care s-au produs deplasari

51

_____________________________________________________________________________________________

Deformatiile apar in perioada care cuprinde intersectia graficelor.

CAPITOLUL III: ANALIZA DEFORMATIILOR

CONSTRUCTIILOR HIDROTEHNICE
3.1. Studiul deformatiilor barajelor
Urmarirea comportarii constructiilor hidrotehnice are un rol
esential pentru reducerea riscului prezentat de marile acumulari de
52

_____________________________________________________________________________________________

ap. Aceasta se realizeaza prin observatii i msurtori. n mod

sistematic sunt msurate o serie de elemente caracteristice pentru
raspunsul constructiei la solicitari exterioare: deplasari relative si
absolute,

debite

drenate sau

infiltrate,

presiuni interstitiale,

subpresiuni etc. Pentru o urmarire eficienta este necesar sa se

recunoasc operativ momentul n care unul dintre acesti parametrii
ncepe sa aiba o evolutie care se abate de la normal. In aceasta
situatie exista timpul necesar pentru analiza cauzelor si pentru
adoptarea unor masuri adecvate. O analiza rapida este posibila
daca se dispune de un model de comportare capabil sa furnizeze
raspunsul construciei pentru orice combinatie a solicitarilor dintrun moment dat. Comparatia rezultatului masuratorii cu valoarea
furnizata de modelul de comportare indica o evolutie normala daca
diferenta celor doua valori se inscrie intr-un ecart prestabilit,
depinzand de influente neluate n consideratie, de erori posibile
etc. La punerea sub sarcina se considera drept comportare
normala cea care urmareste prognoza efectuata la proiectare
pentru parametrul respectiv.
Astazi exista posibilitatea folosirii unor modele matematice
capabile sa analizeze i s ofere rezultate detaliate pentru
campurile de eforturi, de infiltratii etc. ce caracterizeaza un baraj
oarecare, daca s-au adoptat ipoteze corecte asupra conditiilor
initiale i pe frontiere i se cunosc suficient de bine proprietatile
materialelor. Dupa un timp de exploatare oarecare, se constata
insa ca realitatea poate diferi destul de mult de prognoza initiala si
c

sunt

necesare

rectificari

substantiale

ale

modelului

de

comportare. O solutie alternativa utilizata curent

consta in elaborarea unui nou model, obtinut direct pe baza
rezultatelor masuratorilor efectuate pana la data respectiva.
53

_____________________________________________________________________________________________

Aceste modele pornesc de la ipoteza ca intre solicitari si parametrii

ce constituie raspunsul constructiei exista o relatie algebrica ai
carei

coeficienti

masuratorilor
patratelor

se

deja

determina

prin

executate,

diferentelor

dintre

prelucrarea

punand
model

conditia

statistica

minimizarii

masuratori.

Pentru

simplificarea rezolvrii se admite independena factorilor exteriori.

In lucrarea de fata se prezinta dou variante diferite pentru
obtinerea unor modele de comportare pe baza masuratorilor
executate n perioada anterioara de exploatare.
Pe teritoriul tarii noastre sunt construite mai multe tipuri de
baraje, care se clasifica dupa cum urmeaza:
1. baraje in arc - exemplu: barajul Vidraru, Paltinu;
2. baraje cu contraforti - exemplu: barajul Poiana Uzului, Gura
Raului;
3. baraje de greutate -

exemplu: barajul Izvorul Muntelui,

Somesul Cald;
4. baraje de greutate si de pamant - exemplu: barajul Portile de
fier I, Stanca;
5. baraje de anrocamente - exemplu: barajul Siriu, Vidra;
Exemplul practic pentru analiza deformatiilor si deplasarilor
inclus in prezenta lucrare se refera barajul Paltinu.

3.2. Date tehnice despre barajul Paltinu

Barajul Paltinu este situat n Judeul Prahova, pe valea rului Doftana, n

aval de confluena acesteia cu valea Pltinoasa, n cheile numite "La Tocile".
Lucrrile de execuie a barajului Paltinu au nceput n 1966, barajul fiind dat n
funciune n 1971. O a doua etap de consolidri a fost executat n intervalul 19761982.Barajul s-a finalizat si a intrat in functiune in anul 1971 .Barajul Paltinu este un
54

_____________________________________________________________________________________________

baraj in arc, construit din ploturi, iar tipul terenului de fundare este alcatuit din roci
stancoase.

n seciunea barajului, valea are un profil caracterizat printr-o asimetrie

pronunat. Pe malul stng, se afl o teras cu o lime de cca. 100 m. Roca de baz
este format din gresie cu intercalaii de isturi marnoase i argiloase. Roca de baz
este traversat de mai multe falii i un sistem complex de fisuri.
Se observ n partea din dreapta a fotografiei aripa parabolic. De asemenea se vede
consolidarea versantului stng cu blocuri de beton.
Din cauza condiiilor geomorfologice dificile ale amplasamentului, a fost
adoptat varianta unui baraj de beton n arc cu dubl curbur cu rost perimetral.
Aceast soluie a implicat realizarea unui soclu de fundaie prelungit pe malul stng
cu o arip parabolic. Acest soclu permite o simetrizare a seciunii n care este
executat barajul propriu zis i permite o preluare mai bun a diferenelor modulelor
de elasticitate ale rocei de pe cei doi versani. De asemenea, soclul permitea o
adaptare mai bun la condiiile geologice locale, prin plombarea zonelor cu roc
alterat.
Terenul de fundaie a fost consolidat printr-un voal de etanare realitat prin
injecii cu lapte de ciment. ntre barajul parabolic i versantul stng s-a mai executat
i o culee de beton, care contribuie la o conlucrare mai bun a barajului cu versantul.
Barajul are o nlime deasupra fundaiei de 108 m., cota coronamentului barajului
fiind la cota 654 m.d.M., Lungimea total a coronamentului barajului este de 455 m.
Pentru stabilizare, au mai fost executate lucrri de consolidare a ambilor
versani prin ancorare cu cabluri pretensionate.
Cu toate aceste lucrri, n timpul primei umpleri a lacului, s-au constatat
infiltraii mari pe sub soclu, depind 150 l/s i deplasri ale structurii la contactul
dintre arcul central i aripa parabolic. Ca urmare, s-au executat diferite lucrri
suplimentare printre care suplimentarea voalului de etanare, amplificarea sistemului
de drenaj i acoperirea prii aval a versantului stng cu blocuri de beton n trepte de
6 -8 m, ancorate n adncime cu cabluri pretensionate.
Cu aceste msuri, infiltraiile au ncetat iar comportarea barajului i a
versanilor au rmas n limite admisibile.

Acest baraj a fost ridicat cu scopul de a folosi in mai multe domenii de activitate,
acestea fiind: alimentare cu apa, energie electrica, irigatii.
55

_____________________________________________________________________________________________

Lamela

D
F B

Plot

Plotul unui baraj de beton in arc

fig-14-

In cele ce urmeaza voi prezenta cateva schite ale barajului, plan de situatie si
in sectiune:

56

_____________________________________________________________________________________________

Observatiile s-au efectuat cu o statie totala Laica din seria 700, avand urmatoarele date
tehnice:

57

_____________________________________________________________________________________________
DATE TEHNICE
Model 702
Model 703
Model 705
Masuratori unghiulare
Metoda
Absoluta, continua
Deviatia standard (ISO 17123-3)
2 (0,6 mgon)
3 (1 mgon)
5 (1,5 mgon)
Rezolutia ecranului
1 (0,1 mgon)
1 (0,5 mgon)
1 (0,5 mgon)
Telescop
Grad de marire
30 x
Camp de vizualizare / cea mai scurta distanta de focalizare
130 (26m la 1 km) / 1,7 m
Masuratori de distanta (IR)
Laser infrarosu
Camp pentru prisma circulara GPR1 (Leica)
3000 m (conditii medii)
Camp pentru banda reflectoare (60mm x 60 mm)
250 m
Rezolutia ecranului
1 mm
Deviatia standard (ISO 17123-4) / durata unei masuratori (IR)
Laser infrarosu
Modulul exact
2 mm + 2 ppm / < 1 sec.
Modulul rapid
5 mm + 2 ppm / < 0,5 sec.
Modulul de urmarire
10 mm + 2 ppm / < 0,15 sec.
Masuratori de distanta fara reflector (RL)
Laser rosu vizibil
Fara reflector (camp extins)
170 m (Kodak Gray Card fata alba)
Marimea punctului la 100 m
Aprox. 15 mm x 30 mm
Deviatia standard (ISO 17123-4) / durata unei masuratori (RL)
Laser rosu vizibil
Modulul normal
3mm + 2ppm/3s (+1s/10m peste 30m)
Modulul de urmarire
5mm + 2ppm/1s (+ 0.3s/10m)
Masuratori de distanta mare (RL)
Laser rosu vizibil
Camp pentru prisma circulara GPR1 (Leica)
1000 m 5000 m (conditii medii)
Recunoastere automata a obiectivului (ATR)
Camp pentru prisma circulara GPR1 / reflector 360
1000 m / 600 m
Precizie (deviatia standard)
< 300m: 3mm, > 300m: 2, 3, 5 (in functie de model)
Sistem
Memorie interna
> 8000 masuratori si coordonate
Schimb de date
IDEX / GSI8 / GSI16 / formate flexibile
Inregistrare de date on-line
Format GSI via RS232
Senzor / compensator de panta
Metoda
Compensator biaxial electric central
Gama setari / precizie setari
4/0.51.5 (in functie de model)
Inclinatie laser: deviere de la linia verticala (2)
De la 1,5 mm la 1,5 m
Greutate (incluzand bateria GEB111 si trepiedul GDF 111)
5,4kg 5,6kg
Dimensuni (incluzand trepiedul)
150mm x 207mm x 360mm
Mediu de lucru
Temperatura de lucru
De la 20C la +50C
Temperatura de stocare
De la 40C la +70C
Praf / apa (IEC 60529)
IP 54

58

_____________________________________________________________________________________________

CAPITOLUL IV : CAZ PRACTIC IN ANALIZA

DEFORMATIILOR CONSTRUCTIILOR

4.1. TEMA LUCRARII

In reteaua de urmarire a comportarii constructiilor au fost efectuate
observatii azimutale n doua etape : la etapa t0 i la etapa t1 .
Se dau:
1. coordonatele a sase puncte care sa fixeze datele geodezice de referinta ale
retelei;
2. observatiile azimutale din cele doua etape de masuratori ;
3. distante masurate intre punctele vechi-vechi si punctele vechi-noi.
Se cere:
1. calculul coordonatelor provizorii pentru etapa t0 ; aceste coordonate
provizorii vor constitui coordonate provizorii i pentru etapa t1 ;
2. formarea sistemului de ecuatii liniare ;
3. normalizarea sistemului de ecuatii liniare ;
4. compensarea retelei ca o retea libera n cele doua etape de masuratori :
4.1. inversarea matricii normale ;
4.2. calculul parametrilor ;
4.3. evaluarea preciziei masuratorilor n ambele etape ;
5. testul global de congruenta a celor doua configuratii de la etapele t0 si t1 ;
6. localizarea punctelor deplasate .

59

_____________________________________________________________________________________________

4.2. ETAPE DE CALCUL:

4.2.1. CALCULUL COORDONATELOR PROVIZORII PENTRU CELE
DOUA ETAPE DE MASURATORI :
Calculul elementelor provizorii :
a. calculul orientarilor si distantelor ntre punctele vechi :

ij arctg

Yij
X ij

i, j 1,4,41,10,11,20

Dij

X ij2 Yij2

i, j 1,4,41,10,11,20

Dij
Dij

X ij
cos ij

Yij
sin ij

b. calculul orientarii statiilor vechi i calculul orientarilor spre punctele

noi:
z i ij ij0 ( 400 G )
i, j 1,4,41,10,11,20

ij' z i' ij0

i, j 1,4,41,10,11,20
j 16,17,12,14,22,23,13.1

c. calculul coordonatelor provizorii ale punctelor noi :

60

_____________________________________________________________________________________________

-metoda intersectiei inainte :

X i'

Y2 Y1 X 1 tg1'i X 2 tg 2' i
tg1'i tg 2' i
1,2 1,4,41,10,11,20

Yi ' Y1 ( X i X 1 ) tg1'i
Yi '' Y2 ( X i X 2 ) tg 2' i
i 16,17,12,14,22,23,13.1

d. calculul distantelor i orientarilor provizorii pentru punctele noi :

ij* arctg

Yij
X ij

i 1,4,41,10,11,20
j 16,17,12,14,22,23,13.1

Dij*

X ij2 Yij2

i 1,4,41,10,11,20
j 16,17,12,14,22,23,13.1

Dij
Dij

X ij
cos ij
Yij
sin ij

-calculul unghiului provizoriu de orientare al statiilor :

61

_____________________________________________________________________________________________

z i*

ij0

*
ij

n = numarul de directii vizate

4.2.2. FORMAREA SISTEMULUI DE ECUATII LINIARE :

Intocmirea ecuatiilor de corectie :
a. intocmirea ecuatiilor de corectie pentru directii masurate :
-calculul coeficientilor de directie aij i bij :
sin ij*

a ij cc

*
ij km

bij cc

cos ij*

*
ij km

cc

cc

Yij*
( Dij* ) 2
X ij*
( Dij* ) 2

i 1,4,41,10,11,20
j 1,4,41,10,11,20
j 16,17,12,14,22,23,13.1

aij 636620CC

bij 636620

CC

sin ij*

*
ij km

10 4

cos ij*

*
ij km

10 4

63.6620CC

63.6620

CC

sin ij*

*
ij km

cos ij*

*
ij km

Control :
aij
bij

bij

tg ij*

a ij

62

ctg ij*

_____________________________________________________________________________________________

aij a ji

bij b ji

b. forma ecuatiilor de corectie pentru directii :

vij( ) dz i aij dx j bij dy j aij dxi bij dyi lij( ) / Pij( )

c. calculul termenilor liberi pentru ecuatiile de corectie pe directii :

lij( ) ( ij* ij0 ) z i*

Control :

l k

k 1,4,41,10,11,20,16,17

d. calculul ponderilor ecuatiilor de corectii pe directii :

c
2ij

Pij( )

2
k

k 1,4,41,10,11,20,16,17

e. sistemul liniar al ecuatiilor de corectii pentru directii masurate :

- statia 1 :
v110 dz1 a110 dx10 b110 dy10 a110 dx1 b110 dy1 l110 / P1

63

_____________________________________________________________________________________________

v14 dz1 a1 4 dx4 b14 dy 4 a1 4 dx1 b1 4 dy1 l14 / P1

v1 20 dz1 a1 20 dx20 b1 20 dy 20 a1 20 dx1 b1 20 dy1 l1 20 / P1

v111 dz1 a111 dx11 b111 dy11 a111 dx1 b111 dy1 l111 / P1

v141 dz1 a141dx 41 b141dy 41 a141 dx1 b141 dy1 l141 / P1

v117 dz1 a117 dx17 b117 dy17 a117 dx1 b117 dy1 l117 / P1

v116 dz1 a116 dx16 b116 dy16 a116 dx1 b116 dy1 l116 / P1

v122 dz1 a122 dx22 b1 22 dy 22 a1 22 dx1 b122 dy1 l122 / P1

v123 dz1 a1 23 dx23 b1 23 dy 23 a123 dx1 b1 23 dy1 l1 23 / P1

- statia 4 :
v4 20 dz 4 a 4 20 dx 20 b4 20 dy 20 a 4 20 dx 4 b4 20 dy 4 l 4 20 / P4

v4 22 dz 4 a422 dx 22 b4 22 dy 22 a4 22 dx4 b4 22 dy 4 l 4 22 / P4
v 423 dz 4 a 423 dx23 b423 dy 23 a 423 dx 4 b423 dy 4 l 4 23 / P4

v41 dz 4 a 41dx1 b41dy1 a 41dx4 b41dy 4 l 41 / P4

v410 dz 4 a 410 dx10 b410 dy10 a 410 dx4 b4100 dy 4 l 410 / P4

v441 dz 4 a 4 41 dx41 b4 41 dy 41 a 441dx 4 b4 410 dy 4 l 441 / P4

v411 dz 4 a 411 dx11 b411 dy11 a 411 dx4 b411 dy 4 l 411 / P4

- statia 41 :
v 4110 dz 41 a 4110 dx10 b4110 dy10 a 4110 dx 41 b4110 dy 41 l 4110 / P41

v4112 dz 41 a 4112 dx12 b4112 dy12 a 4112 dx 41 b4112 dy 41 l 4112 / P41

v4114 dz 41 a 4114 dx14 b4114 dy14 a 4114 dx 41 b4114 dy 41 l 4114 / P41

v 4117 dz 41 a 4117 dx17 b4117 dy17 a 4117 dx41 b4117 dy 41 l 4117 / P41

v4122 dz 41 a 4122 dx22 b41 22 dy 22 a4122 dx41 b41 22 dy 41 l 41 22 / P41

v4113.1 dz 41 a 4113.1 dx13.1 b4113.1 dy13.1 a 4113.1 dx 41 b4113.1 dy 41 l 4113.1 / P41

v41 23 dz 41 a 41 23 dx 23 b41 23 dy 23 a 4123 dx 41 b41 23 dy 41 l 41 23 / P41

v411 dz 41 a 411dx1 b411dy1 a 411dx 41 b411 dy 41 l 411 / P41

v41 20 dz 41 a41 20 dx 20 b4120 dy 20 a 4120 dx41 b41 20 dy 41 l 41 20 / P41

v 4111 dz 41 a 4111 dx11 b4111 dy11 a 4111 dx 41 b4111 dy 41 l 4111 / P41

v41 4 dz 41 a 41 4 dx4 b41 4 dy 4 a 4114 dx41 b4114 dy 41 l 4114 / P41

64

_____________________________________________________________________________________________

- statia 10 :
v101 dz10 a101 dx1 b101dy1 a101 dx10 b101dy10 l101 / P10

v10 4 dz10 a10 4 dx4 b10 4 dy 4 a10 4 dx10 b10 4 dy10 l10 4 / P10
v1011 dz10 a1011 dx11 b1011 dy11 a1011 dx10 b1011 dy10 l1011 / P10

v10 41 dz10 a10 41dx41 b1041dy 41 a1041dx10 b1041dy10 l10 41 / P10

v10 20 dz10 a10 20 dx20 b10 20 dy 20 a10 20 dx10 b10 20 dy10 l10 20 / P10

v1014 dz10 a1014 dx14 b1014 dy14 a1014 dx10 b1014 dy10 l1014 / P10
v1016 dz10 a10 16 dx16 b1016 dy16 a1016 dx10 b1016 dy10 l1016 / P10

v10 22 dz10 a10 22 dx22 b10 22 dy 22 a10 22 dx10 b10 22 dy10 l10 22 / P10
v1013.1 dz10 a1013.1dx13.1 b1013.1dy13.1 a1013.1dx10 b1013.1dy10 l1013.1 / P10

v10 23 dz10 a10 23 dx23 b10 23 dy 23 a1012 dx10 b10 12 dy10 l10 23 / P10
v1012 dz10 a1012 dx12 b1012 dy12 a1012 dx10 b1012 dy10 l1012 / P10

v1017 dz10 a10 17 dx17 b1017 dy17 a10 17 dx10 b1017 dy10 l1017 / P10

- statia 11 :
v1112 dz11 a1112 dx12 b1112 dy12 a1112 dx12 b1112 dy12 l1112 / P11
v11 20 dz11 a11 20 dx 20 b1120 dy 20 a11 20 dx12 b11 20 dy12 l11 20 / P11
v1117 dz11 a1117 dx17 b1117 dy17 a1117 dx12 b1117 dy12 l1117 / P11

v1116 dz11 a1116 dx16 b1116 dy16 a1116 dx12 b1116 dy12 l1116 / P11

v1114 dz11 a1114 dx14 b1114 dy14 a1114 dx12 b1114 dy12 l1114 / P11
v1123 dz11 a1123 dx23 b1123 dy 23 a1123 dx12 b1123 dy12 l1123 / P11

v111 dz11 a111dx1 b111dy1 a111dx12 b111dy12 l111 / P11

v1141 dz11 a1141dx 41 b1141 dy 41 a11 41 dx12 b1141dy12 l11 41 / P11

v11 4 dz11 a11 4 dx 4 b11 4 dy 4 a11 4 dx12 b11 4 dy12 l11 4 / P11

v11 22 dz11 a11 22 dx22 b11 22 dy 22 a1122 dx12 b11 22 dy12 l11 22 / P11

- statia 20 :
v2010 dz 20 a 20 10 dx10 b2010 dy10 a2010 dx 20 b20 10 dy 20 l 2010 / P20

v20 4 dz 20 a 20 4 dx 4 b20 4 dy 4 a 20 4 dx20 b20 4 dy 20 l 20 4 / P20

65

_____________________________________________________________________________________________

v2017 dz 20 a 2017 dx17 b2017 dy17 a2017 dx20 b2017 dy 20 l 2017 / P20

v20 22 dz 20 a 20 22 dx 22 b20 22 dy 22 a 20 22 dx 20 b20 22 dy 20 l 20 22 / P20

v 2014 dz 20 a2014 dx14 b2014 dy14 a 2014 dx20 b2014 dy 20 l 2014 / P20

v 20 23 dz 20 a 20 23 dx 23 b20 23 dy 23 a 20 23 dx20 b20 23 dy 20 l 20 23 / P20

v201 dz 20 a 20 1 dx1 b201 dy1 a 20 1 dx 20 b201dy 20 l 201 / P20

v 2011 dz 20 a 20 11 dx11 b20 11 dy11 a 2011 dx20 b2011 dy 20 l 20 11 / P20

v2041 dz 20 a 2041dx41 b2041dy 41 a 20 41dx 20 b2041 dy 20 l 20 41 / P20

- statia 16 :
v1610 dz16 a1610 dx10 b1610 dy10 a1610 dx16 b1610 dy16 l1610 / P16
v161 dz16 a161 dx1 b16 1dy1 a161 dx16 b161 dy16 l161 / P16

v16 12 dz16 a16 12 dx12 b1612 dy12 a1612 dx16 b1612 dy16 l1612 / P16
v1614 dz16 a16 14 dx14 b1614 dy14 a1614 dx16 b1614 dy16 l1614 / P16

v1613.1 dz16 a1613.1dx13.1 b1613.1dy13.1 a1613.1dx16 b1613.1dy16 l1613.1 / P16

v16 23 dz16 a16 23 dx23 b16 23 dy 23 a16 23 dx16 b16 23 dy16 l16 23 / P16

- statia 17 :
v1710 dz17 a1710 dx10 b17 10 dy10 a17 10 dx17 b17 10 dy17 l17 10 / P17
v171 dz17 a17 1dx1 b171dy1 a17 1dx17 b171dy17 l17 1 / P17

v17 41 dz17 a17 41 dx41 b17 41dy 41 a17 41dx17 b17 41dy17 l17 41 / P17
v1716 dz17 a17 16 dx16 b17 16 dy16 a17 16 dx17 b17 16 dy17 l17 16 / P17

v17 14 dz17 a17 14 dx14 b17 14 dy14 a17 14 dx17 b17 14 dy17 l17 14 / P17
v17 13.1 dz17 a17 13.1dx13.1 b17 13.1dy13.1 a17 13.1dx17 b17 13.1dy17 l17 13.1 / P17

v17 23 dz17 a17 23 dx23 b17 23 dy 23 a17 23 dx17 b17 23 dy17 l17 23 / P17

f. Aplicarea regulii I Schreiber :

- statia 1 :
v'110 a110 dx10 b110 dy10 a110 dx1 b110 dy1 l110 / P1

66

_____________________________________________________________________________________________

v'1 4 a1 4 dx4 b1 4 dy 4 a1 4 dx1 b1 4 dy1 l1 4 / P1

v '1 20 a1 20 dx 20 b1 20 dy 20 a1 20 dx1 b1 20 dy1 l1 20 / P1

v '111 a111 dx11 b111 dy11 a111 dx1 b111 dy1 l111 / P1

v '141 a141dx41 b141dy 41 a1 41 dx1 b141dy1 l141 / P1

v'117 a117 dx17 b117 dy17 a117 dx1 b117 dy1 l117 / P1

v '116 a116 dx16 b116 dy16 a116 dx1 b116 dy1 l116 / P1

v'122 a122 dx22 b122 dy 22 a1 22 dx1 b122 dy1 l1 22 / P1

v'123 a123 dx 23 b123 dy 23 a1 23 dx1 b123 dy1 l123 / P1

[v' ]1 [ P1a ] dx1 [ P1b] dy1 ........................................ [ Pl ] / P1'

- statia 4 :
v' 420 a 4 20 dx20 b420 dy 20 a 4 20 dx4 b420 dy 4 l 420 / P4

v' 4 22 a 4 22 dx22 b4 22 dy 22 a 4 22 dx4 b4 22 dy4 l 4 22 / P4

v ' 4 23 a 4 23 dx23 b4 23 dy 23 a 4 23 dx4 b4 23 dy 4 l 4 23 / P4

v' 41 a 41dx1 b41dy1 a 41dx4 b41dy 4 l 41 / P4

v ' 410 a4 10 dx10 b410 dy10 a 410 dx4 b4100 dy 4 l 410 / P4
v ' 441 a 4 41dx 41 b4 41dy 41 a 4 41 dx 4 b4 410 dy 4 l 4 41 / P4

v ' 411 a 411 dx11 b411 dy11 a 411 dx4 b411 dy 4 l 411 / P4

[v ' ]4 [ P4 a ] dx 4 [ P4 b] dy 4 ........................................ [ Pl ] / P4'

- statia 41 :
v ' 4110 a 4110 dx10 b4110 dy10 a 4110 dx 41 b4110 dy 41 l 4110 / P41

v ' 4112 a 4112 dx12 b4112 dy12 a 4112 dx 41 b4112 dy 41 l 4112 / P41
v' 4114 a 4114 dx14 b4114 dy14 a 4114 dx 41 b4114 dy 41 l 4114 / P41
v ' 4117 a 4117 dx17 b4117 dy17 a 4117 dx41 b4117 dy 41 l 4117 / P41

v ' 4122 a 41 22 dx22 b41 22 dy 22 a41 22 dx41 b4122 dy 41 l 4122 / P41

v ' 4113.1 a 4113.1dx13.1 b4113.1dy13.1 a 4113.1dx 41 b4113.1dy 41 l 4113.1 / P41
v ' 41 23 a 41 23 dx23 b4123 dy 23 a 41 23 dx41 b41 23 dy 41 l 41 23 / P41

67

_____________________________________________________________________________________________

v ' 411 a 411dx1 b411dy1 a 411dx 41 b411dy 41 l 411 / P41

v ' 41 20 a 4120 dx20 b41 20 dy 20 a 4120 dx 41 b41 20 dy 41 l 4120 / P41

v' 4111 a 4111 dx11 b4111 dy11 a 4111 dx 41 b4111 dy 41 l 4111 / P41

v ' 414 a 414 dx4 b41 4 dy 4 a4114 dx41 b4114 dy 41 l 4114 / P41

[v ' ]41 [ P41a ] dx41 [ P41b] dy 41 ........................................ [ Pl ] / P41'

- statia 10 :
v '10 1 a101 dx1 b101 dy1 a101 dx10 b10 1 dy10 l101 / P10

v '10 4 a10 4 dx4 b10 4 dy 4 a10 4 dx10 b10 4 dy10 l10 4 / P10
v'1011 a1011 dx11 b1011 dy11 a1011 dx10 b1011 dy10 l1011 / P10

v '10 41 a10 41 dx 41 b10 41 dy 41 a10 41dx10 b10 41 dy10 l10 41 / P10

v '10 20 a10 20 dx20 b10 20 dy 20 a10 20 dx10 b10 20 dy10 l10 20 / P10

v '1014 a1014 dx14 b1014 dy14 a10 14 dx10 b1014 dy10 l1014 / P10
v'1016 a10 16 dx16 b1016 dy16 a10 16 dx10 b1016 dy10 l10 16 / P10

v '10 22 a10 22 dx 22 b10 22 dy 22 a10 22 dx10 b10 22 dy10 l10 22 / P10

v '1013.1 a1013.1dx13.1 b10 13.1dy13.1 a1013.1dx10 b1013.1dy10 l1013.1 / P10

v '10 23 a10 23 dx 23 b10 23 dy 23 a1012 dx10 b1012 dy10 l10 23 / P10

v '10 12 a1012 dx12 b1012 dy12 a1012 dx10 b1012 dy10 l1012 / P10

v'1017 a1017 dx17 b1017 dy17 a1017 dx10 b10 17 dy10 l1017 / P10

[v ' ]10 [ P10 a ] dx10 [ P10 b] dy10 ........................................ [ Pl ] / P10'

- statia 11 :
v'1112 a1112 dx12 b1112 dy12 a1112 dx12 b1112 dy12 l1112 / P11
v '11 20 a11 20 dx 20 b11 20 dy 20 a11 20 dx12 b1120 dy12 l1120 / P11

v'1117 a1117 dx17 b1117 dy17 a1117 dx12 b1117 dy12 l1117 / P11
v '1116 a1116 dx16 b1116 dy16 a1116 dx12 b1116 dy12 l1116 / P11

v '1114 a1114 dx14 b1114 dy14 a1114 dx12 b1114 dy12 l1114 / P11
v '11 23 a11 23 dx23 b11 23 dy 23 a11 23 dx12 b11 23 dy12 l11 23 / P11

v '111 a111dx1 b111dy1 a111dx12 b111dy12 l111 / P11

68

_____________________________________________________________________________________________

v'11 41 a1141dx 41 b11 41dy 41 a11 41dx12 b1141dy12 l11 41 / P11

v '11 4 a11 4 dx 4 b11 4 dy 4 a11 4 dx12 b11 4 dy12 l11 4 / P11

v '11 22 a11 22 dx 22 b1122 dy 22 a1122 dx12 b11 22 dy12 l1122 / P11

[v ' ]11 [ P11 a ] dx11 [ P11b] dy11 ........................................ [ Pl ] / P11'

- statia 20 :
v ' 2010 a 20 10 dx10 b2010 dy10 a 2010 dx20 b2010 dy 20 l 2010 / P20

v' 20 4 a 20 4 dx4 b20 4 dy 4 a 20 4 dx20 b20 4 dy 20 l 20 4 / P20

v ' 2017 a 20 17 dx17 b2017 dy17 a 2017 dx 20 b2017 dy 20 l 2017 / P20

v ' 20 22 a 20 22 dx22 b20 22 dy 22 a 20 22 dx20 b20 22 dy 20 l 20 22 / P20

v ' 2014 a 2014 dx14 b2014 dy14 a2014 dx20 b2014 dy 20 l 2014 / P20

v ' 2023 a 20 23 dx 23 b2023 dy 23 a 2023 dx 20 b20 23 dy 20 l 2023 / P20

v ' 201 a 201 dx1 b201 dy1 a 201dx20 b201 dy 20 l 201 / P20

v ' 2011 a 2011 dx11 b20 11 dy11 a 2011 dx 20 b2011 dy 20 l 20 11 / P20

v ' 20 41 a 20 41dx 41 b20 41dy 41 a 20 41dx20 b20 41dy 20 l 2041 / P20

[v' ]20 [ P20 a ] dx 20 [ P20 b] dy 20 ........................................ [ Pl ] / P20'

- statia 16 :
v'1610 a1610 dx10 b1610 dy10 a1610 dx16 b1610 dy16 l1610 / P16
v '161 a161dx1 b16 1 dy1 a16 1 dx16 b16 1 dy16 l161 / P16

v'1612 a1612 dx12 b1612 dy12 a16 12 dx16 b1612 dy16 l1612 / P16
v '1614 a1614 dx14 b16 14 dy14 a1614 dx16 b1614 dy16 l1614 / P16

v '1613.1 a1613.1dx13.1 b1613.1dy13.1 a1613.1dx16 b1613.1dy16 l1613.1 / P16

v '16 23 a16 23 dx 23 b16 23 dy 23 a16 23 dx16 b16 23 dy16 l16 23 / P16

[v ' ]16 [ P16 a ] dx16 [ P16 b] dy16 ........................................ [ Pl ] / P16'

- statia 17 :
v'17 10 a17 10 dx10 b17 10 dy10 a17 10 dx17 b17 10 dy17 l17 10 / P17
v '17 1 a17 1 dx1 b17 1 dy1 a17 1dx17 b171dy17 l17 1 / P17

69

_____________________________________________________________________________________________

v '17 41 a17 41 dx 41 b17 41 dy 41 a17 41dx17 b17 41dy17 l17 41 / P17

v'17 16 a17 16 dx16 b17 16 dy16 a17 16 dx17 b17 16 dy17 l17 16 / P17
v'17 14 a17 14 dx14 b17 14 dy14 a17 14 dx17 b17 14 dy17 l17 14 / P17

v'17 13.1 a17 13.1dx13.1 b17 13.1dy13.1 a17 13.1dx17 b17 13.1dy17 l17 13.1 / P17
v '17 23 a17 23 dx 23 b17 23 dy 23 a17 23 dx17 b17 23 dy17 l17 23 / P17

[v ' ]17 [ P17 a ] dx17 [ P17 b] dy17 ........................................ [ Pl ] / P17'

unde :

[ Pk l ] Pk [l ]k 0

Pk'

1
[ Pk ]

k 1,4,10,41,20,11,16,17

g. Aplicarea regulii II Schreiber :

- se aplica la ecuatiile reciproce ;
- statia 1 :
v ' '110 a110 dx10 b110 dy10 a110 dx1 b110 dy1 l110 /
v ' '1 4 a1 4 dx4 b1 4 dy4 a1 4 dx1 b1 4 dy1 l1 4 /

[ Pl ]
/[ P]
[ P]

[ Pl ]
/[ P ]
[ P]

v ' '1 20 a1 20 dx20 b1 20 dy20 a1 20 dx1 b1 20 dy1 l1 20 /

v ' '111 a111dx11 b111dy11 a111dx1 b111dy1 l111 /

[ Pl ]
/[ P ]
[ P]

[ Pl ]
/[ P ]
[ P]

v' '1 41 a1 41dx41 b1 41dy41 a1 41dx1 b1 41dy1 l1 41 /

[ Pl ]
/[ P ]
[ P]

v ' '117 a117 dx17 b117 dy17 a117 dx1 b117 dy1 l117 /

[ Pl ]
/[ P ]
[ P]

v ' '116 a116 dx16 b116 dy16 a116 dx1 b116 dy1 l116 /

[ Pl ]
/[ P ]
[ P]

70

_____________________________________________________________________________________________

v ' '1 22 a1 22 dx22 b1 22 dy22 a1 22 dx1 b1 22 dy1 l1 22 /

[ Pl ]
/[ P ]
[ P]

v ' '1 23 a1 23dx23 b1 23dy23 a1 23dx1 b1 23dy1 l1 23 /

[ Pl ]
/[ P ]
[ P]

'
[v ' ] PF 3 [ PPF 3 a ] dx PF 3 [ PPF 3b] dy PF 3 ........................................ [ Pl ] / PPF
3

unde:

[ P ] Pi Pj

[ Pl ] Pi lij Pj l ji

i 1

j 10,4,20,11,41,17,16,22,23

- statia 4 :
v' '4 20 a4 20 dx20 b4 20 dy20 a4 20 dx4 b4 20 dy4 l4 20 /

[ Pl ]
/[ P ]
[ P]

v' '4 22 a4 22 dx22 b4 22 dy22 a4 22 dx4 b4 22 dy4 l4 22 /

[ Pl ]
/[ P ]
[ P]

v' '4 23 a4 23dx23 b4 23dy23 a4 23dx4 b4 23dy4 l4 23 /

[ Pl ]
/[ P ]
[ P]

v' '4 10 a4 10 dx10 b4 10 dy10 a4 10 dx4 b4 100 dy4 l4 10 /

[ Pl ]
/[ P ]
[ P]

v' '4 41 a4 41dx41 b4 41dy41 a4 41dx4 b4 410 dy4 l4 41 /

[ Pl ]
/[ P ]
[ P]

v ' '4 11 a4 11dx11 b4 11dy11 a4 11dx4 b4 11dy4 l4 11 /

[ Pl ]
/[ P ]
[ P]

[v ' ]4 [ P4 a ] dx4 [ P4 b] dy 4 ........................................ [ Pl ] / P4'

unde:

[ P ] Pi Pj

[ Pl ] Pi lij Pj l ji

i4

j 20,22,23,1,10,41,11

- statia 41 :
v ' '4110 a4110 dx10 b4110 dy10 a4110 dx41 b4110 dy41 l4110 /

[ Pl ]
/[ P ]
[ P]

v' '4112 a4112 dx12 b4112 dy12 a4112 dx41 b4112 dy41 l4112 /

[ Pl ]
/[ P ]
[ P]

v ' '4114 a4114 dx14 b4114 dy14 a4114 dx41 b4114 dy41 l4114 /

[ Pl ]
/[ P ]
[ P]

71

_____________________________________________________________________________________________

[ Pl ]
/[ P]
[ P]

v' '4117 a4117 dx17 b4117 dy17 a4117 dx41 b4117 dy41 l4117 /

[ Pl ]
/[ P ]
[ P]

v' '41 22 a41 22 dx22 b41 22dy22 a41 22 dx41 b41 22 dy41 l41 22 /

v' '4113.1 a4113.1dx13.1 b4113.1dy13.1 a4113.1dx41 b4113.1dy41 l4113.1 /

v ' '41 23 a41 23dx23 b41 23dy23 a41 23dx41 b41 23dy41 l41 23 /

[ Pl ]
/[ P ]
[ P]

v' '41 20 a41 20 dx20 b41 20 dy20 a41 20 dx41 b41 20 dy41 l41 20 /

[ Pl ]
/[ P ]
[ P]

v ' '4111 a4111dx11 b4111dy11 a4111dx41 b4111dy41 l4111 /

[ Pl ]
/[ P ]
[ P]

[ Pl ]
/[ P ]
[ P]

[v ' ]41 [ P41a ] dx41 [ P41b] dy 41 ........................................ [ Pl ] / P41'

unde:

[ P] Pi Pj
[ Pl ] Pi lij Pj l ji

i 41

j 10,12,14,17,22,13.1,23,20,11,4

- statia 10 :
v ' '10 11 a10 11dx11 b10 11dy11 a10 11dx10 b10 11dy10 l10 11 /

v ' '10 20 a10 20 dx20 b10 20 dy20 a10 20 dx10 b10 20 dy10 l10 20 /

[ Pl ]
/[ P ]
[ P]

[ Pl ]
/[ P]
[ P]

v' '10 14 a10 14 dx14 b10 14 dy14 a10 14 dx10 b10 14 dy10 l10 14 /

[ Pl ]
/[ P ]
[ P]

v ' '10 16 a10 16 dx16 b10 16 dy16 a10 16 dx10 b10 16 dy10 l10 16 /

[ Pl ]
/[ P ]
[ P]

v ' '10 22 a10 22 dx22 b10 22 dy22 a10 22 dx10 b10 22 dy10 l10 22 /

[ Pl ]
/[ P]
[ P]

v ' '10 13.1 a10 13.1dx13.1 b10 13.1dy13.1 a10 13.1dx10 b10 13.1dy10 l10 13.1 /
v' '10 23 a10 23dx23 b10 23dy23 a10 12 dx10 b10 12 dy10 l10 23 /

[ Pl ]
/[ P ]
[ P]

v ' '10 12 a10 12 dx12 b10 12 dy12 a10 12 dx10 b10 12 dy10 l10 12 /

[ Pl ]
/[ P ]
[ P]

72

[ Pl ]
/[ P ]
[ P]

_____________________________________________________________________________________________

v ' '10 17 a10 17 dx17 b10 17 dy17 a10 17 dx10 b10 17 dy10 l10 17 /

[ Pl ]
/[ P ]
[ P]

[v ' ]10 [ P10 a ] dx10 [ P10 b] dy10 ........................................ [ Pl ] / P10'

unde:

[ P ] Pi Pj

[ Pl ] Pi lij Pj l ji

i 10

j 11,20,14,16,22,13.1,23,12,17

- statia 11 :
v ' '1112 a1112 dx12 b1112 dy12 a1112 dx12 b1112 dy12 l1112 /

[ Pl ]
/[ P]
[ P]

v' '11 20 a11 20 dx20 b11 20 dy20 a11 20 dx12 b11 20 dy12 l11 20 /

[ Pl ]
/[ P ]
[ P]

v ' '1117 a1117 dx17 b1117 dy17 a1117 dx12 b1117 dy12 l1117 /

[ Pl ]
/[ P ]
[ P]

v' '1116 a1116 dx16 b1116 dy16 a1116 dx12 b1116 dy12 l1116 /

[ Pl ]
/[ P ]
[ P]

v ' '1114 a1114 dx14 b1114 dy14 a1114 dx12 b1114 dy12 l1114 /

[ Pl ]
/[ P ]
[ P]

v ' '11 23 a11 23dx23 b11 23dy23 a11 23dx12 b11 23dy12 l11 23 /

[ Pl ]
/[ P ]
[ P]

v ' '11 22 a11 22 dx22 b11 22 dy22 a11 22 dx12 b11 22 dy12 l11 22 /

[ Pl ]
/[ P ]
[ P]

[v ' ]11 [ P11 a ] dx11 [ P11b] dy11 ........................................ [ Pl ] / P11'

unde:

[ P] Pi Pj
[ Pl ] Pi lij Pj l ji

i 11

j 12,20,17,16,14,23,22

- statia 20 :
v ' '20 17 a20 17 dx17 b20 17 dy17 a20 17 dx20 b20 17 dy20 l20 17 /

[ Pl ]
/[ P ]
[ P]

v' '20 22 a20 22 dx22 b20 22 dy22 a20 22 dx20 b20 22 dy20 l20 22 /

[ Pl ]
/[ P ]
[ P]

v' '20 14 a20 14 dx14 b20 14 dy14 a20 14 dx20 b20 14 dy20 l20 14 /

[ Pl ]
/[ P ]
[ P]

73

_____________________________________________________________________________________________

[ Pl ]
/[ P ]
[ P]

v' '20 23 a20 23dx23 b20 23dy23 a20 23dx20 b20 23dy20 l20 23 /

[v ' ]20 [ P20 a ] dx20 [ P20 b] dy 20 ........................................ [ Pl ] / P20'

unde:

[ P] Pi Pj
[ Pl ] Pi lij Pj l ji

i 20

j 17,22,14,23

- statia 16 :
v ' '16 12 a16 12 dx12 b16 12 dy12 a16 12 dx16 b16 12 dy16 l16 12 /

[ Pl ]
/[ P ]
[ P]

v ' '16 14 a16 14 dx14 b16 14 dy14 a16 14 dx16 b16 14 dy16 l16 14 /

[ Pl ]
/[ P ]
[ P]

v ' '16 13.1 a16 13.1dx13.1 b16 13.1dy13.1 a16 13.1dx16 b16 13.1dy16 l16 13.1 /
v' '16 23 a16 23dx23 b16 23dy23 a16 23dx16 b16 23dy16 l16 23 /

[ Pl ]
/[ P ]
[ P]

[ Pl ]
/[ P ]
[ P]

[v ' ]16 [ P16 a ] dx16 [ P16 b] dy16 ........................................ [ Pl ] / P16'

unde:

[ P] Pi Pj
[ Pl ] Pi lij Pj l ji

i 16

j 12,14,13.1,23

- statia 17 :
v ' '17 14 a17 14 dx14 b17 14 dy14 a17 14 dx17 b17 14 dy17 l17 14 /

[ Pl ]
/[ P ]
[ P]

v ' '17 13.1 a17 13.1dx13.1 b17 13.1dy13.1 a17 13.1dx17 b17 13.1dy17 l17 13.1 /

v' '17 23 a17 23dx23 b17 23dy23 a17 23dx17 b17 23dy17 l17 23 /

[ Pl ]
/[ P]
[ P]

[ Pl ]
/[ P ]
[ P]

[v ' ]17 [ P17 a ] dx17 [ P17 b] dy17 ........................................ [ Pl ] / P17'

h. ntocmirea ecuaiilor de corecie pentru distane msurate :

-calculul coeficientilor de directie cij si dij :
74

_____________________________________________________________________________________________

cij

d ij

X ij*

cos ij*

Dij*

Yij*
*
ij

sin ij*

i, j 1,4,41,10,11,20,16,17,`6,17,12,14,22,23,13.1

Control:
cij
d ij

ctg ij*

i. forma ecuatiilor de corectie pentru distante :

vij( D ) cij dx j d ij dy j cij dxi d ij dyi lij( D ) / Pij( D )

j. calculul termenilor liberi pentru ecuatiile de corectie pentru distante:

lij( D ) ( Dij* Dij0 ) mm

k. calculul ponderilor ecuaiilor de corectii pe distante :

Pij( D )
cD

cD
D

Di

n = numarul de distante masurate

l. sistemul liniar al ecuatiilor de corectii pentru distante masurate :
v4114 c4114 dx14 d 4114 dy14 c4114 dx 41 d 4114 dy 41 l 4114 / P4114

75

_____________________________________________________________________________________________
v 4123 c 41 23 dx23 d 41 23 dy 23 c 4123 dx 41 d 41 23 dy 41 l 41 23 / P4123

v41 22 c 41 22 dx22 d 41 22 dy 22 c41 22 dx41 d 41 22 dy 41 l 41 22 / P41 22

v1014 c10 14 dx14 d10 14 dy14 c1014 dx10 d1014 dy10 l10 14 / P1014
v1016 c10 16 dx16 d10 16 dy16 c10 16 dx10 d1016 dy10 l10 16 / P1016
v10 22 c10 22 dx 22 d10 22 dy 22 c10 22 dx10 d10 22 dy10 l10 22 / P10 22

v10 41 c10 41 dx41 d10 41dy 41 c10 41dx10 d10 41dy10 l10 41 / P10 41
v1012 c1012 dx12 d1012 dy12 c1012 dx10 d1012 dy10 l1012 / P1012
v10 4 c10 4 dx4 d10 4 dy 4 c10 4 dx10 d10 4 dy10 l10 4 / P10 4

v16 23 c16 23 dx 23 d16 23 dy 23 c16 23 dx16 d16 23 dy16 l16 23 / P16 23

v1612 c1612 dx12 d1612 dy12 c1612 dx16 d16 12 dy16 l16 12 / P1612
v17 41 c17 41dx 41 d17 41dy 41 c17 41dx17 d17 41 dy17 l17 41 / P17 41

v17 1 c17 1dx1 d17 1dy1 c17 1dx17 d17 1dy17 l17 1 / P17 1
v17 23 c17 23 dx 23 d17 23 dy 23 c17 23 dx17 d17 23 dy17 l17 23 / P17 23

4.2.3. NORMALIZAREA SISTEMULUI DE ECUATII LINIARE :

N AT PA

A (73,26) = matricea coeficienilor

P (73,73) = matricea ponderilor
N (26,26) = matricea sistemului normal

76

_____________________________________________________________________________________________

4.2.4. COMPENSAREA RETELEI CA O RETEA LIBERA IN CELE DOUA

ETAPE DE MASURATORI:

X N 1 AT PL

L (73,1) = vectorul termenilor liberi

X (26,1) = vectorul parametrilor
N 0

N = matrice singulara ( nu are invers )

G (2n, 4) = matrice auxiliar
n = numarul de puncte
n = 13
1 0 Y10

0
0 1 X1
1 0 Y20
0
0 1 X2

X 10

Y10
X 20

Y20

-coordonate reduse la centrul de greutate:

77

_____________________________________________________________________________________________
n

Xm

X
i 1

Ym

X i0 X i X m

Y
i 1

Yi 0 Yi Ym

Control:
N G 0

Matricea N se bordeaza cu matricea auxiliara G ; matricea rezultata are

urmatoarea forma :

G T

(G T G ) 1 G T

G (G T G ) 1

4.2.5. CALCULUL PARAMETRILOR :

X N AT PL

Control :

GT X 0

X 1 vectorul parametrilor n etapa t0

X 2 vectorul parametrilor n etapa t1

4.2.6. EVALUAREA PRECIZIEI MASURATORILOR IN AMBELE ETAPE :

78

_____________________________________________________________________________________________

- etapa de masuratori t0 :

s 01

[ Pvv]
nu d

s01 = abaterea standard empirica n etapa de masuratori t0

n = numarul de ecuaii
u = numarul de necunoscute
d = defectul de rang
f = gradul de libertate
- etapa de masuratori t1 :

s 02

[ Pvv]
nu d

s02 = abaterea standard empirica n etapa de masuratori t1

4.3. TESTUL GLOBAL DE CONGRUENTA A CELOR DOUA

CONFIGURATII DE LA ETAPELE T0 SI T1 :

Q xx1 N 1

s 01

Q xx 2 N 2

s 02

- etapa de masuratori t0 :

X1

- etapa de masuratori t1 :

X2

X 1 = vectorul parametrilor n etapa t0

X 2 = vectorul parametrilor n etapa t1

Q xx1

= matricea cofactorilor n etapa t0

79

_____________________________________________________________________________________________

Q xx 2 =

matricea cofactorilor n etapa t1

s 01

= abaterea standard empirica n etapa de masuratori t0

s 02

= abaterea standard empirica n etapa de masuratori t1

Testul global de congruenta :

d X 2 X1

Qdd Q xx1 Q xx 2

Qdd N 1 N 2

2
2
s 0 s 01
s 02

d T Qdd d
h s 02

h nd

d = vectorul discrepantelor
Qdd = matricea cofactorilor modelului de deformatie
s0

= abaterea standard empirica a modelului de deformatie

F = valoarea calculata a testului Fisher

h = rangul matricii Qdd
n = numarul de masuratori
d = defectul de rang
Decizia testului Fisher :
F = valoarea calculata a testului Fisher
80

_____________________________________________________________________________________________

Flim = valoarea teoretica a testului Fisher ( extrasa din tabele Fisher )

= coeficient de ncredere ( prag de siguran )
5%

1. daca

(H 0 )

F Flim Fh , f ,


E X 1 E X 2

2. daca

nu avem deformatii

(H 0 )

F Flim Fh , f ,

(H1 )

adevarata

falsa

adevarata ( ipoteza alternativa )

E X 1 E X 2

avem deformatii

4.4. LOCALIZAREA DEFORMATIILOR :

a) TESTUL STUDENT ( t )
s j s

Q jj

tj

dj
sj

t lim t f ,1

sj

= abaterea standard empirica individuala ( a fiecarui punct j )

tj

= valoare calculata a testului de localizare a deformatiilor

t lim =

valoarea teoretic a testului de localizare a deformatiilor

Decizia testului Fischer:

1. daca

t j t f ,1 t lim

(H 0 )

81

adevarata

_____________________________________________________________________________________________

E d j 0

punctul dj considerat stabil

(H 0 )

t j t f ,1 t lim

2. daca

(H1 )

fals

adevarata ( ipoteza alternativa )

E d j 0

punctul dj considerat miscat

b) TESTUL STATISTIC MULTIPLU F

d vectorul de discrepanta
dk

dx k

Q ddk

dy k

Qxxk

Qxyk

Q yxk

Q yyk

k = 1,2 ... n/2

Fk

d k Q ddk d k
s02 2

k = 1,2 ... n/2

Flim = F2,f,1-
Decizia testului :
1. dac

Fk Flim = F2,f,1-

- ipoteza (H0) adevarata

E{dk} = 0

2. dac

Fk > Flim = F2,f,1-

- punctul k este stabil

- ipoteza (H0) falsa

ipoteza (H1) adevarata

E{dk} 0

82

- punctul k este miscat

_____________________________________________________________________________________________

83