Calculul cotei coronamentului barajului

Având la dispoziție curba variației volumelor apei din lacul de acumulare funcție de
cota nivelului apei la baraj, precum și volumele caracteristice ale acumulării, se pot determina
două înălțimi ale barajului și anume o înălțime funcție de probabilitatea de calcul (Hc)
corespunzătoare nivelului N.V.C., aflat pentru hidrograful undei afluente cu probabilitatea de
calcul ( de ex. 1%), și o înălțime funcție de probabilitatea de verificare (Hv) corespunzătoare
nivelului N.V.V., aflat pentru hidrograful undei afluente cu probabilitatea de verificare (de ex.
0,1%) (figura 33).

H(m)
W=f(H)
N.V.V.
N.V.C.

Hv
Hc

Wut. Wut. W(mil mc.)

Fig.33. Determinarea înălțimii de calcul și a înălțimii de verificare

Rezultă astfel, două ipoteze ale determinării cotei coronamentului barajului:

I)
II)

( )
 Tasările sunt de două feluri și anume tasări în corpul fundației barajului și tasări în corpul digului
(barajului de pământ).

- înățimea de gardă hgardă = (0,5÷1) m

- h’val – reprezintă înălțimea de ridicare a valului pe taluz și este format din jumătate din
înălțimea valului deasupra N.V.C. plus înălțimea de deferlare a valului pe taluz ca în
figura 34.

b
hgarda

h'val
N.V.C. 1:
hval m
2
1
m
h 1:

Fig.34. Înălțimea de ridicare a valului pe taluz

W – viteza vântului (Km/oră)

L – lungimea luciului de apă pe direcția de bătaie a vântului (Km)

h – adâncimea medie a apei în fața barajului (m)

Pentru digurile de pe râurile interioare la care lungimea totală a luciului de apă este mai mică
de 1 Km, se poate admite în mod practic înălțimea valului

hval = 0,5 m

Înălțimea de ridicare a valului pe taluz se determină cu formula lui Djunkovski - Diakonov:

k – coeficient funcție de rugozitatea suprafeței taluzului

k = 0,77 – protecție din anrocamente din piatră

 k = 0,9 – taluz înierbat

k = 1 – pentru pereu din piatră

k = 1,25 – pentru pereu din beton

Pe lângă înălțimea de proiectare a digului (barajului) se mai stabilește și înălțimea de

execuție a digului care ține seama atât de valoarea tasărilor din fundația digului cât și de cele din
corpul digului (barajului).

Astfel, mărimea tasării terenului de fundație se poate calcula cu relația:

T = adâncimea stratului permeabil de sub baza digului (m);

ɛ1 = coeficientul porozității inițiale a terenului de fundație înainte de execuția digului,

corespunzător sarcinii p1 date de greutatea proprie a terenului;

ɛ2 = coeficientul porozității terenului de fundație după execuția digului corespunzător

sarcinii p2, unde p2 = p1 + greutatea digului;

Valoarea lui ɛ1 se determină prin studii geothnice, iar valoarea lui ɛ2 se determină cu
ajutorul diagramei din figura 35.

Se prezintă următorul exemplu:

Fie un dig cu înălțimea H = 5m, construit dintr-un material cu ɤ = 1,87 t/m3, stratul
permeabil are o adâncime T = 2,5 m, iar coeficientul porozității inițiale ɛ1 = 0,7. Să se calculeze
valoarea tasării fundației.

Pentru ɛ1 = 0,7 corespunde în graficul din figura 35, p1 = 1 Kg/cm2.

Greutatea digului va fi ɤH = 1,87*5 = 9,35 t/m2 = 0,93 Kg/cm2

Rezultă p2 = p1 + ɤH = 1+0,93 = 1,93 Kg/cm2

Pe același grafic, pentru p2 = 1,93 Kg/cm2 corespunde ɛ2 = 0,65.

 Rezultă:

Fig.35. Curba de compresiune a solurilor din luncile inundabile (după Zamarin)

Valorile tasărilor remanente din corpul digului (barajului) se stabilesc aproximativ cu

formulele:

- tasarea pe înălțime ΔH = μ1*H

- tasarea pe lățime Δb = μ2 *H

unde:

- H – înălțimea digului (barajului)

- b – lățimea la coronament a digului (barajului)
- μ1 și μ2 coeficienții ale căror valori se prezintă în tabelul 6.

Tab.6. Valorile coeficienților μ1 și μ2

Natura
Pietriș Nisip Pământ luto-nisipos Pământ luto-argilos
materialului
μ1 0,025 0,043 0,070 0,083
μ2 0,025 0,067 0,110 0,125
 be
b1 b2

H b
1

2
He
H

Fig.36. Dimensiunile de execuție ale digului (barajului): 1 – profil executat, 2- profil proiectat

Stabilirea secțiunii transversale a digului (barajului)

Profilul transversal se stabilește geometric prin:

- lățimea coronamentului și a banchetelor;

- înclinarea taluzurilor: exterior (spre apă) și interior (spre zona apărată);
- bombament (forma coronamentului)

Lățimea la coronament depinde de condițiile hidraulice de scurgere, de stabilitatea digului

și de exploatarea lui. Se obișnuiește ca pentru determinarea lățimii minime la coronament să se
folosească și relații empirice de tipul:

Artur:

Knappen: √

Prece: √

Trautwine: √ ,

în care H este înălțimea digului (barajului).

În practică se adoptă curent următoarele valori pentru lățimea minimă:

- 2,5 – 3,0 m – la râuri interioare mici și mijlocii;

- 3,0 – 5,0 m – pentru râuri interioare mari;
 - 4,0 – 6,0 m – la Dunăre.

În mod normal se folosesc drept secțiuni transversale pentru dig (baraj) secțiuni simple
trapezoidale dar pot fi și trapezoidale compuse (cu bermă).

b b

Nmax Nmax

1:
n
1:
m 1:
n 1:m b1
H H

1:
n

a b

b b
Nmax
Nmax

2
1:

1:n
m
n1

1:m

1:
b1
H H

1:n 1 1:
2 1:m n

c d

Fig.37. Tipuri de secțiuni transversale pentru diguri (baraje de pământ):

a) profil trapezoidal clasic; b) cu taluz interior cu banchetă; c) cu taluz interior frânt; d) cu taluz
exterior frânt și taluz interior cu banchetă

Nmax
1:

h1
n

1:m b1
H
1:
h2 n

b
Fig.38. Secțiune prin dig
Tab.7. Elementele caracteristice ale digurilor la Dunăre

Taluz Lățimea la Taluz

Tip Înălțime Lățime
Tip dig exterior coronament interior Δh1
pământ dig H(m) banchetă
1: m b(m) 1: n
˂4 1:3 1:4 variabilă 3
I A 5
>4 1:4 1:5 variabilă 3
˂4 - -
B 1:3 5 1:3
>4 4 3
˂4 1:3 1:3 - -
II C 5
>4 4 3
˂4 1:3 1:3 - -
D 5
>4 4 3
˂4 1:3 – 1:5 1:3 variabilă 3
III E 5
>4 1:3 – 1:5 variabilă 3

Tab.8. Elementele caracteristice ale digurilor pe râurile interioare cu durata viiturii între 5-15 zile

Taluz Lățimea la Taluz

Tip Înălțime Lățime
Tip dig exterior coronament interior Δh1
pământ dig H(m) banchetă
1: m b(m) 1: n
˂ 4,5 1:3 1:2 4 3
I A 4
> 4,5 1:4 1:3 4 3
˂ 4,5 - -
B 1:3 4 1:2
> 4,5 4 3,5
˂ 4,5 1:3 1:2 - -
II C 4
> 4,5 4 3,5
˂ 4,5 1:3 1:2 - -
D 4
> 4,5 4 3,5
˂ 4,5 1:3 – 1:5 1:3 4 3
III E 4
> 4,5 1:3 – 1:5 4 3

Tab.9. Elementele caracteristice ale digurilor pe râurile interioare cu durata viiturii mai mică de
5 zile

Taluz Lățimea la Taluz

Tip Înălțime Lățime
Tip dig exterior coronament interior Δh1
pământ dig H(m) banchetă
1: m b(m) 1: n
II < 1,5 1:2 2 1:2 - -
IV A 1,5 - 3 1:3 4 1:2 - -
V >3 1:3 4 1:2 4 3,5
I < 1,5 1:2 2 1:1,5 - -
IV B 1,5 - 3 1:3 4 1:2 - -
I >3 1:3 4 1:2 2 3,5
 I < 1,5 1:2 2 1:1,5 - -
III C 1,5 - 3 1:3 4 1:1,5 - -
IV >3 1:3 4 1:2 - -
I < 1,5 1:2 2 1:1,5 - -
III D 1,5 - 3 1:3 4 1:1,5 - -
IV >3 1:3 4 1:2 - -
II < 1,5 1:2 2 1:2 - -
V E 1,5 - 3 1:3 4 1:2 2 3,5
VI >3 1:3 4 1:2 4 3,5

Tab.10. Elementele ce caracterizează pământurile din lunca Dunării

Procentul de fracțiuni Indicele de plasticitate

Categoria de pământ Tipul
argiloase (%) (%)
Nisipuri și prafuri
A 10 0–7
nisipoase
Nisipuri argiloase și
prafuri argilo- B 10 - 20 7 – 17
nisipoase
Luturi (prafuri
C 20 - 30 17 – 30
argiloase)
Argile grase și
D peste 30 30 – 43
prăfoase
Mâluri E - 43 – 65

Tab.11. Valorile principalelor caracteristici fizico-mecanice ale pământurilor din lunca

Dunării

Modulul de
Unghiul de frecare Coeziunea C
Tipul compresibilitate E
interioară φ (Kg/cm2)
(Kg/cm2)
A 280 - 300 0 100 – 150
B 200 0,15 60
C 100 0,25 60
D 80 0,30 50
E 50 0,20 20

Bombamentul, se prevede pe corononamentul digului, pentru a asigura scurgerea apelor

provenite din precipitații. Poate fi cu o singură pantă sau cu două.