Lucrareanr.

Curgerea lichidelor prin orificii mici

(orificii practicate în peretele vertical al unui rezervor)

1. Introducere

Mecanica fluidelor s-a dezvoltat ca o disciplină analitică, ţinând seama de aplicaţiile

legilor clasice ale staticii, dinamicii şi termodinamicii, fluidele fiind considerate medii continue.
Ecuaţiile implicate suntcele ale conservării masei, energiei şi momentului şi, în fiecare aplicaţie,
se pot adoptă ipoteze simplificatoare pentru a putea descrie, din punct de vedere cantitativ,
comportarea fluidului.
Standul hidraulic, F1-10, oferă facilităţile necesare pentru a înţelege o serie de modele
hidraulice, fiecare dintre acestea fiind destinate pentru a demonstra un aspect teoretic al
hidraulicii.
Modelul hidraulic tratat în acest experiment este: Curgerea prin orificii mici şij etul liber,
F1-17. Aparatul este alcătuit dintr-un rezervor prevăzut cu un orificiu în peretele vertical.
Traiectoria jetului rezultat poate fi determinată folosind un set de ace de măsurare.

2. Descriere

Aparatul este proiectat pentru a fi poziţionat la partea superioară a standului hidraulic.

Conducta de alimentare trebuie conectată la standul hidraulic.

Fig. 1.Vederea din faţă a aparatului pentru curgerea prin orificii şi jetul liber

1
 Pentru a permite modificarea sarcinii, rezervorul de nivel constant are prevăzută o
conductă de preaplin reglabilă. Un furtun flexibil ataşat de conducta de preaplin evacuează apa în
exces către bazinul de aspiraţie al standului hidraulic. Sarcina orificiului se măsoară cu ajutorul
unei scări gradate.
Traiectoria jetului poate fi descrisă prin folosirea unor ace verticale de măsurare. În
funcţionare, o hârtie milimetrică este amplasată pe tablă, iar acele sunt reglate pentru a descrie
profilul jetului de apă. Acele pot fi blocate prin folosirea unor şuruburi aflate pe bara de montare.

Fig. 2.Aparatul pentru demonstrarea curgerii prin orificii– vedere din faţă

3. Nomenclator
Unităţi de
Mărime afizică
măsurare
Diametrul orificiului
Sarcina orificiului
Volumul colectat
Timpul de colectare
Debitul
Distanţe orizontale
Distanţe verticale
Tipul
Simbol Descriere
mărimii
Diametrul orificiului. Diametrul este măsurat în
m d Măsurată
mm. Se transformă în metri pentru calcule.
Sarcina orificiului. Sarcina se măsoară în mm. Se
m H Măsurată
transformă în metri pentru calcule.
Valoarea este citită pe scara standului hidraulic.
m W Măsurată Volumul colectat este măsurat în litri. Se
transformă în m3.
Timpul necesar colectării volumului de apă
s t Măsurată cunoscut în rezervorul volumetric al standului
hidraulic.
W Volumul colectat
m3/s Q Calculată Q= =
t Timpul de colectare
Distanţele pe orizontală de la centrul de greutate al
jetului din secţiunea contractată la acele de
m x Măsurată
măsurare. Valorile se măsoară în mm. Se
transformă în metri pentru calcule.
Distanţele pe verticală de la orizontala centrului de
greutate al jetului din secţiunea contractată la
orizontalele corespunzătoare centrele de greutate
m y Măsurată
alejetului în dreptul acelor de măsurare. Valorile se
măsoară în mm. Se transformă în metri pentru
calcule.

2
 1
(yh)0,5 m - Calculată Graficul√ yH=f ( x )va avea panta I = .
2φ
Panta - I Calculată Panta graficului de √ yH=f ( x ).
Coeficientul de 1
- φ Calculată φ=
viteză 2I
Q
Coeficientul de debit - μ Calculată μ=
A o √ 2 gH
Coeficientul de μ
- ε Calculată ε =
contracţie φ

4. Mod de lucru

4.1. Obiective

Determinarea coeficientului de viteză utilizând ecuaţia traiectoriei jetului format.

Determinarea coeficientului de debit sub sarcină constantă.

4.2. Metoda

Metoda constă în măsurarea ecuaţiei traiectoriei unui jet ce iese printr-un orificiu aflat în
peretele vertical unui rezervor cu nivel constant.

4.3. Echipamente necesare

Pentru a realiza demonstraţia este nevoie de următoarele echipamente:

- Standul hidraulic F1-10 care asigură alimentarea aparatuluişi permite măsurarea
debitului prin cronometrarea timpului în care se colectează un anumit volum de apă în rezervorul
volumetric al acestuia;
- Aparatul cu Orificiu şi Jet F1-17.
- Un cronometru.

4.4. Date tehnice

Următoarele dimensiuni ale echipamentului sunt folosite în calcule. Dacă este necesar,
aceste valori pot fi verificate ca parte a procedurii experimentale şi înlocuite cu măsurătorile
proprii.
Diametrul orificiului mic: 0,003 m.

3
 Diametrul orificiului mare: 0,006 m.
4.5.Consideratii teoretice

Aplicând ecuaţiei energiei pentru un curent de lichid eulerian, incompresibil, viteza în

secţiunea contractată este:

vi =√ 2 gH (1)
unde H reprezintă sarcina sub care lucrează orificiul.
Viteza reală este:
v c =φ √ 2 gH (2)
φ fiind coeficientul de viteză, care ia în considerare efectele viscozităţii, deci φ< 1. Coeficientul de
vitezăφ poate fi determinat din traiectoria jetului.

Fig. 3.Traiectoria jetului

În punctul O particula este lansată cu viteza v cşi este acţionată de acceleraţia

gravitaţională g, mişcarea pe orizontală poate fi considerată uniformă, iar pe verticală accelerată,
neglijându-se frecările cu aerul. După timpul t particula ajunge în punctul M ( x , y ), coordonatele
drumului parcurs de particulă după cele două direcţii fiind:

{
x=v c t
1 2 (3)
y= g t
2
Dacă din aceste ecuaţii parametrice ale traiectoriei se elimină timpul, rezultă:
2
gx
y= (4)
2 v 2c

Sau după înlocuirea vitezei de lansare cu ( 2 ), rezultă:

g x2 x2
y= = (5)
2 ( φ 2 2 gH ) 4 φ 2 H
Astfel:
x x
φ= = (6)
√ 4 yH 2 √ yH
4
 1
√ yH= x (ecuația unei drepte) (7)
2φ
Deci, pentru condiţii de curgere uniformă, de exemplu H constant, φ poate fi determinat
din coordonatele( x , y ) ale jetului. Graficul√ yH=f ( x ) va avea pantă de I =1/ ( 2 φ ) .
Debitul real al jetului este dat de:
Q= A c ∙ v c (8)
unde Ac este aria secţiunii contractate a jetului, dată de:
Ac =ε ∙ A o (9)
unde Ao este aria orificiului, iar ε este coeficientul de contracţie, deciε < 1.

Fig. 4.Orificiu mic în perete subţire

Prin urmare:
Q=ε ∙ A o ∙ φ √ 2 gH (10)
Produsulεφ reprezintă coeficientul de debit, μ, deci:
Q=μ ∙ A o √ 2 gH (11)
Coeficientul de debit μse calculează cu relaţia:
Q
μ= 2
(12)
πd
√2 gH
4
Coeficientul de contracţie ε se determină cu relaţia:
μ
ε = (13)
φ

4.6. Procedura – Instalarea echipamentului

5
 Se poziţionează aparatul deasupra standului hidraulic. Se poziţionează tubul flexibil
ataşat conductei de preaplin astfel încât să evacueze apa în bazinul de aspiraţie al standului
hidraulic.
Se porneşte pompa şi se deschide treptat robinetul standului hidraulic. Pe măsură ce
nivelul apei creşte în rezervor, se reglează robinetul standului, astfel încât să se menţină un nivel
de 2 până la 3 mm deasupra conductei de preaplin. Acest lucru va asigura un nivel constant şi va
produce o curgere uniformă prin orificiu.

4.7. Procedura – Luarea unui set de rezultate

Se reglează conducta de preaplin pentru a obţine o sarcină mare a orificului. Se notează

valoarea sarcinii indicată de scara gradată. Traiectoria jetului se determină prin folosirea acelor
montate pe tabla verticală. Se deşurubează şuruburile de siguranţă ale fiecărui ac şi se mişcă
acele până când acestea se situează în centrul de greutate al jetului, iar apoi se strâng şuruburile.
Se ataşează o hârtie milimetrică pe tablă şi se fixează cu cleme, astfel încât marginea superioară
să fie orizontală. Se marchează pe hârtia milimetrică poziţia fiecărui vârf de ac. Se măsoară
perechea de coordonate( x , y ) în lungul traiectoriei.
Rezultatele se centralizează în tabelul nr. 1.
Se reprezintă√ yh funcţie de x şi se determină panta graficului.
Coeficientul vitezeiφ este egal cu media pantei1/ ( 2 I ) .

Volum Tim Distanţa Coef. Coef.

Distanţa Coef.
de de
p Debit orizontal
ă
verticală de
viteză
debit contracţi √ yH
Nr. W μ e
crt. t Q x
y φ ε
(m )
3
(m3/s) (-) (m)
(-) (-)
(s) (m) (-)
1 0,0135
2 0,0635
3 0,1135
4 0,1635
5 0,2135
6 0,2635
7 0,3135
8 0,3635

Tab. 1
Determinarea experimentală a coeficienţilor de vitezăφ , de debit μ şi de contracţieε

6
REZOLVARE

1. Diametrul orificiului ested=6 mm=0,006 m.

2. Se pune în funcțiune instalația (a se vedea video-ul...punerea in functiune a instalatiei).

3. În momentul când observăm că nivelul apei în rezervor rămâne constant se măsoară, cu

ajutorul scării gradate, sarcina orificiului H …. H=273mm=0,273 m.

4. Se măsoară volumul W (cu ajutorul unui cilindru gradat) și timpul t necesar colectării
volumului (cu ajutorul unui cronometru):
−3 3
W =850 ml=0,85 l=0,85 ∙10 m / s
t=18,34 s.

5. Se calculează debitul jetului:

W
Q=
t

7
6. Se măsoară cu ajutorul acelor de măsurare, pentru fiecare dintre cele 8 secțiuni, distanțele
verticale y (a se vedea video-ul….măsurarea distanței y1 și video-ul....măsurarea tuturor
distanțelor y). Pentru a nu afecta structura jetului….prima data se măsoară y 1, se ridică acul de
măsurare, apoi se măsoară y 2, se ridică acul de măsurare etc.
y 1=2,3 mm ; y 2=11,5 mm ; y 3=24,8 mm ; y 4 =41,8 mm
y 5=61,5 mm ; y 6 =88,2 mm; y 7 =118 mm ; y 8=153 mm .

y1

Nivelul C1
H

y5
y1

O
d

x
y5

x1

x5

y Q

Exemplu de măsurare pentru secțiunea 5....În momentul când se formează jetul, partea de
sus a acului de măsurare se află la nivelul... să spunem C1...și vârful la cota axului orificiului. Se
coboară acul până când vârful a cestuia se situează în centrul de greutate al jetului. Cu cât

8
coboară partea superioară a acului față de nivelul C1…cu atât coboară vârful acului față de axul
orificiului….această distanță este y 5.
7. Se calculează cele 8 valori√ yH .

1
8. Se reprezintă graficul √ yH= x .Se poate utiliza pentru aceasta soft-ul Microcal Origin (l-
2φ
am atașat).
Se introduc în acel tabel care apare în momentul deschiderii soft-ului valorile lui x și ale lui y (
√ yH .)

Se selectează cele 2 coloane (cu mouse-ul), click dreapta, se selecteză Plot, apoi Scatter….si
click stânga. Vor aparea 8 puncte.
Se selectează meniul Analysis (click stânga)….apoi Fit Polynomial (click stânga)…iar în ferestra
care se deschide la Order se trece valoare 1 (variație liniară) și se bifează ultima opțiune…de a
afișa ecuația dreptei (Show Formula on Graph)….se apasă OK.

Apare graficul….pe orizontală sunt valorile lui x , iar pe verticală valorile √ yH (chiar dacă în
grafic apare pe ordonată Y). Pentru că măsurătorile sunt afectate de erori se observă că unele
puncte sunt deasupra dreptei, iar unele sub dreaptă.

9. Se observă că apare și ecuația dreptei de forma:

√ yH=a+ I ∙ x =0,02248+ 0,50331 ∙x
a – termenul liber;
I – reprezintă panta dreptei;
1
I= =0,50331
2φ
10. Se calculează coeficientul de viteză:

9
 1 1
φ= = =0,993423
2 I 2 ∙ 0,50331
11. Se calculează coeficientul de debit:
Q Q 0,000046
μ= 2 2
=0,708625
πd =πd = 3,14∗0,0 0 6 2
√2 gH √ 2 gH √2∗9,81∗0,273
4 4 4

12. Se calculează coeficientul de contracție:

μ 0,708625
ε= = =0,71331633
φ 0,993423

Pentru diferite orificii, valorile celor trei coeficienți (toți subunitari) pot varia între:
φ=0,96 … 0,99
μ=0,59 … 0,66
ε =0,60 … 0,69

CÂND PREDAȚI LUCRAREA VĂ ROG SĂ COMPLETAȚI TABELUL

1….SĂ PUNEȚI GRAFICUL DIN MICROCAL ORIGIN…..ȘI SĂ
COMPLETAȚI RELAȚIILE DE LA PUNCTELE 9, 10, 11 ȘI 12 DIN
REZOLVARE.

10