Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Dimensionare Deznisipator

    Încărcat de

    Isabela Balan
    44 vizualizări11 pagini

    Titlu original

    dimensionare deznisipator

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    44 vizualizări11 pagini

    Dimensionare Deznisipator

    Încărcat de

    Isabela Balan

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 11
    yarns? v 3.4. Dimensionarea deznisipatorutui Dimensionarea hidrenlio’ a desnisipatorilor orizontali #@ bazeaz’ pe conceptia ca o particals de diametra minis impasa pentra a fi retinntS gi aflatd in pozitia cea mad defavorabilé la intra~- rea in gona activi a desnisipatoralui (particnla A, fig-134) a8 ajungt in gone volamalui mort la cap&tal aval al sonei active. ae pe aflk sub actinnea vitesei orizontale de circalatie a apei prin deanisipator (v) 91 a vitesei de sedimentare (w) ei im consecinta se migck dupX rezultanta lor. In realitate fenomenele de migcare & aluvianilor fn suspensii sint mult mai complexe depinsind de alti namerogi factori /2/. ld Zona activa a deznisipatorului Tig. Lad. Blemente geometrice pentro cal aren: al desnisipatorilor trssntete ™ ue Scanned with CamScanner 20- | Colculeaea L deznisiprter cu met. lotasta Sau met statistica Verificd_restrictile cons ucti sTroP Fig. 1.15, Schomi logic! pen-ra caloulal @raulic al deznisipasorilor orisontall. In figura 1.15 se presint& o echemi logic’ pentru cal- eala) hidranlic al dezoisipatorilor orizontali.} Din practica profect&rii 91 exploat&.14 aceator lucriri an regaltat anele recomandiri constructive. cele mai importanve prezentinda-se in continaare + ~ nomirul de oamere ale deznisipatoralnai aed ~ panta longitudinal’ ¢ fundulni camerelor 3...4 % (pentre pan.e mai mici ap&larea depunerilor devine anevoioas4). ~ adincimea total& a apei Hy B+ Hy = 34.05 @ ~ Indi fimea velomalai mort previzut pentre depuneri se reoomandé 0,25...0,35 din adincimea totald a apei 4, mts 25eee +20, 35) By Scanned with CamScanner = ldtimes anei camere 3a + raportul Ly/B (bq - Longti toralais B - Mdtimes total’ a deznisipatorulni) se recamand’ 2..3,5 = viteza orizontal& de circulajie a apei in camere V = 0,200440,40 m/e Vitezele de sedimentare (wy) denind de diametrul particuled (ay), grentatea ei specific’ gi viscozitatea cinematica a lichi- dulni. In tabelnl 1-7 se dan citeva valori caracteristice wyof( 44). Tabelal 1-7 noned active a deznisipa- —? Inngimea deznisipatorulnd (L,) se poate determina prin rela- fie geometricd direct’ (metoda clasicd, fig. 1.14) : a.v 4-4 {1-30) unde w corespande particalei de diametru minim care trebuie reti- nuté, Langimea deznisipatoralui (14) calcalatd ca relatia (1-30) de obiced se majoreaz&é cn un coeficient de sigurant& k = 1,2..1,56 Metoda statistics se bazeasd pe observatii directe asapra fenomennlat de sedimentare, puternic inflaentat de tarbalenté si iistribugia neuniformé a vitezelor in deanisipator. Pe base experi- mertale gi calcule statistice matematice e-an stabilit diagrame de calcul al parametrilor deznisipatorilor, Ble redaa procental asi- guret (p %) de particule solide retinute in desnisipator dintre cel existente in api, in functio de wi/v gf Hy/Ly. In figara 1.16 este prezentaté © diagrams pentra calculul dapd metoda statistic’ a deanisipatorilor conform nermelor aplicate fn URSS /5/. Pentra folosires diagramei se calculeas& reportal w/v pentra particule de diametro minim care trebuie retinut& gi functie de Ssirurarea impue& e@ determin’ raportul H,/Ly (fig. 1.16). Scanned with CamScanner » 1.416. Diagram’ pentre calculal deznisipa- ae torilor dupd metoda statiaticad. Dap& stabilirea dimensinnilor deznisipatorulai se calen- leas& timpn} de mmplere a volomulni mort si durata sp4lirii onei oamere. Ia deznisipatorii izolati, de tipnal celni proiectat se vecomandé ca timpn) de umplere a volumalni mort e4 fie de 5...15 wile. Darata spélérii onei camere se recomand& s4 na depageascd © ord. In timpul spklurii trebnie si sa asigure viteze suficient de mari (va = 2,5 m/s) pentru a se patea antrena gi transports aluvinnile depase. Scanned with CamScanner Fig. 1.17. Schema de spSlare pe faze a depanerilor dintran een ated orizontal ca functionare intermi~ tenth. Pazele spilirii depnnerjlor dintr-on depozit orizontal se prezint’ schematic in figura 1.17. Panta depozitalni se reduce treptat prin antrenarea onor trange prismatice. Intr-o primd fagh’ Gndltimea depozitulni este constent& ei egal’ cn H,. In fasa a dona Gnéltimea depozitnias se redace treptat dar lungimes loi (b, vieine consfanté. Debital solid antrenat G., varias’ in timpnol sphlirii, le an moment de timp t patind fi calculat cn urmitoarea relatie deduaé pe baz&i de experimentdri: 2 q Gy = 1,34 By Oy (BE? Spon? (132) 0,8 unde Q,, este debital de epilare egal cn oe (Qy - debitul instalat ; n - nomiral de camere) 5 B - 18timea depositnlui; H, L ~ indltimea gi lungimea depozitulai fn momental consi~ derat; a - diametrol mediu al particnlelor depozitulai (in mod neoperitor se consider’ dygai_ = 0150 mm) + 8a = grentatea volumetricé a depanerilor. Relatia (1-31) poate fi scris& sab forma : Scanned with CamScanner a, =k, (Bh? (1-32) 2 Q, eects K, eete © constantd : K, = 1,34 3425p (sen In faga I cantitatea de material antrenat’ in timpu) At oate f1 scriai conform notatiilor din figura 1.17, astfel; ¢ G, At = 8 BH Ab (133) aan diferentiind ; x, Get? at Seen an (1-34) i =z BH 2 L 1 0 si Sat ax, Sub? ap . (1-35) ° ° = a se (1-36) mie Tenens Prin integrares expresiet (1-35) result’ : L 12.3 - Nema (2-37) In fasza II cantitatea de material antrenatd in timpol At fn acord en aceleagi notajii ca mai inainte se poate scrie: $, co, Ot -—aiaLAg (1-38) ty san dop& prelacréri : J dt = Ky § gt3aq (1-39) ° By o, 312 2 mde (1-40) Dim integrarea relaties (1-39) se obtine: "2. e x, He"? (1-42) Scanned with CamScanner fimpal total de spdlare a anei camere se obtine din tnsa: marea timpilor necesari in cele don& fazeale sp&lérii: Total * 71 + Te Coy (Manta) og In continnare se prezint& on exempla de calcu) pentro ag le din temi. Se alege v= 0,30 m/s gi Hota) * 1,70 2 (1-43) (1-44) Se aleg 3 camere de 2,60 m litime fiecare Berectiy = 3 X 2560 = 7,80 (1-45) Yer * —4t2— 2 0,326 m/s 7,80x1,70 sna Din tabelnl 1-7 pentra particald’ ca d = 0,20 mm reznltd ell Conform metodei clasice, langimea activ& necesard a de sipatorului (L,) resulta: 0,36 By + 70 aay + 24,07 1-46) a 21, 6.10™ eee 4 y | Conform metodei statiatice, aplicind diegrama din figure J se obfine : z- “HSH - 0,068 (1-47) gi pentra p= 80% —e Ty 7 09085 Eg = 1,7/0,085 = 20,00 m (1-48) Se alege Lj = 20,00 m, aga cnma reznitat din metoda statiaticé. In fignre l. 18 sint ilastrate o sectinne longitndinalé Py transversali printr-o camerd a dezyjisipatorulai in conformitate ¢@ @imensinnile calcalate mai inainte. Dimensinnile se inscria {a Pestrictiile ecnstractive mentionate mai tnainte. Scanned with CamScanner ¥ 347.20 I3465,20 344,35 343,50 my . "342.30 y 30, \ Ne en ; 1a0y £3, 19-50 20.00 Tig. Les. Sectinne longitndinald gi transversalh printr-o camer& a deznisipatorulci, Yolanul rezervat depunerilor rezulté pentrn o camera: Vaore * S22Sthe8)O7 20 4 1682016 19,5 2 42,3 m? (1-49) Calonlul timpoloi de umplere a volomalai mort se face pe baza calonlalai de probabilit&ti de depanere in deznisipator a partioalelor de diversé diametre existente i= api, In acest scop se folosese carba granulometricd pe fractiuni determinatd din curba grennlometricd integral’ dat’ prin temi, tabelal 1-7 si diagrema din figura 1.16. Sistematizarea acestor calenle se prezint& in tabelnl 1-38, Tabelul 1-8 [ataaatre @ tan) Jovoos|orens| 0.005 0510.18 0.3503] Procente probabile | diame exist B 1 | tre existente - (Datele am fost calcalate sencrn w=0,316 m/s gi E/ Ug = 0,085) Scanned with CamScanner -23- Probabilitatea (p %) oa masa de alovinni wf se depank pe longimea Ly @ deznisipatoralui se calouleas’ on formala probabi- lith$id condi tionates 5 p&= Ly py (ay) + py (dy) = AS (1-50) Debital solid aflnent pentra o camera va fi : Rta = 9 G/m = 245 42 @ 3,5 He (1-51) Debital solid volnmic aflnuent pentrn o cameré se calenleazé en relatia : afl . @ : fj = See scieg = anita re ce a Debitul solid volamic depas intr-o camer& va fi : ert pe. @Bfl - 0,41 x 0,218.10 "3 849.1075 w/e (1-53) Timpol de umplere a volamaloi mort rezalta: y : ° mort 4 > * Giepas * = 4,6.10? = 5,3 ile (1-54) Ba 8,9410™ , Rezultatal se inscrie in limitele recomandate. Pentra calcalzl timpulai de spilare a onei camere se folo- sese relatiile (1-37) gi (1-41). Volumal mort se echivaleaz’ om an paralelipiped avind dimensinnile 20 x 1,88 x 1,10 m.° Qqy = 008 442 = 1,12 w/e — Ky = 2,366 1,6x1,88 Dg 243 = SEL 88 hy 20703 264 0 = 4,4 minute 1 2a2,366x1,19°9 793 (156) 3 - 20 146 198,200? 1,17°+3,20238033,7 minate: Teotar © 4e4 + 33,7 = 38,1 minate (1557) Total 343,40 maé). Scanned with CamScanner -2he Ckderea disponibilé pentra apilare rezolté: AH = 4 345,20 - YH 341,40 = 7,80 » (1-59) der longimea dramuloi de spilare pentru camera din spre versant aflat&é in situatia cea mai devavorabili din panct de vedere al sp&lirii (planga 2) este AL =34 0 Panta piesometriok medie pe sector rezaltk: faoa * SE - e = 0,112 (1-60) Se coneider’ coeficientnul de ragozitate n = 0,030 91 raze hidranlicd medie RB, = 0,50 m Conform relatiei Ini Chézy viteza medie pe sector va fi: Ynea ~ OVE = 300 0,50!/6 \/0,50.0,112 = 7,12 m/s (1-61) Rezult& c&i pe sectoral de spilare se pot obtine f4ré difi- onlt&}i vitezele necesare de spilare, estimate la circa 2,5 w/a prin manevra convenabili a stavilei de acces la camera deznisipa— toralai care se afl& in spAlare. 3.5, Calculul deversorului de la capatul aval al deznisipatorutui Deversorui co prag lat de la capital aval al desnisipato- rulai are rolal de a permite acceeul apei demisipate in sistem gi totodat& de a regla curgerea debitelor. Cota lai as determiné din conditia ca atanci cind in bieful amonte nivelgl apei este la

    S-ar putea să vă placă și