L3 – Determinarea debitelor maxime cu diferite probabilităţi de depăşire utilizând

curba de probabilitate empirică şi curba teoretică Pearson III

1. Noţiuni teoretice

Distribuţia tip Pearson III se caracterizează prin faptul că originea axelor de coordonate se află în
dreptul modei şi această curbă are densitatea dată de formula :

x a
 x
f ( x)  f 0 e d
(1  ) d
a
unde :
f0 este ordonata maximă corespunzătoare modei;
d, raza de asimetrie;
a, variabilitatea curbei (distanţa dintre xmin şi x3);
x, variabila aleatoare independentă, reprezentată de mărimea hidrologică considerată.

Curba de distribuţie tip Pearson III, este o curbă asimetrică care depinde de trei parametri şi
anume:
 unul de poziţie (f0);
 doi de formă: a şi d.

Figura 1 Curba de distribuţie Pearson III

Atât curba de repartiţie cât şi curba de probabilitate Pearson III, depind de aceşti trei termeni.
Această curbă de distribuţie are o largă aplicare în hidrologie, ajustându-se destul de bine la
regimul hidrologic din ţara noastră.
În figura 1 se observă că xmax tinde asimptotic către +, fapt care constituie o aproximaţie
teoretică a fenomenului fizic, neavând certitudinea că valoarea xmax măsurată este cea mai mare posibilă.
Dacă avem la dispoziţie mai multe curbe de distribuţie teoretice Pearson III, care depind de cei trei
parametri se poate rezolva problema pusă în hidrologie adică, alegerea acelei curbe care se înscrie cel mai
bine în datele de observaţii şi măsurători punând condiţia ca primele trei momente ale distribuţiei
teoretice să fie egale cu primele trei momente calculate cu datele din măsurători (momente de gradul I, II
şi III adică: media aritmetică, coeficientul de variaţie Cv şi coeficientul de asimetrie Cs ).
2. Calculul debitelor maxime cu diferite probabilităţi cu distribuţia tip Pearson III

În cazul variabilelor aleatoare continui, probabilitatea de depăşire (probabilitatea ca o variabilă

aleatoare X să ia valori mai mari decât o valoare dată X) este dată de relaţia:


p( x)   f ( x)dx
x
unde:
p(x) este probabilitatea de depăşire;
f(x) este densitatea de distribuţie.
Pentru variabilele aleatoare discrete, probabilitatea de depăşire se obţine cu aceeaşi formulă numai
că integrala este înlocuită cu o sumă.

a. Curba de probabilitate empirică

La proiectarea, execuţia şi exploatarea lucrărilor hidrotehnice este necesară cunoaşterea unor
elemente hidrologice (debite, niveluri, volume etc.) cu diferite probabilităţi de calcul şi verificare. Având
la dispoziţie un şir statistic Xi, i=1,2,...,n unde n > 20 de mărimi hidrologice obţinute prin observaţii şi
măsurători se poate întocmi curba de probabilitate empirică astfel:
 se ordonează descrescător ( Xi>Xi+1) şirul de date hidrologice;
 probabilitatea se calculează cu formula lui Weibull:

i
pi  100 [%]
n 1
unde:
i este numărul de ordine al termenilor din şir;
n, numărul total al termenilor şirului.

Această formulă prezintă inconvenientul că dă valori aproximative ale probabilităţii la capetele

intervalului (doar pentru n > 70 aproximaţiile sunt mici ).

 rezultatele obţinute se centralizează (tabelul 1) şi cu ajutorul lor se reprezintă grafic curba de

probabilitate empirică într-un sistem cu axe logaritmice sau semilogaritmice, luând pe abscisă
probabilitatea, iar pe ordonată elementul hidrologic analizat.

Tabelul 1 Calculul curbei de probabilitate empirică

Probabilitatea empirică
Eelementul hidrologic analizat, i
Anul
ordonat descrescător Xi (Xi>Xi+1) pi = 100
n 1
0 1 2

Curba de probabilitate empirică obţinută, reprezintă o importanţă deosebită în practică, pentru că

din ea se pot extrage valorile mărimii hidrologice analizate cu probabilităţile dorite.
Sfera de aplicare a acestei curbe este însă redusă, pentru că în majoritatea cazurilor cuprinde
amplitudini mici de variaţie ale elementului hidrologic luat în studiu din cauza şirurilor scurte de date
folosite la întocmirea ei.
Apare deci o problemă deosebit de importantă şi dificilă şi anume: extrapolarea probabilităţilor la
capetele intervalului, problema care poate fi rezolvată cu ajutorul curbei de probabilitate teoretică de tip
Pearson III.
 b. Curba de probabilitate teoretică de tip Pearson III

Calculele privind aceasta curbă teoretică se conduc astfel:

 şirul statistic de date folosite Xi se ordonează descrescător (Xi > X i+1) şi se calculează media
aritmetică cu formula:
n

X i
X med  i 1

 se calculează coeficienţii moduli Ki şi coeficientul de variaţie Cv

Xi
Ki 
X med

 (K i  1) 2
Cv  i 1

n 1

 se determină coeficientul de asimetrie Cs în funcţie de coeficientul de variaţie Cv

Cs =  Cv

unde, valorile coeficientului  se aproximează în funcţie de natura mărimii căreia i se calculează valorile
probabilistice şi anume:
 =0 pentru niveluri maxime;
 =1,5 pentru debite medii anuale pe râuri care au regim nepermanent;
 =2,0 pentru debitele medii anuale, minime de vară, maxime de primăvară;
 =33,5 pentru precipitații maxime;
 =3,54,0 pentru debite maxime pe râurile mici.

În cazurile când numărul de date (n) este foarte mare coeficientul de asimetrie se determină cu
relaţia:
n

 (K 1  1) 3
Cs  i 1

n  Cv
3

Calculele efectuate pot fi centralizate în tabelul 2.

Tabelul 2 Calculele intermediare

Elementul hidrologic Coeficienţii

analizat, ordonat moduli
Anul (Ki-1) (Ki-1)2 (Ki-1)3
descrescător Xi Xi
(X i>X i+1) Ki 
X med
0 1 2 3 4 5
. X1 K1 (K1-1) (K1-1)2 (K1-1)3
. X2 K2 (K2-1) (K2-1)2 (K2-1)3
. .
. . . .
. .
. . . .
. .
. . . .
2
. Xn Kn (Kn-1) (Kn-1) (Kn-1)3
 pentru calculul valorilor cu diferite probabilităţi se folosesc tabelele Foster-Rîbkin sau tabelele lui
Krîţkii-Menkel.

Foster şi Rîbkin au plecat de la constatarea că în distribuţia Pearson III a variabilei K, ordonatele

curbei de probabilitate sunt proporţionale cu coeficientul Cv şi au notat cu  ordonata curbei de
probabilitate pentru Cv=1. Când Cv1, K se determină cu relaţia:

K = 1 + Cv 

Tabelul Foster-Rîbkin este alcătuit pentru diverse valori ale coeficientului Cs (tabelul 3) şi se
foloseşte pentru calculul valorilor cu diferite probabilităţi astfel:
 se intră cu valoarea Cs calculată anterior în prima coloană a tabelului ;
 corespunzător acestei valori se extrag valorile  pentru probabilităţile care sunt scrise în prima linie a
tabelului.
Cu ajutorul valorilor extrase se calculează elementul hidrologic analizat, pentru fiecare
probabilitate (tabelul 3).
Tabelul Foster-Rîbkin este valabil doar pentru =2.

Tabelul 3 Abaterile ordonatelor curbei binomiale de probabilitate Foster-Rîbkin pentru =2

p%
0,01 0,1 1 5 10 20 50 80 95 99 99,9
Cs
0,00 3,72 2,09 2,33 1,65 1,28 0,84 0,00 -0,84 -1,64 -2,33 -3,09
0,10 3,94 2,40 2,40 1,67 1,29 0,84 -0,02 -0,85 -1,62 -2,25 -2,95
0,20 4,15 3,38 2,47 1,70 1,20 0,83 -0,03 -0,85 -1,59 -2,18 -2,81
0,30 4,37 3,52 2,54 1,72 1,31 0,82 -0,05 -0,85 -1,56 -2,10 -2,67
0,40 4,60 3,67 2,62 1,75 1,32 0,82 -0,07 -0,86 -1,52 -2,03 -2,53
0,50 4,82 3,81 2,68 1,77 1,32 0,80 -0,08 -0,86 -1,49 -1,95 -2,40
0,60 5,05 3,96 2,76 1,80 1,33 0,80 -0,10 -0,86 -1,46 -1,88 -2,27
0,70 5,27 4,10 2,82 1,82 1,33 0,79 -0,12 -0,86 -1,42 -1,81 -2,14
0,80 5,50 4,24 2,89 1,84 1,34 0,78 -0,13 -0,86 -1,39 -1,73 -2,02
0,90 5,72 4,39 2,96 1,86 1,34 0,77 -0,15 -0,85 -1,35 -1,66 -1,90
1,00 5,96 4,53 3,02 1,88 1,34 0,76 -0,16 -0,85 -1,32 -1,59 -1,79
1,20 6,41 4,82 3,15 1,91 1,34 0,73 -0,20 -0,84 -1,24 -1,45 -1,58
1,40 6,87 5,10 3,27 1,94 1,34 0,70 -0,22 -0,83 -1,17 -1,32 -1,39
1,60 7,32 5,37 3,39 1,96 1,33 0,68 -0,25 -0,82 -1,09 -1,20 -1,24
1,80 7,77 5,64 3,50 1,98 1,32 0,64 -0,28 -0,80 -1,02 -1,09 -1,11
2,00 8,21 5,91 3,60 2,00 1,30 0,61 -0,31 -0,78 -0,95 -0,99 -1,00
2,20 - 6,20 3,70 2,01 1,28 0,58 -0,33 -0,75 -0,90 -0,90 -0,99
2,40 - 6,47 3,78 2,01 1,25 0,54 -0,35 -0,71 -0,82 -0,83 -0,83

Tabelul 4 Calculul curbei de probabilitate teoretică cu ajutorul tabelului Foster-Rîbkin

p% 0,01 0,1 1 2 5 10 20 50 80 95 99 99,9

 Cv
K=1+ Cv
Xp=K Xmed

Tabelele elaborate de Krîţkii-Menkel au la baza schimbarea de variabilă x =a b, obţinându-se

astfel cu ajutorul lor curba de probabilitate Pearson III pentru orice raport (tabelele 5, 6, 7 şi 8).
Aceste tabele se folosesc astfel:
 se intră cu valoarea lui Cv calculat anterior în prima linie a acestor tabele şi corespunzător acesteia se
extrag direct valorile lui K pentru probabilităţile din prima coloană a tabelelor. Cu valorile extrase se
calculează elementul hidrologic analizat pentru fiecare probabilitate (tabelul 9).
 pe acelaşi grafic cu curba de probabilitate empirică se reprezintă şi curba de probabilitate teoretică
luând pe abscisă probabilitatea la scara logaritmică, iar pe ordonată mărimea hidrologică la scara
normală pentru =2, sau la scara logaritmică pentru   2.
 se analizează poziţia pe care o are curba de probabilitate teoretică faţă de curba de probabilitate
empirică.
 Dacă între cele două curbe există diferenţe, trebuie să se facă ajustarea curbei de probabilitate
teoretică cu datele experimentale (curba de probabilitate empirică) prin modificarea coeficienţilor Cv şi
Cs sau a raportului .
Practic întocmirea curbei de probabilitate teoretică se începe luând pentru coeficientul Cs valoarea
cea mai probabilă şi anume, Cs = 2 Cv. Se verifică dacă această curbă se suprapune peste curba de
probabilitate empirică. În caz afirmativ înseamnă că coeficientul  a fost bine ales şi calculul se consideră
încheiat.
Dacă însă cele două curbe au valori apropiate în zona probabilităţilor medii iar la extremităţi nu se
suprapun (caz foarte frecvent) se ia o nouă valoare pentru coeficientul  şi se reface calculul, privind
curba de probabilitate teoretică, până când acesta se va suprapune peste cea empirică.
Sensul de modificare a coeficientului  este funcţie de poziţia pe care o au cele două curbe şi
anume:
 dacă în zona probabilităţilor mici (<10%) curba de probabilitate teoretică este
situată sub curba de probabilitate empirică atunci se va lua  > 2, iar contrar <2.

Tabelul 5 Ordonatele curbei de probabilitate Krîţkii-Menkel pentru =1

p% Cv
0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1,0 1,1 1,2
0,001 1,45 2,01 2,63 3,30 4,02 4,82 5,62 6,46 7,38 8,37 8,92 10,28
0,01 1,39 1,86 2,39 2,94 3,55 4,20 4,87 5,59 6,07 7,19 8,01 8,82
0,1 1,33 1,70 2,11 2,54 3,02 3,53 4,05 4,50 5,21 5,82 5,58 7,12
1 1,24 1,51 1,78 2,09 2,41 2,76 3,11 3,40 3,90 4,31 4,73 5,16
5 1,17 1,34 1,53 1,72 1,92 2,13 2,35 2,56 2,80 3,05 3,28 3,54
10 1,13 1,26 1,40 1,54 1,69 1,82 1,96 2,11 2,27 2,42 2,56 2,70
20 1,10 1,17 1,25 1,32 1,41 1,43 1,55 1,81 1,67 1,72 1,75 1,77
50 1,00 0,99 0,98 0,98 0,93 0,90 0,86 0,81 0,76 0,70 0,62 0,54
80 0,91 0,83 0,74 0,65 0,57 0,47 0,39 0,31 0,23 0,16 0,11 0,01
95 0,84 0,69 0,55 0,42 0,31 0,21 0,14 0,08 0,04 0,02 0,01 0,00
99 0,78 0,58 0,41 0,27 0,16 0,08 0,04 0,02 0,01 0,00 0,00 0,00
99,9 0,72 0,47 0,28 0,15 0,07 0,02 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

Tabelul 6 Ordonatele curbei de probabilitate Krîţkii-Menkel pentru =1,5

p% Cv
0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1,0
0,001 1,44 1,94 2,46 2,91 3,47 3,95 4,35 4,72 5,02 5,30
0,01 1,40 1,81 2,25 2,70 3,15 3,37 3,94 4,31 4,88 4,91
0,1 1,32 1,67 2,08 2,39 2,77 3,14 3,48 3,82 4,13 4,41
1,0 1,24 1,49 1,75 2,03 2,31 2,59 2,87 3,15 3,45 3,78
5,0 1,17 1,34 1,52 1,70 1,90 2,10 2,31 2,52 2,78 3,04
10 1,13 1,26 1,39 1,58 1,68 1,83 1,99 2,16 2,38 2,57
20 1,08 1,17 1,25 1,34 1,42 1,51 1,59 1,89 1,78 1,88
50 1,00 0,99 0,99 0,97 0,96 0,93 0,89 0,83 0,16 0,67
80 0,91 0,83 0,74 0,65 0,55 0,45 0,35 0,24 0,15 0,09
95 0,84 0,58 0,58 0,38 0,26 0,15 0,08 0,04 0,01 0,00
99 0,78 0,57 0,38 0,23 0,12 0,05 0,01 0,00 0,01 0,00
99,9 0,70 0,45 0,25 0,11 0,04 0,01 0,00 0,00 0,00 0,00

Tabelul 7 Ordonatele curbei de probabilitate Krîţkii-Menkel pentru =3

p% Cv
0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1,0 1,1 1,2
0,001 1,58 2,50 3,82 5,60 8,10 11,00 14,26 17,60 20,60 24,00 27,50 32,90
0,01 1,51 2,20 3,15 4,36 5,90 7,70 9,57 11,40 13,55 18,60 21,65 20,71
0,1 1,38 1,87 2,53 3,29 4,20 5,07 8,05 7,02 8,12 9,25 10,42 11,65
1,0 1,25 1,58 1,94 2,34 2,17 3,17 3,59 4,91 4,43 4,90 5,35 5,82
5,0 1,17 1,35 1,55 1,75 1,93 2,11 2,28 2,45 2,60 2,77 2,92 3,01
10 1,11 1,26 1,38 1,51 1,61 1,72 1,82 1,90 2,00 2,05 2,12 2,18
20 1,08 1,15 1,21 1,26 1,31 1,34 1,37 1,40 1,41 1,42 1,43 1,43
50 0,99 0,98 0,95 0,92 0,89 0,85 0,82 0,76 0,75 0,71 0,67 0,53
80 0,91 0,83 0,75 0,68 0,61 0,55 0,50 0,45 0,40 0,36 0,31 0,27
95 0,85 0,72 0,61 0,52 0,44 0,37 0,32 0,26 0,22 0,16 0,15 0,12
99 0,80 0,64 0,52 0,42 0,34 0,27 0,22 0,17 0,14 0,11 0,08 0,06
99,9 0,75 0,56 0,43 0,33 0,25 0,19 0,14 0,10 0,09 0,05 0,04 0,00
Tabelul 8 Ordonatele curbei de probabilitate Krîţkii-Menkel pentru =4
p% Cv
0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1,0 1,1 1,2
0,001 1,50 2,28 3,35 4,69 6,21 6,30 10,42 12,80 15,52 18,28 21,30 24,60
0,01 1,42 2,05 2,85 3,18 5,00 5,28 7,70 9,21 11,00 12,89 14,86 16,86
0,1 1,35 1,80 2,36 3,00 3,75 4,58 5,43 6,31 6,48 7,33 9,54 10,68
1 1,25 1,55 1,88 2,25 2,65 3,07 3,49 3,92 4,40 4,88 5,37 5,65
10 1,14 1,26 1,39 1,58 1,68 1,76 1,87 1,97 2,09 2,15 2,24 2,31
20 1,09 1,16 1,23 1,29 1,33 1,38 1,42 1,45 1,47 1,49 1,49 1,50
50 0,99 0,98 0,96 0,98 0,90 0,86 0,82 0,78 0,74 0,91 0,68 0,81
80 0,91 0,83 0,75 0,67 0,80 0,53 0,40 0,41 0,36 0,70 0,26 0,22
95 0,84 0,71 0,39 0,49 0,41 0,33 0,26 0,21 0,17 0,13 0,10 0,07
99 0,79 0,62 0,48 0,37 0,29 0,21 0,16 0,12 0,08 0,06 0,04 0,03
99,9 0,73 0,53 0,38 0,27 0,19 0,13 0,09 0,08 0,03 0,02 0,01 0,01

Tabelul 9 Calculul curbei de probabilitate teoretică cu ajutorul tabelelor Krîţkii- Menkel

p% 0,001 0,01 0,1 1 5 10 20 50 80 90 99 99,9

K
Xp=K Xmed
 3. Exemplu de calcul
În această aplicaţie se prezintă un exemplu de calcul a curbei de asigurare empirice şi a curbei de
asigurare teoretice Pearson tip III utilizând ca date debitele maxime înregistrate pe râul X, postul Y.

a) Calculul curbei de probabilitate empirica (Tabelului 10)

Reprezentând grafic datele din coloanele 3 şi 5 ale tabelului 10 rezultă curba de probabilitate
empirică (figura 2).

Tabelul 10 Elementele necesare întocmirii curbei de probabilitate empirică

Debitul maxim Qi max Probabilitatea empirică
Anul Qmax ordonat descrescător max i
lg Qi pi  100 lg pi
n 1
[m3/s] [m3/s]
0 1 2 3 4 5
1977 25 30 1.477 4.348 0.638
1978 27 29 1.462 8.696 0.939
1979 29 28 1.447 13.043 1.115
1980 28 28 1.447 17.391 1.240
1981 26 28 1.447 21.739 1.337
1982 26 28 1.447 26.087 1.416
1983 26 28 1.447 30.435 1.483
1984 26 27 1.431 34.783 1.541
1985 26 27 1.431 39.130 1.593
1986 26 27 1.431 43.478 1.638
1987 24 26 1.414 47.826 1.680
1988 25 26 1.414 52.174 1.717
1989 28 26 1.414 56.522 1.752
1990 30 26 1.414 60.870 1.784
1991 28 26 1.414 65.217 1.814
1992 28 26 1.414 69.565 1.842
1993 27 26 1.414 73.913 1.869
1994 26 26 1.414 78.261 1.894
1995 28 25 1.397 82.609 1.917
1996 26 25 1.397 86.957 1.939
1997 26 25 1.397 91.304 1.960
1998 25 24 1.380 95.652 1.981

b) Calculul curbei de probabilitate teoretică

Pentru calculul mediei aritmetice şi a coeficientului de variaţie se utilizează rezultatele din tabelul
11.
22

Q i
max
588
Qmed    26,727 m /s
i 1 3

22 22

22

 (K i  1) 2
0,0612
Cv  i 1
  0,053
22  1 21

Cs =  Cv = 2 x 0,053 = 0,106
Tabelul 11 Calcule intermediare pentru trasarea curbei de probabilitate teoretică
Qmax Qi max Q max
Anul ordonat descrescător Ki  i Ki - 1 (K i -1)2
3
[m /s]
3
[m /s] Qmed
0 1 2 3 4 5
1977 25 30 1,122 0,122 0,015
1978 27 29 1,085 0,085 0,0072
1979 29 28 1,047 0,047 0,0022
1980 28 28 1,047 0,047 0,0022
1981 26 28 1,047 0,047 0,0022
1982 26 28 1,047 0,047 0,0022
1983 26 28 1,047 0,047 0,0022
1984 26 27 1,010 0,010 0,0001
1985 26 27 1,010 0,010 0,0001
1986 26 27 1,010 0,010 0,0001
1987 24 26 1,010 0,010 0,0001
1988 25 26 0,972 -0,028 0,0008
1989 28 26 0,972 -0,028 0,0008
1990 30 26 0,972 -0,028 0,0008
1991 28 26 0,972 -0,028 0,0008
1992 28 26 0,972 -0,028 0,0008
1993 27 26 0,972 -0,028 0,0008
1994 26 26 0,972 -0,028 0,0008
1995 28 25 0,935 -0,065 0,004
1996 26 25 0,935 -0,065 0,004
1997 26 25 0,935 -0,065 0,004
1998 25 24 0,899 -0,103 0,010
- -
 =588 m3/s - -
 =0,061

Cu valoarea lui Cs se intră în tabelele Foster-Rîbkin şi rezultă ordonatele curbei polinomiale de

probabilitate .
Calculele privind curba de probabilitate teoretică pentru =2 se fac tabelar (tabelul 12).

Tabelul 112 Curba de probabilitate teoretică

p% 0,01 0,1 1 5 10 20 50 80 95 99 99,9
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
 3,94 2,40 2,40 1,67 1,29 0,84 -0,02 -0,85 -1,62 -2,25 -2,95

Cv 0,208 0,127 0,127 0,09 0,07 0,04 -0,001 -0,05 -0,09 -0,12 -0,16
1,208 1,127 1,127 1,09 1,07 1,04 0,999 0,95 0,91 0,88 0,84
K=1+Cv
Qp = K Qmed 32,286 30,121 31,121 29,132 28,597 27,796 26,700 25,390 24,321 23,519 22,450
lg p -2 -1 0 0,698 1 1,301 1,698 1,903 1,977 1,995 1,999

lg Qp 1,509 1,478 1,478 1,464 1,456 1,443 1,426 1,404 1,385 1,271 1,351

Reprezentând grafic datele din ultimele două linii ale tabelului 12 rezultă curba de probabilitate
teoretică (figura 2).
Din figura 2 se observă că cele două curbe nu se suprapun, deci =2 nu este satisfăcătoare. Curba
de probabilitate teoretică este situată sub curba de probabilitate empirică în zona probabilităţilor mici şi ca
urmare trebuie mărit coeficientul  şi refăcut calculul curbei de probabilitate teoretică.
Calculele sunt asemănătoare cu cele reprezentate anterior, numai că de această dată se folosesc
tabelele Krîţkii-Menkel.
 1.550

1.500

1.450
lg Qp

1.400
Teoretica
1.350 Pearson
1.300

1.250
-2.500 -2.000 -1.500 -1.000 -0.500 0.000 0.500 1.000 1.500 2.000 2.500
lg pi

Figura 2 Curba de probabilitate empirică şi teoretică Pearson tip III

4. Concluzii

a) Analizând curbele din figurile prezentate, se observă că pentru probabilităţile

mici, debitele maxime obţinute utilizând curba de probabilitate empirică sunt mai mari decât debitele din
curba teoretică Pearson III.
b) Curba teoretică Pearson III permite determinarea debitelor maxime cu diferite
probabilităţi în zonele extreme adică în zonele unde datorită şirurilor scurte de date din măsurători nu
există valori pe curba de probabilitate empirică.