Matematici Speciale - Formule

Statistică

1. Indicatori numerici:

i) Media (este media

Pn aritmetica, dar poate fi si media aritmetica
xi
ponderata): x = i=1
n
ii) Mediana (Me): valoarea centrala a unei serii ordonate (crescator/descrescator);
daca seria are numar par de elemente - mediana este media aritmetica a celor
2 elemente din mijloc, altfel este chiar elementul central.
iii) Modul (Mo): valoarea cu frecventa cea mai mare.
iv) Amplitudinea absoluta: A = xmax − xmin
A
v) Amplltudinea relativa: A% = · 100
x
Pentru date grupate pe k intervale de Pfrecventa, avem ca:
k
|x i − x| · ni
vi) Abaterea medie liniara: d = i=1Pk
Pk i=1 ni
2
(xi − x) · ni
vii) Dispersia: σ 2 = i=1Pk
i=1 ni √
viii) Abaterea medie patratica: σ = σ 2
σ
ix) Coeficientul de variatie: v = · 100
x
Observatie: Daca v < 35%, atunci populatia este omogena, altfel este neo-
mogena (eterogena).

2. Prelucrarea datelor statistice:

a) Teorie:
i) Latimea: este egala mereu cu 10 (=diferenta dintre limita inferioara a
clasei urmatoare si limita inferioara a clasei curente).

1
ii) Frontierele: Media aritmetica dintre limita superioara a unei clase si
limita inferioara a urmatoarei clase.
iii) Marca: Media aritmetica dintre limita inferioara si limita superioara a
unei clase.
iv) Seria de distributie: seamana cu tabloul unei variabile aleatoare dis-
crete: pe linia superioara se scriu datele, iar pe linia inferioara se scrie
frecventa fiecareia.
v) Clasa modala: Clasa cu cea mai mare frecventa intr-o serie de distributie
de date grupate.
vi) Frecventa cumulata: suma frecventelor tuturor claselor cu valori mai
mici.
vi) Seriile statistice se reprezinta prin diagrame, de exemplu diagrama cerc,
impartita in n sectoare de cerc astfel incat aria fiecarui sector Si este egala cu
fi′′ definit anterior, sau diagrame coloane, un set de n dreptunghiuri asezate
pe axa (Ox, a caror inaltime este fi , sau diagrama ramura-frunza/ linie,
unde dreptunghiurile sunt asezate pe axa (Oy sau histograma, unde avem
reprezentarea pe clase.
vii) Quantilele sunt valori numerice care impart un set de date in q grupe
egale. Constanta q se numeste ordinul quantilei. Mediana este quanatila
de ordinul 2. Quartila este quantila de ordinul 4, care sunt in numar de 3,
notate, de obicei, cu Q1 , Q2 , Q3 .
b) Formule:
i) Frecventa relativa:
fi
fi′ = Pn
j=1 fj

sau procentual:
fi′′ = fi′ · 100
ii) Media patratica: pPn
i=1 x2i
xp =
n
Formulele pentru media armonica si geometrica sunt cele cunoscute.

iii) Plaja:
P =H −L
iv) Mijlocul plajei:
L+H
Mr =
2
2
unde L este cea mai mica valoare si H cea mai mare valoare a variabilei X.
v) Scorul standar sau z-scorul:
x−x
z=
s
3. Teorema limita centrala:

Intervalul de ı̂ncredere este o gamă de valori ı̂n care credem că se află
parametrul pe care ı̂l estimăm. Să luăm ca exemplu media unei populat, ii.
Atunci când avem un es, antion, calculăm media es, antionului s, i dorim să s, tim
cât de aproape este această medie de media reală a ı̂ntregii populat, ii.

Teorema limită centrală spune că atunci când adunăm sau mediazăm
un număr mare de lucruri care sunt aleatoare s, i se comportă ı̂n mod sim-
ilar, rezultatul se apropie de o formă de ”clopot” numită distribut, ie normală.

Matematic, teorema limita centrala se exprima in urmatorul mod:

Fie un esantion cu volum mare (n > 30) si dispersia populatiei statistice
(DECI NU A ESANTIONULUI!!) este cunoscuta (adica σ 2 ), atunci in-
tervalul de incredere pentru media µ esantionului este:
σ σ
P (x − z √ ≤ µ ≤ x + z √ ) = 1 − α = 2F (z)
n n
unde Z z
1 −t2
F (z) = √ e 2 dt
2π 0
x este media esantionului
σ este abaterea standard a populatiei
z se determina din repartitia normala standard:
1 − α = 2P (0 < Z < z), Z = N (0, 1)
Trebuie sa mai stim ca functia de repartitie a repartitii normale se noteaza
cu F (X), iar ϕ(x) este functia de repartitie a repartitiei normale standard.
Avem urmatoarele relatii ce trebuie stiute:
1
F (X) = ϕ(X) −
2
x − m
FX (x) = ϕ
σ
ϕ(x) + ϕ(−x) = 1