Componenta hidrodinamica a raspunsului seismic in cazul

costructiilor hidrotehnice

Introducere
constructiile hidrotehnice, efectele aciunii seismice trebuie s contina:
forele ineriale din masa CH
component care s reflecte presiunea suplimentara exercitata de fluid asupra peretilor CH datorata
oscilaiilor fluidului care intr n contact cu structura, numita presiune hidrodinamica.
Forele ineriale ce se dezvolt n corpul CH se pot determina prin metoda pseudostatic sau analiz spectral
pentru CH ce fac parte din categoria C; n cazul categoriile A i B n faza de proiect final se impune analiza
dinamic prin integrare numeric direct.
Presiunea hidrodinamica
exemple de considerare a presiunilor hidrodinamice n cazul construciilor portuare sunt ilustrate in Fig. 1.
Se observ c presiunea hidrodinamica este n contrafaz cu acceleraia de baz.

Fig. 1 Presiuni hidrodinamice produse de acceleraia seismic (cf) pentru diferite construcii portuare (1- presiune,
2-suciune) [priscu, stematiu,]

Presiunea hidrodinamica si masele aditionale

O procedura frecvent utilizat pentru evaluarea presiunii hidrodinamice este procedura Westergaard.
elaborat pentru calculul presiunii hidrodinamice a apei de-a lungul unor perei verticali n
timpul aciunii seismice
soluia corespunde unui rezervor semiinfinit barat de un dig (baraj) de beton
perioada fundamental a structurii masive se presupune a fi mult mai mic dect perioada
fundamental a seismului acceleraia structurii masive este aproximat ca fiind egal cu
acceleraia micrii seismice de-a lungul bazei rigide.
Presiunea hidrodinamic este n contrafaz cu acceleraia de baz.
Valoarea presiunii hidrodinamice, pentru un punct aflat la adncimea z fa de nivelul liber al
apei:
7
phd k h a z H p
8
; kh coeficient seismic orizontal, definit ca raportul dintre acceleraia

seismic i valoarea acceleraiei gravitaionale

 Rezultanta presiunii hidrodinamice, cu distribuie parabolic, are punctul de aplicaie la 0,4Hp

fa de baz, iar valoarea este dat de relaia

Phd

7
kh a H p 2
12

Obs: fora hidrodinamic nu include i fora hidrostatic

Efectul hidrodinamic se poate simula prin intermediul maselor adiionale=mase carora li se aplica
aceeasi acc ca si CH.
Alte propuneri pentru evaluarea aproximativ a presiunilor hidrodinamice

Fig. 2 Presiune hidrodinamic - Manualul ing hidrotehnician

p a 0.26 H 0.7

c
2
Pentru cheu de greutate, Okamoto propune o variaie liniar: 1
diferena de nlime dintre nivelul apei n masivul de umpluturi i suprafaa de fundare.

p2 ac 0.89 H 2 0.7

, H2 =

Prescripiile japoneze recomand neglijarea presiunii dinamice ale apei din umpluturile de anrocamente sau balast
din spatele cheiurilor, datorit includerii lor n determinarea presiunilor laterale dinamice ale masivelor de
umplutur, pe baza coeficientului de intensitate seismic aparent. ipoteza micrii cuplate a apei din pori
mpreun cu masivul de umplutur, excitat de seism.

Unii autori recomand considerarea presiunii dinamice ale apei din porii materialelor de umplutur doar pentru
materialele grosiere, suplimentndu-se cu 70% valoarea dat de Westergaard.

Principul maselor adiionale este larg rspndit n cazul barajelor, construciilor subersate, lucrrilor
portuare, rezervoarelor. Valorile maselor adiionale depind de direcia excitaiei seismice i de direcia
gld. De exemplu, masa adiional dup direcia x, provocat de un seism aplicat dup direcia c este
valoarea proiectiei pe direcia x a forei hidrodinamice provocate de o acceleraie unitar dup direcia
c

Aspecte ale calculului seismic al canalelor de aduciuni

Mai vulnerabile seismic fata de alte constructii deoarece se desfoar pe zone ntinse, care pot include
terenuri avnd caracteristici diferite (n general terenuri mai slabe, sensibile la cutremur)
Aciunea seismic se consider prin fore de inerie=produsul dintre acceleraria de rspuns din centrul
de greutate al zonei i masa zonei de referin
Accleraiile seismise
se pot considera constante ptr secine de canal n profil mixt
seismicitatea de calcul mrit cu cel puin un grad ptr canale de coast, zone cu taluzuri
muntoase abrupte
se determin prin analiz dinamic (baraje de pmnt) pentru ramblee nalte h:510m
Presiuni hidrodinamice
Fa de cele determinate n ipotezele specifice metodelor tradiionale (procedura W) sunt
modificate din cauza influenei reciproce dintre taluzuri care sunt la distane relativ mici
canal cu seciune dreptunghiular Pc ' Pc
pentru un canal cu seciune trapezoidal coeficienii de corecie se obin nlocuind limea b, variabil
cu o lime echivalent b.

Calculul seismic al rezervoarelor

Constructiile de inmagazinare a apei prezint o sensibilitate sporit la cutremur datorit solicitrilor
dinamice suplimentare induse de fluidul din interior.
Miscarea pamantul in timpul cutremurelor cuprinde atat componenete cu perioada mica cat si componente cu
perioada mare (3...15s).

Rspunsul rezervoarelor la aciunile seismice se poate exprim prin:

deplasrile suprafeei libere a apei
presiunile pe peretele rezervorului
eforturile n perete
Rezultate experimentale n care s-a urmrit rspunsul unui rezervor cilindic test la 50 cutremure cu
diferite intensiti a evideniat c raspunsul seismic al rezervoarelor se poate incadra in una din categoriile:
1 raspuns in acceleratii:
Valorile raspunsului urmaresc valorile acceleratiei cutremurului
atunci cnd rezervorul raspunde la componentele cu perioada mica ale miscarii terenului. Ansamblul rezervorfluid se comporta ca un sistem rigid, masa de apa face corp comun cu rezervorul. (vezi Fig. 3 a)
2 raspuns in deplasari
valorile raspunsului urmaresc valorile deplasarii terenului in timpul cutremurului
rezervorul raspunde rezonant la componentele cu perioada mare ale miscarii terenului; valorile max ale
raspunsului apar mult mai tarziu decat acelea ale acceleratiei
fluidul se comporta ca un sistem independent, avand oscilatii cu perioada mare si foarte putin amortizate.
variatia raspunsului este cvasisinusoidala. (vezi Fig. 3 b)
3 raspunsul mixt
se produce in acceleratii in prima parte a cutremurului si apoi in deplasari; valorile maxime ale raspunsului au
acelasi ordin de marime in ambele faze.

Fig. 3 Deplasrile suprafeei libere i presiunile hidrodinamice: a- rspuns in acceleraii, b-rspuns n deplasri
[priscu]
Metodele abordare a calcului seismic trebuie sa in cont de interaciunea fluid-structur
1 discretizarea in EF a ansamblului rezervor-lichid-teren si tratarea completa a fenomemlor de interactiune
2 determinarea presiunilor hidrodinamice care actioneaza supra peretilor si fundului rezervorului n timpul
seismului si evaluarea solicitarilor din pereti si radier.
3 inlocuirea ansamblului rezervor-lichid-teren cu modele dinamice simple cu doua sau m multe gld cu diferite
caracteristici de rigiditate si masa, ceea ce permite determianrea forelor i momentelor ncovoietoare ce
solicit pereii rezervorului i fundaia

Metode de analiza (cf EC8)

Forte statice echivalente:
1
se aplica ptr acele structuri care r[spund la fiecare componen[ a micrii seimice ca un sistem
cu 1 GLD - rezervoare rigide din b.a.
calcul modal cu spectre de rspuns
analiza statica neliniara (push over)
analiza dinamica neliniara

Relaii practice pentru determinarea presiunilor hidrodinamice in cazul

rezervoarelor
Soluiile cele mai cunoscute sunt formulate de Housner si corespund raspunsului in acceleratii
Sunt disponible n literatura de specialitate relaii pentru rezervoare dreptunghiulare n ipoteza c
direcia cutremurului este paralel cu latura de lungime 2L a rezervorului, exprimate funcie de
acceleraia seismic i caracteristicile geometrice ale rezervorului ec 6.5-6.8+fig.6.6.

Daca presiunea hidrodinamica este evaluata pentru ambele categii de raspuns se pote considera
ca efectul hidrodinamic este o suma doua componente:
efect de impuls dat de masa de lichid care se deplaseaz solidar cu rezervorul
efect de convectie dat de masa de oscilatia lichidului in interiorul rezervorului
Expresia analitic ptr rezervoare circulare ec 6.13-6.19.

Raspunsul in acceleratii, care d componenta impulsiva poate fi afectat de elasticitatea pereilor

O rezolvare simpla este propusa pentru H/R=0,25...1 i presupune ca n relaia 6.13 s fie nlocuit
valoarea maxim a acceleraiei cutremurului cu acceleraia spectral ce corespunde cutremurului de
calcul pentru o perioad fundamental a sistemului lichid-rezervor calculat cu relaia

Precizari eurocod ptr presiuni hidrodinamice

Anexa A din SREN 1998-4 precizeaz relaiile pentru determinarea presiunilor hidrodinamice distict
pentru rezervore rigide si flexibile (metalice) pentru rezervoare sub forma urmatorilor parametrii
Variatie spatio temporala a presiunii
Forta taietoare de baza
Momentul in peretele rezervorului, la baza (imediat deasupra placii de fund) -folosit la verificarea
eforturilor unitare din peretii rezervorului
Momentul sub placa de fund a rezervorului folosit la verificarea structurii de rezemare,
ancorajelor de la baza, a fundaiei
Inaltimea valului convectiv determinata pentru primul mod de oscilatie al fluidului
Ptr rezervoarele rigide se considera doua componente: impulsiva si convectiva. Presiunea impulsiva
satisface exact conditiile de margine la contactul cu peretii si fundul rezervorului dar conduce la o
presiune nula la nivelul initial al suprafetei libere in conditii de echilibru static, ceea ce nu este corect,
datorita oscilatiei fluidului
Presiunea convectiva indeplineste in plus si conditia de echilibru la nivelul suprafetei
8

Pentru fiecare din ele se poate calcula valoarea maxim a variaiei n timp, folosindu-se spectrul de
rspuns; pentru fiecare din ele se pot folosi valori diferite ale factorului de comportare si ale
coeficientului din amortizarea critica (de exemplu ptr componenta convectiva se impune q=1, dar ptr
cea impulsiva se poate folosi 1.5 (sau mai mare)).
Datorita unei separari imporante intre frecvente dominante ale miscarii terenului si ale miscarii de
oscilatie a lichidului, regula de combinare radical din suma patratelor un este recomnata si ca o limita
superioara poata fi preferata insumarea valorilor absolute ale celor doua maxime.
Valoarea de varf a presiunii combinate datorita actiunii orizontale si verticale a seismului este adaugata
la presiunea hidrostatica pe pereti pe o parte si scazut ca suctiune pe partea opusa
Ptr rezervoarele flexibile se adauga la cele doua componente ale presiunii hidrodinamice si o a treia
numita flexibila. Aceasta indeplineste conditia ca viteza radiala a fluidului de-a lungul peretetlui sa fie
egala cu viteza de deformare a peretelui. Cuplarea dinamica dintre componnta convectva si cea
flexibila este foarte slaba si de aceea cea de+a treia componenta se poate calcula independent de
celelalte doua. Pentru multe rezervoare flexibile presiunea flexibila asigura contributia predominanta.

Modele dinamice pentru calculul rezervoarelor

1. Apa din rezervor esre solidara cu acesta si peretii rezervorului sunt infinit rigizi.Presiunile se calc cu relatia
Westtergard ca la baraje.
2. G.Housner.- Masa lichidului M este inlocuita cu cu doua mase echivalente:
M0- masa solidara cu rezervorul si amplasata la inlatimea h0 de fata de baza; introduce componenta
de raspuns in acceleratii
M1 - masa tasata prin intermediul a doua resoarte de rigitate totala k1, la inaltimea h1 fata de baza;
introduce componenta de raspuns in deplasari
Fiecare masa este actionata de fortele de inertie Fi
F0

ac g M 0

F1

a c g M 1

Deplasarea masei M1 se calculeaza din spectrul de deplasari pentru cutremuruil de calcul, in functie
de perioada fundamentala T
T

M1
k1

deplasarea -> forta exercitata de masa M1 asupra peretelui Fp

Fp

k1
2

REZERVOARE CIRCULARE DE RAZA R

M 0 M

tanh 1.7

1.7

M 1 M 0.71

R
1

M0

1.8

k1

4.75 g M 1 H
( M R)

h1 H 1 0.21

M 1 g

M
M1

0.55

R
H

R M

H M 1

0.15

0.69 k1

1 0.92

h0 0.38 H 1

tanh 1.8

ridicarea apei in rezervor in timpul cutremurului

k1 R

M 1 g

REZERVOARE DREPTUNGHIULARE DE LUNGINE 2L SI INALTIMEA LICHIDULUI H

M 0 M

tanh 1.7

1.7

h0 0.38 H 1

h1 H 1 0.33

M0

M1

0.84 k1

M 1 M 0.83

1.6

k1

H
L

tanh 1.6

0.63

L
H

L M

H M 1

0.28

L
M 1 g
k1 L

M 1 g

10

3 g M 1 H
( M L)

3. Model simplificat pentru rezervoare circulare cf SREN 1998-4 in A.3.2.2.

11

amortizare SLU 5%, iar ptr SLS din 4.1.3(1) - poduri

12

13