Constructii Hidrotehnice Maritime

Bibliografie
•R. Ciortan –Construcţii hidrotehnice portuare, Ed. AGIR 2009;
•R. Ciortan – Amenajări portuare, Ed. Ovidius University Press, Connstanta
2001 (Sală III25022; Impr. III 7564);
•R. Ciortan – Porturi maritime şi fluviale, Ed. Tehnică 1984, Bucureşti (Sală I
6180; Impr. I 3942);
•C.D. Hâncu, M. Florea – Porturi, Ed. Matrix, Bucureşti 2004;
•I. Manoliu – Porturi, Ed. Didactică şi Pedagogică 1967, (Sală III5050);
•A. Spătaru – Construcţii costiere şi acvatorii, Ed. Tehnică Bucureşti 1990, (Sală
III 14280; Imp. III 4661);
•GP 083-03 – Ghid pentru stabilirea parametrilor de calcul al valurilor de vânt,
pentru determinarea acţiunii asupra construcţiilor portuare
maritime şi fluviale;
•NP-077-02 – Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de
acostare gravitaţională;
 Particularitățile construcțiilor hidrotehnice maritime

• Execuția celei mai mari părți a structurii este sub nivelul mării;
• Se folosesc elemente prefabricate de dimensiuni mari (utilaje
navale specializate);
• Sunt supuse unor solicitări atât verticale, cât și orizontale cu
valori importante, dar și cu caracter dinamic;
• Materialele de construcții sunt supuse acțiunii agresive a
mediului acvatic și în special a celui marin;
• Prezintă dificultăți la reparație, reconstrucţie şi întreținere.
 Clasificarea construcțiilor hidrotehnice maritime

• Construcții definitive/permanente - principale

- secundare
• Construcții provizorii
 Planul portului şi elementele componente
Prin termenul de port, se poate înțelege:
• Suprafața de apă
• Rada exterioară
• Radă interioara (acvatoriul) : Senalul de acces,
Bazine de manevră,
Zona operativă.
• Zonă de uscat (teritoriul) : Frontul de acostare,
Zona operativă,
Depozite,
Căi de comunicaţii, reţele utilităţi,
Clădiri tehnico-economice,
Baze de reparaţii.
Portul Constanta
• Digurile de adapostire ale
portului Constanta Sud
 Construcţii de acostare

Cheu din blocuri prefabricate, teşite şi cu goluri în portul Constanţa

Roza vânturilor

Porturile Tomis şi Callatis

 Protectia costiera propusa ptr zona
Mamaia - Tomis

Zona Eforie in anul 2025

 Zona Olimp - Mangalia

Zona Mamaia
 APELE MĂRILOR ȘI OCEANELOR

•Nivelul de echilibru este nivelul pe care l-ar putea înregistra apele în

mod stabil, în absența mareelor, seișelor, curenților și fenomenelor
meteorologice.
•Nivelul mediu reprezintă media aritmetică corespunzătoare nivelelor
instantanee într-o perioadă.
Ex: Portul Constanța, valorile nivelurilor -Max si Min- zilnice
sunt cuprinse între valorile de +95 cm și -42 cm.
Maxima si minima mediilor lunare +46 cm și -17 cm
Media mediilor lunare +13,4 cm.
Curenţii marini :In Marea Neagra -Curenți de suprafață de la N la S,
aprox 10km, v=0,7m/s, până la o adâncime de 25 m,
-Curenți de adâncime (de la S la N)
Temperatura apei: -1 si 27◦C
 Zonele costiere se clasifică în funcție de gradul de erodabilitate,
astfel:
•Zone predominant erozive din roci stâncoase stabile
•Zone predominant sedimentare alcătuite din nisipuri, care pot fi
erodate sub acțiunea curenților.
Materiale litorale mobile

Materialul litoralului se clasifică în funcție de granulometrie, astfel:

•Bolovăniș (ϕ≥25 mm) -Galeţi
•Pietriș (ϕ=2 - 25 mm) -
•Nisip - foarte grosier (ϕ= 1-2 mm)
- grosier (ϕ= 0,5-1 mm)
- mediu (ϕ= 0,25-0,5 mm)
- fin (ϕ= 0,125-0,25 mm)
- foarte fin (ϕ= 0,05-0,125 mm)
•Vază ( ϕ≤0,05 mm)
 Vaza este un amestec coloidal de particule fine la care procentul
de apă depășește 60%. Amestecul acesta este tixotropic, adică este
fluid când se agită, și devine solid când agitația încetează.
• Componentul materialului nisipos este cuarţul, care este durabil
şi inert chimic. γ n =25-26 kN/m3.
• Viteza de sedimentare/decantare depinde de:
- diametrul particulei d,
- greutatea specifică aparentă în apă γ n - γ a ,
- forma sa – coeficient de forma numeric A=0,03-0,06
- concentraţia de nisip în apă.
•Forţa de antrenare critică (de târâre) se determină cu formula :
τc = A * (γ n - γ a) * d mediu (N/m2 ) sau τc = 0,8* d
•In cazul unui canal, forța de antrenare fizică depinde de panta
fundului - i , R - raza hidraulică
τ=γn*R*i
Efectul de pavaj
 ACȚIUNEA CURENȚILOR
• Curenții pot fi produși : -de valuri,
-prin expansiune laterală,
-maree,
-din intoarcerea valurilor.
• Curenti produsi de valuri
L

H
•Curenti longitudinali

Zona de Linistire H→0

Zona de
•Curenti laterali Expansiune Adapostita

Constructie
de aparare
Zona de
Alimentare

L val
•Curenti provocati de maree

•Curenti de intoarcere (jet)