Gospodarirea Apelor CURS 1 07.10.

2016

-examen : idem Hidrologie : 2 subiecte

-dupa primele 7 cursuri : PARTIAL

-Bibliografie:

1. C. Popescu Economia Apelor , ICB 1978

2. R. Drobot Bazele Gospodaririi Apelor , ICB 1983
3. R. Drobot, P. Serban Aplicatii de Hidrologie si Gospodarirea Apelor , Editura
HGA 1999
4. Al. Stanescu, R. Drobot Masuri nestructurale de gestiune a inundatiilor,
Editura HGA 2002
5. Articole

Apa:

-potential pozitiv:
o -factor de mediu indispensabil vietii
o -resura naturala si materie prima
-potential negativ:
o -viituri(excesul de apa)
o -eroziuni in spatiul albiilor si malurilor sau versantilor

Gospodarirea apelor are ca obiect studiul masurilor si lucrarilor necesare pentru:

-asigurarea cerintelor de apa pentru diverse activitati umane

-combaterea efectelor daunatoare ale apelor
-protectia apelor(calitativa si cantitativa)

Gospodarirea apelor:

-cantitativa:
o -gospodarirea debitelor medii pentru asigurarea apei la utilizatori
o -gospodarirea apelor mari (managementul riscului la inundatii)
o -gospodarirea apelor mici ( alocare a apei intre utlizatori)
-calitativa

Gospodarirea apelor:

-apele de suprafata
-apele subterane

Caracteristicile naturale ale resurselor de apa:

1. Caracter limitat

Dunarea : 170 mld. mc/an (maxim 50% exploatabil)

Rauri interioare : ~ 40 mld. mc/an
Apa subterana : ~ 9.5 mld. mc/an

-desi resursele de apa se refac anual in cadrul ciclului hidrologic, la nivelul unui an
aceste resurse sunt limitate

2. Distributie inegala in spatiu si timp

Zona de munte : 21% din suprafata tarii = 60% din resursa anuala de apa
Zona de campie : 48% din suprafata tarii = 10% din resursa anuala de apa

-primavara (~ 3 luni) = 50% din resursa anuala de apa

-Qmax/Qmin > 1000 (pe unele rauri)

3. Posibilitati limitate de transport din zonele excedentare in zonele

deficitare

Ex.: Mures -> zona Banatului, Siret -> Bazinul Ialomita

Drenul lui Lindley : din terasa raului Moldova catre Iasi (~100 km) gravitationala

4. Factori de decizie in amplasarea noilor unitati economice

5. Caracterul refolosibil al resursei de apa

- folosinta = utilizator de apa

-folosinte principale:

-centre populate
-unitati industriale
-agricultura irigata
-zootehnia
-piscicultura
-hidroenergetica
-transportul pe apa
-activitati recreative si sportive

6. Modificarea regimului cantitativ si calitativ al sursei de apa sub

actiunea activitatilor antropice

a) lucrari hidrotehnice (lacuri de acumulare) care modifica (regularizeaza)

debitele raurilor
-regularizarea = modificare regimului hidrologic pentru a pune de acord hidrograful
debitelor pe rau cu cerintele utilizatorilor

b) modificari induse de utilizatori

o -modificari cantitative
o -modificari calitative (nu exista grad de epuare de 100%)

7. Apa = componenta importanta a mediului inconjurator

Ex.:

fluviile siberiene,
derivatia Nord Fagaras,
sistem de irigatii Carasu( randament =~50%),
posibilitati de intruziune a apei marine in zona captarilor de litoral,
eroziuni produse de prezenta lacului de acumulare

Sistem de masuri, actiuni si reglementari de gospodarirea apelor

-lucrari de gospodarire a apelor:

-baraje si lacuri de acumulare

-indiguiri
-derivatii
-regularizari de rauri
-amenajarea versantilor (impaduriri)

Gospodarirea Apelor CURS 2 14.10.2016

Principalele masuri, actiuni si reglementari in G.A.

-cunoasterea regimului hidrologic al surselor de apa:

-surse de suprafata
-surse de apa supterana ( acvifere)

-elaborarea schemelor de amenajare a cursurilor de apa ( de suprafata )

-lacuri de acumulare
-indiguiri
-derivatii
-regularizari de rauri
-amenajarea versantilor (lucrari anti-eroziune, canale de coasta)

-coordonarea realizarii lucrarilor din planurile de amenajare

-elaborarea planurilor de utilizare a resurselor de apa, de management a riscului la
inundatii, planuri de seceta, planuri de protectie a calitatii apei

-exploatarea lucrarrilor de gospodarirea a apelor

-emiterea de acorduri, avize si autorizatii pentru utilizarea apelor

-elaborarea si actualizarea continua a cadastrului apelor (inventar al lucrarilor care

exista pe cursurile de apa si a utilizatorilor care beneficiaza de aceste resurse)

Scopul G.A. este redistribuirea in spatiu si timp a resurselor de apa.

Principalii utilizatori (folosinte) de apa:

-centrele populate
-industria
-agricultura irigata
-zootehnia
-piscicultura
-hidroenergetica
-transportul pe apa
-activitati recreative si sportive

1. Probleme specifice ale lacurilor de acumulare

Scop : redistribuirea in timp a debitelor (stocare in perioade excedentare,

suplimentare debite naturale in perioade deficitare)

Curbe caracteristie ale lacurilor de acumulare

-curba suprafetelor (S(H))

-curba volumelor (V(H)) curba de capacitate a lacului

Niveluri si volume caracteristice ale lacurilor de acumulare:

-nivel talveg
-nivel redier golire fund
-nivel priza
-nivel minim de exploatare normala
-nivel maxim de exploatare normala (NNR)
-nivel creasta deversor
-nivel creasta stavila
-nivel maxim extraordinar
-nivel coronament

o -volum neevacuabil (Ne) sub nivelul golirii de fund

 o -volum evacuabil sub nivelul prizei (Nep)
o -volum mort (Vm) destinat colmatarii
o -volumul rezervei de fier (Vrf) - ultima rezerva de apa destinata folosintei
o -volum util (Vu) volumul rezervat pentru satisafacerea cerintelor de apa a
folosintei in conditii normale (debite medii)
o -volum brut (Vb = Vm + Vrf + Vu)
o -volum nepermanent sub creasta deversor (Vnd)
o -volum nepermanent sub creasta stabilei (Vns)
o -volum nepermanent intre creasta deversor si creasta stavila (Vne)
o -volum nepermanent (Vn) volumul de stocare temporara a undei de viitura
o -volumul de garda (Vg)
o -volumul total (Vt = Vb + Vn + Vg)

Nivelul minim normal de exploatare reprezinta cel mai scazut nivel din lac in cursul
unei exploatari normale.

Rezerva de fier reprezinta ultima resursa care poate fi utilizata pentru folosinta.

Nivelul maxim normal de exploatare (NNR) reprezinta cel mai ridicat nivel din lac in
cursul unei exploatari normale.

Clasificare a lacurilor de acumulare:

1. Dupa pozitia barajului si lacului fata de cursul de apa

o -acumulari frontale (barajul este perpendicular pe cursul de apa)
o -delimitate de versanti
o -delimitate prin diguri de remmu
o -acumulari laterale poldere (situate in albia majora)
o -acumulari de cota inalta (prin pompaj)

2. Dupa pozitia lacului de acumulare fata de folosinte

o -acumulari de regularizare ( a debitelor ) lacul este in sectiunea
folosintei si regularizeaza integral debitele afluente
o -acumulari de compensare datorita aporturilor pe parcurs pana in
sectiunea folosintei, lacul are o influenta limitata asupra regularizarii
debitelor
o -acumulari de redresare ( in aval de marile acumulari hidroenergetice
cu scop preponderent hidroenergetic )

3. Dupa modul de functionare a acumularii

-acumulari permanente (contin apa in permanenta)
o Frontale
o Laterale (mai rar)
-acumualari nepermanente (contin apa in perioada de viitura)
 o Poldere (acumulari nepermanente laterale)
o Acumulari nepermanente frontale

4. Dupa modul in care sunt amplasate

-acumulari individuale
-acumulari in cascada (Bistrita, Olt, Arges) acumulari in seri

Gospodarirea Apelor CURS 3 21.10.2016

Ciclul de golire umplere = intervalul de timp intre doua momente suucesive de lac
plin

-acumulari orare-zilnice (dureaza 24 hr)

-acumulari saptamanale (dureaza 1 sapt.)
-acumulari sezoniere
-acumulari anuale
-acumulari superanuale / multianuale (dureaza mai multi ani) V = (3..5)*V_

Stoc mediu multianual = V_=31.56*Q_ [mil. mc]

Q_ = debitul mediu multianual

Regim natural (neamenajat) = regimul raului anterior realizarii lucrarii

hidrotehnice(baraje, indiguiri, alte lucrari)

Regim regularizat (amenajat) = regimul raului dupa realizarea lucrarii hidrotehnice

Inidici caracteristici ai lacurilor de acumulare

A.indici tehnici

1. Coeficientul de regularizare al debitelor

=Qmin,regim amenajat/Q_ <1 ; Q_=debit mediu multianual

2. Coeficientul de acumulare

=Vu/V_ ; Vu= volum util, V_=stoc mediu multianual

-acumulari orare-zilnice : = 0.001 .. 0.002

-acumulari sezoniere : = 0.005 .. 0.010
-acumulari anuale : = 0.010 .. 0.35
-acumulari superanuale : = 3 .. 5
3. Coeficientul de atenuare a viiturilor

v = 1- Qmax/qmax = (Qmax-qmax)/Qmax = Q/Qmax

 4. Indici de calitate ai acumularii = Vu/Vbaraj [mc. Apa/mc. Corp baraj]

5. Inidici care exprima implicatiile economico sociale al acumularii:

-numar locuitori stramutati/ 1000 mc acumulati
-suprafata agricola scoasa din circuit/ 1000 mc acumulati

B.Indici economici

1.Investitia specifica

i=I/Vu [lei/mc] ; I = investitia ; Vu = volum util

2.Indici structurali

-costul amenajarii versantilor / costul total al amenajarii

-costul drumului de acces / costul total al amenajarii
-costul amenajarii cuvetei lacului de acumulare / costul total al amenajarii

Probleme specifice lacurilor de acumulare

1. Colmatarea lacului de acumulare

Cauze : transport aluvionar si depunere in cuveta lacului de acumulare (eroziunea

pe versanti, defrisari nerationale, eroziunea patului albiei in aval de lacurile de
acumulare din amonte)

Consecinte :

-reducerea volumului util al lacului de acumulare

-blocarea golirilor de fund si a prizelor(consecinte in lant : imposibiltatea
golirii lacului de acumulare si imposibilitatea alimentarii cu apa a
utilizatorilor)

Prevenirea si reducerea colmatarii:

-diminuarea eroziunii pe versanti (prin lucrari antierozionale, corectii de

torenti, lucrari de impadurire)
-lucrari in albie (praguri de fund
-exploatarea lacului (spalari hidraulice, dragarea fundului albiei

Inidicatori ai colmatarii

Rata de colmatare : r = V aluviuni depuse in lac anual / V util

o r < 0.01 lacuri de munte
o r = 0.01 .. 0.1 zona de deal sau campie
Timpul de colmatare : Tc = 1/r
id = Volumul aluviunilor depuse in lac / Volumul total de aluviuni
it = Volumul aluviunilor transitate prin lac / Volumul total de aluviuni = 1- id
 2. Eutrofizarea lacurilor de acumulare

=degradarea calitatii apei din lacuri ca urmare a unui raport sporit de nutrieti

Cauza : aport crescut de nutrieti in apa lacului de acumulare ( provin de la

ingrasaminte aplicate in exces azotati ,ingrasaminte depozitate necorespunzator
azotati ,surse de poluare concentrate localitati fara sisteme de epurare, industrii,
etc. fosfati )

Factori favorizanti ai eutrofizarii :

-lacuri din zona colinara (au adancime redusa a apei, temperatura ridicata,
aport de nutrienti)
-dezvoltare exploziva a algelor verzi si albastre, descompunere dupa
incheierea ciclul de viata ( faza aeroba consum de oxigen dizolvat si faza
anaeroba degajare de compusi toxici)

Consecinte :

apa are un continut redus de oxigen

-apa are gust, culoare si miros neplacut ( caracteristici organoleptice
defavorabile necorspunzatoare)
-tratare extrem de costisitoare pentru a potabiliza aceasta apa

Prevenirea si reducerea colmatarii:

-disciplina in aplicarea ingrasamintelor

-realizarea de statii de epurare atat la localitati, cat si la industrii
-aerarea apei din lac
-popularea lacului cu specii de pesti fitofagi

Indiguiri

-sunt lucrari longitudinale executate in albia majora a raurilor si care au ca scop

prevenirea inundariii zonei de lunca

Gospodarirea Apelor CURS 4 21.10.2016

more room for rivers concept elaborat de olandezi

Elemente caracteristice:

-debitul maxim de calcul = debitul de dimensionare al indiguirii

 -debitul maxim de verificare = debitul maxim care poate fi tranzitat prin albie
intre diguri fara deversarea coronamentului in nicio sectiune

Niveluri:

-nivelul maxim de calcul = curba suprafetei libere a apei corespuzator

debitului maxim de calcul
-nivelul maxim de verificare = curba suprafetei libere a apeui corespunzator
debitului maxim de verificare

-localitati : Q1% (zone locuite = sate/ orase, etc)

-localitati mai importante : Q0.1% (municipii, capitale de judet, etc.)
-Bucuresti : Q0.01%

Mecanisme de cedare a digurilor:

-eroziune interna
-eroziunea taluzului aval prin deversare
-eroziunea taluzul amonte
-cedarea talpii fundatiei prin eroizune

Derivatiile

- sunt lucrari hidrotehnice care pun in legatura doua cursuri de apa sau un curs de
apa si un utilizator

Derivatii pentru prevenirea inundatiilor

-ex. derivatia Ipsilanti : Dambovita era dirijata catre Ciorogarla ( afluent al

Argesului) care se varsa in Aabar si ajunge in Arges
-ex. derivatia Dambovita Arges (nodul de la Brezoaia)
-ex. derivatia Racari

Derivatii pentru asigurarea apei

-ex. drenul lui Lnidley (terasele raului Moldova catre Iasi)

-ex. derivatii Ialomita > Dambovita< Arges
-ex. derivatia Nord Fagaras (transfera apa din versantul nordic al muntilor
Fagarasi la acumularea Becineanu de pe raul Dambovita0
-ex. canalul Siret Baragan (inceput. Inainte de 1989, s-au realizat doar
cativa km in zona Focsani, a fost abandonata in 1990)

Derivatii pentru navigatie

-ex. canaul Dunare Marea Neagra

-ex. canalul Bucuresti Dunare ( nu s-a realizat inca, speram ca nu se va
realiza )
Probabilitatea satisfacerii obiectivelor de gospodarire a apelor

-lucrarile de gospodarirea a apelor au o capacitate limitata(volum limitat,

cota, debit capabil)
-debitele au un caracter aleatoriu ( regimul debitelor nu este previzibil, nu se
incadreaza intre debitele dorite) debite maxime, debite minime, cu diferite
probabilitati de depasire

-obiectivele de gospodarirea a apei vor fi indeplinite cu o anumita probabilitate p

%<100%

Modalitati de exprimare a probabilitatii de satisfacere a obictivelor de

gospodarirea a apei

1. Asigurarea cerintei de apa pentru folosinte

Cerinta de apa Qp = cantitatea de apa proaspata prelevata din sursa (rau, lac de
acumulare, acvifer)

Probabilitate = grad de siguranta in asigurarea cerintei de apa = grad de asigurare

(asigurarea cu care este livrata apa)

Prob ( Qprelevat Qnecesar ) p1(%)

Debitul necesar Qn = cantitatea de apa care trebuie asigurata la folosinta pentru

ca aceasta sa poata functiona la capacitate nominala fara intreruperi sau restrictii

Debit restituit in emisar QR

Qc = Qc + Qc + Qc + ... = debit consumat (nu se mai restituie in rau)

Debit recircular Qr

p1(%) :

-pentru centrale hidroelectrice : 90 .. 95 % ... 80% .. 90%

-pentru termocentrale : 95 .. 97 %
-pentru alimentare cu apa industriala :
o De interes national : 95 .. 97 %
o De interes local : 90 .. 95 %
-pentru alimentare cu apa potabila :
o Orase : 90 .. 97 %
o Mediu rural : 80 %
-pentru irigatii : 75 .. 80 %
-pentru amenajari piscicole : 75 .. 85 %
-pentru cai navigabile :
o Magistrale : 95 .. 97 %
 o Secundare : 85 .. 90 %

2. Protectia impotriva inundatiilor

Prob (Qmax Qinundabilitate) p2(%)

p2(%) :

Localitati mici, sate : 99%

Municipii : 99.9 %
Terenuri agricole : 90 .. 95 %

p2% = grad de siguranta

Prob (Qmax Q inundabilitate ) [ 1-p2 ](%)

p(%) = [ 1 p2 ](%) = probabilitatea de nesiguranta ( inundare ) = grad de

neindepinire a obiectivelor sistemului

STAS 4273 83 Incadrarea in clase de importanta (I .. V)

STAS 4068/2 87 Probabilitati anuale ale debitelor si volumelor maxime in conditii

normale si speciale de exploatare

Probabilitate anuala p%
Clasa de importanta
Conditii normale Conditii speciale
I 0.1% 0.01%
II 1% 0.1%
III 2% 0.3%
IV 5% 1%*
V 10% 3%*
3. Asigurarea conditiilor de calitate a apei

Substante utile (oxigen dizolvat) :

Prob (concentratia indicilor de calitate concentratie minima necesare ) p3(%)

p3(%) = 95%

Substante poluante :

Prob (concentratia indicilor de caliatte concentratie maxima admisibila ) p4(%)

p4(%) = 95%

Modalitati de determinare a probabilitatii de indeplinire a obiectivelor de

gospodarire a apelor

-metoda asigurarilor normate ( STAS uri)

-metoda calculului tehnico economic

Gospodarirea Apelor CURS 5 04.11.2016

Folosirea apelor . Folosinte de apa

Principalele folosinte:

centre populate
Industrie
Agricultura irigata
Zootehnia
Piscicultura
Hidroenergetica
Navigatia
Activitati recreative si turism

Fluxul apei = reprezinta drumul parcurs de apa de la prelevare pana la utilizare si

restitutie

Captarea apei
Pomparea apei
Tratarea apei
Inmagazinarea apei
Transportul apei
Utilizarea apei
Recircularea apei
Epurarea apei
Restitutia apei

Folosinte consumatoare de apa:

Populatia
Industria
Agricultura irigata
Zootehnia

Folosinte neconsumatoare de apa:

Piscicultura
Hidroenergetica
Navigatia
Turismul
Activitatile sportive

Evaluarea necesarului si cerintei de apa

Necesarul de apa :

Populatia : STAS 1343 2006 : 150 .. 250 l/om, zi

Industrie : necesar specific = cantitatea de apa/ unitatea de produs [mc/kg]
Agricultura : norma de irigatie [mc/ha, an] : 2000 .. 3000 mc/ha, an

Evapo-transpiratie :

Reala
Potentiala = valoarea maxima a evapo-transpiratiei
o evaporatia de la suprafata apei
o evapo-transpiratia de pe un sol irigat a carui umiditate este egala cu
capacitatea de camp a solului pentru apa

Cerinta de apa :

Folosinte fara recirculare : Qp = kp*ks*Qn, unde

o kp = coeficient al pierderilor pe retea > 1,
o ks = coeficient ai necesitatii tehnologice ale retelei >1
Folosinte cu recirculare : Qp = kp*ks*(Qn Qr) + p*Qr, unde
o Qr = debit recirculat
o p= coeficient subunitar care reflecta pierderile pe instalatia de
recirculare

Rnadament sistem = Qn/Qp ~ 50 .. 80 %

Calculul probabilitatii de satisfacere a cerintelor de apa

Debite medii lunare

An/ Luna I ... XII

19.. Debit mediu lunar
..
..
2016

Debite prelevate

An/Luna I II ... XII

19.. Qp I Qp II Qp XII
...
...
2016

An/Luna I II ... XII

19.. * An neasigurat
.. An asigurat
.. * *
2016

* = se noteaza lunile in care cerinta de debit prelevat nu acopera necesarul si

pierderile

Probabilitatea dupa frecventa : pF = (m-0.3)/(n+0.4), unde

m = numarul anilor in care folosinta este asigurata

n = numarul total de ani

probabilitatea dupa durata : pd = d/D, unde

d = numarul de intervaluri asigurate

D = numarul total de intervaluri

Interval = saptamana, luna, trimestru, an

Probabilitatea dupa volum : pV = v/V, unde

v = volumul asigurat (livrat folosintei)

V = volumul solicitat

pF<pd<pV

Compensarea interna a debitelor in cadrul folosintei : Qvar, Q_zi

Prognoza in domeniul asigurarii apei la folosinte :

Prognoza reprezinta o afirmatie probabilistica asupra viitorului cu un grad de

realizare relativ ridicat

Prognoza de scurta durata : 5 .. 10 ani = orizontul prognozei

Prognoza de durata medie : 10 .. 20 ani
Prognoza de perspectiva : >20 ani

Metode de prognoza :

-metoda extrapolarii elementare : pe baza celor mai mici patrate

Functii utilizate pentru extrapolare :

-functie liniara y = a + b*t

-functie exponentiala : y = a*eb*t pe perioade foarte scurte
-functie polinomiala : y = a + b*t + c*t2 + ...
-functie putere : y = a*tb
-functie logistica : y = k/(1+a*eb*t)

-metode euristice : metoda Delphi , metoda Brain storming

Gospodarirea Apelor CURS 6 11.11.2016

25. nov. 2016 partial

Prognoza cerintelor de apa

1990 2012 Diferente

Populatie 2.25*10^9 mc 1.1*10^9 mc 1.15*10^9 mc
Industrie 9.06*10^9 mc 4.21*10^9 mc 4.25*10^9 mc
agricultura 9.1*10^9 mc 1.28*10^9 mc 7.8*10^9 mc
TOTAL 20.4*10^9 mc 7.19*10^9 mc 13.21*10^9 mc

Romania : 40*10^9 mc

Evaluarea necesarului si cerintelor :

Populatia :

Necesarul de apa - STAS 1343 2006

Necesar specific = q: 150 .. 250 l/om si zi

Evolutia populatiei : Nt = Nt0(1+r)^n, unde r = rata de crestere a popultaiei , n =

nr. de ani = t-t0, Nt = nr. de locuitori, Nt0 = nr. de locuitri in momentul elaborarii
prognozei

Qnec = q*Nt

Qcer = kp*ks*Qnec

Industrie :

20 de produse necesita aprox. 80 % din necesarul total de apa

Necesarul specific [mc/unitatea de produs]

Evolutia productiei totale

Necesarul= Nec = Productie * Necesar specific

Necesarul total = Nec. = Prod i * nec i i=1,20

Irigatii : 70% din cerinta de apa la nivel mondial

Necesarul specific = Norma de irigatie (calculata pe baza de bilant al apei in sol)

Necesarul specific = f(tehnica de irigare, suprafata irigata, tipul de cultura)

Irigare prin brazde si fasii => Necsar specific mai mare

Irigare prin aspersiune =>Necesar specific mai mic
Irigare prin picurare =>cel mai mic Necesar specific

Productie aferenta tipului de cultura

Suprafata irigata = 100 000 ha

Managementul riscului la inundatii

Denumiri veche : Apararea impotriva inundatiilor, Combaterea inundatiilor

Inundatiile = acoperirea cu apa a unei suprafete de teren care in mod normal este
deasupra nivelului apei

-depasirea cotei malurilor si inundarea albiei majore (cel mai raspandit)

-inundatii provenite din amonte prin depasirea cotei malurilor sau digurilor
-inundatii prin scurgeri de pe versanti si acumularea apei in zone fara drenaj
natural sau cu drenaj insuficient
-inundatii prin ridicarea nivelului apei freatice
-inundatii prin ridicare nivelului apei din balti sau lacuri
-inundatii in zona marii din cauza vanturillor dinspre larg in zona litoralului
-topirea zapezii pe terenuri cu permeabilitate redusa

Inundatii produse de cursurile de apa:

-inundatii regionale (viituri lente/pluviale) se produc in bazine hidrografice mari ,

timp de concentrare ridicat, viitura dureaza zile, saptamani

-inundatii (viituri rapide/ flash flood) se produc in bazine hidrografice

mici(,100kmp), timp de concentrare mic, de ordinul orelor , viitura dureaza putin

Obiective care trebuie protejate :

 -localitati
-zone industriale
-cai de comunicatii
-retele de alimentare cu apa, energie, gaze
-statii de tratare a apei
-statii de epurare a apei
-depozite de deseuri
-obiectice sociale vulnerabile : spitale, scoli, gradinite
-lucrarile hidrotehnice

Probleme de rezolvat in perioada viiturii :

-modul de exploatare a lucrarilor hidrotehnice astfel incat sa fie protejate

zonele vulnerabile
-exploatarea lucrarilor hidrotehnice astfel incat sa fie asigurata siguranta lor
(stabilitate)
-propagarea undei de viitura catastrofale, produsa ca urmare a cedarii lucrarii
hidrotehnice

Masuri post inundatie pentru revenirea la normalitate :

Riscul la inundatii : R=p%*C, unde

p% = probabilitatea hazardului
C = consecintele economice (pagube ) sau sociale (pierderi de vieti
omenesti )

Consecintele sunt in functie de :

-valoare
-expunere

Riscul = o paguba medie anuala

p% :

10% inundatii frecvente

1% inundatii cu frecventa medie
0.1% inundatii cu frecventa rara

Directiva Inundatii 60/2007 (Flood Directive)

Risc rezidual (in afara zonei de inundabilitate corespunzator viiturii cu Qmax0.1%) =

risc pe care nu pot sa il elimin

Masuri de management al riscului la inundatii

-masuri structurale (structuri ingineresti actioneaza asupra magnitudinii viiturii
=>dimunueaza hazardul)

-masuri nestructurale (actioneaza in sensul micsorarii vulnerabilitatii sau a

pagubelor din inundatii)

Gospodarirea Apelor CURS 7 18.11.2016

Masuri de management la riscul la inundatii

1. Masuri nestructurale
a. Prognoza meteorologica si hidrologica : - reactualizare la 6 hr
i. bazata pe inregistrari radar
ii. Bazata pe inregistrari la statiile meteo si hidro
iii. Modelarea formarii si propagarii undei de viitura
1. Avertizari hidrologice (early warning) :
a. Cod galben cota de atentie
b. Cod portocaliu cota de inundare
c. Cod rosu cota de pericol
b. Reactualizarea regulilor de exploatare ale lacurilor de acumulare
i. Pregolire lacuri de acumulare (pe baza de prognoza)
ii. Manevre la descarcatorii de ape mari(inchidere si deschidere
golire de fund, ridicare / coborare stavile) functie de nivelul
apei in lac si de prognoza debitelor afluente
c. Zonarea albiei majore ca o parte a planificarii teritoriale
i. Calea viiturii in interiorul benzii de inundabilitate de 10%
ii. Zona cuprinsa intre limitele de inundabilitate 10% si 1% (masuri
individuale de protectie)
iii. Zona cuprinsa intre limitele de inundabilitate 1% si 0.1%
d. Renaturarea cursurilor de apa (more space for rivers)
i. Relocarea digurilor mai departe de limita labiei minore
ii. Refacerea zonelor umede
iii. Reconectarea raului cu vechile meandre
e. Retinerea apei pe versanti si albiile raurilor
i. Impaduriri
ii. Lucrari anti erozionale
iii. Amenajari de torenti
f. Retinerea apei in zonele urbane
g. Masuri institutionale - legislatie
i. Institutii cu responsabilitati in gestionarea riscului la inundatii
ii. Institutii cu subordonare in gestiunea riscului la inundatii
iii. Regulamente de functionare
h. Sisteme de asigurare faciliteaza revenirea la normalitate
i. Educarea populatiei
i. Curatarea canalelor de evacuare a apei
 ii. Curatarea albiilor raurilor
iii. Evitarea aruncarii deseurior in rauri
iv. Aplicarea de amenzi de catre primarie pentru abateri legate de
regimul de constructii in apropierea albiei raurilor, depozitarea
de deseuri in albia raurilor, etc.
v. Afisarea hartilor cu zonele inundabile
vi. Afisarea zonelor de evacuare si a cailor de acces
2. Masuri structurale
a. Masuri care reduc debitul maxim al viiturii
i. Baraje si lacuri de acumulare
ii. Derivatii de ape mari
iii. Acumulari laterale (poldere)
b. Masuri care reduc nivelul apei in rau
i. Regularizari de rauri
c. Masuri care reduc durata inundatiei
i. Lucrari de desecare
ii. Lucrari de drenaj
d. Masuri pentru protectia populatiei si a drumurilor
i. Indiguirile
ii. Ziduri de beton in orase

Efectul lacurilor de acumulare asupra curbei probabilitatilor de depasire a debitelor

maxime anuale

Efectul indigurilor asupra curbei probabilitatilor de depasire a debitelor maxime

anuale

Pagube :

Pagube directe produse la obiectivele supuse direct la inundatii

Pagube indirecte ( in lant ) pagube produse la obiective care nu sunt
inundate, dar sunt afectate de inundarea obiectivelor supuse direct la
inundatii

Evaluarea pagubelor :

Pagube inregistrate produse ca urmare a unei inundatii

Pagube posibile aprecieri pentru viituri care nu s-au produs, in functie de :
o Adancimea apei din zona inundata
o Viteza apei
o Durata inundatiei

Modalitati de evaluare a pagubelor :

Prin inventariei completa cea mai precisa

Prin metoda analogiei se cauta o viitura similara cu cea care s-a produs si
pagubele vor fi asemanatoare
 1 F1 D1
2 F2 D2 = F2/F1 * D1

Metoda indicilor generalizare a metodei analogiei

o Pagube specifice pentru fiecare categorie de obiectiv inundat :
Numar case inundate
Numar locuitori afectati
Km de cai de comunicatii inundate
Suprafete inundate pe tipuri de culturi
Metoda corelatiilor pagubele D = f(venit/cap de locuitor, nr. locuitori,
suprafete inundate, etc.), unde f = corelatie neliniara

Efectul lucrarilor hidrotehnice asupra undelor de viitura

Cazul indiguirilor
Cazul regularizarilor

Gospodarirea Apelor CURS 8 9.12.2016

Atenuarea viiturilor in lacurile de acumulare

Ecuatia atenuarii :

Considerand valorile la inceputul pasului de calcul

o Date necasare :
Curba capacitatii lacului
Curba descarcatorilor q=h(H)
Vi (volumul la inceputul pasului de calcul i)
Hidrograful de viitura Q(t) -> Qi
o Conditie : pasul de calcul t trebuie sa fie foarte mic
Considerand valorile medii a debitului afluent Qi si defluent in lac qi
 o Q(t)-q(t)=dV(t)/dt => (Qi+Qi+1)/2-(qi+qi+1)/2=(Vi+1-Vi)/t
o Date cunoascute :
Curba capacitatii lacului V(H)
Curba descarcatorilor q(H)
Hidrograful de viitura Q(t) ->Qi,Qi+1
Debitul defluent la momentul i qi
o Date necunoscute :
Qi+i
Vi+1
o Rezolvarea se face iterativ

Cazuri tipice de atenuare prin lacurile de acumulare

Unda de viitura accidentala produsa la cedarea unui baraj

Cedarea barajului de pamant : mai lenta

o Eroziune interna (cai preferentiale de infiltratie, particulele fine sunt
antrenate, sunt eliminate, se creeaza canale prin care se deplaseaza
apa, se formeaza o conducta care cedeaza) se trateaza ca un
deversor cu prag lat
o Prin deversare (s-au blocat golirile de fund, descarcatorii de suprafata
nu mai functioneaza)
Cedarea barajului de beton : mai rapida
o Alunecare
o Rotire