RECONSTRUCTIA ECOLOGICA A BALTII VLADESTI

Orice curs de apă nu este doar o chestiune de curgere hidraulică cu suprafață liberă, ci și un
ecosistem extrem de complex care oferă habitat pentru o floră și faună specifică foarte bogată. Dacă
cea mai importantă funcție a albiei minore este aceea de a asigura debitul debitului mic și mediu al unui
curs de apă, rolul specific al albiei majore, pe lângă asigurarea scurgerilor de apă în timpul inundațiilor,
este de a crește productivitatea peștilor și de a asigura refugii pentru acvatice. fauna în timpul
inundațiilor și poluării accidentale și cea mai apreciată funcție a ecosistemelor cursurilor de apă este
contribuția acestora la menținerea biodiversitățÎn ultimele decenii, majoritatea cursurilor de apă au fost
amenajate ținând cont doar de interesele umane: protecția împotriva inundațiilor, agricultura, navigația,
alimentarea cu apă a localităților etc., fără a ține cont de funcțiile lor ecologice. De asemenea, râurile
majore din albiile râurilor îndeplinesc diverse funcții hidrologice (valuri de atenuare a inundațiilor,
stabilizarea malurilor, reîncărcarea apei subterane etc.) și ajută la îmbunătățirea calității apei prin
reținerea sedimentelor și absorbția nutrienților. Datorită intervențiilor majore ale omului asupra
cursurilor de apă, multe cursuri de apă din România sunt în prezent poluate, degradate din punct de
vedere al calității apei cu gunoi și deșeuri depozitate/depozitate pe laterale, cu lucrări degradate sau
prost întreținute în albia râului. Peste aceasta, se suprapune o deteriorare gravă a ecosistemelor
acvatice. În ultimele decenii, majoritatea cursurilor de apă au fost amenajate ținând cont doar de
interesele umane: protecția împotriva inundațiilor, agricultura, navigația, alimentarea cu apă a
localităților etc., fără a ține cont de funcțiile lor ecologice.
În România, în unele zone, în special in mediul rural, râurile sunt folosite ca emisari pentru
canalizarea menajeră și gunoiul menajer. Ei ajung în cele din urmă în râuri și lacuri, provocând
degradarea calității apei, distrugând peisajul de-a lungul cursurilor de apă. Obiectivul final al
renaturarii este atingerea potentialului maxim de mediu al cursurilor de apa, proces bazat pe
urmatoarele etape: selectarea starii anterioare a interventiei umane, determinarea starii de referinta,
analiza starii cursului de apa, identificarea solutiilor de renaturare; stabilirea unui plan de acțiune,
identificarea costurilor de implementare a fiecărei soluții găsite prin utilizarea instrumentelor
economice, în special prin analiza cost-eficiență. Stabilirea măsurilor prioritare de renaturare a
cursurilor de apă prin analiza cost-eficiență este primul pas necesar în implementarea soluțiilor
procesului de renaturare a cursurilor de apă. În prezent, pentru a asigura dezvoltarea durabilă a
resurselor de apă, sunt necesare măsuri cuprinzătoare de regenerare și îmbunătățire a mediului natural
și a stării ecosistemelor acvatice. La acestea trebuie adăugată schimbarea de mentalitate a oamenilor și
atitudinea civică. Primele eforturi de renaturare s-au concentrat pe reamenajarea terenului, prin trecerea
lor dintr-o stare perturbată într-o stare bazată pe vegetația originală existentă înainte de intervenția
omului. Prin renaturarea râurilor, se asigură noi spații pentru atenuarea inundațiilor și noi spații pentru
natură reprezentată de câmpiile inundabile, unde se vor dezvolta noi ecosisteme care oferă condiții
optime pentru flora și fauna acvatică, precum și recreere și turism. Pe de o parte, cel mai bine ar fi
restabilirea stării inițiale a cursurilor de apă, dar este practic imposibil deoarece starea inițială a râurilor
este un concept confuz, care nu poate fi definit în mod obiectiv (trebuie raportat să se precizeze că
cursurile de apă fiind câteva decenii in urma). Pe de altă parte, regenerarea și îmbunătățirea mediului
natural nu trebuie făcute împotriva intereselor umane, economice și sociale, ci și în interesul acestora.
Renaturarea cursurilor de apă este definit ca fiind procesul de refacere a structurii și
funcționalității unui curs de apă. Renaturarea este un proces continuu prin care un curs de apă este cât
mai aproape de starea naturală, înainte de a produce o deteriorare, dată de activitatea umană. Societatea
pentru Restaurare Ecologică definește restaurarea/reconstrucția ecologică ca o „activitate intenționată
care inițiază sau accelerează recuperarea unui ecosistem în ceea ce privește sănătatea, integritatea și
durabilitatea acestuia”. Practica refacerii ecologice include o gamă largă de proiecte, inclusiv: controlul
eroziunii, reîmpădurirea, îndepărtarea speciilor neindigene și a buruienilor, revegetarea zonelor
perturbate, pâraiele de iluminare naturală, reintroducerea speciilor native, precum și îmbunătățirea
habitatului și a ariei pentru speciile vizate.
Deoarece nu puteți finaliza o renaturare a cursului de apă, principalele obiective sunt restabilirea
funcționalității, a stării și a dinamicii acesteia înainte de interferența antropică. Aceasta presupune:
– conservarea cursurilor naturale de apă și a ecosistemelor terestre;
– îmbunătățirea calității apei;
– atingerea stării de echilibru hidro-ecologic;
– realizarea unui echilibru între dezvoltarea economicosocială și conservarea naturii;
– protejarea resurselor pentru generațiile viitoare; -
– îmbunătățirea peisajului zonei.
Scopul și obiectivele renaturarii trebuie să țină seama, pe lângă considerentele tehnice și de
mediu, chiar și de valorile politice, economice, sociale și culturale.
Obiectivul final al renaturarii este atingerea potentialului maxim de mediu al cursurilor de apa,
proces bazat pe urmatoarele etape: selectarea starii anterioare a interventiei umane, determinarea starii
de referinta, analiza starii cursului de apa, identificarea solutiilor de renaturare; stabilirea unui plan de
acțiune, identificarea costurilor de implementare a fiecărei soluții găsite prin utilizarea instrumentelor
economice, în special prin analiza cost-eficiență. Stabilirea măsurilor prioritare de renaturare a
cursurilor de apă prin analiza cost-eficiență este primul pas necesar în implementarea soluțiilor
procesului de renaturare a cursurilor de apă.
Măsurile de renaturare, reabilitare și reconstrucție ecologică a cursurilor de apă pot fi clasificate
după tipul de sistem de apă pe care apare, în funcție de tipul de presiune care se exercită asupra
cursurilor de apă, în special în funcție de metodele de intervenție. În funcție de sistemul implicat, sunt
necesare măsuri specifice pentru: râuri, lacuri naturale, lacuri artificiale și zone umede.
În funcție de metodele de intervenție putem separa măsurile structurale și cele nestructurale.
Cele structurale pot fi:
1. Repozitionarea bazinului - amplasarea digurilor la o distană cât mai mare de albia minoră pe
seama analizei conditiilor de referintă sau a măsurilor de deschidere a albiei principale si
construirea digurilor pentru protejarea asezărilor sau conturului terenului cu valoare economică
si socială ridicată. Avantajele repoziționării digurilor sunt:
- crearea unui spațiu de locuit prin dezvoltarea albiei principale a cursului de apă pentru a
demonstra dinamica acestuia;
- dezvoltarea biodiversităii ecosistemelor costiere;
- refacerea legăturii dintre apele subterane și apele de suprafață în zonele de diguri
repoziționate;
- reducerea efectelor de neatenuare în perioadele de mare apă;
- reducerea proceselor de eroziune în albia râului.
Dezavantajele acestor măsuri sunt date de costul ridicat al lucrării și dificultățile necesare în
achiziționarea terenului.
2. Redeschiderea meandrelor cursului de apă, traseul de redare a vechilor caracteristici din plan,
capacitatea de transport și profilul longitudinal. Avantajele acestei măsuri sunt:
- crearea unui spațiu de locuit suplimentar pentru pârâu;
- dezvoltarea zonelor umede între brațele râului, implicit de noi habitate;
- dezvoltarea ecosistemelor acvatice si a biodiversitatii costiere;
- creterea capacităii de transport a albiei în perioadele de mare apă;
- cost acceptabil al investiției.
Dezavantajele acestei măsuri sunt posibila apariție a proceselor de eroziune și dificultățile
necesare în achiziționarea terenurilor.
3. Refacerea cursului natural pentru albiile de corectare - revenirea la profilul longitudinal si
transversal al cursului de apa modificat, revenirea implicita la caracteristicile de curgere lichida
si solida existente inaintea lucrarilor de corectare (reglarea, recalibrarea, consolidarea si
 protectia malurilor). Avantajele sunt:
- refacerea diversitătii de gradare a albiei si diversificarea implicită a habitatelor ale cursurilor
de apă;
- crearea acelorasi zone inundabile frecvente în apropierea albiei joase, rezultând o crestere a
biodiversitătii;
- apariția ecosistemelor consumatoare de aceleași nutrienți în zonele inundabile frecvent;
- cresterea semnificativă a capacitătii de autoepurare a cursului de apă.
Dezavantajele sunt scăderea capacității de transport al albiei în perioadele de debit crescut al
apei și posibila apariție a proceselor de eroziune a malurilor.
4. Crearea de zone tampon – utilizate special în cursurile de apă prin zonele agricole intensive,
având ca scop menținerea integrității funcționării râului, reducerea poluării, oferind hrană,
habitat și protecție termică pentru pești și alte specii. Zonele tampon filtrează sedimentele și
nutrienții. Avantaje:
- crearea de habitate în care se dezvoltă ecosisteme mari care consumă și fixează nutrienți,
pesticide și metale grele;
- reducerea semnificativă în mod natural la considerația mai sus menționată a substanțelor din
râu prin poluare difuză;
- îmbogățirea ecosistemelor acvatice și a biodiversității costiere;
- control termic al zonei si asigura umbra corpului de apa;
- cresterea semnificativă a capacitătii de autoepurare a cursului de apă;
- prevenirea proceselor de eroziune de-a lungul râului.
Dezavantajul acestei măsuri este scăderea capacității de transport al albiei în perioadele cu debit
crescut.
5. Amenajarea zonelor umede - se practică în cazul suprafețelor de teren deteriorate, zonelor între
diguri, sistemelor laterale nepermanente de depozitare și drenare. Rolul zonelor umede este
reglarea ciclului hidrologic, creșterea biodiversității, reducerea eroziunii, îmbunătățirea
microclimatului, atenuarea fenomenelor la scară a inundațiilor, oferind condiții naturale de viață
pentru multe specii de plante și animale, destinație turistica. Avantajele acestor măsuri sunt:
- îmbogățirea ecosistemelor acvatice și a biodiversității costiere;
- apariia unor noi activităi economice în aceste zone: piscicol, agricultură, turism etc..;
- schimbarea radicală a zonei de peisaj;
- creterea substanială a capacităii de autoepurare a cursului de apă;
- controlul eficient al curgerii solide.
Dezavantajul acestei măsuri este costurile mari de investiție, dar se amortizează într-o perioadă
relativ scurta.
6. Consolidările biologice ale malurilor cursurilor de apă se pot face cu: arbori, plante, eventual
combinate cu bolovani, stânci sau prin protecția malurilor pentru a preveni alunecarea acestora.
Beneficiile consolidării biologice sunt:
- stabilitatea băncilor;
- reducerea vitezei curgerii apei si a eroziunii prin cresterea coeficientului de rugozitate;
- oxigenarea apei prin aerare datorita curgerii locale turbulente cauzate de radacini si prin
procese de asimilare a clorofilei de catre plantele acvatice;
- filtrarea sedimentelor și absorbția nutrienților;
- influenarea bilanului termic într-o zonă de umbră a tărmului;
- dezvoltarea habitatului pentru diverse specii acvatice;
- cresterea valorii peisagistice;
- costuri reduse de investitie.
Dezavantaje care provin din consolidarea biologică: - nu asigură protectie imediată;
- nu poate fi rulat pe tot parcursul anului;
 - se aplica numai peste nivelul mediu al apei;
- cresterea rugozitatii rezultand cresterea nivelului albiei raului.
Masurile nestructurale pot fi:
1. Refacerea vegetatiei de pe maluri - managementul termic este utilizat atunci când sectoarele
de curs de apă sunt caracterizate de o crestere excesivă a temperaturii apei din cauza
temperaturilor ridicate ale aerului si în special a expunerii crescute la soare.
Avantaje: - cost redus;
- eficienta ecologica ridicata;
- protejarea și asigurarea habitatelor specifice pentru organismele acvatice;
- raport cost – eficienta bun;
- dezvoltarea microfaunei specifice zonei.
Dezavantajul măsurii este de a scădea debitul apei la apă mare datorită coeficientului de
rugozitate crescut al albiei.
2. Gospodărirea terenurilor de pășunat pe zonele de cursuri adiacente - pășunatul în mod haotic,
necontrolat, acesta este supraîncărcat sau sub încărcarea animalelor de pășune și pășunatul
excesiv de vreme umedă sau în extrasezon, ducând la degradarea vegetației, scăderea eficienței
și accelerarea eroziunii. Din motive de sănătate veterinară, dar și pentru sol și plante, este bine
ca animalele să nu pasuneze în aceeași zonă mai puțin de 5 - 6 zile, urmate de o pauză de 20
până la 40 de zile pentru refacerea acoperiri vegetale.
3.Oxigenarea apei cu tendinta de eutrofizare – presupune folosirea unor echipamente specifice
pentru pomparea si dispersarea unor cantitati mari de aer liber in masa de apa a lacului pe care o
are sau poate avea in perioada calda procesele de eutrofizare.
4. Reconsiderarea cerințelor de mediu pentru recalcularea debitului apă – salubritate – mediu.
5. Măsuri legislative și administrative - realizarea și dezvoltarea sistemului de monitorizare a
factorilor determinanți ai calității și cantității apei din cursurile de apă alterate antrofic,
reconsiderarea regulilor de funcționare a hidrocentralelor, reforma instituțională, elaborarea
cadrelor legale de acțiune și coordonarea instituțiilor responsabile cu elaborarea strategiilor. și
decizii operaționale în gestionarea apei și utilizarea terenurilor în albiile principale ale cursurilor
de apă; dezvoltarea sistemelor informatice de avertizare si prognoza pentru fenomene
hidrologice periculoase; elaborarea sau actualizarea reglementărilor, planurilor de acțiune și
modelelor operaționale de intervenție pentru diferite scenarii de producerea de fenomene
hidrologice periculoase și poluarea accidentală a cursurilor de apă; stabilirea de restricții privind
autorizațiile de construire pentru albiile principale ale râurilor, zonele umede și zonele tampon
de-a lungul cursurilor de apă; activități de conștientizare a factorilor de decizie de la diferite
niveluri și a publicului larg cu privire la importanța renaturarii, reabilitării mediului și
reconstrucției cursurilor de apă.
Măsuri de renaturare, reabilitare și reconstrucție ecologică a baltii Vladesti
Din cele prezentate mai sus, se pot propune următoarele măsuri:
– Repoziționarea digurilor - scop: reducerea efectelor perioadelor de mare apă, dezvoltarea
biodiversităii ecosistemului riveran (această măsură implică costuri ridicate);
– Crearea zonelor tampon - obiectiv: îmbogățirea ecosistemelor acvatice și a biodiversității
costiere, zona termală și asigurarea umbririi corpului de apă, creșterea semnificativă a ratei
capacității de autoepurare a apei, prevenirea proceselor de eroziune de-a lungul râului;
– Refacerea zonelor umede (acolo unde este posibil cu investiții minime) - obiectiv: creșterea
substanțială a ratei capacității de autoepurare a apei, oferind condiții naturale de viață pentru
multe specii de plante și animale (reducerea suprafeței utilizate pentru agricultură);
– Consolidarea biologică a malurilor cursurilor de apă - scop: stabilitatea malurilor, oxigenarea
apei, reaerarea, influentarea echilibrului termic (cost redus de investitie);
– Refacerea vegetatiei de pe maluri - scop: management termic;
 – Gestionarea pășunatului pe terenurile adiacente luciului de apa;
– Oxigenarea apei cu tendinta de eutrofizare;
– Reconsiderarea cerinelor de mediu pentru apă – recalcularea debitului salubritate – mediu;
– Măsurile legislative și administrative regândesc regulile de funcționare a instalațiilor
hidroelectrice, stabilirea și dezvoltarea sistemului de monitorizare a factorilor determinanți ai
calității și cantității apei; reforma instituțională, elaborarea cadrelor legale de acțiune și
coordonare a instituțiilor responsabile cu elaborarea strategiilor și deciziilor operaționale în
gospodărirea apei și utilizarea terenurilor în albia majoră; dezvoltarea sistemelor informatice de
avertizare si prognoza a fenomenelor hidrologice periculoase; elaborarea sau actualizarea
reglementărilor, planurilor de acțiune și modelelor operaționale de intervenție pentru diferite
scenarii de producere a fenomenelor hidrologice periculoase și poluare accidentală; stabilirea de
restricții privind autorizațiile de construire pentru albiile principale ale râurilor, zonele umede și
zonele tampon; activități de conștientizare a factorilor de decizie de la diferite niveluri și
populație;
– Realizarea de lucrări de reducere a: deteriorarii baltii, mișcările de pământ și apă, eroziunea
eoliană a solului din jurul baltii Vladesti;
– Monitorizarea continuă a calității apelor uzate epurate deversate în balta, astfel încât acestea să
se încadreze în limitele stabilite în norme;
– Luarea măsurilor pentru a preveni scurgerile în exces de apă din zonele de teren cultivat unde se
folosesc îngrășăminte chimice pentru a reduce pericolul de eutrofizare;
– Evitarea deversarii apelor uzate neepurate în balta Vladesti.
Concluzii
Atat raul Prut cat si balta Vladesti reprezinta granita fluviala dintre Romania si Republica
Moldova si este supus tratatelor și convențiilor internaționale. Orice modificare a debitului și a calității
apei, afectează direct utilizatorii de apă atât din România, cât și din Republica Moldova. Când se
stabilesc măsuri pentru o eventuală renaturare, reabilitare și reconstrucție ecologică a baltii Vladesti
trebuie luată în considerare rata actuală și viitoare a apei din toate punctele de vedere, pentru a pune de
acord interesele tuturor părților interesate (factori umani, mediu, factor economic, factor social, etc.).
atât din România cât și din Republica Moldova.

Comuna Vladesti se afla situate in partea de est a judetului Galati la o distanta de 45 km nord de
municipiul Galati. Este traversat de DN 26 Galati – Oancea care face legatura intre municipiul Galati si
alte orase din tara cat si cu Republica Moldova. Comuna este atestata documentar inca de la 1731
aflandu-se la granita Romaniei cu Republica Moldova si totodata la granita Uniunii Europene.
•La nord se invecineaza cu comuna Oancea,
•La sud cu comuna Mastacani,
•La vest cu orasul Targu Bujor
•La est cu Republica Moldova.

Comuna este cunoscuta si recunoscuta in judet si nu numai pentru balta Vladesti si crescatoria
de pesti care se afla acolo, in primul rand pentru crapul care se poate pescui acolo dar si pentru alte
specii de pesti. Comuna Vladesti este de asemenea riverana unuia din cei mai importanti afluenti ai
Dunarii, raul Prut. Raul Prut, lung de 953 km, izvoraste din Carpatii Padurosi din Ucraina, si se varsa in
Dunare langa Reni, la est de orasul Galati. Formeaza granita intre Romania si pe o lungime de 742 km,
un bazin hidrografic de 10990 kmp si un debit mediu multianual de 110 m. cubi/sec (inainte de
varsarea sa in Dunare).
 Raul Prut era cunoscut in Antichitate sub numele Ierasus iar scitii il numeau Porata adica apa
furtunoasa. In cursul sau inferior este un rau tipic montan, valea lui e ingusta cu versanti inalti si
abrupti, curgerea rapida, iar in albie se intilnesc multe praguri. In cursul de mijloc Prutul formeaza
meandre in lunca sa, are viteza 1.5m/s iar pe un sector mic unde intretaie sirul de recife, valea Prutului
se ingusteaza pana la cateva sute de metri capatand forma de chei. Fiind o zonă unde se concentreaza
apă în cea mai mare parte a anului, acest fapt atrage multe păsări de apă care găsesc acolo locuri pentru
cuibărit și hrănire.
 Asociatia pentru Ecologie si Turism PRO ECO-TUR va organiza in weekendul 16-17
septembrie 2023 un festival gastronomic cu specific pescaresc, organizat in Tinutul de Nord al zonei
pescaresti Prut-Dunare Galati, Editia I - 2023.
Ideea lansarii acestui festival gastronomic cu specific pescaresc a venit ca un prim pas dintr-un
concept mai larg pe care Asociatia pentru Ecologie si Turism PRO ECO-TUR, dorim sa-l
implementam in partea de nord a zonei pescaresti Prut – Dunare Galati, pentru dezvoltarea din punct de
vedere turistic al acesteia prin promovarea traditiilor locale pescaresti, socio-culturale si naturale,
aceasta dezvoltare ducand in timp la diversificarea activitatilor producatoare de venituri pentru membrii
comunitatilor locale. Totodata, dorim sa animam familiile pescarilor comerciali, sa-i implicam si in alte
activitati, sa le aratam ca totul este posibil, ca trebuie doar sa ai curaj si deschidere catre ceva nou, iar
in subsidiar, sa aducem in sanul comunitatilor pescaresti persoane din alte zone, pentru a populariza
activitatile acestora.
Festivalul gastronomic axat pe produse culinare din peste se va desfasura in satul Rogojeni din
comuna Suceveni, judetul Galati.
Festivalul va aduna laolalta minim 700 de persoane, reprezentand comunitatea locala, persoane
din localitatile invecinate, din municipiul Galati, dar si participanti din judetele vecine care si-au
manifestat dorinta de a participa la acest festival.. Acesta se va desfasura pe durata a 2 zile si va
presupune antrenarea comunitatii locale in cadrul unor concursuri. Daca in prima zi de festival copiii
vor fi in centrul atentiei, ziua a doua va aduce provocari adultilor. Pe langa acestea, festivalul va fi
despre gastronomie si voie buna, toti participantii putand degusta bunatatile din peste specifice zonei.