UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE

SI

MEDICINA VETERINARA

AMENAJAREA TERITORIULUI

AMENAJAREA ZONELOR DE PE MALUL RAURILOR SAU ALE FLUVIILOR EUROPENE

RIVER FRONT

SCHELDE – ANTWERP

ANDRA GHEORGHE

AN III, GRUPA 1
 - CAPITOLUL 1 -

In primul rand voi incepe prin a defini termenul

“Riverfront”:

conform Wikipedia “Riverfrontul “este o regiune de-a lungul unui rau.

Un Riverfront detine porturi , vegetatie , respectiv parcuri si decuri . De asemenea acesta

devine un simbol pentru modernism si pentru estetica orasului.

De ce este importanta amenajarea river fronturilor?

Amenajarea riverfronturilor este importanta pentru reabilitarea estetica a zonei , pentru
recuperarea portiunii de-a lungul raului , pentru frumusetea si designul orasului.

Aceasta rezolva si din problemele care au aparut , ca de pilda, raportul privind variatia
nivelului de apa , mareele care cresc .

Crearea unei “reconcilieri “intre rau si oras ;formarea spatiilor de socializare, esplanadele .
Realizarea unei zone unde oamenii pot relationa cu natura.

Care sunt scopurile unei amenajari de acest fel?

Scopul este punerea in evidenta a designului riverfrontului prin culoare, forma , lumina,
crearea legaturii intre rau si oras. Amenajarea consta in crearea unei zone permeabile care sa
faciliteze rezolvarea diferitelor situatii urbane prin cursivitatea circulatiilor si a spatiilor libere in
raport cu scara teritoriului.

Pasii necesari pentru a demara un astfel de proiect…

Analiza sitului – identificarea fostelor zone industriale sau portuare si reabilitarea lor prin
strategii de implementare care sa reduca poluarea in zona, sa realizeze coeziunea intre rau si
oras si sa aduca in prim plan importanta parcului, a vegetatiei , care sa puna in evidenta
riverfrontul.

Conceptul , in acest caz poate fi “ curgerea ” iar pasul final , Solutia este data de detalierea
designului , a iluminatului urban, de crearea unor trasee care sa sustina cursul raului, de
rezolvarea problemei poluarii prin pastile verzi , de fluiditatea circulatiei.
Punctele forte si punctele slabe demararii acestui proiect de Riverfront …
Puncte tari : reabilitarea zonei , refacerea ecosistemului, evidentierea riverfrontului.

Puncte slabe: aglomerare urbana, antropizare

Boom-ul (!) economic a dus la parasirea fostelor zone industriale si crearea altelor noi ,
investitorii alegand sa contribuie la dezvoltarea greenfieldurilor suburbane, acest fapt
generand sub-urbanizarea si pierderea considerabila a resurselor naturale.

Exista programe de reglementare in conformitate cu legea , proiecte de curatare , proiecte

care au beneficii substantiale pentru mediu.

Amenajarea riverfrontului impune modificari la nivelul dezoltarii urbane si planificarii urbane.

repercursiuni asupra dezvoltarii spatiale , fiind necesara protejarea si conservarea cladirilor si
monumentelor istorice .

A se avea in vedere prin design sa nu se supra-dezvolte spatiul ducand la suprapopulare si

degradarea zonei , pastrandu-se in acelasi timp zone cu caracter istoric.

River fronturile sunt spatii dinamice , trecere de la rau la oras , intotdeauna in miscare.

Functiile existente pe sit , comerciale , sau functii de locuinte pot determina perspectivele
finale ale unui riverfront.
Problemele de mediu afecteaza guvernele locale in a lua decizii de planificare.

Exista programe cu propriul set de agentii pentru refacerea habitatului, pentru amenajarea
tarmurilor.

Scopurile dezvoltarii UE sunt acelea de a se asigura ca strategiile sunt viabile din punct de
vedere social, economic, durabil prin proiecte de mediu , planuri , programe, si politici de
dezvoltare.

Tinta evolutiei urbane si amenajarea riverfronturilor este trecerea de la industrial la obiective ,

culturale, recreative de regenerare.

Regenerarea riverfronturilor se datoreaza evaluarilor sociale si de mediu ale ESM.

Din punct de vedere sociologic putem defini riverfrontul si importanta sa astfel :

• Se creeaza legaturi intre oras si port

• Se valorifica fostele zone industriale , si se pastreaza caracterul istoric

 • Importanta sociologica a coexistentei functiunilor industriale, comerciale ,
rezidentiale, in demararea proiectelor

• Conservarea spatiilor deschise, a zonelor verzi , valorificarea mai multor tipuri de

terenuri

Principiile noi de urbanism includ : cartiere pietonale , sisteme de tranzit publice .

“Restaurarea “ riverfronturilor include preocuparea pentru conservarea caracterului istoric

, pentru protejarea mediului, reabilitarea malurilor , si imbunatatirea si stabilizarea bazei
economice.

“L’amenagement du Antwerp” consta in concilierea fortelor de inovare pe o parte si politicile

locale de dezvoltare pe de alta parte.

Tendinta de amenajare este spre o dezvoltare axiala care duce catre hinterland( zona de
export – import , comert).

Riverfronturile sunt adesea resursele cele mai de valoare ale unui oras.

Convingerea riveranilor de importanta dezvoltarii riverfrontului nu este de multe ori un

obiectiv usor de atins Atunci cand oamenii inteleg viziunea le este mult mai usor sa si- o
insuseasca , sa o cumpere si sa participe la crearea proiectului.

Totodata cu recrearea “brownfieldurilor” se recreaza si riverfronturile din punct de vedere

vizual si economic. Suprapunerile de cerinte si interese conflictuale au dus la dificultati
extreme in curatarea si amenajarea malului apelor, chiar atunci cand proiectele ar avea
importante beneficii pentru “environement”.

Proiectele de reinverzire sunt benefice pentru evoluarea riverfronturilor , pentru ca atrag

oamenii la tarm .

“ Aceasta experienta este esentiala pentru controlul eforturilor si surselor , prevenirea

poluarii, reabilitare si conservarea habitatului,redezvoltarea “ brownfieldurilor”.

Considerarile mediului sunt foarte importante in ceea ce priveste relatia dintre grupurile de
riverani, oras si peisagisti, urbanisti, arhitecti.

Porturile , riverfronturile , si waterfronturile in ziua de azi se confrunta cu contaminari ,

pierderi si afectiuni ale habitatului, care ingreuneaza actiunea guvernelor locale, acestea
preferand sa reabiliteze greenfieldurile suburbane.

Proiectele de inverzire sunt importante in orice redezvoltare a riverfronturilor pentru ca le

daruiesc oamenilor o experienta reala a raului, golfului sau marii.
A
“ ceasta experienta este esentiala in reabilitarea acestora , prin eforturi sustinute ,
remedierea sedimentului contaminat, redezvoltarea”brownfieldurilor”, prevenirea poluarii,
conservarea si reabilitarea habitatului.”

In alcatuirea unui riverfront se are in vedere accesul pedestru , accesibilitate larga ,

pietonala, conexiuni ale traseelor , crearea de largi loturi de parcare.

Solutii penru retehnologizaera waterfronturilor : finantarea cu bugete pe termen scurt a

obiectivelor publice si apoi private.

Inceperea reabilitarii se realizeaza pe baza situatiei bunurilor existente , a contextului de

mediu, social, economic a formei si functiei cultural- istorice , pentru a promova noul concept
in care sa rezoneze vechiul cu noul.

Functiunile industriale vor fi pastrate sau reconvertite in spatii cu functiuni compatibile cu

activitatile riveranilor.Cartierele invecinate vor fi integrate in malul apei pentru a consolida
legaturile intre destinatii.

Accentul se pune mai ales pe destinatii decat pe “open-space” sau parcuri, actorii care iau
parte la proiectul riverfronturilor , identifica destinatiile – cheie pentru a define utilizarile.

Riverfrontul devine astfel element de legatura – un curs , care uneste obiectivele principale.

Actorii conectori sunt locuintele, spatiile de recreere, de divertisment, retail, si parteneri ca

institutii publice si proprietarii de afaceri locale.

Elementul dinamic important pentru riverfront este atragerea oamenilor pentru plimbari
pedestre sau cu bicicleta.

• Orase care s-au bazat pe “ecologizare” : Toronto , New York si Vancouver ;

• Waterfronturile folosite ca tesuturi de coeziune intre obiective : Helsinki, Stockholm,

Sydney, şi Baltimore au realizat cu succes această strategie.

Obiectivul esential este ca malul marii sa fie neintrerupt , accesibil, asigurand

continuitatea . Un exemplu este California Balboa Island, situat în largul coastei de Newport
Beach, face ţărm la dispoziţia publicului în loc de a oferi proprietarilor malul pentru drepturi
exclusive de utilizare.

Alt obiectiv este intercatiunea cu apa, care va avea loc si prin intermediul fantanilor , a
bazinelor ,asa cum se intampla pe Sena in Paris ” Plage”.
Sena – Paris “Plage”

Importanta ecologica…
Biologii marini si ecologistii promoveaza refacerea shoreline-urilor naturale ; inlocuirea
zidurilor care se prabusesc cu vegetatie naturala , imbunatatirea calitatii apei si a faunei
salbatice. Restaurarea “boardwalks-urilor” fara impiedicarea folosintei umane.

Placemakingul , schimbarea spatiilor publice se incepe de la schimbari minore ( cum ar fi

plantarea de flori sau arbori ) la schimbari majore de masterplan-uri.

Cele mai multe riverfronturi s-au creat prin camparea nomazilor, sau colonistilor care au sosit
in zona.

Istoricul river fronturilor …

“Cele mai multe s-au realizat prin stationarea colonistilor.Ei campau in jurul riverfronturilor si
se asezau acolo construind mori ,de-a lungul mai multor fluxuri care alimentau raul.”

La mijlocul secolului XIX, prin 1850 , river frontul era zona cea mai veche de afaceri, cea
mai mare parte fiind construita in perioada de inflorire a epocii.Unele riverfronturi au
supravietuit chiar si dupa al doilea razboi mondial datorita cladirilor comerciale , depozitelor
de blanuri si chinezesti, blocurilor obisnuite de afaceri.

Se expunea astfel o arhitectura de departe in avans fata de timpul ridicarii river frontului.

Oamenii se asezau in zona datorita raului care le furniza energie si transport ceea ce a
permis orasului sa creasca.

In aceasta perioada ,a anilor 1850 , a fost valorificata industria de cherestea , morarit si

alimentara , sporind timp de 50 de ani , pana in 1882.
Revitalizarea River fronturilor a fost încercarea remarcabila de dezvoltare urbană în lume
în ultimele două decenii.

Bruttomesso defineşte malul mării, revitalizarea sa ca o"adevărată revoluţie urbană".

(Bruttomesso 1993, 10) “River fronturile au experimentat cea mai radicala revitalizare
urbană a oraşelor secolului 20 ,având în transformarea lor fizică layout-ul, funcţia, utilizarea
şi modelul social.” Cele mai multe centre de oras din lume se află pe marea

margine a apei, revitalizarea de river fronturilor menţionate la centrul de dezvoltare. Fiind noi

terenuri cu potenţial urban, acestea oferă mari oportunităţi de a face piese contemporane de

oraşe. Deci, integrarea acestor terenuri cu tesatura urbana existenta a devenit o importanta

problema de design urban şi disciplina de planificare.

Schimbarile din transport si industrie , precum si migrarea au dus la schimbari importante

asupra zonei, si in timp ce sediul afacerilor s-a schimbat , zona river frontului a suferit un
declin.

In epoca contemporana cladirile istorice au fost reconvertite , iar zona este revitalizata prin
trasee de vizitare a obiectivelor turistice, mers pe jos,ciclism,terase,muzica si teatru.

Din punct de vedere istoric river frontul a fost un spatiu deschis , nedezvoltat , un
“brownfield” pana in 1850. Dupa jumatatea secolului s-au construit caile ferate si poduri de-a
lungul river fronturilor, fapt ce a dus la modernizarea si industrializarea lor.

Acestea au fost proiecte multifuncţionale, care au devenit modele pentru următoarele

proiecte de revitalizare dezvoltate in Europa şi America de Nord. Deoarece revitalizarea

Acestea au fost proiecte multifuncţional, care au devenit modele pentru următoarele

proiecte de revitalizare dezvoltate din Europa şi America de Nord. Deoarece revitalizarea

river fronturilor este un fenomen global, toate oraşe ale lumii, au cunoscut un proces similar
într-un timp diferit, in alta perioadă. Incercări de reabilitare în "Indiile de Vest ... şi River
frontal Kingston,cu apartamente de lux, hotel convenţie, mall-uri, şi blocuri de birouri de
prestigiu au multe în comun cu scheme comparabile în America de Nord şi Europa "

O noua viziune asupra river fronturilor urbane…

Dupa ani de utilizari dure si neglijare , s-a ajuns la concluzia ca acestea sunt valoroase din
punct de vedere economic si si ca sunt obiective active din punct de vedere comunitar.
Aceasta miscare de reinnoire pozitiva este urmata de opinia cum ca river frontul ar fi o
“panza alba” pentru “accesorii estetice” si dezvoltare economica.

Se ia in considerare posibilitatea evoluarii ecologice a raului , in timp ce orasele revendica

raurile lor , se doreste o dezvoltare durabila si prevenirea prejudiciilor.

Astfel se creaza un efort sustinut din partea comunitatilor de a aduce revitalizarea acestora
benefica pentru public , “environement “ si oras.

Pentru a profita de această ocazie, avem nevoie de a integra în mod eficient considerente
ecologice cu obiectivele economice şi sociale de-a lungul râurilor urbane.

Această planificare consultativa a “Service Raport” promovează punctul de vedere

că putem obţine beneficii mult mai mari de mediu, precum şi sociale şi economice.

Care sunt obiectivele? (!)

Deşi fiecare proiect are propriile obiective, în funcţie de local,condiţii, ele împărtăşesc câteva
obiective comune, cum ar fi redefinirea poziţiei de water / river front în context urban,
refacerea imaginii urbane şi de regenerare a economiei.

Definirea rolului malului apei este nou în contextul urban .Fiind principala preocupare a
tuturor proiectelor.Cele mai multe dintre proiecte -a se vedea riverfronturile- ca terenurile să
fie recuperate din apă, în scopul de a crea extinderea centrelor urbane existente. Designerii
şi planificatorii au încercat să transforme riverfronturile în locuri în care oamenii vor să
trăiască, să lucreze şi să se joace.

“Sydney Darling Harbor” este un proiect care exemplifică acest caz; "Principiul nostru a fost
că acest loc ar trebui să fie conceput pentru oameni să il utilizeze. Ar trebui să fie un loc de
întâlnire, de plimbare, de vizionare, un loc unde sa stea, pentru a manca şi a bea, a
discuta .”

(Young 1993, 266) Există mai multe motive ale acestei atitudini publice. dar, una importantă
este trecerea de oraşe din industriale la economia de serviciu, care a adus o nouă înţelegere
a spaţiului oraşului. După anii 1960, a existat o cerere de spaţii publice în oraşe pentru
utilizările recreative şi de petrecere a timpului liber.

Similar cu celelalte spaţii reziduale, a riverfronturilor -terenuri adecvate urban pentru a

construi noi tendinţe emergente ale societăţii.;prin urmare, recreerea -inclusiv facilităţi
comerciale, blocuri de locuinte, unitati de divertisment, facilităţi sportive, culturale

centre , parcuri şi a devenit conceptul cel mai dominant în definirea contemporana a

waterfronturilor.
Un alt obiectiv… major al proiectelor este de a îmbunătăţi imaginea urbana. Aşa cum a
declarat scurt, "Ceea ce vinde Oraşul este imaginea oraşului "(Short 1996, 431). Aşa că,
după trecerea de la post industrial la economie, una dintre problemele cele mai importante
pentru oraşe este de a reface imaginile lor atât pe nivel naţional şi internaţional. Liderii publici
şi privati au vrut să elimine efectele negative ale siturilor industriale abandonate.

S-au uitat pentru o imagine cu totul nou pentru a concura cu alte oraşe din lume şi au decis
să restabilească imaginea de oraş pe waterfronts postindustriale.

Sydney şi Bilbao sunt două exemple de conducere a oraşelor care promovează river
fronturile lor . Ambele oraşe au devenit cunoscute după revitalizarea waterfronturilor lor. În
fiecare an, aproximativ 15 milioane de oameni viziteaza malul mării lui Sydney.

În consecinţă, în oraşele post-industriale, poziţia de apă şi a waterfronturilor în contextul

oraşului fost schimbat radical. Waterfronturile Urbane au devenit destinaţie pentru
petrecerea timpului liber în masă, vizitarea obiectivelor turistice şi turism.

Boyer descrie ” contemporan urban waterfronts” ca "zone de petrecere a timpului liber", in

care sunt cuprinse mall-uri, restaurante, parcuri, hoteluri, unităţi de locuit, culturalecentre şi
cu facilităţi de multe alte forme de divertisment. Deşi waterfront are impact mare în
structurile fizice, sociale şi economice a oraşelor contemporane, acolo sunt, de asemenea,
unele puncte provocatoare. Ca multe alte structuri urbane, waterfronturile sunt sub
dominaţia globalizării.

Astazi, totul a devenit mobil, nu numai oamenii, dar de asemenea, cultura, imaginile, nevoile
şi preferinţele, de asemenea, călătoriile turistice internaţionale şi prin imaginile vizuale

Astfel turiştii care caută aceleaşi facilităţi şi activităţi fără a ţine seama de caracteristicile
unice şi locale ale unui loc, (această standardizare), cauzeaza în cea mai mare parte
schema de pe malul mării, în diferite oraşe. Turcia se confruntă cu acest nou proces,
standard ,activităţile care există în majoritatea waterfronturilor de asemenea, sunt propuse
pentru proiectele dezvoltate în Turcia.

Succesul economic se obtine dacă river fronturile urbane sunt proiectate cu principii
ecologice în minte. În timp ce avem unele mecanisme de protecţie a mediului înconjurător,

cum ar fi reglementările de calitate a apei, consideraţiile de mediu sunt de multe ori

obiective ulterioare în planificarea urbană a River fronturilor. Cu toate acestea, modul în

care aceste river fronturile sunt dezvoltate poate avea un impact enorm asupra calităţii apei
şi asupra altor probleme de mediu.
Intr-adevăr, experienţa multor communities sugerează că tratarea râului ca un partener
egal îmbunătăţeşte pozitiv calitatea mediului şi calitatea vieţii, ambele avand semnificatii cu
impact pentru oraşe.

Acest “Raport PAS “ urmăreşte să pună mai departe o nouă viziune pentru zona urbana a

riverfronturilor. Acesta oferă un set de principii de planificare şi de proiectare, care pot fi

angajate să se asigure că, aşa cum am revendica marginile urbane ale unui rau, am face
acest lucru în modul cel mai ecologic şi economic viabile posibil.

Oraşe care pot dori să utilizeze principiile descrise aici sunt susceptibile de a fi puternic
angajate deja în activităţi de dezvoltare economice.

Nici acest raport nu abordează aspecte clasice de planificare, arhitecturale,cerinţele

culturale, şi a peisajului de design pentru spaţii de succes publice (de exemplu,îmbunătăţirea
imaginii unei zone abandonate sau malul unei zone urbane,sau cum să organizeze trotuare
pentru a construi un sentiment de dinamism şi interes într-un loc).

In realitate, în multe oraşe dezvoltarea semnificativă a River fronturilor deja s-a întâmplat, şi
reamenajarea este planificată sau în curs de desfăşurare. Raportul nostru începe de la
această premisă. Mai mult, ne asumam sa aducem oamenii la râu desi adesea implică
acordarea de facilităţi şi servicii care necesită clădiri şi alte structuri.

Acest Raport, prin urmare, nu contribuie la îndepărtarea clădirilor sau nu poate preveni
orice noi structuri, dar adopta o vedere puternică “minimizing” impactul şi păstrarea river
fronturilor urbane cat mai naturale ( nu supraîncărcate cu clădiri, drumuri, şi alte
infrastructuri din beton) ar trebui să fie un obiectiv pentru toate orasele.

Într-adevăr, în multe cazuri, are sens, din punct de vedere economic şi ecologic, pentru a
elimina vechile structuri şi păstrarea unora noi în dezvoltarea luncii şi departe de zonele
hidrografice sensibile.

Zonele de river front ale oraselor industriale se transforma in sensul utilizarii lor , al identitatii
si imaginii.Utilizarile mai vechi se muta in parti diferite ale orasului , aproape de centrele
istorice,care se schimba din cauza turismului si al creativitatii economice.

Scopul proiectului este de a analiza siturile de river front din diferite orase pentru a
intelege schimbarile si nevoile curente .Diferite orase au diferite relatii cu marea, golful sau
raul , si dezvoltarea river fronturilor variaza in acord cu nevoile si sistemul de dezvoltare al
acelui oras.

In acest context vor fi analizate elementele arhitecturale , si spatiile deschise publice la scara
design-ului urban. In timp ce se lucreaza la structura fizica a sitului, se au in vedere legaturile
cu viata de zi cu zi si utilizarile din zona.
Realitatea spatiului urban se modifica o data cu presiunile imobiliare, efectele sociale,
economice si fizice ale locului.

În ultimii 20 de ani relaţia orasului cu fluviul/marea/golful ,dobândeste o formă diferită, astfel

încât waterfronturile devin laboratoare importante pentru profesionişti pentru a proiecta o
nouă interfaţă între mare şi oraş, şi, de asemenea, una care să răspundă nevoilor
contemporane ale zonei.

Multe localităţi de coastă şi riverane umane îşi datorează originea şi prosperitatea pentru
transportul pe apă şi comerţul, şi în trecut - de la cele mai vechi timpuri până în ultimele
decenii - astfel de aşezări urbane şi porturile lor au fost în mod normal, intim legate din punct
de vedere funcţional şi spaţial.

CITYPORTURILE au devenit gateway-uri de unde mişcarea şi transformarea bunurilor a

fost facilitata, în cazul în care navele au fost dotate şi aprovizionate, echipajele asamblate şi
în cazul în care serviciile urbane au fost dezvoltate pentru a promova comerţul maritim.

Malul mării, a fost, de obicei, punctul focal urban, precum şi activitatea portuară, iar simbioza
între funcţiile legate de apa si urban-based, bine stabilite din antichitate, la nivel mondial au
persistat până la mijlocul secolului al XX-lea. Aceasta simbioza nu este mai puţin frecventa
astăzi, în special în CITYPORT-urile mai mici şi în regiunile mai puţin dezvoltate economic.

În ceea ce priveşte mediul urban, rezultatele cele mai bine-cunoscute şi recunoscute pe

scară largă ale acestui proces de schimbare geografica şi funcţionala sunt abandonarea
water fronturilor traditionale urbane, recunoaşterea problemei de vid urban astfel creat,
precum şi dezvoltarea ulterioară a politicilor menite să revitalizeze water fronturile şi zonele
asociate urbane care au pierdut “raison d'etre”-ul lor original, dar încă, din cauza poziţiei lor
geografice, au oferit frecvent potential de dezvoltare enorm în contexte noi funcţionale şi
medii de planificare.

Politicile de revitalizare s-au realizat pe scara globala incepand cu jumatatea secolului XX in

Europa, America de Nord, dar si mai departe in Australia si Japonia.

O literatura substantiala privind redezvoltarea riverfronturilor s-a realizat in geografie ,

planificare si studii de mediu in stransa legatura cu planificarea urbana si dezvoltarea
porturilor si malurilor fluviilor.

T
“ he Urban river front” a ajuns să fie considerat, în special în Canada , ca un spatiu
comun, despre care diferite grupuri deţin deseori opinii extrem de contrastante: perspectivele
comunităţilor locale sunt adesea destul de diferite de cele ale dezvoltatorilor, politicieni,
planificatori, ecologişti, şi una dintre dificultăţile principale implicate în promovarea planurilor
de reamenajare coerente pe malul apei este rezoluţia de diverse obiective şi perspective.
Care sunt legile , documentele , conventiile sau directivele europene care sustin
aceste amenajari?

Studii de caz editate de Malone (1996) au revizuit cadre diferite de dezvoltare care au
demonstrat efectele globalizării, dereglementarea şi manipularea proceselor de dezvoltare
de proprietate şi de interese politice.

Într-un context multidisciplinar foarte diversificat, multe bine-stabilite organizaţii

internaţionale, cum ar fi Asociaţia Internaţionala “ Villes et ports” (Le Havre, Franţa), Centro
Internazionale Citta d'Acqua (Veneţia, Italia) şi Vitalizarea Waterfronturilor şi Mediu RESE
arc Center (Tokyo, Japonia), toate promoveaza activ, în moduri diferite, reamenajarea
waterfronturilor urbane şi re-integrarea oraşelor şi porturile lor.

În afară de poziţia dominantă în activităţi de decontare, apa a fost, de asemenea,

determinanta în dezvoltarea formei si a modelului urban. Tipul de resursă de apă - râu,
mare, lac sau canal-formeaza dezvoltarea aşezării. "Pentru oraşele situate pe marile
lacuri... ţărmul urban marcheaza un accent al orasului , o margine a oraşului şi astfel
dezvoltarea apare mai departe."

Legea privind protecţia River fronturilor , capitolul 258 din Actul din 1996, protejează aproape
9.000 mile ale malurilor - contribuie la menţinerea apei curate, la conservarea habitatului
faunei sălbatice, şi previne inundaţiile de control. Legea creează o zonă de mal de 200 de
“picioare”, care se extinde pe ambele maluri de râuri şi pârâuri. În anumite zone urbane,
zona River front este de 25 metri.

Conform legii, zona River front oferă cele opt interese protecţiei zonelor de Wetland.

“A ctul: protecţia de alimentare cu apă publica şi privata, protecţia apelor subterane de

aprovizionare, de protecţie a terenurilor care conţin crustacee, de protecţie a habitatului
faunei sălbatice, controlul inundatiilor, prevenirea daunelor , furtună, prevenire de poluare, şi
de protecţie a pescuitului. De asemenea, legea stabileşte politica statului de a proteja
integritatea naturala al râurilor şi să încurajeze şi să stabilească spaţiu deschis de-a lungul
râurilor.”

Deşi mai multe versiuni diferite ale legii au fost propuse , de- a lungul anilor, legislaţia finală a
avut o abordare măsurată la protecţia mediului –sa lucreze în zona de River front nu este
interzis, dar solicitanţii trebuie să demonstreze că proiectele lor nu au alternative posibile şi
ca nu vor avea impacte negative.

Structurile existente, cum ar fi casele pentru o singura familie si accesoriile sunt scutite de la
Protecţia River fronturilor Act. Legea nu creează un nou proces de autorizare, ci mai
degrabă se bazează pe puterea procedurilor existente în conformitate cu Legea privind
protecţia zonelor Wetland. Comisia locală de conservare sau Departamentul de Stat pentru
Protecţia Mediului (MassDEP) revizuieste proiectele pentru a se asigura că zona de River
front este protejată pentru cele opt interese în Legea zonelor Wetland.

Zonele de Riverfront pot conţine zonele de inundare, precum şi domenii considerare în

mod tradiţional montane. Ca urmare, caracteristicile zonei River front variază în funcţie de
locaţie: din asfalt si drumuri verzi amenajate în zonele urbane la pădure, peluze, şi terenuri
agricole în zonele suburbane şi rurale. Zonele de River front protejeaza calitatea apei,
stabilizeaza “stream”-ul, reduc inundaţiile şi alunecarile în aval, sprijina habitatul faunei
sălbatice, şi de protecţie a apelor subterane. Chiar şi în mediul urban, zonele de River front
pot oferi controlul inundaţiilor, prevenirea pagubelor provocate de furtună, şi coridoare de
călătorie ale faunei sălbatice.

Zona de River front este un coridor “de 200 de picioare” la nivelul fiecarei parti a unui râu
zona perena sau flux, măsurată de la linia de medie anuală de mare, de apă al râului. Cu
toate acestea, zona de River front este de 25 de metri în: “Boston, Brockton, Cambridge,
Chelsea, Everett, Fall River, Lawrence, Lowell, Malden, New Bedford, Somerville,
Springfield, Winthrop, şi Worcester”, şi în zonele "dens dezvoltate ", desemnate de către
Secretarul de Birou Executiv al afacerilor de mediu.

Un râu este orice organism natural de curgere al apei, care se goleste in orice ocean, lac,
râu sau care curge pe tot parcursul anului.

Definiţie : include toate râurile perene, inclusiv fluxuri şi pâraie care curg pe tot parcursul
anului. Fluxurile intermitente nu sunt supuse Actului de Protectie al Raurilor.

Zonele de River front previn poluarea prin:

• filtrarea şi capcane pentru sedimente, uleiuri, metale, şi alţi poluanţi;

• curăţarea apei prin defalcari chimice , toxice în sol şi in rădăcinile plantelor.

Riverfronturile protejeaza zonele de alimentare cu apă publice şi private şi de aprovizionare

a apelor subterane prin:

• Scoaterea poluanţilor care sunt transportati în scurgerile de la utilizarea terenurilor din

apropiere, cum ar fi zonele comerciale, drumurile, evoluţiile de locuinţe, şi locuri de
parcare, înainte de a ajunge apele de suprafaţă şi / sau subterane;

• Permiterea apei sa se infiltreze în sol, pentru a reface sursele de apa subterana si

pentru a mentine fluxurile de bază şi a Wetlandurilor .

Riverfronturile protejeaza zonele de pescuit şi terenurile care conţin crustacee de:

• Menţinerea calităţii apei prin moderarea temperaturilor, flux, reducerea eroziunii,

filtrare sedimente şi poluanţi, cum ar fi excesul de nutrienti, toxine, agenţi patogeni şi,
 înainte de a ajungela râuri, precum şi pescuitul sau paturi de scoici care sunt
importante pentru agrement şi comerciale de recoltare;

• Furnizarea de surse de hrană pentru a sprijini lanţul alimentar acvatic.

Riverfronturile protejeaza zonele de habitat ale faunei sălbatice prin :

• Furnizarea de hrană, adăpost, şi apă pentru multe plante, păsări, şi animale, cum ar fi
raţă negru, vulturul, cerb, vidra raton

• Servind ca coridoare critice de călătorie sălbatice-tot anul şi în timpul migraţiilor

sezoniere;

• Adăpostirea plante rare sau pe cale de dispariţie şi animale, cum ar fi lemnul de

broasca.

Zonele de Riverfront controleaza , previn inundaţiile, daunele provocate de furtuni :

• Absorbind şi stocand apa în timpul furtunilor şi eliberand apa încet înapoi la râu;

• Reducerea scurgerilor de vârf în timpul furtunilor;

• Prevenirea eroziunii şi sedimentelor.

Hudson River Park

Referinte / Bibliografie :

http://www.mass.gov/dep/water/laws/rpa01.htm

http://en.wikipedia.org/wiki/Riverwalk

http://www.cincinnati-oh.gov/transeng/pages/-7093-/

http://docs.google.com/viewer?
a=v&q=cache:KKpH3SwGyhgJ:www.isocarp.net/Data/case_studies/792.pdf+urban+waterfro
nts+in+different+cities&hl=ro&gl=ro&pid=bl&srcid=ADGEESiDaQfhA3x73sow3hoX5fPJZDGrj
Zgc6Z9k9Mxd0v4MJLgkdavHWNGz6eX7SBMCKVfFGjeykgOHjBQSjVsgHZio-
1LAuenVaIL_I6funK_zUU96XfshZFWdnx1LtLeo7J4GxJy8&sig=AHIEtbS83KMu1ATloF0Pk-
PMKvFrK7sCNA