Desemnarea finala a corpurilor puternic modificate si artificiale

Consultarea si informarea publicului in luarea deciziilor privind managementul apelor din bazinul hidrografic Crisuri
Oradea, 28 octombrie 2008 Ionela Ana POPOVICI

n vederea atingerii strii bune a apelor Directiva Cadru a Apei prevede elaborarea Planului de Management a Bazinului Hidrografic (PMBH). PMBH cuprinde corpurile de ap la risc din punct de vedere chimic i hidromorfologic. Pentru corpurile de ap la risc trebuie realizat un program de msuri pentru a reduce presiunile chimice i hidromorfologice, n vederea atingerii potenialului ecologic bun. Exist o diversitate de msuri, care pot fi aplicate i este important s avem un schimb de informaii privind msurile potrivite pentru un anumit tip de presiune. Schimbul de informaii este foarte important, deoarece cheltuielile pentru transpunerea msurilor n realitate sunt foarte mari. Scopul intalnirii este realizarea unui schimb de experien, reunind reprezentanii instituiilor i ONG-urilor implicate n elaborarea PMBH, fiind interesate n reducerea presiunilor chimice i hidromorfologice, conform cerinelor Directivei Cadru a Apei.

Msurile de reducere a presiunilor hidromorfologice au ca scop: Atingerea strii ecologice bune (CA naturale) Atingerea potenialului ecologic bun (CAPM i CAA)
Etapele care trebuie parcurse sunt urmtoarele: Stabilirea tipologiei rurilor; Identificarea corpurilor de ap; Identificarea preliminar a corpurilor de ap puternic modificate (CAPM) si a corpurilor de ap artificiale (CAA); Desemnarea CAPM sau CAA prin teste de desemnare; Stabilirea Potenialului Ecologic Maxim; Stabilirea Potenialului Ecologic Bun; Elaborarea Planului de Management al Bazinului Hidrografic.

Identificarea preliminara a corpurilor de apa artificiale si puternic modificate

Criterii de desemnare preliminara a corpurilor de apa puternic modificate Criterii morfologice (structurale), care se bazeaza pe tipul de lucrari care modifica fizic morfologia albiilor: - hidrotehnice lacuri de acumulare diguri si regularizari canale navigabile, ecluze praguri de fund, deversoare - lucrari hidroedilitare prize, restitutii - lucrari agricole. Criterii hidrologice, care se refera in special la regimul debitelor.

Criterii de evaluarea a presiunilor si impactului, ca prima etapa in desemnarea CAPM

N Constructii hidro. r (alterari hidromorfo.) . L. de barare transv. a)baraje, deversoare, praguri de fund b)lacuri de acum. evacuare unde pulsatorii Presiune / Categorii de corpuri de apa Efecte Parametrii ce reflecta presiunea Pres. Mica / fara alter. <1 < 20 >100 < 50 Pres. Medie /candid. la PM 2 20 50 100 - 50 50 - 100 Pres. Mare / CAPM >3 > 50 < 50 > 1003)

Asupra regimului hidrologic, transportului sedimentelor si migrarii biotei 1) Asupra curgerii minime si biotei Asupra regimului hidrologic, stabilitatii albiei si florei Asupra conectivitatii laterale, vegetatiei din lunca inundabila si zonelor de reproducere Asupra profilului longitudinal al raului, structurii substratului si biotei Asupra stabilitatii albiei si biotei Asupra curgerii si minime, stabilitatii albiei biotei

Densitatea pragurilor (nr. /km)sau Inaltimea obstacolului (cm) Debitul minim in albie / Q*2) (%) Gradientul (des) cresterii nivelului apei (cm) / ora Lungime diguri / Lungime corp de apa (%) Suprafata afectata / suprafata luncii inundabile (%) Lungime lucrare deregularizare / Lungime corp de apa (%)

Lucrari in lungul raului a)diguri, amenajari agricole, piscicole b)lucrari de reg. si consolidare maluri, taieri de meandre

< 30 < 30 < 30

30 - 70 30 - 70 30 - 70

> 70 > 70 > 70

3 4

Senale navigabile Prize de apa, restitutii folosinte (evacuari), derivatii

Latimea senalului (dragat) / Latimea albiei (%) Debitul prelevat sau restituit / Debitul mediu multianual (%) Debitul minim in albie / Q*2) (%)

< 30 < 10 > 100

30 - 70 10 - 50 100 - 50

> 70 > 50 < 50

Presiunile hidromorfologice
Sunt reprezentate de lucrrile hidrotehnice care au ca efect ntreruperea:
conectivitii longitudinale (baraje, praguri, etc.)

conectivitii laterale (diguri,regularizri albii, etc.)

Conectivitatea este definita ca fiind transferul de energie, materie si organisme prin traversarea unui peisaj hidrologic.
Directiva Cadru in domeniul Apei 2000/60/EC si Legea 310/2004 prevad atingerea starii bune a apelor, ceea ce implica si asigurarea conectivitatii longitudinale si laterale a cursurilor de apa. Conectivitatea longitudinala este intrerupta de praguri, stavilare, baraje, acumulari etc, impactul acestora este foarte complex si se refera in primul rand la regimul hidrologic, transportul sedimentelor, migratiei biotei, si a scurgerii in aval. Conectivitatea laterala este pusa in pericol de indiguiri, consolidari de mal, regularizari, canalizari, derivatii, etc., acestea au un impact multiplu asupra vegetatiei din lunca inundabila, scurgerii minime, profilului si substratul albiei, zonelor de depunere al icrelor, si al biotei in general

Ihtiofauna potentiala reprezinta zonele piscicole din Romania, studiu elaborat de Acad. Banarescu, anul de referinta fiind 1954

Dintre speciile dominante sunt considerate migratori scobarul (Chondostoma nasus) si mreana (Barbus barbus)

Masuri pentru refacerea conectivitatii longitudinale

Scara de pesti

Msuri de mbuntire a conectivitii laterale

Restaurarea zonelor umede; Restaurarea albiei (renaturare); Restaurarea reliefului din lunca inundabil; Repopulare cu peti;

Corpurile de apa puternic modificate sunt corpuri de apa de suprafata care datorita altererarilor fizice (modificari ale caracteristicilor hidromorfologice), rezultate in urma activitatilor umane, si-au schimbat substantial caracterul lor natural. Schimbarile caracteristicilor apelor fata de regimul natural inseamna: - modificari semnificative, atat morfologice cat si si hidrologice; - modificari importante, profunde si extinse spatial, ce sunt foarte dificil, uneori chiar imposibil de a le restaura, unde obiectivul de mediu este de a atinge potentialul ecologic bun; Schimbari permanente (nu temporare sau intermitente): - modificarile sunt datorate anumitor folosinte specifice. Corpurile de apa artificiale sunt corpuri de apa create prin activitate umana, in locuri unde, anterior interventiei umane, nu a existat luciu de apa.

Desemnarea finala a corpurilor de apa artificiale si puternic modificate

Desemnarea finala a corpurilor de apa artificiale si a corpurilor de apa puternic modificate consta in: identificarea masurilor de renaturare si analizarea lor; identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si a mediului; analiza optiunilor alternative si justificarea desemnarii. In cazul corpurilor de apa identificate preliminar ca puternic modificate, procedura de desemnare este complicata si necesita mai mult timp, in comparatie cu desemnarea corpurilor de apa artificiale. Datorita multiplelor posibilitati de restaurare in vederea atingerii potentialului ecologic bun, testul de desemnare pentru corpurile de apa puternic modificate necesita, adesea o analiza detaliata a posibilitatilor de renaturare si a evaluarii lor.

Desemnarea finala a corpurilor de apa artificiale si puternic modificate

- Masurile de restaurare sunt acele masuri ce conduc la atingerea starii ecologice bune a apei (SEB). - Masurile de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice sunt masurile ce conduc corpul la atingerea potentialului ecologic bun (PEB), nefiind posibila atingerea starii ecologice bune (SEB). In continuare se va folosi notiunea de masuri de renaturare, prin care se intelege atat masurile de restaurare, cat si cele de atenuare a efectelor presiunilor hidromorfologice.

Desemnarea finala a corpurilor de apa artificiale si puternic modificate

Desemnarea finala se refera la ciclul de planificare actual si anume primul plan de management. Corpurile de apa desemnate corpuri puternic modificate in primul plan, se vor reevalua in urmatoarele planuri si vor putea fi desemnate, ca urmare a imbunatatirii starii lor, corpuri naturale. Este posibila aceasta abordare, deoarece obiectivele de mediu pentru corpurile de apa puternic modificate sunt mai putin severe decat cele pentru corpurile naturale, prin urmare se poate trece de la un obiectiv mai putin sever, la un obiectiv mai sever in momentul elaborarii urmatoarelor versiuni a planurilor de management.

In conformitate cu prevederile DCA, testul de desemnare se aplica atat pentru corpurile artificiale, cat si pentru corpurile de apa puternic modificate. Etapele testului de desemnare sunt aceleasi pentru corpurile de apa artificiale cat si pentru corpurile de apa puternic modificate. In continuare se vor prezenta etapele testului de desemnare.

Testele de desemnare
Au ca scop desemnarea final a CAPM sau CAA prin identificarea msurilor de restaurare necesare atingerii: strii ecologice bune CA natural potenialului ecologic bun CAPM, CAA Etapele de desemare finala a corpurilor de apa identificate preliminar ca fiind corpuri de apa puternic modificate si artificiale Etapa I - Reanalizarea corpurilor de apa; Etapa a II-a Caracterizarea folosintelor si a mediului; Etapa a III-a Identificarea masurilor de restaurare; Etapa a IV-a Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului; Etapa a V-a Identificarea altor imbunatatiri sau masuri tehnic fezabile (solutii alternative), care pot fi realizate cu costuri nedisproportionate; Etapa a VIa Selectarea masurilor si justificarea desemnarii.

Etapa I Reanalizarea corpurilor de apa identificate preliminar CAPM si CA Etapa I Reanalizarea corpurilor de apa identificate preliminar CAPM si CA Nu Etapa II Caracterizarea folosintelor si a mediului Etapa II Caracterizarea folosintelor si a mediului Etapa III: Identificarea masurilor de restaurare pentru atingerea SEB 1Sunt necesare masurile de restaurare hidromorfologice pentru atingerea starii bune?

Da Etapa IV Identificarea impactului masurilor asupra folosintelor si asupra mediului . 2. Masurile de restaurare vor avea efecte semnificativ negative asupra principalelor folosinte de apa care sunt deservite de lucrarile hidrotenhice (alterarile hidromorfologice)? Nu Nu 3. Masurile de restaurare vor avea efecte semnificativ negative asupra celorlalte folosinte de apa? 4. Masurile de restaurare vor avea efecte semnificativ negative asupra mediului in general? Nu

Da

Da

Da

Etapa V Identificarea altor imbunatatiri sau masuri care pot fi realizate cu costuri nedisproportionate 5. Exista alternative tehnic fezabile care permit atingerea acelorasi obiective benefice asigurate de folosintele curente de apa? Da 6. Aceste alternative tehnic fezabile reprezinta o optiune de mediu mai buna? Da Da Clasificat in categoria corpuri de apa naturale Clasificat in categoria corpuri de apa puternic modificate/artificiale 7. Costurile alternativelor sunt nedisproportionate (acceptabile)?

Nu Nu Nu

Familii de masuri care prin aplicarea lor coduc la asigurarea continuitatii longitudinale si laterale
Nr. crt 1 Activitati Antropice Amenajari Hidrotehnice Tipul de presiune Morfologic a Nr. 1.1 Denumire Realizarea unor pasaje de trecere pentru migratia ihtiofaunei Indepartarea barierelor transversale si refacerea conectivitatii longitudinale a cursului de apa Capturarea si transportul pestilor migratori, inclusiv repopularea Restaurarea zonelor umede Eficienta - Cresterea biodiversitatii - Imbunatatirea parametrilor de stare a apei - Cresterea biodiversitatii - Imbunatatirea parametrilor de stare a apei -Refacerea unor habitate - Cresterea biodiversitatii - Cresterea abundentei si diversitatii biologice si genetice - Cresterea biodiversitatii - Reciclarea nutrientilor - Atenuarea debitelor maxime - Diversificarea morfologiei care va conduce la cresterea biodiversitatii - Cresterea biodiversitatii - Asigurarea cu apa a folosintelor

1.2

1.3.

1.4

1.5

Diversificarea structurii malului, a albiei si a habitatelor din lunca inundabila Stabilirea regimului hidrologic pentru lacurile de acumulare care sa asigure satisfacerea folosintelor de apa si compatibilitatea acestuia cu cerintele ecologice Imbunatatirea continuitatii transportului sedimentelor

Hidrologic a

1.6

1.7

- Refacerea peisajului natural - Cresterea biodiversitatii

Test de desemnare In Bazinul Hidrografic Crisuri au fost definite: 290 - corpuri de apa de suprafata din care sunt supuse testului de desemnare 70 corpuri - calificate la posibil la risc hidromorfologic, risc hidromorfologic; 3 corpuri - calificate corpuri artificiale

Test de desemnare
Familii de masuri care au fost puse pentru aplicarea testului sunt in generat - Realizarea unor pasaje de trecere pentru migratia ihtiofaunei - Diversificarea structurii malului, a albiei si a habitatelor din lunca inundabila - Indepartarea barierelor transversale si refacerea conectivitatii longitudinale a cursului de apa - Restaurarea zonelor umede

Va multumesc pentru atentie!

Popovici Ionela Ana Plan Management Bazinal - Implementare Proiecte i Relaii Internaionale Tel. 0259 442033; Fax: 0259 444237 E-mail: ionela.popovici@dac.rowater.ro Web: www.apecrisuri.ro