Sunteți pe pagina 1din 23

Ghid de promovare a sănătăţii mintale

la locul de muncă

BrosuraSanatateMentalaLaMunca_A4.indd 1 10/19/2009 4:52:13 PM


ISBN: 978-973-0-07129-0

Autori: Mihaela Hărătău, Dorin Bardac, Eugenia Bratu, Ana-Ioana Chiorean, Angela Chelcea,
Mihaela Stoia, Radu Moldovan, Radu Vulcu, Theodor Hărătău.

BrosuraSanatateMentalaLaMunca_A4.indd 2 10/19/2009 4:52:34 PM


Ghid de promovare a sănătăţii mintale la locul de muncă

CUPRINS

Introducere ................................................................................................................................... 2

Problematica sănătăţii mintale și legătura acesteia cu locul de muncă ....................................... 5

Efectele stresului ocupaţional asupra companiilor....................................................................... 7

Efectele stresului ocupaţional asupra indivizilor .......................................................................... 8

Depresia și locul de muncă .......................................................................................................... 9

Anxietatea și locul de muncă ..................................................................................................... 10

Oboseala în muncă ................................................................................................................... 12

Sindromul “Burn-out” ................................................................................................................. 14

Programele de prevenire și promovare a sănătăţii la locul de muncă ....................................... 16

Muncește sănătos! Ai grijă să fii voios!

BrosuraSanatateMentalaLaMunca_A4.indd 3 10/19/2009 4:52:34 PM


Ghid de promovare a sănătăţii mintale la locul de muncă

Acest ghid este destinat celor care sunt preocupaţi de sănătatea lor mintală precum și a angajaţilor
și familiilor lor. De asemenea, acest ghid oferă informaţii referitoare la cum se poate menţine o
bună sănătate mintală, mai ales la locul de muncă.

În cadrul ghidului puteţi găsi informaţii legate de cum pot fi identificate simptomele unei potenţiale
probleme de sănătate mintală și sugerează câteva lucruri simple care trebuie urmate pentru a
avea o bună sănătate mintală.

Acest ghid nu conţine informaţii detaliate referitoare la o anumită boală psihică și nici nu vrea să
înlocuiască discuţia cu medicul specialist în cazul în care cititorul acestor pagini ar bănui că ceva
nu este așa cum ar trebui să fie din punct de vedere emoţional sau comportamental.

Pentru mai multe informaţii legate de sănătatea mintală puteţi consulta câteva website-uri listate
la sfârșitul acestui ghid și puteţi sta de vorba cu specialiștii din cadrul Programului de Promovare
a Sănătăţii Mintale la Locul de Muncă ale căror date de contact le găsiţi mai jos.

Specialiștii din cadrul Programului de Promovare a Sănătăţii Mintale la Locul de Muncă:

Spitalul de Psihiatrie Ghe. Preda Sibiu – Centrul de Sănătate Mintală

1. Dr. Angela Chelcea


2. Dr. Ana-Ioana Chiorean
3. Dr. Radu Moldovan
4. Psih. Radu Vulcu

Specialiști de Medicina Muncii

1. Dr. Mihaela Stoia, DSP Sibiu


2. Prof. Dr. Dorin Bardac, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu
3. Dr. Adriana Ciora

Specialiști de Promovare a Sănătăţii

1. Dr. Simona Berariu, DSP Sibiu

Consultanţi Promovarea Sănătăţii la Locul de Muncă

1. Dr. Mihaela Hărătău, Fundaţia Romtens


2. Dr. Eugenia Bratu, Fundaţia Romtens
3. Dr. Theodor Hărătău, Fundaţia Romtens

Muncește sănătos! Ai grijă să fii voios!

BrosuraSanatateMentalaLaMunca_A4.indd Sec1:1 10/19/2009 4:52:37 PM


Ghid de promovare a sănătăţii mintale la locul de muncă

1. Introducere

Sănătatea mintală și bunăstarea sunt componente ale vieţii de zi cu zi, sănătatea mintală fiind o
componentă esenţială a stării de sănătate. Sănătatea mintală (care, deși este o parte a stării de
sănătate, în general, este partea care nu se vede a sănătăţii) reflectă echilibrul dintre individ și
mediul său.

O bună sănătate mintală și păstrarea acesteia este importantă atât din punct de vedere individual,
cât și din punctul de vedere al societăţii ca un întreg.

In contextul actual, Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că, de-a lungul vieţii, una din
patru persoane poate fi afectată de probleme de sănătate mintală, de aceea păstrarea unei
sănătăţi mintale optime trebuie să fie un deziderat și un mod de a trăi.

Bolile psihice se referă, în ansamblu, la toate problemele de sănătate mintală diagnosticabile,


care devin „clinice”, adică acelea pentru care este necesar un grad de intervenţie specializată și
de tratament. În general, termenul se referă la probleme mai serioase și nu, de pildă, la un episod
de depresie sau anxietate, care necesită temporar ajutor (OIM, 2000).

Persoanele cu probleme de sănătate mintală pot fi împărţite în trei grupuri mari:

1. În orice moment, o șesime din populaţia activă1 are simptome asociate cu deteriorarea sănătăţii
mintale, cum sunt: tulburările de somn, oboseala, iritabilitatea și neliniștea, care nu întrunesc
criteriile pentru un diagnostic de tulburare psihică, dar care pot afecta capacitatea unei persoane
de a funcţiona adecvat.
2. O altă șesime din populaţia activă are simptome care prin natura, severitatea și durata lor
întrunesc criteriile diagnostice. Aceste tulburări psihice obișnuite trebuie tratate, când sunt
depistate de un cadru medical. Cele mai obișnuite sunt depresia și anxietatea sau o combinaţie
a celor două.
3. Aproximativ 0,5% din populaţie are probabil o boală psihică și estimarea general acceptată
este că între 1% și 2% din populaţie va avea o boală psihică severă, ca schizofrenia, tulburarea
bipolară sau depresia severă, care necesită un tratament intensiv, deseori de lungă durată, și
îngrijire pe tot parcursul vieţii lor. (Sursa: Colegiul Regal al Psihiatrilor, 2008)

După Cartea Verde UE, „Îmbunătăţirea sănătăţii mintale a populaţiei”, termenul de deteriorare a
sănătăţii mintale include problemele de sănătate mintală și suprasolicitare, precum și tulburările
psihice diagnosticabile. Principalele categorii de tulburări psihice și comportamentale, acoperite
de ICD-10, includ:
Tulburările psihice organice, inclusiv cele simptomatice, precum demenţa, boala Alzheimer,
delirul,
Tulburările psihice și de comportament, induse de utilizarea de substanţe psihoactive –
utilizarea nocivă de alcool, sindromul dependenţei de alcool și alte substanţe,
Schizofrenia, tulburările schizotipale, tulburările delirante, tulburările psihotice acute și
tranzitorii,
1 Bazat pe cifrele din Marea Britanie (2001), Colegiul Regal al Psihiatrilor, Sănătatea Mintală și Munca, 2008

Muncește sănătos! Ai grijă să fii voios!

BrosuraSanatateMentalaLaMunca_A4.indd Sec1:2 10/19/2009 4:52:39 PM


Ghid de promovare a sănătăţii mintale la locul de muncă

Tulburările de afectivitate: tulburarea afectivă bipolară, episoadele depresive, episoade


maniacale,
Tulburările nevrotice, legate de stres și cenestopatiile: tulburările de panică, tulburările anxioase
generalizate, tulburările obsesiv-compulsive, tulburările somatoforme,
Tulburările de personalitate ale adultului;
Deficienţă intelectuală/ Retardul mental

Datele statistice referitoare la problemele de sănătate mintală sunt înfricoșătoare, în România


depresia afectează mai mult de trei milioane de români, adică circa 15% din populaţie, iar un
procentaj atât de mare de oameni care au o afecţiune psihică reprezintă o problemă majoră a
sănătăţii publice. Dacă analizăm evoluţia cazurilor de boli mintale în România, comparativ cu
Uniunea Europeană, observăm că situaţia este mai îngrijorătoare în ţara noastră.

Evoluţia incidenţei cazurilor de boli mintale,


România şi Uniunea Europeană
(cazuri/100 000 locuitori), 1994-2007

1500.00

1000.00

500.00

0.00
1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

România UE (2004, 2007)

sursa datelor: baza de date a OMS, HFA database

Muncește sănătos! Ai grijă să fii voios!

BrosuraSanatateMentalaLaMunca_A4.indd Sec1:3 10/19/2009 4:52:41 PM


Ghid de promovare a sănătăţii mintale la locul de muncă

În sprijinul acestei afirmaţii vine și analiza numărului de cazuri noi de boli mintale înregistrate
începând cu anul 1994. Observăm că, până în anul 2005, acest număr a crescut constant,
arătând o situaţie mai gravă în ţara noastră comparativ cu Uniunea Europeană.

Evoluţia numărului de cazuri noi de afecţiuni mintale,


România: 1994-2007

300000
254775
250000 235277
207553 238337
200000
154998 160896 198565
150000
139518 127358
100000

50000

sursa datelor: baza de date a OMS, HFA database

Dacă analizăm datele referitoare la percepţia angajaţilor cu privire la afectarea sănătăţii mintale
prin muncă, datele furnizate de către European Working Conditions Survey, din 2007 arată că
în România, angajaţii consideră că munca pe care o prestează le produce stres, oboseală și
probleme de somn în mai mare măsură decât angajaţilor din Uniunea Europeană. Doar în cazul
anxietăţii, cifrele sunt mai mici pentru România în comparaţie cu Uniunea Europeană.

Perceperea afectării sănătăţii mintale prin


muncă, România şi Uniunea Europeană 27
%

50 44.6
40 35
30 22.5
22.3
20 16.7
România
8.7 6.4 7.8
10 UE 27
0
stres oboseală probleme anxietate
somn

Sursa datelor: European Working Conditions Survey, 2007

Muncește sănătos! Ai grijă să fii voios!

BrosuraSanatateMentalaLaMunca_A4.indd Sec1:4 10/19/2009 4:52:43 PM


Ghid de promovare a sănătăţii mintale la locul de muncă

Problema sănătăţii mintale este de maximă actualitate, fiind readusă în atenţia specialiștilor de
magnitudinea fenomenului la nivel mondial.
În acest sens, recent (octombrie 2008), Organizaţia Mondială a Sănătăţii a lansat un program de
acţiune - „Mental Health Gap Action Programme” - în domeniul sănătăţii mintale care urmărește
să îmbunătăţească serviciile de sănătate oferite pentru probleme legate de sănătatea mintală,
probleme neurologice și abuzul de substanţe din ţările subdezvoltate și în curs de dezvoltare.
Se estimează că prin îngrijiri adecvate, asistenţă psihosocială și medicaţie, pot fi tratate zeci de
milioane de persoane care suferă de depresie, schizofrenie, epilepsie, pot fi prevenite sinuciderile,
aceste persoane putând beneficia de o viaţă normală.

Recunoscând importanţa aspectelor legate de sănătatea mintală, din perspectiva sănătăţii


publice, Uniunea Europeană a elaborat și adoptat Pactul European pentru Sănătate Mintală în
care sunt descrise acţiuni desfășurate în parteneriat de organismele europene, statele membre,
precum și de reprezentanţi ai mediului privat. Prin realizarea activităţilor prevăzute se vor căuta
soluţii pentru prevenţia suicidului și a depresiei, păstrarea sănătăţii mintale a persoanelor în
vârstă și pentru combaterea stigmatului și a excluderii sociale care îi afectează pe cei care suferă
de boli psihice.

Pactul recunoaște problemele de abordare a sănătăţii mintale și sugerează punerea în comun


a cunoștinţelor din întreaga Uniune Europeană pentru dezvoltarea de recomandări comune de
acţiune în cinci domenii cheie:

prevenirea sinuciderii și depresiei,


sănătatea mintală a tinerilor și în domeniul educaţiei,
sănătatea mintală la locul de muncă,
sănătatea mintală a persoanelor vârstnice,
combaterea stigmatizării și a excluderii sociale.

2. Problematica sănătăţii mintale și legătura acesteia cu locul de muncă

Problemele de sănătate mintală reprezintă în întreagă Europă, una dintre principalele cauze de
absenteism la locul de muncă și de pensionare precoce. Menţinerea unei sănătăţi mintale bune
reprezintă o provocare cu care se confruntă atât angajaţii, cât și angajatorii.
Locurile de muncă sunt diverse, atât ca mărime, tipuri de activităţi, sectorul în care activează
(sector public sau sector privat) cât și ca tradiţii culturale ale angajaţilor. În ciuda acestor diferenţe
munca rămâne un aspect esenţial pentru viaţa majorităţii adulţilor: are valoare personală,
economică și socială.
În prezent se pune foarte pregnant accentul pe relaţia dintre toate aspectele vieţii la locul de
muncă și sănătatea mintală, cu dovezi din ce în ce mai ample despre importanţa factorilor psiho-
sociali la locul de muncă.

Munca reprezintă sursa a două tipuri de stresori: stresul ocupaţional și șomajul. Acești stresori
pot crește incidenţa depresiei, anxietăţii, burn-out-ului, problemelor legate de consumul în exces
de alcool, bolile cardiovasculare și comportamentul suicidal.
Pentru a putea rezolva problemele de sănătate mintală asociate locului de muncă trebuie să

Muncește sănătos! Ai grijă să fii voios!

BrosuraSanatateMentalaLaMunca_A4.indd Sec1:5 10/19/2009 4:52:46 PM


Ghid de promovare a sănătăţii mintale la locul de muncă

aflăm mai întâi cauzele acestor probleme.


Potrivit specialiștilor de la Centrul de Management al Sănătăţii și Securităţii Muncii din cadrul
Universităţii Laval din Canada, problemele de sănătate mintală asociate locului de muncă pot fi
rezultatul evenimentelor care se desfășoară în viaţa privată a individului, la nivelul organizaţiei/
companiei în care acesta muncește sau la nivelul societăţii din care acesta face parte.
La nivel individual un număr de situaţii particulare cu caracter personal, familial, financiar sau de
altă natură pot avea un impact pozitiv sau negativ asupra stării de bine psihosociale.

Caracteristicile individuale precum personalitatea, genul sau vârsta pot influenţa modul în care
oamenii se pot adapta sau nu acestor situaţii făcându-i mai mult sau mai puţin vulnerabili în faţa
problemelor de sănătate mintală. Este important de subliniat faptul că oamenii nu pot separa
viaţa lor personală de cea profesională.

Solicitările de la locul de muncă joacă un rol important în apariţia stresului ocupaţional și al


modului în care acesta produce dezechilibru psihologic având un efect negativ asupra stării de
sănătate a oamenilor.

Studiile indică faptul că cei mai mulţi angajatori subestimează prevalenţa problemelor de sănătate
mintală în rândul angajaţilor lor. Angajaţii cu probleme de depresie și anxietate de exemplu, au
drept caracteristică și faptul că cer foarte târziu ajutorul unor profesioniști (psihologi, psihiatri).

Alte câteva aspecte importante pentru domeniul sănătăţii mintale sunt reprezentate de:
flexibilitatea de la locul de muncă, îmbătrânirea populaţiei și problemele legate de schimbarea
carierei, existenţa programelor de integrare și globalizarea acestei problematici.

Schimbările majore la nivel economic și social determină schimbări majore în relaţiile de muncă, în
relaţiile cu angajatorii, în relaţiile dintre colegi. Aceste schimbări trebuie analizate din perspectiva
crizei economice pe care o parcurgem ca o particularitate a momentului în care este scris acest
ghid. Toate problemele enumerate pot determina apariţia de probleme de sănătate mintală,
iar din perspectiva prevenţiei trebuie luate în considerare aceste aspecte și efectul lor asupra
performanţelor individuale și profesionale, fizice și mintale ale indivizilor.

Este foarte posibil ca apariţia stresului ocupaţional să fie precipitată de aceste schimbări care
apar la nivel de societate și la care indivizii se pot adapta mai ușor sau mai greu în funcţie de
anumite variabile particulare. În perioade de criză economică este foarte posibil să asistăm la
schimbări ale caracteristicilor muncii ceea ce poate determina apariţia stresului ocupaţional.
Astfel este posibil să apară suprasolicitari în plus pentru că se muncește mai mult, ceea ce duce
la acumulări de frustrări.

Insecuritatea locului de muncă are două efecte: abandonul și suprasolicitarea, ambele având ca
și consecinţă apariţia stresului ocupaţional.

Muncește sănătos! Ai grijă să fii voios!

BrosuraSanatateMentalaLaMunca_A4.indd Sec1:6 10/19/2009 4:52:48 PM


Ghid de promovare a sănătăţii mintale la locul de muncă

3. Efectele stresului ocupaţional asupra companiilor

Unele caracteristici ale mediului de muncă pot constitui ameninţări la adresa stării de bine
individuale. Conform cercetărilor realizate de specialiști canadieni în câteva întreprinderi din
Canada, factorii organizaţionali care au un efect negativ asupra sănătăţii mintale a angajaţilor
sunt (în ordine descrescătoare):
Suprasolicitarea de la locul de muncă
Lipsa de recunoătere din partea colegilor
Relaţionarea defectuoasă cu șefii
Lipsa de participare în procesul de luare a deciziei la nivel individual și organizaţional
Lipsa de informare (la nivel organizaţional sau individual)
Nesiguranţa locului de muncă (mai accentuată în condiţii de criză economică)
Lipsa controlului la locul de muncă

Cele mai importante surse de stres din organizaţii:

Modul de gândire la
nivel organizaţional

Sarcinile care trebuie


realizate la nivelul com- Fluxul de informaţii la
paniei și rolurile din nivel de companie
cadrul acesteia

Relaţiile
Participarea în procesul
Recunoașterea muncii interpersonale
de luare a deciziei
de la locul de muncă

Aceste surse de stres au legătură cu creșterea șomajului și cu efectele acestuia asupra


psihicului.

Muncește sănătos! Ai grijă să fii voios!

BrosuraSanatateMentalaLaMunca_A4.indd Sec1:7 10/19/2009 4:52:50 PM


Ghid de promovare a sănătăţii mintale la locul de muncă

4. Efectele stresului ocupaţional asupra indivizilor


(Sursa: http://stres.protectiamuncii.ro/simptome_ale_stresului.html)

În tabelul de mai jos sunt cuprinse cele mai cunoscute și comune manifestări ale stresului
ocupaţional. Dacă unele din aceste simptome se manifestă pe o perioadă mai îndelungată, este
nevoie de sprijin. Aceste probleme pot fi discutate în mod confidenţial cu profesioniști în domeniu
și cu conducătorul locului de muncă.

Simptome fizice: Simptome pe plan cognitiv:


 dureri de cap  dificultăţi în luarea deciziilor/ luarea de decizii
 tensiune pripite
 stare de oboseală, lipsa relaxării  tulburări de memorie
 indigestie  incapacitate de concentrare
 tulburări ale somnului  stare de îngrijorare
 palpitaţii  lipsa ordinii în gândire
 dificultăţi respiratorii  erori
 stare de vomă  intuiţie scăzută
 iritaţii ale pielii  persistenţa gândirii negative
 stare de leșin  gândire pe termen scurt mai mult decât pe
 transpiraţie excesivă termen lung
 susceptibilitate la alergii  lipsa satisfacţiei în muncă
 constipaţie sau diaree
 creștere sau scădere rapidă în greutate
 frecvente răceli, gripe sau alte infecţii minore
 scăderea apetitului sexual
Simptome pe plan emoţional: Modificări de comportament (inclusiv modificări
 nervozitate și iritabilitate de coping maladaptativ):
 anxietate, sentimentul de insecuritate  neliniște, agitaţie
 proasta dispoziţie  sociabilitate redusă
 sensibilitate mare la critici  modificări ale comportamentului alimentar
 mai multă suspiciune  consum mai mare de alcool
 deprimare  consum mai mare de ţigări
 sentiment de încordare nervoasă  continuarea lucrului acasă
 mai multă îngrijorare fără motiv  prea preocupat de problemele de serviciu
 lipsa entuziasmului pentru a se relaxa și a se ocupa de propria
persoană
 lipsa simţului umorului
 tendinţa de a minţi pentru a acoperi greșelile
 alienare
 conflictualizare (tendinţa de a se certa, abuzuri
 mai puţină satisfacţie în viaţă
verbale etc.)
 lipsa motivaţiei
 productivitate redusă
 subestimare, pierderea încrederii în sine  predispoziţie spre accidente de muncă
 dificultăţi în vorbire (bâlbâială, tremurul vocii)
 coping

Muncește sănătos! Ai grijă să fii voios!

BrosuraSanatateMentalaLaMunca_A4.indd Sec1:8 10/19/2009 4:52:52 PM


Ghid de promovare a sănătăţii mintale la locul de muncă

Referitor la modificările de comportament ca și manifestări ale stresului ocupaţional, acestea


sunt:
 Consumul de alcool,
 Modificările comportamentului alimentar (în sensul creșterii sau scăderii apetitului),
 Fumatul (creșterea numărului de ţigări),
 Relaţionare deficitară (tendinţa de a se certa, probleme familiale, probleme la serviciu),
 Consumul de droguri ilicite,
 Consumul de medicamente.

5. Depresia și locul de muncă

Sănătatea mintală reprezintă un bun social important care influenţează calitatea vieţii cotidiene.
“Depresia (și sinuciderea care o urmează de obicei) este dușmanul invizibil al Uniunii Europene,
deoarece face mai multe victime decât accidentele rutiere”, a declarat raportorul Parlamentului
European, Evangelia Tzampazi (PSE, Grecia).

Depresia se caracterizează printr-o stare de spirit tristă și îndurerată, asociată cu o reducere a


activităţii psihomotorii.

Manifestările depresive includ:

 tristeţe și anxietate persistentă;


 sentimente de neputinţă și de pesimism;
 sentimente de vinovăţie și de lipsă de valoare;
 lipsa interesului și a plăcerii privind diferite hobby-uri și activităţi care erau savurate odată
(inclusiv în privinţa activităţii sexuale);
 scăderea energiei și permanentizarea stării de oboseală;
 dificultăţi de concentrare, de memorie;
 dificultăţi în ce privește luarea deciziilor;
 insomnia sau somnul mai mult decât în mod normal;
 creșterea sau pierderea poftei de mâncare;
 gânduri morbide și suicidare;
 tentative de suicid;
 irascibilitate crescândă;
 simptome fizice persistente care nu răspund la tratament: dureri de cap, tulburări
digestive, dureri cronice.

Psihologii susţin că depresia este o tulburare emoţională ce poate fi tratată. În depresie, emoţiile
de tristeţe și descurajare sunt intense. În mod normal, tristeţea și descurajarea sunt emoţii firești,
dar când intensitatea lor depășește o anumită limită, se poate ajunge la depresie. Lipsa speranţei
este o caracteristică a 60-70 % din cazuri. La aceasta se asociază sentimente de vinovăţie, stima
de sine scăzută, neliniște, tulburări ale apetitului (lipsa poftei de mâncare sau supra-alimentaţia),
energie scăzută (se constată o scădere a randamentului în muncă, oboseală rapidă, lentoare în
mișcări), dificultăţi de concentrare a atenţiei și memoriei. Luarea deciziilor devine o problemă.
Potrivit unui recent studiu danez publicat în Marea Britanie, violenţele sau ameninţările la serviciu,

Muncește sănătos! Ai grijă să fii voios!

BrosuraSanatateMentalaLaMunca_A4.indd Sec1:9 10/19/2009 4:52:54 PM


Ghid de promovare a sănătăţii mintale la locul de muncă

venite din partea clienţilor, pacienţilor, elevilor sau colegilor de muncă, cresc semnificativ riscul
de a fi diagnosticat cu depresie sau tulburări provocate de stres.
Riscul apariţiei depresei din cauza expunerii profesionale la diverse forme de violenţă fizică și
verbală crește cu 45% la femei și cu 48% la bărbaţi, iar frecvenţa tulburărilor pe fond de stres
poate crește cu 32% în cazul femeilor și cu 55% în cazul bărbaţilor.
S-a stabilit că sectoarele în care activează angajaţii cei mai expuși violenţelor fizice și verbale
sunt sănătatea, educaţia și asistenţa socială.

6. Anxietatea și locul de muncă

Anxietatea este caracterizată printr-o trăire permanentă de neliniște și teamă. Ea se manifestă


printr-un ansamblu de simptome, în trei domenii: somatic, psihologic și comportamental.

O persoană care suferă de anxietate are senzaţia unei tensiuni psihice permanente. Își simte
mușchii contractaţi, cel mai adesea mușchii umerilor, ai maxilarelor, ai spatelui și ai pumnilor.

În caz de anxietate se produce și o activare a sistemului neuro-vegetativ: inima bate mai repede
și tensiunea arterială crește. Persoana cu anxietate poate transpira abundent la extremităţile
degetelor sau pe faţă. Pe scurt, în anxietate, corpul devine foarte încordat, ceea ce corespunde
reacţiei normale de stres fizic. Dacă o persoană va simţi că inima bate mai repede înainte de
a rosti un discurs, dacă simte că mușchii i se contractă sau respiraţia i se accelerează când îi
este frică, totul este foarte normal. Dar dacă această stare fiziologică persistă sau se manifestă
fără motiv, dacă apar senzaţii permanente de nod în gât, care jenează atunci când înghite, dacă
persoana simte o presiune toracică persistentă, ca și când ar avea o greutate pe piept, atunci
probabil că aceste manifestări fizice semnalează o stare de anxietate.

Anxietatea are ca simptom paroxistic starea de angoasă. Însă, de data aceasta ne aflăm în
domeniul psihicului. Această stare de neliniște face ca persoana respectivă să devină extrem
de vigilentă, de atentă la mediul înconjurător: observă tot ceea ce se petrece în jurul ei, uneori
chiar îi este greu să se concentreze din cauză că este atentă la cel mai mic detaliu, la cel mai mic
zgomot. Este ceea ce se cheamă „hipervigilenţă”. Când rostim cuvântul anxietate ne gândim,
indirect, și la starea de hipervigilenta. Aceasta se traduce printr-o stare de intrare în alertă a
întregului organism care pândește un potenţial pericol.

Comportamentul schimbat al persoanei care suferă de anxietate este o a treia caracteristică a


sindromului anxios. În formele sale cele mai pronunţate, acest comportament anxios poate
duce la manifestări cu adevarat fobice, uneori însoţite de crize de angoasă.

Comportamentele de evitare nu sunt singurele care traduc anxietatea. Se pot observa, de


asemenea, comportamente de „reasigurare”: individul nu mai încearcă să fugă de pericol,
ci să-l prevină.

Toate aceste manifestări somatice, psihologice și comportamentale, care sunt cele mai clasice,
traduc anxietatea și ne pot perturba; ele pot, de asemenea, deveni adevărate boli foarte
invalidante, în special în domeniul muncii. Sunt numite „tulburări de anxietate”.

Muncește sănătos! Ai grijă să fii voios!

10

BrosuraSanatateMentalaLaMunca_A4.indd Sec1:10 10/19/2009 4:52:57 PM


Ghid de promovare a sănătăţii mintale la locul de muncă

Anxietatea reprezintă o problemă foarte frecvent întâlnită în viaţa de zi cu zi. Aproximativ 25%
din populaţie suferă de anxietate care ar necesita tratament într-o anumită perioadă a vieţii. Alţi
25% dintre indivizi au o anxietate mai puţin severă (ex. frică de șoareci sau păianjen). Fiecare
dintre noi a trecut prin experienţe de frică intensă, care este o emoţie umană normală și care ne
ajută în confruntarea cu pericolul. Dar unii oameni trăiesc o frică foarte intensă și iraţională, care
nu este justificată prin prezenţa unei situaţii periculoase.

O persoană anxioasă continuă să simtă o neliniște permanentă care interferează și cu viaţa sa


cotidiană. Aceasta poate să indice prezenţa unei tulburări de anxietate. Însumând cele spuse
mai sus, anxietatea resimţită de o persoană este frica foarte intensă și nejustificată de un pericol
adevărat.

Simptomele tulburărilor de anxietate

Caracteristica principală a acestora este sentimentul de frică sau/și gânduri cronice (constante),
repetitive, de îngrijorare, care reprezintă un element de stres pentru persoana respectivă și care
interferează cu activităţile din viaţa sa (de exemplu dacă unei persoane îi este frică să meargă
la interviuri pentru că acolo ar trebui să interacţioneze cu străini, va evita situaţia respectivă,
temându-se că oricât de inteligentă ar fi, nu ar primi postul, chiar și dacă ceea ce face actualmente
nu îi oferă satisfacţia dorită).

Alte simptome comune tuturor tipurilor de anxietăţi

reacţii fizice - ex. transpiraţie, tremurături, bătăi de inimă rapide, dificultăţi în respiraţie, greaţă,
leșin,

gânduri anxioase disfuncţionale - ex. „dacă o să vorbesc în faţa publicului și o să greșesc,


toată lumea o sa mă creadă prost”,

comportament de evitare - o persoană anxioasă poate să ajungă să evite foarte multe situaţii.
Faptul că are gânduri negative și evaluează iraţional situaţiile care îi provoacă anxietate, emoţii
negative foarte intense, reacţii fizice puternice, și eventual experienţe negative, plasează
persoana într-un cerc vicios, din care nu poate să iasă (de ex. studentul T. este foarte anxios
la prezentarea unei lucrări în faţa publicului, dar trebuie să-și susţină disertaţia. Se simte
foarte anxios, de fapt de o săptămână întreagă, și a învăţat foarte mult, ca totul să fie perfect
și să nu dea greș, dar faptul că înainte de prezentarea disertaţiei s-a gândit de foarte multe
ori că trebuie să fie perfectă această prezentare, că altfel profesorii vor îl vor crede prost, i-a
provocat emoţii foarte intense ceea ce evident a cauzat mici eșecuri în prezentare, pe care el
ulterior le-a interpretat ca fiind greșeli catastrofale și nu a mai vrut să prezinte lucrări în faţă
mai multor oameni, având ca rezultat faptul că acum evită aceste tipuri de situaţii).

Muncește sănătos! Ai grijă să fii voios!

11

BrosuraSanatateMentalaLaMunca_A4.indd Sec1:11 10/19/2009 4:52:59 PM


Ghid de promovare a sănătăţii mintale la locul de muncă

7. Oboseala în muncă

Oboseala este un fenomen complex care poate fi definit în funcţie de performanţele în muncă
sau în funcţie de tulburările pe care le produce. Aceste tulburări pot fi fiziologice, psihologice sau
mecanice. Aceste tulburări pot duce la scăderea performanţelor în muncă. Oboseala necontrolată
poate duce la surmenaj care este însoţit de tulburări psihice.

Există mai mulţi factori implicaţi în apariţia oboselii:


 factori individuali: caracteristicile sistemului musculo scheletal (musculatura mai
mult sau mai puţin dezvoltată ca urmare a unei condiţii fizice mai bună sau mai puţin
bună, factorii senzoriali (acuitatea vizuală, simţul cromatic, performanţa auditivă,
etc), factori nervoși (capacitatea de analiză și sinteză, comportamentul, indicele de
inteligenţă, factorii endocrini, factorii fiziologici cum ar fi starea de graviditate, factori
psihosociali (inserţia familială și socială a angajatului, factori culturali),
 factori ocupaţionali: factori în relaţie cu profilul sarcinii/activităţii, factori care ţin de
organizarea muncii și factori care ţin de mediul de muncă.

Cauzele frecvente care determină apariţia oboselii în muncă sunt:


 intensitatea și durata muncii fizice și intelectuale;
 mediul ambiental: iluminat, climă, zgomot;
 monotonia;
 factorii individuali;
 factori psihici: responsabilitate conflicte;
 boli, stil de viaţă;
 condiţia socială.

Există mai multe forme de oboseală, cele mai importante fiind:


 oboseală musculară care se traduce prin diminuarea forţei de contracţie,
ajungându-se până la epuizare;
 oboseală neurosenzorială care cuprinde oboseală vizuală și oboseală auditivă;
 oboseală nervoasă (generală sau centrală) care se manifestă prin reducerea
atenţiei și capacităţii de concentrare;
 oboseală intelectuală.

Este important de subliniat funcţia cinefilactică a oboselii: aceasta anunţă o scădere marcată
a capacităţii de muncă - „Ai sentimentul că te uiţi la ţine funcţionând inadecvat”. Oboseala
accentuată însoţită de plictiseală, epuizare anunţă apariţia sindromului burnout.

Oboseala generală poate fi determinată de cauze diferite, cea mai importantă dintre acestea
fiind ilustrată în figura de mai jos (după Etienne Grandjean). Efectul este la fel ca atunci când, în
timpul zilei, toate tipurile de stres acumulate în organism, încep să producă, treptat, sentimentul
de oboseală. Acest sentiment conduce la decizia de întrerupere a activităţii.
Oboseala este o senzaţie binevenită dacă persoana care o experimentează se poate așeza și
odihni. Dar dacă persoana ignoră această senzaţie și continuă să lucreze, senzaţia de oboseală
se accentuează până devine copleșitoare.

Muncește sănătos! Ai grijă să fii voios!

12

BrosuraSanatateMentalaLaMunca_A4.indd Sec1:12 10/19/2009 4:53:02 PM


Ghid de promovare a sănătăţii mintale la locul de muncă

Odihna este reprezentată în figura de mai jos, simbolic, prin golirea rezervorului. Acest fenomen
al odihnei poate avea loc, în mod normal, dacă organismul rămâne nederanjat sau dacă cel puţin
o parte esenţială a corpului nu este sub influenţa stresului. Acest lucru explică importanţa pe
care o au pauzele în timpul zilelor de lucru, fie că este vorba despre pauze scurte sau somnul de
noapte.

Figura de mai jos arată cât este de important, pentru o viaţă normală, să existe un echilibru între
“povara” purtată de organism și suma posibilităţilor de odihnă.

Inten
activ sitatea ş
ităţii
fizice i durata
şi mi
ntale

Med
iu
ilumi : climat, reri
nat ş şi du
i zgo
mot Boli

riţie
ad e nut
Stare

Gradul de oboseală

Diagrama teoretică reprezentând efectul combinat al cauzelor zilnice de oboseală și recuperarea necesară pentru
a le echilibra. Într-un ciclu de 24 ore, numărul total de stresori trebuie să fie echilibrat printr-o recuperare totală.

Muncește sănătos! Ai grijă să fii voios!

13

BrosuraSanatateMentalaLaMunca_A4.indd Sec1:13 10/19/2009 4:53:04 PM


Ghid de promovare a sănătăţii mintale la locul de muncă

8. Sindromul “Burn-out”

Sindromul ”burn-out” este o noţiune nouă, de origine anglosaxonă și utilizată tocmai pentru a
insista asupra acelor situaţii în care individul este ca și „consumat” de munca sa.

Este vorba despre o stare de epuizare, atât fizică cât și psihică, caracterizată prin prezenţa
următoarelor simptome:

 Oboseală intensă cu dureri difuze (dorsalgii sau migrene) și tulburări de somn;

 Sentiment de “dezumanizare” care se traduce printr-o detașare emoţională din ce în ce


mai evidenţă, mergând chiar până la absenţa emoţiilor faţă de alţii, dacă nu chiar o totală
indiferenţă la suferinţa lor;

 Decepţie faţă de profesie și sentimentul de inutilitate legat de activitatea respectivă,


impresia de incapacitate de a-i ajuta pe alţii.

Acest sindrom de epuizare profesională îi afectează mai ales pe aceia care au ales să-și ajute
semenul (ca, de exemplu, avocaţii, profesorii, personalul medical, educatorii) pe scurt, toţi cei
care se dăruiesc pe ei înșiși și nu simt întodeauna că „primesc ceva în schimb”. Sindromul îi
vizează în mod aparte pe cei care lucrează în sănătate, pentru că ei intră în contact direct cu
suferinţa, nefericirea și boala. Acest tip de reacţie este destul de asemănătoare depresiei sau
poate să ducă la ea.

Sindromul burn-out are câteva puncte comune cu depresia, și anume:

 tulburări ale somnului;


 tulburări digestive;
 scăderea eficienţei în muncă;
 senzaţie progresivă de epuizare cu răsfrângere asupra mediului familial;
 iritabilitate faţă de cei apropiaţi;
 lipsa dialogului;
 senzaţia de a fi „golit” sau în altă parte;
 impresia că munca invadează totul, inclusiv viaţa privată.

În raport cu munca se constată un sentiment de ambivalenţă însoţită de următoarele stări:


tendinţa de a rămâne din ce în ce mai târziu la serviciu;

dificultatea de a se cruţa pe sine;

lipsa rapidităţii în executarea unor sarcini simple;

dezinteres faţă de muncă: individul lucrează din ce în ce mai mult și se simte invadat,
pentru că nu este recunoscut la adevărata sa valoare și pentru că are impresia că nu
este plătit pe măsură, sau că munca devine un drog de care nu se poate lipsi, dar care
îl apasă, apăsare mascată de un supraactivism ineficient, de suprafaţă.
Rar se întâmplă ca sindromul burn-out să se instaleze dintr-o dată și în totalitate. El este mai

Muncește sănătos! Ai grijă să fii voios!

14

BrosuraSanatateMentalaLaMunca_A4.indd Sec1:14 10/19/2009 4:53:07 PM


Ghid de promovare a sănătăţii mintale la locul de muncă

degrabă insidios, într-atât încât, de cele mai multe ori, putem descrie patru etape esenţiale.
Dr. Dominique Barbier descrie în cartea sa „Ieșirea din depresie: medicamente sau psihoterapie”
următoarele faze ale sindromului burn-out:

1. Entuziasmul ideal: este vorba despre o atitudine care îl caracterizează mai degrabă pe
începător care suprainvestește în carieră la un nivel energetic extrem de ridicat; de unde noţiunea
de „ardere”. Individul, care nu mai poate ţine ritmul, are impresia că munca îi va umple viaţa și
acoperi carenţele. Iar lucrul acesta explică o importantă scădere de energie care contrastează
cu puţina eficacitate constatată.

2. Stagnarea ineficientă: munca își pierde aspectul primordial. Se produce o dezinvestire


progresivă care face ca aceasta să-și piardă nuanţa stimulatoare. În schimb, revendicările
personale vin în prim-plan ca și cum individul ar fi fost păcălit și ar căuta o reparaţie externă.

3. Sentimentul de frustrare: în acest moment se dezvoltă tulburări fizice (cefalee, migrene,


tulburări gastrointestinale, etc.), comportamentale și emoţionale (anxietate, depresie). Subiectul
își pune întrebări în privinţa sensului muncii sale, își analizează din nou alegerile, se simte rău, nu
mai are chef să muncească.

4. Apatia plină de dezamăgire și poziţia de securitate: individul se simte aproape în mod cronic
frustrat în muncă, deși recunoaște că are nevoie de ea din motive pur economice. Acest lucru îi
determină o imagine devalorizată de sine însuși.

Sindromul burn-out nu este simplu de tratat sau de abordat, întrucât prin multitudinea factorilor
care provoacă și în timp agravează această stare, și intervenţiile sunt de dorit să se desfășoare
pe mai multe dimensiuni. O intervenţie din partea companiei sau instituţiei va avea ca scop o mai
bună împărţire a responsabilităţilor, ceea ce-i va permite salariatului să aibă o muncă variată
pentru a se sustrage monotoniei îndatoririlor. Grupurile de întrajutorare, seminariile, simpozioanele
pot facilita o mai bună împărtășire a dificultăţilor și, mai ales, ieșirea din izolare. La nivel individual,
dacă se dorește o schimbare mai radicală și se dorește o analiză atentă a alegerilor personale,
se recomandă urmarea unei forme de psihoterapie.

Activităţi la îndemână pentru prevenirea apariţiei sindromului de burn-out:


 Îngăduirea unui răstimp pentru a lua masa;
 Luarea unei pauze pentru relaxare;
 Încadrarea activităţilor profesionale (atât activităţi curente cât și urgente) în timpul normal
de 8 ore de lucru.
Câteodată - sau de cele mai multe ori (după caz)- acest lucru devine o provocare! Deci, pentru
ca o persoană să poată da randament pe întreaga zi de lucru, timpul trebuie bine gestionat,
trebuie stabilite priorităţile și trebuie găsită puterea de deconectare.

Muncește sănătos! Ai grijă să fii voios!

15

BrosuraSanatateMentalaLaMunca_A4.indd Sec1:15 10/19/2009 4:53:10 PM


Ghid de promovare a sănătăţii mintale la locul de muncă

9. Programele de prevenire și promovare a sănătăţii la locul de muncă

Conceptele de promovarea a sănătăţii mintale plasează sănătatea mintală pe o scală cuprinsă


între două niveluri: minim și optim, sănătatea mintală optimă fiind văzută drept sănătatea întregii
populaţii, chiar dacă în acea populaţie există persoane cu probleme mintale diagnosticate.
(Karl Kuhn: Wokplace Related Mental Health Problems-Risk and Prevention, preyentare în cadrul” Joint Conference
WHO-German Alliance for Mental Health, Berlin, 2009).

Elemente generale de promovare a sănătăţii mintale la locul de muncă:


 centrarea pe întărirea bunăstării, mai degrabă decât pe prevenirea bolii,
 adresarea către populaţia ţintă ca un întreg, incluzându-i și pe cei care se confruntă cu
situaţii la risc în contextul vieţii de zi cu zi,
 mai degrabă orientarea către factori care protejează sănătatea mintală decât pe factorii
sau condiţiile de risc.

Promovarea sănătăţii mintale are ca scop:


 să crească capacitatea de revenire și a factorilor protectori (îmbunătăţirea calitătii
vieţii și creșterea satisfacţiei, creșterea stimei de sine, creșterea bunăstării, întărirea
suportului social, întărirea balanţei dintre sănătatea fizică, socială, emoţională, spirituală
și psihosocială),
 să scadă factorii de risc,
 să reducă înegalităţile.

Programele de prevenire a stresului ocupaţional

Este deja binecunoscut faptul că munca prin caracteristicile ei poate contribui la apariţia
problemelor legate de sănătatea mintală ca de exemplu burn-out, anxietatea, depresia, tulburările
de somn, tulburările gastrointestinale, bolile cardiovasculare și musculoscheletale.

Intervenţiile (sub forma proiectelor, iniţiativelor, activităţilor de promovare a sănătăţii) pot viza
atât creșterea capacităţii de adaptare a angajaţilor la suprasolicitările de la locul de muncă, cât
și mediul de lucru.

Capacitatea angajaţilor de a se adapta mai bine la suprasolicitările de la locul de muncă poate


fi îmbunătăţită prin:

 training vizând managementul stresului,


 metode de relaxare,
 îmbunătăţirea aptitudinilor sociale,
 fitness.

Există intervenţii care pun accentul pe sarcinile de muncă (tehnice) cum ar fi:


 job enrichment (asigurarea unor sarcini de lucru variate și interesante pentru a schimba
rutina zilnică a unui angajat),

Muncește sănătos! Ai grijă să fii voios!

16

BrosuraSanatateMentalaLaMunca_A4.indd Sec1:16 10/19/2009 4:53:12 PM


Ghid de promovare a sănătăţii mintale la locul de muncă

 îmbunătăţiri ergonomice,
 reducerea zgomotului.

Sunt descrise în literatura de specialitate intervenţii axate pe:


 îmbunătăţirea / clarificarea mai bună a rolurilor în cadrul companiei,
 îmbunătăţirea managementului conflictelor,
 îmbunătăţirea relaţiilor sociale.

Un număr destul de mare de arii de acţiune au fost identificate ca având potenţial benefic asupra
sănătăţii mintale a lucrătorilor. Acestea includ:
 creșterea nivelului de cunoștinţe privind problemele de sănătate mintală,
 identificarea scopurilor comune și a aspectelor pozitive legate de muncă,
 evaluarea sarcinilor de muncă,
 crearea unui echilibru între sarcinile de lucru și aptitudinile profesionale,
 creșterea controlului muncii,
 îmbunătătirea sprijinului social și aptitudinilor sociale.

Există câteva etape importante în elaborarea proiectelor de promovare a sănătăţii mintale


la locul de muncă care includ:

1. Identificarea problemelor prin realizarea unei evaluări de nevoi


2. Realizarea unui plan de acţiune pentru rezolvarea problemelor
3. Realizarea sesiunilor de informare în randul angajaţilor pentru a le transmite informaţiile
necesare pentru a recunoaște simptomele legate de stresul ocupaţional atât la ei cât și la
colegii lor
4. Realizarea sesiunilor de informare pentru manageri, reprezentanţi ai sindicatelor pentru
a le transmite informaţiile necesare pentru a recunoaște simptomele legate de stresul
occupaţional atât la ei cât și la colegii lor
5. Încurajarea desfășurării de activităţi sociale cu participarea colegilor de serviciu
6. Organizarea sesiunilor de relaxare înainte de lucru, în timpul pauzelor sau la sfârșitul orelor
de serviciu
7. Facilitarea accesării serviciilor de consiliere specializată în afara companiei.

Programele de promovare a sănătăţii mintale la locul de muncă aduc atât beneficii individuale
angajaţilor cât și colective, pentru întreaga organizaţie sau companie. Datele din literatură arată
ca în organizaţiile în care s-au desfășurat astfel de programe a crescut productivitatea, a scăzut
absenteismul, a scăzut numărul accidentelor și s-a micșorat turn-overul personalului. Trebuie
menţionat că un efect important al acestor programe este și îmbunătăţirea atitudinii personalului
faţă de instituţia în care lucrează și o mai bună adaptabilitate la schimbările din mediu și din
organizaţie.

Dacă se are în vedere realizarea unui program de promovare a sănătăţii mintale în companiile din
România, trebuie să se ţină cont de caracteristicile locului de muncă, de gradul de cunoaștere și

Muncește sănătos! Ai grijă să fii voios!

17

BrosuraSanatateMentalaLaMunca_A4.indd Sec1:17 10/19/2009 4:53:15 PM


Ghid de promovare a sănătăţii mintale la locul de muncă

de avizare faţă de problemele de sănătate mintală, cât și nivelul de receptivitate al angajatorilor


pentru acest domeniu, deoarece această iniţiativă este încă un domeniu de pionierat în ţara
noastră.

Muncește sănătos! Ai grijă să fii voios!

18

BrosuraSanatateMentalaLaMunca_A4.indd Sec1:18 10/19/2009 4:53:17 PM


Ghid de promovare a sănătăţii mintale la locul de muncă

Bibliografie

1. Bardac D., Stoia M., 2004, Elemente de Medicina Muncii și Boli Profesionale,
Universitatea “Lucian Blaga”, Facultatea de Medicină “Victor Papilian”, Ediţia a 2-a
revizuită și adăugită, Sibiu.

2. Cocârlă A., 2009, Medicina Ocupaţională, Editura Medicală Universitară „Iuliu


Haţieganu”, Cluj-Napoca.

3. Cordoneanu C., Silion I., 1999, Sistemul Nervos și Medicina Muncii – Editura
Moldogrup, Iași.

4. Enăchescu C., 2004, Tratat de Igienă Mintală, Editura Polirom, Ediţia a II-a, revizuită
și adăugită.

5. European Communities, Health and Consumer Directorate General, 2004, The State
of Mental Health in the European Union

6. LaDou J., 1997, Occupational & Environmental Medicine, Appleton & Lange Stanford,
Connecticut, Second Edition.

7. Stansfeld S., 2002, Work, personality and mental health, The British Journal of
Psychiatry 181: 96-98, The Royal College of Psychiatrists.

8. Stephens T., Dulberg C., Joubert N., 2000, Mental Health of the Canadian Population:
A Comprehensive Analysis, Chronic Diseases in Canada, vol. 20, nr. 3

9. Tat M., 1999, Medicina Muncii. Orientare, patologie, practică, Editura “Viaţa Medicală
Românească”, București.

10.World Health Organization, 2004, Promoting Mental Health - concepts, emerging


evidence, practice, Geneva

11.www.topsanatate.ro

Muncește sănătos! Ai grijă să fii voios!

19

BrosuraSanatateMentalaLaMunca_A4.indd Sec1:19 10/19/2009 4:53:20 PM


Fundaţia ROMTENS
Str. Ştirbei Vodă, nr. 107, Bl. 24C, Sc.A, Et. 3, Ap. 11, S. 1, Bucureşti, România
Tel: +40-(0)21-637.30.02; Fax: +40-(0)21-637.30.84
E-mail: office@romtens.ro
http://www.romtens.ro

Spitalul de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda”


Centrul de sănătate mintală
Str. Dr. Bagdasar, nr. 12, Sibiu, România
Tel: +40-(0)269-215.680; Fax: +40-(0)269-216.435
http://www.medicina-psihiatrie.ro

Titlul programului: „Suport pentru dezvoltarea serviciilor comunitare de sănătate mintală


şi dezinstituţionalizarea persoanelor cu probleme de sănătate mintală”,
Componenta B - Dezvoltarea centrelor comunitare de sănătate mintală
Editorul publicaţiei: Fundaţia Romtens
Data publicării: octombrie 2009
ISBN: 978-973-0-07129-0

BrosuraSanatateMentalaLaMunca_A4.indd Sec1:21 10/19/2009 4:53:22 PM