Sunteți pe pagina 1din 9

Universitatea 

Politehnică Timişoara
Facultatea de Construcţii
Master - Optimizarea sistemelor hidrotehnice
Exploatarea Sistemelor Hidrotehnice
Tema nr.5
Organizarea activității de exploatare a amenajărilor
hidrotehnice, legislație, normative, regulamente

Prin sistem hidrotehnic de gospodărire a apelor se înţelege ansamblul de lucrări şi măsuri tehnico-
inginereşti, organizatorice şi economice prin intermediul cărora omul stăpâneşte şi foloseşte raţional
resursele de apă dintr-un anumit teritoriu (de exemplu, bazin hidrografic). Folosirea raţională a apelor
înseamnă atât utilizarea lor integrală şi multilaterală cât şi protecţia calităţii lor în spiritul dezvoltării
durabile a societăţii umane (dezvoltare care conservă şansele generaţiilor viitoare de a trăi şi a se dezvolta
într-un mediu ambiant curat, favorabil vieţii).
Stăpânirea apelor înseamnă prevenirea şi combaterea efectelor dăunătoare ale acestora, dintre care se
pot menţiona : - procesele de eroziune pe terenurile în pantă şi în albiile râurilor - inundaţiile - excesul de
umiditate prin înmlăştinirea terenurilor joase - sărăturarea solurilor - colmatarea albiilor râurilor şi reducerea
capacităţii lor de transport - alunecările de teren.
Datorită influenţelor considerabile pe care apa le are asupra întregii activităţi a omului, acesta a
început să desfăşoare încă din cele mai îndepărtate timpuri o serie de acţiuni şi lucrări pentru folosirea mai
eficientă a resurselor şi rezervelor naturale de apă. Dacă la început omul primitiv o folosea cu precădere
pentru nevoi fiziologice imediate şi ca mediu de procurare a hranei, odată cu dezvoltarea agriculturii,
apariţia centrelor dens populate şi meşteşugurilor, complexitatea acestor acţiuni şi lucrări creşte, apa fiind
folosită şi pentru alimentări cu apă, eliminarea reziduurilor, ca mediu de transport sau sursă de energie.
În epoca modernă, solicitarea resurselor şi rezervelor de apă a devenit din ce în ce mai mare, pe de o
parte datorită creşterii continue a consumurilor specifice marilor aglomerări urbane şi pe de altă parte
datorită dezvoltării fără precedent a agriculturii intensive şi a activităţilor industriale care solicită apă atât
pentru procese tehnologice specifice, cât şi pentru transport, furnizarea de energie sau chiar ca materie
primă. În acest stadiu s-a ajuns însă la concluzia că creşterea în continuare a solicitărilor nu va mai putea fi
satisfăcută de resursele şi rezervele de apă, fără luarea în continuare a unor măsuri de raţionalizare a

1
consumului şi de conservare şi protecţie a hidrosferei. A apărut astfel şi s-a dezvoltat conceptul de
amenajare complexă a bazinelor hidrografice prin sisteme hidrotehnice capabile să:
- asigure în modul cel mai raţional şi economic totalitatea cerinţelor de apă ale diverselor folosinţe
- valorifice potenţialul energetic şi de transport al cursurilor de apă respective;
- prevină şi să înlăture complet efectele distructive ale apei;
- asigure satisfacerea necesităţilor privind calitatea apei utilizate de diversele folosinţe.
În acest scop un obiectiv important avut în vedere la proiectarea unui sistem hidrotehnic fiind
prevenirea şi combaterea poluării apelor. Complexitatea tehnică a unui sistem hidrotehnic dintr-un bazin
hidrografic este condiţionată de gradul de dezvoltare social-economică a teritoriului aferent. Prin funcţiunile
sale însă, sistemul hidrotehnic permite accelerarea ritmului de dezvoltare a acestui teritoriu, ceea ce conduce
la necesitatea măririi continue a complexităţii tehnice a sistemului hidrotehnic. De aceea, proiectarea sa
trebuie făcută pe baza unui plan de amenajare complexă a teritoriului respectiv în etape ce ţin seama de
această condiţionare reciprocă. Măsurile şi lucrările legate de satisfacerea cerinţelor de apă, din punct de
vedere cantitativ şi calitativ, ale diferitelor sectoare ale vieţii economice şi sociale, fac obiectul de folosire a
calităţii apelor. Dezvoltarea economică şi creşterea demografică – dacă există – atrag creşterea cerinţelor de
apă. Lipsa de concordanţă între cantitatea şi calitatea apei disponibile în sursele de apă şi cerinţele de apă,
impun reglementarea folosirii apei. În folosirea complexă a apelor sunt interesate localităţile (pentru
alimentarea cu apă), industria, energetica, agricultura, piscicultura, transporturile şi industria agrementului.
Unii dintre utilizatorii de apă, după ce au folosit-o o restituie în cursurile de apă sau în alţi emisari în
condiţii calitative care o fac necorespunzătore cerinţelor altor folosinţe situate în aval pe râuri sau pe malul
lacurilor, etc. Râurile din ţara noastră prezintă, din punct de vedere cantitativ, mari variaţii ale debitelor atât
pe durata unui an hidrologic cât şi de la un an la altul. Aceste variaţii creează o bună parte din problemele de
bază ale gospodăririi apelor pentru că, datorită lor, se impun cele mai grele şi costisitoare lucrări de
stăpânirea apelor, pentru îndepărtarea efectelor dăunătoare dar şi lucrări hidrotehnice complexe destinate
satisfacerii cerinţelor de apă în perioadele cu debite reduse. La debite foarte mari se produc inundaţii,
eroziuni, exces de umiditate şi alte degradări. La debite mici, sub necesarul de consum, folosinţele de apă
suferă pagube foarte mari, care se pot propaga în întreaga economie. Lipsa apei potabile, lipsa apei
industriale lipsa apei pentru irigaţii, piscicultură, creşterea animalelor şi altele. Sursele de apă cele mai
importante din ţara noastră sunt cursurile de apă (râuri, fluvii), acestea având un regim hidrologic torenţial
(debite şi respectiv volume foarte mari de apă în perioadele de viitură şi debite foarte mici în restul anului).
Acest regim hidrologic impune ample lucrări de regularizare a debitelor prin acumulări de apă şi derivaţii
din alte bazine hidrografice. În anumite bazine hidrografice se găsesc folosinţe de apă care necesită debite
mari în perioadele cu debite naturale reduse. Se poate exemplifica cu producerea de hidroenergie iarna sau
2
cu necesităţile de irigare a terenurilor agricole în lunile secetoase de vară. Prin lucrările de gospodărire a
apelor trebuie satisfăcute asemenea cerinţe de consum redistribuind debitele mari din perioadele de viitură
pentru utilizarea în perioadele cu debite naturale mai mici decât necesităţile consumatorilor. Debitele
regularizate trebuie folosite complex şi complet şi chiar refolosite succesiv astfel încât folosinţele de apă să
fie satisfăcute şi chiar să se poată dezvolta. Gospodărirea apelor este, de fapt, un fel de ramură a economiei
naţionale, dacă privim lucrurile mai puţin convenţional. Problemele tehnice de gospodărire a apelor sunt, în
cea mai mare parte, legate de sursele de apă şi se diferenţiază în trei categorii :
- stăpânirea apelor
- satisfacerea folosinţelor
- protecţia calităţii apei
La stabilirea schemei generale de amenajare integrală a unui bazin hidrografic se vor avea în vedere,
pe lângă principiile generale legate de metodologia de calcul hidraulic, static, de rezistenţă, etc. şi o serie de
principii care iau în consideraţie influenţa pe care sistemul hidrotehnic respectiv (odată intrat în exploatare)
o are asupra resurselor naturale de apă şi a mediului ambiant, în general. Aceste influenţe se manifestă în
sensul modificării repartiţiei iniţiale între diferite categorii de resurse, cât şi în sensul repartiţiei în timp şi
spaţiu în cadrul aceleiaşi categorii. Astfel, de exemplu, acţiunile de despădurire urmate de cultivarea
anumitor plante (prăşitoare pe terenuri în pantă) accelerează procesul de şiroire şi, implicit, conduc la o
diminuare a resurselor de apă subterană. Într-adevăr, micşorarea gradului de acoperire cu vegetaţie a solului
conduce la diminuarea infiltraţiilor şi duce la creşterea cantităţilor de apă scursă pe versant. În bazinul
hidrografic respectiv raportul iniţial între resursele de apă de suprafaţă şi subterană se modifică în favoarea
primelor. De asemenea, schema generală de amenajare integrală trebuie să permită utilizarea maximă
posibilă a resurselor de apă ale bazinului studiat şi să permită –într-o etapă ulterioară – extinderea sa atunci
când dezvoltarea superioară economico-socială a zonei impune acest lucru. Din aceste considerente, la
proiectarea unui sistem hidrotehnic complex se vor avea în vedere următoarele:
a. Elementele sistemului hidrotehnic (acumulări, prize de apă, derivaţii, etc.) să răspundă cerinţelor
unui număr cât mai mare de folosinţe; ex. o acumulare energetică să poată fi folosită şi pentru alimentări cu
apă potabilă sau industrială, irigaţii, navigaţie, piscicultură, agrement, etc.
b. Sistemul hidrotehnic să asigure – prin regularizarea debitelor – utilizarea raţională a resurselor de
apă din teritoriul respectiv, în sensul armonizării regimului sursei cu cerinţele diverselor folosinţe.
c. Sistemul hidrotehnic să permită utilizarea complexă a debitelor regularizate, prin folosirea
succesivă a acestora; ex. o parte din debitele captate pentru alimentări cu apă potabilă sau industrială să
poate fi utilizate – după restituirea lor – de alte folosinţe (irigaţii, piscicultură, etc.).

3
d. Regularizarea debitelor cursurilor naturale de apă se va face prin amplasarea judicioasă a unor
acumulări care să preia în mare parte şi riscul inundaţiilor pe suprafeţele bazinelor hidrografice situate în
aval de acestea.
e. Când debitele pentru consumuri importante sunt asigurate prin derivaţii din zone excedentare,
acestea trebuie să aibă un caracter complex: în afară de rolul principal de a completa necesarul de apă din
zona deficitară să poată asigura şi producerea de energie electrică, navigaţia sau descărcarea undelor de
viitură; se recomandă utilizarea derivaţiilor în dublu sens, care să asigure echilibrarea reciprocă a resurselor
de apă din cele două zone în perioadele secetoase sau ploioase ne simultane.
f. Între elementele sistemului hidrotehnic trebuie să existe o bună corelare, atât în ce priveşte
proiectarea, cât şi execuţia; de exemplu, volumul mort al unei acumulări depinde decisiv de existenţa
lucrărilor de combatere a eroziunii solului pe versanţii bazinului hidrografic aferent, amonte de baraj.
g. Stabilirea schemei hidrotehnice a amenajării complexe şi alegerea dintre soluţiile tehnice posibile
se face pe baza studiului tehnico-economic al mai multor folosinţe. Se va alege aceea care, pe ansamblu,
prezintă indicatorii tehnico-economici cei mai avantajoşi.
Având în vedere necesitatea exploatării corespunzătoare, pe ansamblul bazinului hidrografic, a
barajelor şi lacurilor de acumulare, precum şi a prizelor pentru alimentări cu apă, cu sau fără baraje, a
detalierii şi concretizării condiţiilor generale şi speciale pentru fiecare obiectiv în parte se întocmesc
regulamente de exploatare.
Regulamentele de exploatare se elaborează pentru construcţii hidrotehnice cu funcţiuni de
regularizare şi captare a debitelor de apă, precum: baraje cu lacuri de acumulare permanente, baraje cu
lacuri de acumulare nepermanente, poldere, prize de apă cu sau fără baraj, noduri hidrotehnice de reglare şi
dirijare a debitelor de apă.
În funcţie de conţinut şi de rol, se disting următoarele tipuri de regulamente de exploatare:
a)regulamente de exploatare pentru obiectiv hidrotehnic - se elaborează pentru construcţiile hidrotehnice
enumerate, cu toate captările secundare, echipamentele, instalaţiile, prizele de apă înglobate în baraj şi
centralele hidrotehnice alimentate direct; în aceeaşi categorie pot fi încadrate regulamentele de exploatare
pentru amenajări cuprinzând mai multe obiective hidrotehnice care conlucrează la îndeplinirea aceloraşi
funcţiuni, a căror funcţionare se influenţează, pe zone de bazin hidrografic sau pe tronsoane de curs de apă;
b)regulamente de exploatare coordonată bazinal - se referă la cascade de lacuri de acumulare sau la
ansambluri de amenajări caracterizate, a căror funcţionare influenţează major regimul hidrologic pe cursul
de apă, pe bazinul sau subbazinul hidrografic.
Regulamentele de exploatare se bazează pe: informaţiile şi condiţiile de exploatare elaborate de
proiectanţi, informaţiile din cărţile tehnice ale construcţiilor şi din paşapoartele echipamentelor şi
4
instalaţiilor, concluziile şi recomandările studiilor privind urmărirea comportării în timp şi ale studiilor de
expertiză asupra stării tehnice şi funcţionale a ansamblului amenajării, informaţiile studiilor hidrologice şi
studiilor de gospodărire a apelor, realizate de unităţi abilitate, precum şi informaţiile conţinute în ordinele şi
dispoziţiile tehnice ale autorităţilor tehnico-operative, din domeniul de activitate al deţinătorului amenajării
şi din domeniul gospodăririi apelor.
Regulamentele de exploatare cuprind regulile de bază necesare funcţionării obiectivelor hidrotehnice după
perioada de punere în funcţiune. Exploatarea obiectivelor hidrotehnice în perioada de punere în funcţiune se
realizează conform condiţiilor şi instrucţiunilor specifice de exploatare pentru această perioadă, elaborate de
proiectanţii obiectivelor hidrotehnice.
Regulamentul de exploatare pentru obiectiv hidrotehnic face parte integrantă din autorizaţia de gospodărire
a apelor pentru obiectivul respectiv.
În cazul existenţei regulamentului de exploatare pentru amenajare care cuprinde mai multe obiective
hidrotehnice, autorizaţia de gospodărire a apelor se emite pentru fiecare obiectiv hidrotehnic component al
amenajării.Regulamentul de exploatare coordonată bazinal nu reprezintă suport pentru emiterea autorizaţiei
de gospodărire a apelor.
Documentaţia reprezentând regulamentul de exploatare conţine un memoriu tehnic şi un set de anexe - piese
desenate, tabele, diagrame caracteristice, scheme informaţional-decizionale.
Pentru elaborarea regulamentelor de exploatare aferente unor amenajări care cuprind mai multe obiective
hidrotehnice, se utilizează acelaşi conţinut-cadru prin tratarea, la fiecare capitol, subcapitol, punct sau
subpunct, a elementelor referitoare la toate obiectivele hidrotehnice componente ale amenajării, fără a mai fi
necesar regulament de exploatare pe obiectiv hidrotehnic.
Respectarea conţinutului-cadru este obligatorie la elaborarea regulamentelor de exploatare.
Respectarea prevederilor regulamentelor de exploatare este obligatorie pentru deţinătorii, cu orice titlu, de
obiective hidrotehnice sau de amenajări compuse din mai multe obiective hidrotehnice cu funcţiuni
complementare.
Regulamentele de exploatare pentru obiectiv hidrotehnic se elaborează de către deţinătorul, cu orice titlu, al
obiectivului hidrotehnic sau al amenajării, persoană fizică sau juridică, ori de unităţi specializate şi
autorizate în studii, proiectare şi consultanţă pentru construcţii hidrotehnice.
Regulamentul de exploatare coordonată bazinal se elaborează de unităţile bazinale ale autorităţii tehnico-
operative din domeniul apelor, respectiv Administraţia Naţională "Apele Române", sau prin grija acestora,
de către unităţi specializate şi autorizate în studii şi consultanţă pentru construcţii hidrotehnice.
În cazurile în care regulamentul de exploatare pentru obiectiv hidrotehnic este elaborat de deţinătorul
acestuia, respectiv regulamentul de exploatare coordonată bazinal este elaborat de unitatea bazinală a
5
autorităţii tehnico-operative din domeniul apelor, se impune constituirea unui colectiv de elaborare,
reprezentativ pentru întreaga gamă de problematici care se regăsesc în aceste documentaţii.
Competenţele de aprobare a regulamentelor de exploatare pentru obiectivele hidrotehnice sunt următoarele:
a)autoritatea tehnico-operativă din domeniul apelor, respectiv Administraţia Naţională "Apele Române",
pentru toate obiectivele hidrotehnice din administrarea proprie, precum şi pentru obiectivele hidrotehnice
din administrarea altor deţinători, care au următoarele caracteristici: lacuri de acumulare cu volum
(capacitate) total, corespunzător nivelului maxim de verificare, mai mare de 20 milioane m3, prize de apă,
cu sau fără baraj, care au debite instalate mai mari de 1.500 l/s pentru populaţie şi industrii şi mai mari de
5.000 l/s pentru irigaţii, centrale hidroelectrice cu puteri instalate mai mari de 15 MW, noduri hidrotehnice
cu capacităţi de tranzitare mai mari de 5.000 l/s;
b)direcţiile bazinale ale apelor pentru obiectivele hidrotehnice din administrarea altor deţinători şi care au
următoarele caracteristici: lacuri de acumulare cu volum (capacitate) total, corespunzător nivelului maxim
de verificare, până la 20 milioane m3 inclusiv, prize de apă cu sau fără baraj, cu debite instalate mai mari de
15 l/s până la 1.500 l/s inclusiv pentru populaţie şi industrie şi mai mari de 1.000 l/s până la 5.000 l/s
inclusiv pentru irigaţii, centrale hidroelectrice cu puteri instalate mai mari de 1 MW până la 15 MW
inclusiv, noduri hidrotehnice cu capacităţi de tranzitare mai mari de 1.000 l/s până la 5.000 l/s inclusiv;
c)sistemele de gospodărire a apelor pentru obiectivele hidrotehnice din administrarea altor deţinători care nu
se încadrează în categoriile prevăzute mai sus.
În situaţia în care aplicarea criteriilor prevăzute duce la competenţe de aprobare diferite pentru lacul de
acumulare, pentru prizele de apă sau pentru centrala hidroelectrică, regulamentul de exploatare pentru
obiectivul hidrotehnic se aprobă la nivelul superior de competenţă.
Competenţele de aprobare a regulamentelor de exploatare pentru amenajări compuse din mai multe
obiective hidrotehnice cu funcţiuni complementare se stabilesc în funcţie de volumul (capacitatea) total,
corespunzător nivelului maxim de verificare, al lacului de acumulare determinant al amenajării, prin
aplicarea criteriilor prevăzute.
Înainte de aprobare, regulamentele de exploatare pentru obiective hidrotehnice, precum şi cele de exploatare
a amenajărilor care cuprind mai multe obiective hidrotehnice se avizează la nivelul de competenţă imediat
inferior, caz în care se aprobă după analiza efectuată de sistemul de gospodărire a apelor.
Regulamentele de exploatare coordonată bazinal se avizează de comitetele de bazin respectiv şi se aprobă la
nivelul autorităţii publice centrale din domeniul apelor.
Regulamentul de exploatare pentru un obiectiv hidrotehnic se analizează de către deţinător, în situaţii
normale la 5 ani de la aprobare, pentru verificarea corespondenţei cu realitatea.

6
Regulamentul de exploatare pentru obiectivul hidrotehnic respectiv îşi menţine valabilitatea numai dacă la
data analizei nu s-au produs modificări în ceea ce priveşte: rolul şi parametrii funcţionali ai obiectivului
hidrotehnic, regulile şi condiţiile de exploatare, volumul şi gama de informaţii pe care s-a bazat elaborarea
documentaţiei, structura folosinţelor beneficiare, dotarea sau echiparea obiectivului hidrotehnic,
componenţa schemei de amenajare realizate din care face parte, baza de date de calcul, care au fost în
vigoare la data aprobării; pentru amenajări care cuprind mai multe obiective, condiţia se pune pentru toate
obiectivele hidrotehnice componente.
În situaţia prevăzută, numai în această situaţie, deţinătorul obiectivului hidrotehnic se adresează factorului
competent să aprobe regulamentul de exploatare, conform, solicitând prelungirea valabilităţii
regulamentului de exploatare, prin act scris oficial, prin care declară pe propria răspundere îndeplinirea
condiţiilor .
Factorul competent să aprobe regulamentul de exploatare analizează documentaţia, prin verificarea
corespondenţei cu prevederile legale în vigoare şi cu situaţia reală din teren şi, în cazul constatării
îndeplinirii condiţiilor, emite aprobarea pentru prelungirea valabilităţii regulamentului de exploatare pentru
obiectivul hidrotehnic, pentru încă o perioadă normal.
În situaţia în care, în urma verificărilor efectuate, se constată necorespondenţa, deţinătorul obiectivului
hidrotehnic sau amenajării este obligat să asigure elaborarea unui nou regulament de exploatare.
Regulamentul de exploatare coordonată bazinal are valabilitate normală de 10 ani. Verificarea
corespondenţei regulamentului de exploatare coordonată bazinal cu prevederile legale în vigoare şi cu
situaţia reală din teren este realizată de unităţile bazinale ale autorităţii tehnico-operative din domeniul
apelor.
În cazul în care se constată menţinerea valabilităţii regulamentului de exploatare coordonată bazinal,
unităţile bazinale ale autorităţii tehnico-operative din domeniul apelor, cu avizul comitetului de bazin
respectiv, se adresează autorităţii publice centrale din domeniul apelor pentru obţinerea prelungirii
valabilităţii.
În situaţia în care se constată că nu este îndeplinită condiţia de nemodificare a parametrilor de funcţionare ,
se elaborează un nou regulament de exploatare coordonată bazinal.
Regulamentele de exploatare pentru obiectiv, precum şi regulamentele de exploatare coordonată
bazinal se modifică, se adaptează, se completează, după caz, şi în perioada normală de valabilitate, în
cazurile în care nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute, se modifică cel puţin un regulament de exploatare
pentru obiectiv sau se modifică ori se completează baza de date, se modernizează metodele de calcul sau se
obţine o experienţă superioară în exploatare.

7
După aprobare, regulamentele de exploatare a obiectivelor hidrotehnice, împreună cu autorizaţiile de
gospodărire a apelor, în copie, vor fi utilizate de compartimentele de exploatare ale direcţiilor apelor şi ale
unităţilor teritoriale care au în exploatare obiectivele hidrotehnice respective.
Pentru punctele de exploatare operativă se vor asigura sinteze cuprinzând regulile şi reprezentările grafice
esenţiale, specifice activităţii punctelor respective, extrase din regulamentele de exploatare a obiectivelor
hidrotehnice.
Regulamentele de exploatare coordonată bazinal, după aprobare, se utilizează de dispeceratele bazinale ale
direcţiilor apelor. Factorii competenţi să aprobe regulamente de exploatare, vor păstra un exemplar al
fiecărei documentaţii aprobate.
Administraţia Naţională "Apele Române" elaborează programe de exploatare a lacurilor de acumulare, pe
perioade determinate (în mod obişnuit lunar), pe baza prognozelor debitelor afluente medii lunare,
volumelor acumulate în capacităţile utile ale lacurilor pentru asigurarea alimentărilor cu apă pentru
populaţie, industrie, agricultură, pentru producerea de energie electrică, pentru alte folosinţe consumatoare
şi neconsumatoare de apă, în scopul gospodăririi raţionale şi complexe a resurselor de apă, în colaborare cu
deţinătorii de obiective hidrotehnice şi cu principalii beneficiari de apă brută.
Pentru principalele lacuri de acumulare, cu folosinţă complexă şi cu rol strategic în alimentarea cu apă a
municipiului Bucureşti şi a altor zone intens populate sau cu folosinţe de apă importante, se elaborează
programele lunare de exploatare, care se avizează de Administraţia Naţională "Apele Române", împreună cu
reprezentanţi ai autorităţii publice centrale din domeniul apelor, ai principalilor deţinători de obiective
hidrotehnice şi beneficiari de apă brută, precum şi ai altor autorităţi şi factori responsabili, şi se aprobă de
autoritatea publică centrală din domeniul apelor.
Programele de exploatare pentru restul lacurilor de acumulare se aprobă la nivelul de competenţă al
Administraţiei Naţionale "Apele Române".
Pentru gospodărirea unitară, raţională şi complexă a apelor de suprafaţă şi subterane, în scopul satisfacerii
cu prioritate a cerinţelor de apă pentru populaţie şi a altor cerinţe social-economice esenţiale, Administraţia
Naţională "Apele Române" elaborează programe de exploatare pentru perioade determinate de timp:
săptămână, decadă, trimestru sau semestru.
În perioade deficitare, precum şi în perioade de viituri, exploatarea lacurilor de acumulare şi a prizelor de
apă se subordonează necesităţilor perioadei respective, în conformitate cu prevederile planurilor de secetă,
respectiv cu prevederile planurilor de apărare de inundaţii.

8
ÎNTOCMIT:
Student: Mateş Mihai

S-ar putea să vă placă și