Universitatea 

Politehnică Timişoara
Facultatea de Construcţii
Master - Optimizarea sistemelor hidrotehnice
Exploatarea Sistemelor Hidrotehnice
Tema nr.3
Angajarea amenajărilor hidrotehnice în prevenirea
și combaterea inundațiilor

Gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca

efect producerea de inundații, incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, este o activitate de interes
naţional având ca scop limitarea producerii acestor fenomene precum şi diminuarea dimensiunilor efectelor
acestor tipuri de risc.
Fenomenele hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, sunt
următoarele:
- precipitații importante cantitativ (care pot avea și caracter torențial);
- temperaturi care conduc la topirea bruscă a zăpezii;
- furtuni marine;
- variații rapide ale temperaturii aerului, în perioada de iarnă și primăvaraă, care pot provoca poduri
și blocaje de gheață pe cursurile de apă;
Inundația - reprezintă acoperirea temporară a unui teren cu apă provenită din revărsarea cursurilor de
apă, din ploile abundente sau topirea bruscă a zăpezii, din accidente la construcții hidrotehnice 2 (rupere) și
care prin amploarea, intensitatea şi durata sa are impact negativ semnificativ asupra sănătăţii umane,
mediului, patrimoniului cultural şi activităţii economice.
Lucrările hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor - sunt orice tip de construcții
hidrotehnice având o structură realizată din materiale pământoase, anrocamente, beton ori alte materiale,
dispusă pe un curs de apă sau la ţărmul mării, cu scopul protejării împotriva inundaţiilor a unor localităţi, a
unor obiective socio-economice sau terenuri. Lucrările cu rol de apărare împotriva inundațiilor sunt
compuse din construcția hidrotehnică propriu-zisă, terenul de fundare, zona de protecţie, construcţiile şi
instalaţiile-anexă aferente. Construcțiile hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor pot fi barajele
și digurile. Pentru asigurarea unei eficienţe cât mai mare în exploatarea amenajărilor hidrotehnice cu rol de
1
apărare împotriva inundaţiilor este necesară întreţinerea periodică a acestor obiective, iar dacă în cadrul
acetor obiective sunt identificate probleme/disfuncţionalităţi care pot provoca producerea unor inundaţii la
apariţia apelor mari este necesar ca în funcţie de gravitatea problemelor identificate să se ia măsurile
corespunzătoare în cel mai scurt timp posibil pentru a remedia deficienţele constatate sau prin realizarea
unor lucrări noi de reparaţii sau investiţii noi.
La producerea unor inundatii pot fi dentificate următoarele tipuri de riscuri asociate:
- inundaţii ca urmare a revărsărilor naturale ale cursurilor de apă cauzate de creşterea debitelor
provenite din precipitaţii şi/sau din topirea bruscă a stratului de zapadă sau a blocajelor cauzate de
dimensiunile insuficiente ale secţiunilor de scurgere a podurilor şi podeţelor, blocajelor produse de
gheţuri sau de plutitori (deşeuri, material lemnos), barări artificiale create de animale, alunecări de
teren, aluviuni şi avalanşe de zapadă, fiecare dintre acestea având ca efect blocarea albiei, precum şi
inundaţii prin scurgeri de pe versanţi;
- inundaţii provocate de incidente, accidente sau avarii la construcţiile hidrotehnice
- inundaţii produse de ridicarea nivelului pânzei de apă freatică (băltiri)
- inundaţii provocate de furtuni marine cu impact asupra zonei litorale.

Măsuri generale de prevenire a inundaţiilor :

- renunţarea la îndiguirea generalizată a albiilor râurilor, ultimele evenimente de amploare dovedind
că este inutilă;
- interzicerea autorizării oricăror construcţii în apropierea albiilor minore, supuse riscului la
inundaţii;
- protejarea malurilor concave cu gabioane, iar atunci când resursele financiare nu permit realizarea
de lucrări costisitoare, prin „ataşarea”,de arbori de mari dimensiuni bine fixaţi cu ajutorul şufelor.
Fixarea se va realiza cu tulpina spre amonte şi coronamentul spre aval. În timp, dacă nu sunt viituri
foarte puternice se realizează o colmatare ce poate crea o terasă antropiconaturală cu rol de protecţie
a malului;
- eliberarea periodică a materialului lemnos strâns în jurul picioarelor de pod care la viituri poate
constitui motiv de blocaj sau de mărire a sarcinii asupra podului ajungându-se până la ruperea
acestuia;
-întreţinerea corespunzătoare a lucrărilor de amenajare a torenţilor şi de îmbunătăţiri funciare
(şanţuri, canale de evacuare ş.a.)
- implicarea fermă a autorităţilor în ceea ce priveşte protecţia mediului începând de la protecţia
pădurilor, împăduriri până la aplicarea măsurilor de prevenire a inundaţiilor;

2
 - elaborarea unor hărţi cu suprafeţele expuse inundaţiilor, dar şi a suprafeţelor cvasiorizontale din
zona de câmpie, în care apa poate stagna în perioadele cu exces de umiditate (de ex. din topirea
zăpezii);
- eficientizarea sistemelor informatice privind avertizarea fenomenelor extreme, periculoase;
- educarea populaţiei pentru protejarea albiei râurilor faţă de poluarea cu deşeuri solide (rumeguş,
gunoie) şi lichide;
- informarea oamenilor în legătură cu fenomenele care pot afecta terenurile şi activităţile economice
precum şi cu modul în care trebuie să se comporte în cazul producerii acestora
Diminuarea pagubelor şi a pierderilor de vieţi omeneşti ca urmare a inundaţiilor nu depinde numai
de acţiuni de răspuns întreprinse în timpul inundaţiilor, acţiuni abordate uneori separat, sub denumirea de
managementul situaţiilor de urgenţă. Diminuarea consecinţelor inundaţiilor este rezultatul unei combinaţii
ample, dintre măsurile şi acţiunile premergătoare producerii fenomenului, cele de management din timpul
desfăşurării inundaţiilor şi cele întreprinse post inundaţii (de reconstrucţie şi învăţăminte deprinse ca urmare
a producerii fenomenului). Ca urmare, la nivel mondial se utilizează noţiunea mai completă de management
al inundaţiilor care include atât managemetul riscului la inundaţii cat şi managementul situaţiilor de urgenţă
generate de inundaţii.
Deţinătorii, cu orice titlu, de baraje şi de alte construcţii hidrotehnice a căror avariere sau distrugere
poate pune în pericol populaţia şi bunurile sale materiale, obiectivele sociale şi capacităţile productive sau
poate aduce prejudicii mediului ambiant, sunt obligaţi să le întreţină, să le repare şi să le exploateze
corespunzător, să doteze aceste lucrări cu aparatură de măsură şi control necesară pentru urmărirea
comportării în timp a acestora, să instaleze sisteme de avertizare-alarmare a populaţiei în localităţile situate
în aval de baraje, să asigure în caz de pericol iminent alarmarea populaţiei din zona de risc creată ca urmare
a activităţilor proprii desfăşurate informând despre aceasta Comitetul local şi/sau judeţean, după caz, şi
Centrul operaţional judeţean şi să organizeze activitatea de supraveghere, intervenţie şi reabilitare conform
regulamentelor aprobate prin autorizaţiile de gospodărire a apelor, a planurilor de apărare împotriva
inundaţiilor, gheţurilor şi accidentelor la construcţii hidrotehnice, planurilor de acţiune în caz de accidente la
baraje şi planurilor de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale.
Starea de apărare generată de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la
construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale se declanşează în momentul în care se constată apariţia
fenomenului periculos (depăşirea pragurilor de apărare) sau când probabilitatea de apariţie este stabilită prin
prognoză. Persoanele juridice utilizatori de apă, potenţiali poluatori, precum şi unităţile de gospodărire a
apelor, administraţiile porturilor maritime şi fluviale şi ale canalelor navigabile şi ceilalţi utilizatori de apă
au obligaţia dotării cu mijloace specifice de intervenţie în cazuri de poluări accidentale.
3
4