Hazarde naturale si antropice

Inundatiile
Dobre Beatrice Amalia
Clasa a XI-a C
Definitia fenomenului si caracteristici
 Inundația este un hazard natural care înseamnă
acoperirea temporară cu apă a unui teren care nu
este acoperit în mod obișnuit cu apă.
 Cauza inundațiilor este revărsarea peste maluri
a apelor curgătoare sau a lacurilor.
 Inundațiile pot avea loc în timpul viiturilor, în
urma ploilor torențiale, topirii bruște
a zăpezilor . Uneori, inundațiile au loc la
gura râurilor de câmpie, în urma
acțiunii vânturilor care bat dinspre mare,
a cutremurelor de pământ submarine etc.

Pentru prevenirea inundațiilor se
construiesc diguri, baraje ș.a. Inundațiile (numite
irigații) pot fi provocate și în mod voit pentru a
iriga terenurile agricole. Tot intenționat se
provoacă inundații în amonte de baraje, pentru a
construi lacuri de acumulare.
Localizare/Clasificare/Structura/
Cauze
Factori de creștere
Cantitatea, locația și momentul în care apa ajunge la un canal de drenaj din precipitațiile naturale și
în rezervoarele controlate sau necontrolate determină debitul în locațiile din aval. Unele precipitații
se evaporă, unele se percolează lent prin pământ, unele pot fi izolate temporar ca zăpadă sau gheață,
iar unele pot produce scurgerea rapidă de pe suprafețe, inclusiv rocă, trotuar, acoperiș și pământ
saturat sau înghețat. Fracția de precipitații incidente care ajung imediat la un canal de drenaj a fost
observată de la zero la ploaia ușoară pe un teren uscat, la nivel de până la 170 de procente pentru
ploaia caldă pe zăpadă acumulată.
Majoritatea înregistrărilor de precipitații se bazează pe o adâncime măsurată a apei primite într-un
interval de timp fix. Frecvența unui prag de precipitații de interes poate fi determinată de numărul
de măsurători care depășesc această valoare prag în intervalul total de timp pentru care sunt
disponibile observații. Punctele individuale de date sunt convertite în intensitate prin împărțirea
fiecărei adâncimi măsurate la perioada de timp dintre observații. Această intensitate va fi mai mică
decât intensitatea reală a vârfului dacă durata evenimentului de precipitații este mai mică decât
intervalul de timp fix pentru care sunt raportate măsurătorile. Condițiile de precipitare convectivă
(furtuni) au tendința de a produce evenimente de furtună cu durată mai scurtă decât precipitațiile
orografice. Durata, intensitatea și frecvența evenimentelor de precipitații sunt importante pentru
predicția inundațiilor. Scurtele precipitații sunt mai importante pentru inundații în bazinele mici
de drenaj.
Cel mai important factor de creștere în determinarea magnitudinii inundațiilor
este zona de teren a bazinului hidrografic în amonte de zona de interes. Valoarea
precipitațiilor este al doilea factor cel mai important pentru bazinele
hidrografice mai mici de aproximativ 30 de kilometri pătrați sau 80 de kilometri
pătrați. Panta principală a canalului este al doilea factor cel mai important
pentru bazinele hidrografice mai mari. Înclinarea canalului și intensitatea
precipitațiilor devin al treilea factor cel mai important pentru bazinele
hidrografice mici și mari.
Timpul de concentrare este timpul necesar pentru scurgerea de la cel mai
îndepărtat punct din zona de drenare din amonte pentru a ajunge în punctul
canalului de drenaj care controlează inundarea zonei de interes. Timpul de
concentrare definește durata critică a precipitațiilor de vârf pentru zona de
interes. Durata critică a precipitațiilor intense ar putea fi doar câteva minute
pentru structurile de drenare a acoperișului și a parcului, în timp ce precipitațiile
cumulate de-a lungul mai multor zile ar fi critice pentru bazinele hidrografice.
Factori descendenți
Curgerea apei care se scurge în cele din urmă se întâlnește cu condițiile din aval care
încetinesc mișcarea. Limitarea finală este adesea oceanul sau un lac natural sau
artificial. Modificările de înălțime, cum ar fi fluctuațiile de maree, sunt factori
determinanți importanți pentru inundațiile de coastă și estuarină. Evenimentele
mai puțin previzibile, cum ar fi tsunami-ul și supratensiunile de furtună, pot
provoca, de asemenea, schimbări de înălțime în corpurile mari de apă. Ridicarea
apei curgătoare este controlată de geometria canalului de curgere. Condițiile de
canal de scurgere, cum ar fi podurile și caniunile, tind să controleze creșterea de apă
peste limita. Punctul de control efectiv pentru o anumită acoperire a drenajului se
poate schimba odată cu schimbarea înălțimii apei, astfel încât un punct de apropiere
să poată controla nivelurile scăzute ale apei până când un punct mai îndepărtat
controlează la niveluri mai ridicate ale apei.
Geometria eficientă a canalului de inundații poate fi modificată prin creșterea
vegetației, acumularea de gheață sau resturi sau prin construirea de poduri, clădiri
sau diguri în canalul de inundații.
Tipuri de inundatii
Tipuri de inundatii Inundatiile naturale
In functie de factorii care contribuie la producerea lor si de
spatiile care sunt afectate, sedisting mai multe tipuri de sunt generate de cauze naturale: precipitatii
inundatii, dintre care cele mai frecvente sunt inundatiile bogate, topirea zapezilor,valuri
uviale, litorale siurbane. 
Inundatiile fuviale Inundatiile accidentale  sunt determinate
 sunt generate de revarsarea apei unui organism fluviatil peste de cauze antropice: ruperea barajelor si a
limitele albiei minore in spatiul albiei majore. Ele pot fi
provocate de mai multe cauze, precum: precipitatiilebogate,
digurilor,lucrari hidrotehnice necorespunza
cresterea nivelului apei ca urmare a agradarii albiei prin toare, eploatarea defectuoasa a unor aseme
aluvionare, blocaje de gheata, rupereadigurilor si barajelor s.a. 
nea lucrari s.a. Ingeneral inundatiile accide
Inundatiile litorale
 afecteaza zonele costiere,  ntale au consecinte foarte grave asupra socie
sunt generate de cauze precum: furtuniputernice ce provoaca tatii umane si provoacadezechilibre
valuri de mari dimensiuni ce pot conduce uneori la ruperea ecologice importante.
digurilor; cresterilemareice amplifcate de furtuni. In functie de
factorii generatori, inundatiile litorale pot fi cu apa sarata sau Cauzele viiturilor si inundatiilor se pot
salmastra.  clasifca in functie de mai multe criterii.
Inundatiile urbane
 sunt datorate dimensionarii necorespunzatoare sau a intretineri
Frecvent, cauzele viiturilor si inundatiilor
idefectuase a sistemului de drenaj urban, care, in timpul episoad se clasifca in naturale si antropice. 
elor pluviale puternice, nu poateasigura scurgerea apelor
pluviale. 

 
Coincidență
Evenimentele extreme de inundații rezultă adesea din coincidență, cum ar fi precipitații
neobișnuit de intense, calde, care topesc pachetul de zăpadă grele, produc obstrucții de canal
de pe gheața plutitoare și eliberează mici îngrădiri precum barajele de bere. Evenimentele
coincidente pot provoca inundații extinse mai frecvente decât cele anticipate de la modelele
de predicție simplistă, având în vedere doar scurgerile de precipitații care curg în canalele de
drenaj fără obstacole. Modificarea modificărilor geometriei canalului este obișnuită atunci
când fluxurile grele deplasează vegetația lemnoasă dezrădăcinată și structurile și vehiculele
avariate de inundații, inclusiv bărcile și echipamentele feroviare. Măsurătorile recente
efectuate pe teren în timpul inundațiilor din Queensland din 2010-2011 au arătat că orice
criteriu bazat exclusiv pe viteza de curgere, adâncimea apei sau impulsul specific nu poate
explica pericolele cauzate de fluctuațiile vitezei și adâncimii apei . Aceste considerente ignoră
în continuare riscurile asociate cu molozurile mari antrenate de mișcarea de curgere.
Unii cercetători au menționat efectul de stocare în zonele urbane cu coridoare de transport
create prin tăiere și umplere. Umpluturile pline de umplutură pot fi transformate în
rezervoare dacă straturile sunt blocate de resturi și fluxul poate fi deviat de-a lungul străzilor.
Mai multe studii au analizat modelele de flux și redistribuirea pe străzi în timpul
evenimentelor de furtună și implicațiile asupra modelării inundațiilor.
 Consecinte

Inundațiile din iunie 2010 din România, survenite din cauza

precipitațiilor torențiale, au afectat în special nord-estul țării și au cauzat
distrugeri importante, provocând moartea a cel puțin 22 de persoane . În
perioada 23 iunie - 5 iulie 2010, inundațiile au afectat 37 de județe și 530 de
localități, care au dus la evacuarea a peste 18.000 de persoane din zonele
afectate și la pierderea a 23 de vieți omenești. Conform primelor estimări,
au fost afectate 41 de drumuri naționale, 110 drumuri județene, 164
drumuri comunale, 328 poduri, 2.042 podețe, 131 punți pietonale și 25.039
fântâni, 43 de posturi de transformare avariate, 11 linii de medie tensiune
afectate parțial precum și 187 obiective socio-economice. Au fost inundate
15.626 gospodării și anexe gospodărești, 1.237 curți și grădini, 8.967
locuințe, din care 602 locuințe distruse și în pericol de prăbușire Cea mai
afectată zonă din România a fost județul Suceava si Ucraina, în
special Regiunea Cernăuți, a fost afectată de inundații 
În perioada 23-30 iunie 2010, 12.457 de persoane au fost evacuate. Numărul locuințelor inundate a fost de
4.472, iar al celor distruse, de 246 .
 32 de drumuri naționale, 88 de drumuri județene, 120 de drumuri comunale, 9.555 ha de pășuni și
fânețe, 5.480 ha de pădure, 23.579 ha teren arabil și 14.000 fântâni au fost afectate de inundații.
Majoritatea victimelor s-au înecat când au încercat să se refugieze, iar doi copii au fost loviți de trăsnet.
Conform unor declarații ale premierului Emil Boc, distrugerile cauzate de inundații s-ar putea ridica la
0,6% din produsul intern brut.
Inundațiile din ultimele zile au afectat peste 100 de localități din 14 de județe. În afara pierderilor
omenești, a caselor distruse de ape și a drumurilor afectate de viituri, zeci de mii de hectare de culturi au
fost compromise.
Inundațiile au produs pagube de 133 milioane de lei. Peste 125.000 de hectare de teren agricol au fost
afectate de inundații, dintre care peste 25.000 de hectare au fost distruse complet, iar aproape 100.000 de
hectare au fost afectate în proporție de peste 30%, potrivit datelor Ministerului Agriculturii.
La data de 10 iulie 2010, ministrul agriculturii, Mihail Dumitru, a declarat că din ultimele evaluari reiese
că suprafața agricolă afectată de inundații este de 243.000 hectare, dar multe din raportările privind
terenurile calamitate vin din județe care nu au fost inundate. Suprafața afectată reprezintă circa 3% din
totalul terenurilor agricole, cele mai afectate fiind culturile de rapiță, grâu și porumb.
Inundațiile au afectat infrastructura drumurilor naționale din 19 județe, iar la o primă estimare, pagubele
se ridică la 203 milioane le
REGULI DE COMPORTARE SI ACTIUNE LA INUNDATII :
Cand inundatia va surprinde acasa si daca aveti timp, luati urmatoarele masuri de asigurare a bunurilor dumneavoastra:
aduceti in casa unele lucruri sau puneti-le culcate la pamant intr-un loc sigur (mobila de curte, unelte de gradina sau alte obiecte care se pot muta
si care pot fi suflate de vant sau luate de apa);
blocati ferestrele astfel incat ele sa nu fie sparte de vanturi puternice, de apa, de obiecte care plutesc, sau de aluviuni;
evacuati animalele si bunurile de valoare in locuri de refugiu, dinainte cunoscute;
incuiati usile casei si ferestrele dupa ce inchideti apa, gazul si instalatiile electrice;
nu stocati saci de nisip pe partea din afara peretilor casei; mai bine permiteti apei de inundatie sa curga liber prin fundatie, sau daca sunteti sigur ca
o sa fiti inundati procedati singuri la inundarea fundatiei.
Cand inundatia va surprinde acasa si daca inundatia este iminenta procedati astfel:
mutati obiectele care se pot misca in partea cea mai de sus a casei, deconectati aparatele electrice si impreuna cu intreaga familie parasiti locuinta si
deplasati-va spre locul de refugiu dinainte stabilit (etaje superioare, acoperisuri, inaltimi sau alte locuri dominante) care nu pot fi acoperite de
nivelul cotelor maxime ale apelor;
in cazul in care sunteti surprins in afara locuintei (pe strazi, in scoli, in parcuri, sali de spectacol, in gari, autogari, magazine, alte locuri) este
necesar sa respectati cu strictete comunicarile primite si sa va indreptati spre locurile de refugiu cele mai apropiate.
Daca se ordona evacuarea, respectati urmatoarele reguli:
respectati ordinea de evacuare stabilita: copii, batrani, bolnavi si in primul rand din zonele cele mai periclitate;
inainte de parasirea locuintei intrerupeti instalatiile de alimentare cu apa, gaze, energie electrica si inchideti ferestrele;
scoateti animalele din gospodarie ( grajduri, adaposturi ) si dirijati-le catre locurile care ofera protectie;
la parasirea locuintei luati documentele personale, o rezerva de alimente, apa, trusa sanitara, un mijloc de ilumonat, un aparat de radio, iar pe timp
friguros si imbracaminte mai groasa;
dupa sosirea la locul de refugiu, comportati-va cu calm, ocupati locurile stabilite, protejati si supravegheati copiii, respectati masurile stabilite.
La reintoarcerea acasa respectati urmatoarele:
nu intrati in locuinta in cazul in care aceasta a fost avariata sau a devenit insalubra;
nu atingeti firele electrice;
nu consumati apa direct de la sursa, ci numai dupa ce a fost fiarta;
consumati alimente numai dupa ce au fost curatate, fierte si dupa caz, controlate de organele sanitare;
nu folositi instalatiile de alimentare cu apa, gaze, electricitate, decat dupa aprobarea organelor de specialitate;
acordati ajutor victimelor surprinse de inundatii;
executati lucrari de inlaturare a urmarilor inundatiei, degajarea malului curatirea locuintei si mobilierului, dezinfectarea incaperilor, repararea
avariilor;
sprijiniti moral si material oamenii afectati de inundatii prin gazduire, donare de bunuri materiale, alimente, medicamente.
REGULI SI MASURI CE TREBUIESC INDEPLINITE PREVENTIV PENTRU DIMINUAREA EFECTELOR
PRODUSE DE INUNDATII:
curatarea, adancirea, sau realizarea, acolo unde nu sunt, a santurilor de preluarea apelor pluviale;
drenarea si asigurarea curgerii apei catre santurile de captare astfel incat in gospodarii aceasta sa nu mai
balteasca;
regularizarea unor paraie, curatirea lor, cat si a canalelor si tuburilor colectoare, a valcelelor pentru a asigura
preluarea eventualilor torenti formati;
crearea de bazine de rezerva pentru captarea viiturilor;
detinatorilor de constructii situate pe directia viiturilor de pe versanti, li se recomanda realizarea unor canale de
captare si dirijare a apei;
curatarea pilonilor de sustinere a podurilor, puntilor si podetelor de materialele aduse de viituri, pentru a se
evita formarea unor adevarate baraje ce pot afecta imprejurimile sau chiar rezistenta acestora;
achizitionarea de saci pentru a putea fi umpluti cu nisip in scopul protejarii impotriva patrunderii apei, sau a
intaririi malurilor si digurilor;
executarea unor lucrari de drenare a apei rezultate din precipitatii in zonele afectate de alunecari de teren
pentru a impiedica patrunderea acesteia prin crapaturile formate in scopul prevenirii reactivarii acestora;
intretinerea unor lucrari de imbunatatiri funciare, protejari de maluri si diguri;
achizitionarea la nivelul fiecarei localitati, a unor motopompe, acestea fiind necesare evacuarii apei din cladirile
institutiilor si populatiei din zone respective, pentru ca in situatii majore fortele Inspectoratului pentru Situatii
de Urgenta nu sunt suficiente.