Universitatea Pedagogică de Stat „I.

Creangă”

Facultatea Istorie şi Etnopedagogie

Specialitatea Geografie

Teză de licenţă

Evoluţia inundaţiilor

pe râurile Nistru şi Prut

în ultimii 50 de ani

Coordonator:

Priguza Galina

Lector universitar

Chişinău 2011
 Introducere

Actualitatea temei. Omul trăieşte permanent într-un mediu in care este

expus unei mari diversităţi de situaţii mai mult sau mai puţin periculoase generate
de numeroşi factori. Manifestările extreme ale fenomenelor naturale cum sunt
cutremurele puternice, furtunile, inundaţiile, la care se mai adaugă accidentele
tehnologice şi situaţiile conflictuale, pot să aibă influenţă directă asupra vieţii
fiecărei persoane şi asupra societăţii în ansamblu.
Datorita aşezării fizico-geografice a ţării, intre două fluvii, Republica
Moldova este supusă riscului de inundaţii. Aceste fenomene s-au manifestat de-a
lungul istoriei si ne afectează in mod direct pe fiecare din noi, cetăţenii acestui stat.
Anume de aceasta în această lucrare voi aborda acest subiect şi anume cum au
evoluat inundaţiile in ţara noastră in ultimii 50 de ani, în care ani acest fenomen a
atins cote maxime etc.
Inundaţiile constituie de fapt unele dintre cele mai dezastruase fenomene
extreme datorită unor factori combinaţi atmosferici si hidrici. Prin amploarea
fenomenului ele au repercursiuni nu numai prin pagube mari materiale, atît albia
minora, cea majoră cit si microrelieful regiunii are de suferit enorm. \

Gradul de cercetare. Inundatiile reprezinta un fenomen ce a fost pe larg

cercetat, insa doar la nivel de general, adica caracterizarea fenomenului ca hazard
netural, cauze, consecinte, etc, insa daca ne referim la nivel de evolutii a acestui
fenomen pe teritoriul tarii noastre observam ca acestui subiect nu i s-a acordat
mare atentie. Evolutia inundatiilor in Republica Moldova a fost mai mult analizata
si studiata de catre Serviciul Hidrometeorologic de Stat, in cadrul Sectiei
Hidrologie, unde toate datele sint trecute in Cadastrul de Stat al Apelor.

Pentru realizarea acestui studiu imi propun urmatoarele obiective:

Obiectivele:

 de a prelucra datele statistice cu privire la hazardele hidrologice în

Republica Moldova.
  de a analiza evoluţia nivelurilor maxime ale rîurilor din Republica
Moldova

 de a analiza si caracteristiza inundaţiile din anii 2008 si 2010

 de a caracteriza consecintele inundatiilor si masurile de protectie.

Metode de cercetare: descrierea, analiza.

Caracterul novator consta in faptul ca lucrarea este o prima incercare de a

contura caracterul si specificul inundatiilor din tara noastra in perioada ultimilor 50
de ani.

Importanta teoretica si practica a lucrarii. Rezultatele obţinute pe parcursul

acestui studiu pot fi utilizate ca material didactic pentru studenţi la cursul
„Fenomene geografice de risc”, profesori preuniversitari şi universitari, cît şi
publicul larg cointeresat în astfel de fenomene.

Segmentul cronologic dupa cum este specificat si in titlul lucrarii cuprinde

perioada ultimilor 50 de ani, si anume 1960-2010.

Scopul lucrării constă in evaluarea frecvenţei inundaţiilor in Republica Moldova,

cit şi impactul hazardelor hidrologice asupra mediului ambiant şi a omului.

Cunoaştem că orice fenomen sau proces fizico-geografic este cauzat atît de

insăşi natură cît şi de activitatea antropică, deaceea pentru început voi analiza care
sînt aceste cauze si metode de producere a inundaţiilor, atît cele naturale cît şi
antropice.

Capitolul I «Hazarde hidrologice» include caracterizarea cauzelor atit

naturale cit si antropice, dar si a metodelor de producere a inundatiilor.

Capitolul II «Regimul hidrologic al riurilor din Moldova» cuprinde

caracteristica apelor mari de primăvară din vara anului 2006, analiza si
caracterizarea viiturilor pluviale pe Nistru si Prut in perioada 1969-2010.
 Capitolul III «Inundatiile catastrofale» insumeaza caracterizarea
inundatiilor din ultimii ani si anume cele din vara anilor 20008 si 2010.

Capitolul IV «Impactul inundatiilor asupra populatiei si mediului» descrie

atit consecintele directe si indirecte ale inundatiilor cit si masurile de protectie,

.
Capitolul I HAZARDE HIDROLOGICE

1.1 Cauzele și modul de producere a inundațiilor.

Producerea inundațiilor pe teritoriul Republicii Moldova este generată de

cauzele naturale și antropogene.

A)Cauzele naturale.

Apariția inundațiilor se datoreaza in primul rind unor factori naturali legați

de condițiile climatic care generează cantitați mari de precipitații,furtuni ș.a.
Cauzele climatice presupun o creștere a nivelurilor sau a debitelor
peste valorile normale si revărsarea apelor în arealele limitrofe ca urmare a
unor fenomene climatic deosebite.
Ploile și în special cele torențiale, constau în caderea unor cantitați
mari de precipitații intr-un timp foarte scurt, astfel încît capacitatea de
infiltrare a solului este rețeaua da văi generînd viituri, depașirea capacitații
de transport a albiilor minore și deversarea apelor in albiile majore
provocînd inundații. În cazul rîurilor,viitorul cu amplitudini mari de nivel
stau la baza producerii inundațiilor în albiile majore.Cea mai importanta
caracteristica a unei viituri este înălțimea apei în albie,pentru că înainte de
toate, ea este generată de o creștere a nivelului apelor. Pentru a se produce o
inundație este însa necesar ca în lungul rîului să existe o luncă inundabilă.
Excepție fac sectoarele de chei și defile din lungul rîului unde nu se produc
inundații chiar la creșteri spectaculoase ale nivelurile. Pentru a caracteriza o
viitură sunt necesare o serie de valori cantitative asupra debitelor de apă
surse și a nivelutilor înregistrate..
Orice viitura se caracterizeaza printr-un timp de creștere, care este cu
atît mai mare cu cît suprafața bazinului este mai mare, un virf al viiturii și un
timp de descreștere, de regula malt mai mare ca cel de creștere. De o viitură
are un singur vîrf,ea este cunoscută sub denumirea de viitură simplă, dar
 dacă are mai multe vrfuri este o viitură compusă.
Topirea zăpezilor este un alt factor important al formării viiturilor și al
producerii inundațiilor. De regulă, procesul de topire a zăpezilor generează
apele mari de primăvară sau în zonele înalte. Aceste procese poate fi însă
accelerat de invaziile de mase de aer cald sau se poate asocia cu ploi cauzate
în acest interval.
Topirea zăpezilor suprapusă cu căderea precipitațiilor conduce de multe ori
la producerea inundațiilor. Excesul de
umiditate poate genera inundații periculoase. Topirea bruscă a
zăpezilor și a ghețarilor ca urmare a unor erupții vulcanice, generează
viituri și inundații, ca de exemplu chiar in Carpati, ceea ce ne afecteaza in
mod direct riurile Prut si Nistru, deoarece acestea isi au aici izvorul.

b) Cauzele antropice

Despăduririle efectuate de om au modificat foarte mult o serie de verigi ale

circuitului hidric și prin aceasta au favorizat o scurgere mai puternică a
apelor pe versanți. Ca urmare, amplitudinea viiturilor a crescut, de unde și
niveluri mai mari și o sporire a pericolului de inundare a terenurilor joase
din lungul râurilor.
Construcțiile hidrotehnice efectuate fără a se cunoște suficient de bine
probabilitatea de apariție a nivelurilor și a debitelor maxime pot pune în
pericol comunitați umane și bunurile materiale. În cazul barajelor de
exemplu, accidentele pot fi legate de o serie de calcule greșite ale plenului
barajului, de defectele rezultate la încastrarea barajului în roca de bază, de
calcularea greșită a rezistenței barajului, de deficiența de control a
rezistenței barajului etc.
Dintre toate accidentele produse , 69 % au aparut la barajele din
pămînt și din anrocamente și în 31 % la alte tipuri de baraje. Se poate că una
din cauze constă în faptul că aceste baraje au o mare neomogenitate a
materialelor de umplutură și pot apărea procese de sufoziune fizică, de
eroziune regresivă, de tasări, sau de apariție a unor viituri excepționale
înainte de terminarea construcției.
Ruperea digurilor fluviale pe cale naturală contituie un alt pericol
mare de inundare a terenurilor protejate. Ruperea deliberată a barajelor și
digurilor în anumite scopuri poate provoca inundații foarte puternice. B
Principalul factor distructiv al inundațiilor îl prezintă torente de apă,
care se caracterizează prin nivel înalt, iar la spargerea barajelor și în timpul
viiturilor – prin viteze mari a cursului de apă. Un factor distructiv
suplimentar în timpul zăpoarelor îl prezintă aglomerările maselor mari de
gheață și presiunea lor asupra construcțiilor de pe maluri, la fel și
temperatura joasă a apei revărsate.
În timpul declanșării fenomenului are loc creșterea rapidă a nivelului,
inundarea sau subinundarea terenurilor aferente.
Inundarea- este acoperirea teritoriului aferent cu un strat de apă, care
se revarsă în ograzi,pe străzi, ridicînd-se pînă la primele etaje a
construcțiilor. În timpul iunudațiilor mor oameni, animale demestice și
sălbatice, se distrug și avariază diverse construcții, comunicații, se pierd
diverse valori materiale și culturale, se stopează activitatea economică, se
pierd recoltele agricole, se spală sau acoperă c apă solurile fertile, se
schimbă peisajul.
 Capitolul II

APELE MARI DE PRIMĂVARĂ DIN ULTIMIII ANI.

VIITURILE PLUVIALE PE NISTRU SI PRUT IN ULTIMII 50 DE ANI .

2.1 Apele mari de primăvară din vara anului 2006

În legătură cu topirea zăpezilor din cursul superior al rîurilor Nistru şi Prut

(Ucraina) la data de 27 martie 2006 au început apele mari de primăvară.
Pe rîul Nistru, în lacul de acumularea Dnestrovsk a început retransformarea
scurgerii apelor mari de primăvară aşteptate. De la 30 martie a crescut volumul
deversărilor pînă la 300 m3/s, iar apoi deversările maxime au alcătuit 1400 m 3/s,
fapt ce a condiţionat creşterea nivelului apei în aval, pe teritoriul Republicii
Moldova. După înregistrarea deversărilor maxime de apă din lacul de acumulare
Dubăsari la data de 04.04.2006 s-a efectuat o cercetare hidrologică de teren pe
sectorul or. Vadul-lui-Vodă – s. Şerpeni.
Pe tot traseul studiat s-a depistat nivel înalt al apei, izolat cu revărsări în
luncă. La or. Vadul-lui-Vodă sectorul de plajă a fost aproape complet inundat, unele
construcţii aflate în locurile joase de luncă fiind inundate. Pădurea de pe malul
Nistrului parţial a fost în apă.
La s. Şerpeni apa a patruns în lunca rîului doar în cele mai joase locuri.
Revărsări esenţiale peste terenurile agricole nu s-au depistat.
În rîul Prut, în aval de lacul de acumulare Costeşti-Stînca, pe sectorul
Leuşeni – gura de vărsare, de la data de 21 martie s-au observat creşteri de nivel cu
aproximativ 1,5 m. Nivelele au fost condiţionate de ploile căzute pe teritoriul
României, apoi de deversările sporite din lacul de acumulare Costeşti-Stînca pînă
la 400 m3/s.
La data de 15.04.2006 pe sectorul or. Leova – s. Slobozia-Mare s-a efectuat
o cercetare hidrologică de teren.
 În regiunea postului hidrometric Leova lunca a fost inundată în toată raza
vederii de pe malul stîng. Pădurea de pe malurile Prutului se afla complet în apă.
Revărsare apei r. Prut a fost cauzată de ruperea digului de protecţie contra
inundaţiilor (s. Sarmat). La 200 m aval de postul hidrometric Leova s-a depistat o
ruptură mică a digului. Revărsarea apei în luncă s-a efectuat printr-un canal cu
lăţimea de 3,5 m.
La momentul cercetărilor de teren au fost determinate deja scăderi de nivel
al apei cu cca-10 cm. De asemenea au fost determinate rupturi de dig în regiunea s.
Brînza în rezultatul activităţii umane, apa pătrunzind în centrul satului pînă la
construcţiile locative.
Lacurile Manta şi Beleu au fost umplute complet cu apă iar pe litoralul lor
unele terenuri agricole au fost parţial inundate.

{Dare de seamă despre rezultatele cercetărilor hidrologice de teren. Direcția Hidrologie SHS .}

2.2 Viiturile pluviale pe r. Nistru in perioada 1969- 2010

Tab.1 Date privind viiturile pluviale pe r. Nistru in perioada 1969-2010

Anul Debit maxim Devarsarea Cresterea Pagube Localitati

(m3/s) maxima nivelului afectate
(m3/s) apei (m)
1969 5500 3850 7.5- 9 13930ha Soroca,
terenuri Camenca,
agricole, Ribnita,
3920 de Rezina
case
1970 2170-2250 ---- 2-4 Fara Dubasari
pagube
majore
1974 2800 2050 5-6 Terenuri Dubasari
agricole
1980 Otaci,
Tiraspol.
Iunie 2520 1930 5-6
Olanesti
Iulie 3600 2630 6.5-7.5 20 de case
de odihna
1998 4000 2300 2.5-5.5 Fara Localitati
pagube din sectorul
majore Otaci-
Camenca
2008 5400 3840 2.5-4 Terenuri Purcari,
agricole, 20 Olanesti,
vile Vadul lui
Voda
2010 3590 1500 2.5-4.5 Zone de Stefan-
recreatie Voda,
Criuleni.

În r. Nistru, observaţii regulate s-au efectuat începând cu anul 1960, numai

în perioada care a urmat până în timpul de faţă, viituri cu frecvenţă rară şi asigurare
aproape de 1 %, adică depăşind 2000 m 3/s, s-au observat în următorii ani: 1969,
1970, 1974, 1980, 1998, 2008 şi 2010.
Întrucât în anul 1969 viitura de primăvară a provocat formarea zăpoarelor
groase de gheaţă şi ca urmare creşteri înalte de niveluri ale apei de la 6 până la 9 m,
cu subinundarea oraşelor Soroca, Camenca, Râbniţa, Rezina şi a unui şir de sate
din acestă regiune, au fost subinundate circa 20 de localităţi. În afară de localităţi
au fost subinundate obiecte ale economiei naţionale, comunicaţii şi drumuri.
În legătură cu darea în exploatare a lacului de acumulare Dnestrovsc
(Ucraina), începând cu anul 1982 fenomenele de tipul zăpoarelor şi acumulărilor
de năboi sub podul de gheaţă din r. Nistru nu duc la urmări catastrofale.
Viitura pluvială din luna iunie 1969 cu debitul maximal de 5500 m 3/s şi devarsarea
maximă de 3850 m3/s din lacul de acumulare Dubăsari a provocat creşterea
nivelului apei de la 7,5 până la 9,0 m, iar pe sectorul aval de braţul Turunciuc cu
circa 3 – 4 m. De asemenea s-a observat ruperea digurilor de stat pe segmentul
şoselei Bender – Chiţcani, în dreptul s. Copanca au fost inundate circa 13930 ha
terenuri agricole din luncă, inclusiv 8472 ha terenuri agricole irigate, au fost
supuse subinundaţiei repetate (după apele mari de primăvară) un şir de sate
aferente râului şi oraşele Soroca, Râbniţa, Bender şi Tiraspol. În total, pe sectorul
or. Otaci – s. Oloneşti conform datelor incomplete au fost subinundate circa 3920
case, dintre care 703 au fost distruse şi anume: clădiri de menire socială – 183,
întreprinderi – 78.
În lunile mai – iunie, anul 1970, s-au observat viituri neânsemnate cu debitul
maxim de circa 2170 – 2250 m3/s şi cu creştere a nivelului apei de la 2 până la 4 m,
fără pagube majore.
În luna iulie, anul 1974, ca urmare a viiturii formate, cu debitul maxim de
circa 2800 m3/s şi măririi debitului de apă deversat din lacul de acumulare
Dubăsari până la 2050 m3/s, s-a observat creşterea nivelului apei pe segmentul or.
Dubăsari - braţul Turunciuc de la 5 până la 6 m, iar în aval de braţul Turunciuc cu
circa 2,5 m, provocând subinundarea terenurilor agricole din luncă şi a fondului
silvic de stat din sectorul gurii de vărsare pe segmentele neândiguite.
În anul 1980 s-au observat două unde de viitură pluvială în luna iunie cu
debitul maximal de 2520 m3/s, iar în luna iulie cu debitul maximal 3600 m 3/s şi cu
debitele deversate din lacul de acumulare Dubăsari de 1930 şi 2630 m 3/s respectiv,
provocând creşterea nivelurilor de apă, respectiv, pe sectorul or. Otaci – or.
Camenca cu 5 – 6 m şi pe sectorul or. Dubăsari - braţul Turunciuc cu 6,5 – 7,5 m,
iar în aval de braţul Turunciuc cu cu circa 3 m, ca urmare au fost subinundate
localităţile aferente râului, cît şi zonele de recreaţie (peste 40 case de stat de odihnă
şi cheping-uri). A fost rupt digul de stat pe segmentele din dreptul satelor Suclea,
Hlinoe, Parcani şi Talmaz. În afară de localităţi au fost subinundate circa 6 mii ha
terenuri agricole.
 De menţionat că, în anul 1980, în luna aprilie, în r. Nistru s-au observat ape
mari de primăvară cu niveluri înalte, provocând creşterea nivelului apei pe sectorul
or. Otaci – or. Camenca cu 4,0 – 4,6 m, pe sectorul or. Dubăsari - braţul Turunciuc
cu 5,5 – 6,5 m, iar pe sectorul aval de braţul Turunciuc cu 3,0 – 3,5 m. Au fost
rupte digurile de stat pe sectorele râului din regiunea s. Ciobruciu, or. Tiraspol, s.
Nezavertailovca, s. Olăneşti.
În luna iunie, anul 1998, s-a observat viitura pluvială cu debitul maximal de
4000 m3/s, care a fost parţial acumulat în lacul de acumulare Dnestrovsc, iar
debitul de apă deversat a constituit circa 2300 m3/s, provocând creşteri de niveluri
ale apei pe sectorul or. Otaci – or. Camenca de 3,3-3,8 m. Debitul maximal
deversat din lacul de acumulare Dubăsari a constituit 2100 m 3/s, provocând
creşterea nivelului apei pe sectorul or. Dubăsari - braţul Turunciuc cu circa 5,5 m,
iar în aval de braţul Turunciuc cu circa 2,5 m.
În anul 2008 la sfârşitul lunii iulie – începutul lunii august s-a format viitura
pluvială cu debitul maximal de 5400 m3/s, parţial acumulat în lacul de acumulare
Dnestrovsc. Debitul maximal deversat din lacul de acumulare Dnestrovsc a
constituit 3330 m3/s, iar debitul maximal deversat din lacul de acumulare Dubăsari
– 3840 m3/s (conform datelor din Ucraina), provocând creşterea nivelului pe
sectorul or. Otaci – or. Dubăsari de la 6 până la 7 m, pe sectorul or. Dubăsari -
braţul Turunciuc cu 8,5 -9,0 m, iar în aval de braţul Turunciuc cu circa 4 m. Peste
tot s-a observat ieşirea apei în luncă, subinundarea terenurilor agricole şi
subinundarea unor localităţi aferente râului din raionele Criuleni, Slobozia,
Grigoriopol şi Ştefan-Vodă, cauzată de ruperea digurilor. În apropierea satului
Varniţa au fost inundate 200 vile şi 4 case de locuit . În digul de protecţie a r. Răut
pe segmentul satului Zolonceni (raionul Criuleni) s-a format o fisură prin care apa
din r.Nistru s-a scurs în r. Prut. Digul de protecţie dintre satele Purcari şi Olăneşti a
fost rupt.
În anul 2010 s-au observat viituri pluviale, în lunile mai, iunie şi iulie. Cele
mai semnificative s-au produs în luna iunie, cu debitul maxim de circa 2650 m 3/s şi
în luna iulie cu debitul maxim de circa 3590 m 3/s, provocând mărirea debitului de
apă deversat până la 1500 m3/s, cât şi evacuări forţate de scurtă durată până la 1700
m3/s şi creşterea nivelului apei pe sectorul or. Otaci – or. Dubăsari de la 2,5 până la
3,5 m. Maximul debitului de apă deversat din lacul de acumulare Dubăsari de 1500
m3/s a provocat creşterea nivelului apei pe sectorul or. Dubăsari - braţul Turunciuc
până la 4,5 m, iar în aval de braţul Turunciuc cu circa 2 – 4 m.
În urma viiturilor produse s-a observat ieşirea apei în luncă pe segmentele
neândiguite ale râului, subinundarea terenurilor agricole, fondului silvic de stat şi a
zonelor de recreaţie din raioanele Criuleni, Grigoriopol, Anenii-Noi şi Ştefan-
Vodă.

2.3 Viiturile pluviale pe r. Prut in perioada 1969- 2010

Tab.2 Date privind viiturile pluviale pe r. Prut in perioada 1969-2010

Anul Debit Crestrea Pagube Localitati afectate

maxim nivelului apei
(m3/s) (m)
1969 3130 7-8.5 927 case, 5000 ha Criva, Drepcauti,
teren agricol Lipcani, Costesti
1974 2690 7-7.6 500 case Costesti, Criva
1975 1160 4.5-5.5 746 case, 12 km Ungheni, Leova,
linie de curent Valeni
electric etc.
1980 1320 1-3 Terenuri agricole Costesti, Drepcauti,
Criva
1988 1670 5.4 Terenuri agricole Costesti, Leova
si de lunca
1998 Terenuri agricole Localitati aferente
si de lunca Prutului
Mai 1900 6
Iunie 1380 3.8
2006 870 3-3.5 Ruperea digurilor Cantemir, Leova
2010 2220 4.5-6 Case de locuit, Costesti, Leuseni,
terenuri agricole Hincesti, Nisporeni

În r. Prut, pentru întreaga perioada de observaţii, s-au înregistrat viituri

înalte, însă viituri cu frecvenţă rară ( cu asigurarea aproape de 1 %) care au dus la
pagube considerabile s-au observat în anii: 1969, 1974, 1975, 1980, 1998, 2008 şi
2010.
În anul 1969, în perioada apelor mari de primăvară maximul creşterii
nivelului apei a constituit circa 4 m, iar maximul debitului de apă – circa 750 m 3/s.
Pe sectorul s. Criva – or. Leova au fost inundate supafeţe mari de terenuri agricole
din luncă şi subinundate unele localităţi, în care după date incomplete au fost
subinundate 680 de case, iar 91 din ele au fost distruse. Numai în raionul Leova au
fost inundate 1,7 mii ha de semănături şi plantaţii multianuale.
În urma viiturii pluviale din luna iunie, anul 1969, cu creşterea maximală a
nivelului apei pe segmentul s. Criva – s. Leuşeni de la 7,0 până la 8,5 m şi debitul
maximal de 3130 m3/s, au fost inundate circa 450 de case în s. Criva, 240 de case
în s. Drepcăuţi, 12 case în or Lipcani, 100 de case în or. Costeşti dintre care 80 au
fost distruse (adâncimea inundaţiei a atins 1,5 – 2,0 m), 10 case în s. Branişte, 115
case în satele Călineşti, Valea – Rusului, Goreşti dintre care 33 au fost distruse, de
asemenea au fost inundate peste 5 mii ha de terenuri agricole.
Viitura pluvială din luna iulie 1974, cu debitul maximal de 2690 m 3/s şi
creşterea nivelului apei pe sectorul s. Criva – or. Costeşti de la 7,0 până la 7,6 m,
iar pe sectorul aval de or. Costeşti de la 3,5 până la 5,0 m, a provocat subinundarea
terenurilor agricole din luncă, a localităţilor aferente râului, au fost inundate circa
500 de case.
Viitura pluvială din luna iunie, anul 1975, cu debitul maximal de 1160 m 3/s a
provocat creşterea nivelului apei pe sectorul s. Criva – or. Leova cu 4,5 – 5,5 m, iar
pe sectorul or. Leova – gura de vărsare a r. Prut creşterea nivelului apei a constituit
2,5 – 4,5 m. Ca urmare s-a observat subinundarea terenurilor agricole din luncă şi a
satelor aferente râului (Sculeni, Blindeşti, Zagarancea, Măcăreşti, Medeleni, Văleni
şi or. Ungheni). Cele mai multe case, 528 la număr, au fost inundate în s.
Zagarancea, 218 case în or. Ungheni, unde de asemenea au fost deteriorate 18
poduri şi peste 12 km de linii pentru transportul curentului electric, 27 fântâni de
foraj, a fost distrus barajul lacului orăşenesc de acumulare. Viitura
pluvială din lunile iulie – august, anul 1980, cu debitul maximal de 1320 m 3/s, cu
creşteri de niveluri ale apei pe sectorul s. Criva – or. Costeşti de la 2,25 până la 2,7
m, pe sectorul or. Costeşti - gura de vărsare a r. Prut de la 1,0 până la 3 m, a
provocat ieşirea apei în luncă, subinundarea terenurilor agricole şi a unor sate
aferente râului. În luna
iunie, în anul 1988, s-a observat viitura pluvială, cu debitul maximal de apă de
circa 1670 m3/s, cu creşterea nivelului apei pe sectorul s. Criva – or. Costeşti de
circa 5,4 m, cu ieşirea apei în luncă pe sectorul râului din raionul Briceni.
Deversarea maximală a apei din lacul de acumulare Costeşti – Stânca a constituit
575 m3/s, provocând creşteri de niveluri ale apei pe sectorul or. Costeşti – or.
Leova de la 3 până la 4 m, iar pe sectorul or. Leova – gura de vărsare a r. Prut de
la 1,5 până la 2,0 m, cu subinundarea terenurilor de luncă şi agricole.

În anul 1998 s-au observat două viituri, în luna mai, cu debitul maximal de
1900 m3/s, în luna iunie – 1380 m3/s, care au provocat creşterea nivelului apei pe
sectorul s. Criva – or. Costeşti, în luna mai cu circa 6 m, iar în luna iunie cu 3,8 m,
cu ieşirea apei în luncă şi subinundarea neînsemnată a unor localităţi aferente
râului.
Debitul maximal de apă deversat din lacul de acumulare Costeşti – Stânca de
până la 550 m3/s a provocat creşteri de niveluri ale apei pe sectorul or. Costeşti –
or. Leova de la 3,5 până la 5,0 m, iar pe sectorul or. Leova - gura de vărsare a r.
Prut de la 1,6 până la 2,6 m, cu ieşirea apei în luncă şi subinundarea ei pe
segmentele neândiguite ale râului.
În luna aprilie, anul 2006, s-a observat faza apelor mari de primăvară, cu
debitul maximal de circa 870 m3/s la intrarea în ţară, cu mărirea debitului de apă
deversat din lacul de acumulare Costeşti – Stânca până la 485 m 3/s, cu creşterea
nivelului apei pe sectorul or. Costeşti – or. Cantemir de 3,0 – 3,5 m, iar în aval de
or. Cantemir până la gura de vărsare a r. Prut cu circa 2 m. De menţionat că în
această perioadă în r. Dunărea, de asermenea, se deplasa maximul apelor mari de
primăvară, care totodată a fost înregistrat şi ca maximum istoric (562 cm faţă de
,,zero” al postului, or Reni). Nivelurile foarte înalte ale apei în râul Dunărea şi
pătrunderea parţială a ei în r.Prut a provocat pe sectorul gurii de vărsare a râului
Prut subinundarea terenurilor de luncă şi a unor case, aşezate în locurile joase din
luncă, de asemenea s-a observat ruperea digurilor în raionul Leova şi subinundarea
luncii.
Începând cu a doua jumătate a lunii mai, anul 2010 şi până în timpul de faţă,
în râurile Nistru şi Prut pe teritoriul Republicii Moldova s-au observat un şir de
viituri pluviale consecutive, fapt ce a dus la supapunerea lor, cele mai
semnificative dintre ele s-au desfăşurat în lunile iunie – iulie.
De menţionat că viiturile pluviale se formează pe teritoriul Ucrainei în cursul
superior al râurilor Nistru şi Prut, care mai apoi se deplasează prin albia lor sub
formă de unde de viitură şi pe teritoriul Republicii Moldova.

În urma ploilor puternice (de la 25 până la 60 mm) căzute pe teritoriul

Ucrainei, începând cu 23 iunie 2010 în râul Prut au trecut patru unde de viitură, iar
în luna iulie a trecut cea de a cincea undă, cu creştere maximală a nivelului apei de
la 4,5 până la 6,0 m şi debitul maximal de circa 2220 m 3/s, pe lângă acesta, dacă în
luna iunie pe teritoriul Ucrainei s-au observat cinci unde de viitură, atunci pe
teritoriul Republicii Moldova ele s-au suprapus formând o singură undă de viitură,
deoarece nivelurile apei nu dovedeau să scadă la nivelurile anterioare viiturilor.
Situaţia hidrologică creată în amonte de barajul Costeşti – Stânca a dus la
mărirea debitului de apă deversat din lacul de acumulare Costeşti – Stânca de la
400 până la 850 m3/s, provocând creşterea nivelul apei pe întreg sectorul aval de or.
Costeşti până la gura de vărsare. Creşterilie de niveluri au constituit: de la 4,5 până
la 5,5 m pe sectorul or. Costeşti – s. Leuşeni, circa 4,0 m în raionul Cantemir şi de
la 1,5 până la 2,0 m în sectorul gurii de vărsare. Începând din 24 iunie şi până în
timpul de faţă, mărirea debitului de apă deversat a dus la umezirea şi ruperea
digurilor, provocând ieşirea apei în luncă, inundarea terenurilor agricole şi a unor
sate din raioanele Nisporeni, Hînceşti, Leova, Cantemir şi Cahul.
Sectorul gurii de vărsare, de asemenea a fost inundat, din cauza nivelurilor
foarte înalte ale apei în râul Dunărea şi pătrunderii parţiale a ei în r.Prut. Pe data de
7 iulie în râul Dunărea s-a observat nivelul maximal de 581cm, depăşind maximul
istoric înregistrat la 26 aprilie 2006.

{SERVICIUL HIDROMETEOROLOGIC DE STAT DIRECŢIA

HIDROLOGIE Notă informativă privind viiturile pluviale}

CAPITOLUL III
 INUNDAȚIILE CATASTROFALE

3.1 Inundaţiile din vara anului 2008

În iulie-august 2008 Ucraina, România şi Republica Moldova au fost lovite

de una din cele mai grave inundaţii din ultimele două secole.
În perioada 22-28 iulie 2008, în Ucraina de Vest unde sînt situate cursurile
superioare ale rîurilor Nistru şi Prut, au căzut în fond 63-260mm de precipitaţii,
ceea ce constituie 1-3 norme lunare.
În raioanele de nord, în unele centrale şi de sud ale Republicii Moldova
suma precipitaţiilor pe decadă a constituit 85-185mm sau 440-800% din norma
decadică. În restul teritoriului cantitatea precipitaţiilor căzute a constituit 15-
70mm sau 100-420% din norma decadică.
Cea mai mare cantitate de precipitaţii – 225mm pe parcursul decadei a
căzut la Ocniţa, depăşind norma decadică de 10 ori, ceea ce se semnalează pentru
prima dată în toată perioada de măsurători instrumentale.
Ca rezultat viitura din iulie – august 2008 pentru rîurile Nistru şi Prut a
avut caracter de viitură istorică. Acest caracter este justificat de mărimea
principalilor parametrii ai viiturii, respectiv debitele de vîrf si volumele scurse
(tab. 1).
Viiturile exepţionale pe rîurile Nistru şi Prut din ultimele patru decenii faţă
de media multianuală sunt reprezentate sub formă de grafice în figurile 1 şi 2.
Debitele şi modul propagării viiturii menţionate s-au manifestat în conformitate
cu cele descrise în continuare.
Pe rîul Nistru în apropiere de or. Zaleşciki (Ucraina) viitura maximală a
atins cote de 3,3 - 7,3m faţă de nivelul apei anterior viiturii, iar debitul maximal a
constituit 5410m3/s, iar la postul hidrologic Hruşca (R. Moldova) – 3362m3/s.
Pe rîul Prut în apropiere de or.Cernăuţi (Ucraina) viitura maximală a atins cota de
7,9m faţă de nivelul apei anterior viiturii, iar debitul maximal a constituit
3890m3/s. La postul hidrologic Şireuţi (R. Moldova) debitul maximal a constituit
4560m3/s.[Mihailescu C., Boian I., Cazac V., Gilca G. „Evolutia debitelor
Prutului si Dunarii Inferioare pe parcursul ultimelor decenii” ]
Pe rîul Nistru volumul stocului de apă ajuns în lacul de acumulare
Novodnestrovsc în urma viiturii a atins 3000mln. m 3 (3,0km3). Pentru a ne
închipui ce pericol prezintă acest volum de apă, vom specifica că el este egal cu
cel al lacului de acumulare menţionat şi constituie 1/3 din volumul total de apă al
limanului rîului Nistru.
Trecerea acestei cantităţi record de apă prin lacul de acumulare de la
Novodnestrovsk s-a efectuat la limita posibilităţilor a acestui baraj. Ca rezultat,
evacuarea maximală a apei în bieful aval la 27 iulie, ora 16, constituia 3300-
3400m3/sec. Peste 2 zile, pe 29 iulie, volumul maximal evacuat s-a micşorat pînă
la 2955m3/sec, fiind menţinut cu debitul respectiv pînă în 31 iulie.
Odată cu propagarea valului viiturii pe segmentul rîului Nistru, situat pe
teritoriul Moldovei, s-a creat o situaţie critică, dat fiind faptul că digurile de
protecţie, construite în anii 1970, erau prevăzute pentru trecerea unui volum de
apă de 2600 m3/sec. Revărsarea apei peste diguri a fost inevitabilă în localităţile
din imediata apropiere a Nistrului.
În urma unui asemenea debit de apă, ajuns la lacul de acumulare de la
Dubăsari, s-a creat o situaţie excepţională. Pe 27 iulie serviciile de dispecerat ale
barajului au început evacuarea apei din bazinul de acumulare în bieful aval cu un
debit de 2100-2500 m3/sec, majorîndu-l ulterior pînă la 2850m3/sec, însoţit de
pericolul inundării segmentului din valea rîului de la or.Dubăsari şi pînă la gura
acestuia.
Ca urmare, nivelul apei în bieful amonte al bazinului de acumulare din
Dubăsari pe 2 august a atins nivelul critic de 29,11 m, nivelul maximal admisibil
al barajului fiind de 30,0m..
 Viituri exepţionale pe r.Nistru

Viituri exepţionale pe r.Prut

[“Cadastrul de Stat al Apelor”, Date multianuale despre resursele si regimul

apelor de suprafata, Serviciul Hidrometeorologic de Stat, Chisinau, 2006]
 În urma spălării digurilor de protecţie, inundaţiile în văile rîurilor Nistru şi Prut au
continuat mai multe zile în şir.
Desfăşurarea inundaţiilor pe rîul Prut s-a produs după un scenariu
asemănător cu cel de pe rîul Nistru, însă parametrii fluxului şi evacuării apelor
viiturii diferă. Valul de viitură s-a format în partea muntoasă a bazinului r. Prut cu
debitul maximal de 3890m3/sec (or. Cernăuţi, 27 iulie). În aceiaşi zi Serviciul de
dispecerat al bazinului de acumulare Costeşti - Stînca a început evacuarea apei în
bieful aval în mărime de 620m3/sec, cu majorare de la 30 iulie pînă la 1400m 3/sec.
Majorarea evacuării apei a fost provocată de ridicarea bruscă a nivelului ei în
bieful amonte pînă la 98,25m din maximul admisibil de 99,5m. Astfel, salvarea
barajului a fost posibilă cu preţul inundării a cîtorva localităţi, în care nivelul
maximal admisibil al digurilor de protecţie locală era mai jos decît cota viiturii.
Creşterea nivelului apei în zonele aferente a or. Ungheni a continuat pînă la
5 august.
[“Buletinele Hidrometeorologice lunare” Serviciul Hidrometeorologic de
Stat, Chisinau 1975-2007].
Ca rezultat au avut loc inundaţii excepţionale şi catastrofale,
provocînd mari pagube materiale economiei ţării. Conform estimărilor
preventive ele constituie 120 milioane dolari SUA. După proporţii şi
prejudiciile aduse inundaţia din iulie - august 2008 a depăşit considerabil pe
cele precedente.
În cele 22 de raioane din lunca rîurilor Nistru şi Prut, în urma
inundaţiilor au fost distruse nu numai casele, drumurile, terenurile agricole,
dar au mai fost afectate şi fîntînile (circa 3000), sistemele de colectare a
apelor menagere. S-au înecat peste 3000 de animale. Au fost inundate
8473ha de terenuri agricole, inclusiv 4980ha de păşune.
În total pe ţară au fost inundate 1183 de case, evacuate 7851 de persoane. Cele
mai multe case inundate au fost înregistrate în raioanele: Briceni (293); Căuşeni
(283); Anenii Noi (213); Criuleni (145).
Din datele hidrometeorologice analizate am putut constata următoarele :
 Cauza principala care a produs viiturile din iulie-august 2008 este una
naturala, ele fiind determinate de cantităţile deosebit de mari de
precipitaţii care au căzut în decada a treia a lunii iulie, îndeosebi în
bazinul cursurilor superioare a rîurilor Nistru şi Prut (Ucraina).
 Forma hidrografelor viiturilor produse si volumul acestora reflecta
specificul ploilor care le-au determinat, cu menţiunea că cantităţile
mari de apa au căzut succesiv mai multe zile în şir.
Pe parcursul manifestării viiturii pluviale din iulie-august 2008 Serviciul
Hidrometeorologic de Stat a asigurat non-stop organele de stat, instituţiile abilitate,
agenţii economici şi populaţia cu informaţie operativă şi calitativă privind
monitorngul hidrologic, inclusiv monitorizarea propagării viiturii respective (note
hidrologice informative, prognoze hidrologice, buletine hidrologice, avertizări
hidrologice).
Suprafaţa totală a terenurilor Republicii Moldova, supuse periodic
inundaţiilor, constituie circa 20% din toată suprafaţa ţării, sau mai mult de 600mii
ha.
Circa 10% din digurile şi construcţiile hidrotehnice existente în republică
sînt în stare avariată, prezentînd pericol enorm pentru localităţile din jur. Sub
pericol de inundare se află circa 168 de localităţi cu suprafaţa totală de 1300km 2 si
circa 160mii locuitori. În total, în zonele potenţial inundabile sînt amplasate 659
localităţi, dintre care 625 rurale, 31 oraşe şi 3 municipii.
Construirea barajelor pe râurile mari (Nistru şi Prut) a cauzat şi apariţia unor
consecinţe ecologice grave. S-a modificat viteza şi regimul termic al apei în aceste
rîuri. În anul 1965 până la construirea barajului Novodnestrovsk temperatura medie
anuală a fluviului Nistru (Camenca) a fost de 9,9˚C, iar în lacul Dubăsari – 10,3˚C,
după apariţia barajului (în anul 1987) – 8,8˚C. În lunile de vară (ultimele decenii)
temperatura apei nu se ridică mai sus de 18˚C, pe când în 1965 era de 23˚C.
De asemenea, ele constituie un obstacol în mişcarea şi migrarea spre mare a
particulelor (substanţelor) în suspensie, nisipului, prundişului, ceea ce a condiţionat
acumularea pe parcursul anilor a cantităţilor mari de nămol în lacurile de
acumulare. Aceste depuneri subacvatice conţin componente ce s-au sedimentat:
materie organică, metale grele etc.
O problemă majoră din acest punct de vedere îl prezintă lacul de acumulare
Dubăsari (fluviul Nistru), în care mai mult de jumătate din volum îl constituie
nămolul. Substanţele din sedimente pot provoca poluarea secundară a apei în cazul
apariţiei condiţiilor favorabile (schimbarea pH-ului, temperaturii, forţei ionice
etc.).
Schimbările termice menţionate au condiţionat descreşterea vitezei
proceselor fizico-chimice şi biochimice – verigi importante în fenomenul natural
de autoepurare a apei.

3.2 Inundaţiile din vara anului 2010

În perioada mai-iulie 2010, în Ucraina de Vest, unde sunt situate

cursurile superioare ale rîurilor Nistru şi Prut, au căzut cantităţi mari de
precipitaţii, întrecînd cu mult media multianuală pentru această perioadă din
an.

În perioada menţionată de timp şi pe teritoriul Republicii Moldova au

căzut cantităţi foarte mari de precipitaţii. De exemplu, în perioada 1 mai – 15
iulie 2010 cantitatea precipitaţiilor căzute pe o mare parte a teritoriului ţării a
constituit 200- 400 l/m2 sau 50-80% din norma anuală, depăşind de 1,5-2 ori
media multianuală pentru aceasta perioadă de timp şi se semnalează în medie o
dată în 20-50 ani.

Izolat, în unele localităţi din nordul şi centrul republicii (Briceni,

Şirăuţi, Soroca, Rîşcani, Costeşti, Camenca, Rîbniţa, Costeşti, Hruşca şi
Cărpineni), cantitatea de precipitaţii căzute a fost şi mai mare, atingînd la
Edineţ 471 l/m2 (292% din norma acestei perioade), ceea ce se semnalează în
această localitate pentru prima dată în toată perioada de observaţii
instrumentale.
 Numărul de zile cu precipitaţii (≥0,1 mm) pentru perioada 1 mai – 15
iulie 2010 a constituit în teritoriu 30- 45 zile, norma fiind de 26-30 zile.
În perioada mai-iulie 2010 Republica Moldova, Ucraina, România,
Polonia şi alte state din regiune au fost lovite de una din cele mai îndelungate
şi grave inundaţii din ultimii 100 ani.
Ca rezultat al cantităţilor enorme de precipitaţii căzute pe teritoriul
Ucrainei de Vest, în cursurile superioare ale rîurilor mari Nistru şi Prut din
Ucraina, începînd cu 18 mai 2010 s-au format mai multe viituri pluviale mari,
care pe teritoriul Republicii Moldova s-au suprapus formând o singură undă de
viitură, deoarece nivelul apei nu dovedea să scadă la nivelul anti-viitură.
În urma trecerii unui vast ciclon atmosferic de înălţime (23-25 iunie), în
bazinele hidrografice ale rîurilor Prut şi Nistru din regiunea Carpaţilor au căzut
ploi torenţiale puternice şi foarte puternice, care au format valul maximal al
viiturii. Acest fenomen natural în perioada iunie-iulie a provocat o viitură de
lungă durată în rîurile Nistru şi Prut pe teritoriul Republicii Moldova.
La intrarea în lacul de acumulare Costeşti-Stînca debitul de apă a oscilat
între 1440 şi 1350 m3/s. Pe 29-30 iunie s-a format încă o undă de viitură, care
pînă la 2 iulie a creat debite de apă de la 1740 pînă la 1930 m3/s.
La 25 iunie subcomisia mixtă moldo-română, în conformitate cu
Regulamentul de exploatare a Nodului Hidrotehnic Costeşti-Stînca, a stabilit
debitul de evacuare din lacul de acumulare Costeşti-Stînca în volum de 427
m3/s, care a fost majorat începînd cu 28 iunie pînă la 618 m3/s.
Pe 1 iulie, reieşind din situaţia creată, comisia mixtă moldo-română a
luat decizia privind mărirea debitului de evacuare a apei din lacul de
acumulare Costeşti-Stînca pîna la 800-830 m3/s.

În rîul Prut (Ucraina) la începutul lunii iulie s-a format cea de-a cincea
undă de viitură, cu creştere maximală a nivelului apei la postul hidrologic
Şireuţi (Republica Moldova) până la 5,2 m şi debitul maximal al viiturii de
circa 2220 m3/s (10 iulie).
Evacuarea apelor de la Nodul Hidtrotehnic Costeşti-Stînca a continuat
cu debitul 830 m3/s pînă la 11 iulie. Pe 3 iulie a fost înregistrat cel mai mare
volum al apei în lacul de acumulare - 1170,5 mln m 3 la cota biefului amonte
96,95 m (Sistemul Baltic de referinţă). Împreună cu Partea Română s-a făcut
tot ce e posibil pentru evacuarea apei în mod inaccidental. Creşterile de nivel
au constituit: 4,5 – 5,5 m pe sectorul or. Costeşti – s. Leuşeni; circa 4,0 m în
raionul Cantemir şi 1,5 - 2,0 m în sectorul gurii de vărsare.
Sectorul gurii de vărsare, de asemenea, a fost inundat din cauza
nivelurilor foarte înalte ale apei în râul Dunărea şi pătrunderii parţiale a ei în
rîul Prut. Pe data de 7 iulie în râul Dunărea s-a observat nivelul maximal de
581cm, depăşind maximul istoric înregistrat la 26 aprilie 2006.
Începând cu 24 iunie mărirea debitului de apă deversat a dus la
umezirea, surparea şi ruperea digurilor, provocând ieşirea apei în luncă,
inundarea terenurilor agricole şi a unor sate din raioanele Nisporeni, Hînceşti,
Leova, Cantemir şi Cahul.
În seara zilei de 6 iulie 2010 a cedat digul de protecţie anti-viitură
amplasat limitrof de s.Nemţeni, ceea ce a provocat inundaţia luncii Leuşeni cu
suprafaţa de 3800ha, unde sunt amplasate localităţile Cotul Morii, Obileni şi
Sărăteni.
La 13 iulie a fost efectuată ruptura controlată a digului de protecţie pe
r.Prut la confluenţă cu afluentul Nîrnova, care a exclus o eventuală rupere a
acestui dig de apele viiturii cu debitul 900-1050 m 3/s, inudarea luncilor şi
localităţilor pînă la gura de vărsare a Prutului şi a permis evacuarea controlată
a apelor.
Începînd cu 16 iulie debitul de evacure a apelor din lacul de acumulare
Costeşti-Stînca este micşorat pînă la 480 m 3/s, iar începînd cu 19 iulie - pînă la
debitul 400 m3/s.
Pe 19 iulie în satul Goteşti, r-nul Cantemir, a fost înregistrată o nouă
ruptură în corpul digului de protecţie, ce a dus la inundarea luncii din preajma
satelor Gheltosu şi Stoianovca.
În 21 iulie, la confluenţa cu rîul Larga, s-a efectuat ruptura controlată a
 digului de protecţie a rîului Prut ce permite evacuarea apelor din lunca
inundată pe o suprafaţă de 2800 ha.
Pe 23 iulie au fost lansate lucrările pregătitoare pentru astuparea şi
reconstrucţia rupturii în digul de protecţie limitrof s.Nemţeni, r-nul Hînceşti.

Propagarea viiturii pluviale în rîul Prut din vara anului 2010 este
prezentată în anexa 1.

Volumul total al scurgerii de viitură pluvială în vara a.2010 pe r. Prut

a constituit: la postul hidrometric Şirăuţi-3084,4 mln.m3; nodul hidrotehnic
Costeşti-Stînca a deversat 2562,3 mln.m3; la postul hidrometric Ungheni-
2524,0 mln.m3.

Propagarea undei de viitură pluvială maximă pe r. Prut din vara anului 2010 (debitele
maxime şi volumul scurgerii)

Postul hidrometric Perioada Debitul maximalVolumul

înregistrat, m3/s scurgerii, mil. m3
Şirăuţi 21.06-02.08 1930 (2.07.2010) 2011,4
Costeşti-Stînca 24.06-05.08 879 (4.07.2010) 2047,0
Ungheni 26.06-09.08 739 (08.062010) 2075,8

Astfel în rîul Prut (postul hidrometric Şirăuţi) viitura pluvială din

vara a. 2010 a acumulat circa 130% din norma anuală de scurgere.
Totodată, viitura pluvială din vara a. 2008 în rîul Prut (postul hidrometric
Şirăuţi) a acumulat doar 60% din norma anuală de scurgere.

Pentru sectorul or. Costeşti –gura de vărsare a rîului Prut inundaţiile

din anul 2010 au fost cu mult mai grave faţă de cele din anul 2008. În anul
2008 a fost doar o singură viitură, iar solul şi subsolul din luncă pînă la
viitură erau uscate .
Analiza comparativă a viiturilor din anii 2008 şi 2010 (fig.7.) în r. Prut
permite de a face următoarele concluzii:

1. Viitura anului 2008 a înregistrat debite maxime însă volume mici

ai scurgerii deoarece a avut o durată scurtă a fenomenului.
2. Viitura anului 2010 a avut debite maxime mai mici, dar datorită
duratei mai mari a fenomenului, a avut volume mult mai mari ale
scurgerii.
În rîul Nistru (Ucraina) pe parcursul aceleiaşi perioade de timp s-au
observat trei viituri mari. Primele două unde de viitură au avut loc în luna
iunie, cu creşterea maximală a nivelului apei de la 2,3 până la 3,8 m (or.
Zaleşciki) şi respectiv cu debitele maximale de 1130 m3/s şi 2650 m3/s. A
treia undă de viitură (Ucraina) s-a format în luna iulie şi a provocat o
creştere maximală a nivelului apei de 5,0 m şi debitul de 3590 m 3/s. Acest
fapt a necesitat mărirea debitului mediu zilnic de apă deversat din lacul de
acumulare Dnestrovsc până la 1540 m3/s, cât şi evacuări forţate de scurtă
durată de până la 1700 m3/s.
Mărirea debitului de apă deversat din lacul de acumulare Dnestrovsc a
provocat pe teritoriul Republicii Moldova creşterea semnificativă a
nivelului apei în luna iunie: pe sectorul Otaci-Dubăsari în urma primei
unde de viitură cu 1,5 – 2,0 m şi debitul maximal de 1410 m 3/s (postul
hidrometric Hruşca), iar în urma undei a doua de viitură – de la 2,5 până la
3,4 m şi debitul maximal de 1710 m3/s (12 iulie).
Ca urmare a măririi debitului de apă deversat din lacul de acumulare
Dubăsari până la 1500 m3/s (14 iulie) creşterea nivelului apei pe sectorul
or. Dubăsari – braţul Turunciuc, în cazul primei unde de viitură, a avut loc
cu circa 2,5 m, iar în cazul celei de-a doua undă de viitură - cu 4,5 m. Pe
sectorul braţul Turunciuc – gura de vărsare a râului creşterea nivelului apei
în urma primei unde de viitură a lipsit, iar creşterea generală a nivelului
apei a fost de circa 2,0 m.
 Pe sectorul or. Dubăsari – gura de vărsare a r. Nistru s-a menţinut
ieşirea apei în luncă pe segmentele neîndiguite ale râului, cu subinundarea
terenurilor agricole, fondului silvic de stat şi a zonelor de recreaţie din
raioanele Criuleni, Grigoriopol, Anenii – Noi, Căuşeni, Slobozia şi Ştefan
- Vodă. Pe rîul Nistru viitură a fost gestionată, practic, fără consecinţe
grave.

Propagarea viiturii pluviale în rîul Nistru din vara anului 2010 este
prezentată în anexa 2

Volumul total al scurgerii de viitură pluvială în vara a. 2010 pe r.

Nistru a constituit: la postrul hidrometric Moghilev-Podolsc - 6232,9 mil.
m3, la postul hidrometric Hruşca – 6415,9 mil. m 3, la Centrala
Hidroelectrică Dubăsari ( CHE ) – 6199,5 mil. m3 şi la postul hidrometric
Bender – 7539,8 mil. m3.

Tab.3 Propagarea undei de viitură pluvială maximă pe r. Nistru din vara anului 2010
(debitele maxime şi volumul scurgerii)

Postul hidrometric Perioada Debitul maxim înregistrat,Volumul scurgerii, mil.

m3/s m3
Moghilev-Podolsc 23.06-08.07 2010 (30.06.2010) 1653,7
Hruşca 23.06-24.07 1700 (12.07.2010) 3024,4
Dubăsari 23.06-27.07 1486 (14.07.2010) 2866,0
Bender 24.06-31.08 1690 (15-18.07.2010) 4808,9
 Astfel în rîul Nistru (postul hidrometric Bender) viitura pluvială din
vara a. 2010 a acumulat circa 76% din norma anuală de scurgere.
Totodată, viitura pluvială din vara a. 2008 în rîul Nistru (postul
hidrometric Bender) a acumulat circa 40% din norma anuală de scurgere.

Analiza comparativă a viiturilor din anii 2008 şi 2010 în r. Nistru permite

de a face următoarele concluzii:

1.Viitura anului 2008 a înregistrat debite maxime însă volume mici

ai scurgerii deoarece a avut o durată scurtă a fenomenului.
2.Viitura anului 2010 a avut debite maxime mai mici dar datorită
duratei mai mari a fenomenului a avut volume mult mai mari ale scurgerii.
Inundaţiile excepţionale din vara anului 2010 au provocat daune
şi pierderi, care constituie 0,15% din Produsul Intern Brut (PIB). În
raioanele din lunca rîului Prut, în urma inundaţiilor,au fost distruse nu
numai casele, drumurile, terenurile agricole, dar au fost afectate şi un
număr mare de fîntîni, sisteme de colectare a apelor menagere. Au fost
inundate pe o perioadă îndelungată suprafeţe enorme de terenuri agricole
şi de păşune.
În total 13000 de persoane au fost afectate în diferită măsură de
inundaţii. De asemenea, au fost distruse total sau parţial cca 1105 de case,
4308 ha de terenuri agricole, 4800 ha de păşuni şi 930 ha de păduri. De
asemenea, au fost evacuate peste 4000 de persoane.
Guvernul Republicii Moldova a solicitat partenerilor de dezvoltare
efectuarea unei Evaluări (ENDC) a necesităţilor după calamitate împreună
cu Guvernul. Ca răspuns, partenerii de dezvoltare au creat o echipă de
experţi locali şi internaţionali pentru efectuarea procesului de ENDC
pentru zonele inundate. ENDC a estimat că daunele şi pierderile
suferite ca urmare a inundaţiilor se ridică la o valoare totală de 535,25
milioane lei (41,75 milioane dolari SUA).
Pe parcursul manifestării viiturii pluviale Serviciul Hidrometeorologic
de Stat a asigurat non-stop organele de stat, instituţiile abilitate şi
populaţia cu informaţie operativă şi calitativă privind monitoringul
hidrologic, inclusiv monitorizarea propagării viiturii respective (note
hidrologice informative, prognoze hidrologice, buletine hidrologice,
avertizări hidrologice).
Direcţia Monitoring al Calităţii Mediului a Serviciului
Hidrometeorologic de Stat pe perioada viiturilor şi inundaţiilor, a evaluat
calitatea apelor de suprafaţă pe întreg teritoriul Republicii Moldova. În
mostrele prelevate au fost efectuate determinări pentru evaluarea stării
fizico-chimice a apei, precum şi evaluarea poluării accidentale în urma
calamităţilor naturale.
Reieşind din datele analizelor de laborator, efectuate în probele de apă
colectate, se atesta ca, calitatea apei colectate atît din rîurile mari, cît şi din
rîurile mici s-a încadrat în limitele normelor admisibile pentru bazinele cu
destinaţie piscicolă şi a indicat lipsa poluării accidentale la momentul
observaţiilor efectuate.
Măsuri de atenuare şi reducere a riscului inundaţiilor pot fi mai
multe, din care principalele as vrea sa remarc:

- modernizarea şi optimizarea Sistemului Naţional de Monitoring

hidrologic din cadrul SHS, prin instalarea posturilor hidrologice automate
pe rîurile Nistru şi Prut(în baza creditului negociat de Guvern cu Banca
Mondială şi a proiectului înaintat către Guvernul Cehiei);

- întocmirea şi completarea continuă a băncii regionale de date

„Moldova Hazards”, în scopul perfectării metodicii de predicţie a
fenomenelor meteo-climatice şi hidrologice periculoase, inclusiv a
inundaţiilor;

- regionarea clară şi cartarea albiilor majore;

- întocmirea hărţii topografice, cu trasarea hotarelor inundaţiilor de

diferită asigurare.

Ţinând cont de tipurile de activitate economică pe teritoriile

respective se recomandă de evidenţiat zonele cu asigurarea de 20% a
inundaţiei (pentru terenurile agricole), 5% asigurare (pentru construcţiile
din spaţiul rural), 1% asigurare pentru ariile urbane şi 0,3% pentru căile
feroviare.
Capitolul III.

IMPACTUL ASUPRA POPULAŢIEI ŞI A MEDIULUI

3.1 Pagube economice directe

Constau, așa cum s-a arătat la fiecare caz în parte, din pierderile de vieți
omenești din localitățile afectate total sau parțial, din numărul de case distruse sau
avariate, din obiectivele industrial afectate în funcție de gradul de afectare și de
profilul întreprinderii. Tot pagube directe se pot produce și la obiectivele agricole
și zootehnice care înregistrează pierderi de animale în cazil în care aceastea nu au
putut fi evacuate din zona devastată. Este afectată direct cu pagube materiale
rețeaua de drumuri și căi ferate prin distrugere completă sua prin avarierea de
poduri, drumuri și căi ferate. Reșeaua de linii electrice și de comunicașii are de
suferit în cazul în care stîlpii de susținere au fost avariați, la fel rețeaua de conducte
de transport de gaze, petrol sua apă potabilă și indistrială. Așa după cum a reieșit
din multitudinea de exemple, pot fi afectate o serie de construcții
hidrotehnice,lacuri de baraj, prin distrugere completă, avariere sau pur și simplu
colmatare. Astfel de situații se pot întîmpla frecvent, mai ales acolo unde lacurile
de acumulare au fost construite în regiuni cu un transport mare de aluviuni în
suspensie. Lacurile sunt practice tranformate în simple trepte în profilul
longitudinal, cu reducerea la maxim a volumului util și fără perspective deoarece
cheltuielile pentru decontarea lor sunt foarte mari. În China s-s adoptat o tehnică
aparte de protejare a lacurilor de astfel de fenomene . În corpul barajului sunt
prevăzute niște vane foarte mari care în timpul viiturilor sunt deschise, viitura trece
fără dificultăți și închideres lor se face numai la turbidități mici, prelungind foarte
mult durata de viață a lacurilor. Alte pagube directese pot produce la depozitele de
materiale sau de materii prime dacă acestea sunt amplasate în zoneleinundabile.
 3.2 Pagube economice indirecte
Constau din efectele pe care le au inundațiile asupra întreruperii temporare
sau permanente a proceselor de producție, asupra întîrzierilor produse în livrarea
produselorși chiar prin reducerea exportului. Intervin apoi costurile suplimentare
de transport, cele de apărre prin măsurile adoptate în timpul inundaţiilor, fără a mai
vorbide ce heltuielile efecuate pentru normalizarea situaţiei şi reluarea activităţilor
economice, ca şi pentru plata asigurării bunurilor materiale şi umane.
Pe lingă pagubele economice care pot fi cuantificate inundaţiile au şi efecte
care se răsfrîng asupra vieţii sociale cît şi asupra mediului înconjurător prin
consecinţele de ordin ecologic pe care ele le pot produce.
Efectele sociale negative constau în primul rind din pierderile de vieţi
omeneşti şi consecinţele ulterioare ale acestora asupra vieţii comunităţilor umane şi
ale societăţilor în general. În timpul inundaţiilor se desfăşoară ample acţiuni de
evacuare a populaţiei care duc la generarea de panică cu efecte psihologice
negative. Dacă nu sunt luate măsurile de protecţie medicală necesare, se poate
ajunge la declanşarea unor epidemii. Pe perioada inundaţiilor sunt drastic
diminuate veniturile populaţiei fie prin întreruperea activităţilor fie prin pagubele
directe pe care le suportă comunităţile riverane. Tot în această categorie trebuie să
introducem şi distrugerea unor valori cultural ale comunităţilor umane din arealele
inundate.
Efectele ecologice negative sunt evidente prin degradarea mediului ambiant
prin afectarea stării de calitate a factorilor săi. În timpul inundaţiilor are loc
popuarea apelor de suprafaţa prin antrenarea în albiile de rîu a tuturor deşeurilor de
pe malurile apelor, prin descompunerea animalelor înecate şi transportate, prin
ruperea conductelor de transport a produselor petroliere ş.a. Are loc o poluare a
apelor subterane şi chiar poluarea solurilor din zonele de inundate în cazul în care
apele transport astfel de substanţe.
Efectele geomorfologice ale viiturilor şi ale inundaţiilor sunt foarte
importante sunt foarte importante şi prin urmările lor. Sunt cazuri cînd la viituri se
produc spectaculoase eroziuni de maluri şi în albie..La felul acestor terenurile
inundate suferă o modificare a modului de folosinţă anterior, un proces de
autoînălţare, o dereglare a ecosistemelor anterioare şi instalarea unei perioade de
dezordine pînă la echilibrului, de bază puterii de autoreglare a ecosistemelor. În
timpul viiturilor, foarte multe rîuri transport volume importante de aluviuni în
suspensie şi prin tîrîre, care în mare parte se depun la gura de vărsare provocînd o
înaintare a deltelor, care poate ajunge la peste 100 m/an în funcţie de cantitatea
depusă.
{ Boian I., Cazac V., Volintir N.,“ Hazardurile naturale”, Chişinău, 2010}

3.3 Măsurile de Protecţie

În ultimul secol comunităţile umane stabilite sau cu activităţi în regiunile supuse

inundaţiilor au depus un efort conjugat, bazat pe experienţă şi informaţiile
acumulate, pentru a-şi proteja bunurile şi vieţile omeneşti contra furiei acestor
fenomene. Dintre care de cea mai mare importanţă sunt digurile şi lacurile de
acumulare.
Printre principalele măsuri de atenuare şi reducere a riscurilor inundaţiilor
remarc urmatoarele:
1. La valorificarea teritoriilor cu risc de inundaţie trebuie realizate
detaliate cercetări economice şi ecologice. Sarcina lor este
determinarea modalităţilor de obţinere a efectelor economice maxime
posibil din valorificarea acestor teritorii şi, de rînd cu aceasta,
reducerea la minimum a posibilelor daune provocate de inundaţii.
2. La elaborarea măsurilor de atenuare a viiturilor în vile rîurilor trebuie
de cercetat tot bazinul de recepţie, nu doar sectoare aparte, deoarece
măsurile de atenuare a inundaţiilor, care nu ţin cont de situaţia originii
în ansamblu a viiturii din valea rîului, nu pot da un efect economic
aşteptat, dar invers, pot înrăutaţi situaţia în ansamblu şi provoca daune
mai mari la inundare.
3. Este necesar de combinare raţională a metodele inginereşti cu cele
neinginereşti. La ultimele se atribuie reducerea sau interzicerea
activităţilor gospodăreşti care pot intensifica inundaţiile (defrişarea
pădurilor de ex.), la fel şi promovarea măsurilor îndreptate spre
crearea condiţiilor de minimalizare a scurgerii. În afară de aceasta, pe
teritoriile cu risc de inundaţii trebuie effectuate doar aşa activităţi
gospodăreşti, care în cazul inundării vor suferi pierderi minimale.
4. Construcţiile inginereşti de protecţie contra inundaţiilor a terenurilor
agricole şi obiectelor economice trebuie să fie sigure, iar realizarea lor
trebuie să afecteze cît mai puţin mediul înconjurător.
5. Trebuie de efectuat o raionare clară şi cartarea albiilor majore, cu
trasarea hotarelor inundaţiilor de diferită asigurare. Ţinînd cont de
tipurile de activitate economic pe teritoriile respective se recomandă
de evidenţiat zonele cu asigurarea de 20 % a inundaţiei (pentru
terenurile agricole), 5 % asigurare (pentru construcţiile din spaţiul
rural), 1 % asigurare pentru ariile urbane şi 0,3 % pentru căile
feroviare. Desigur că în diferite zone natural şi raioane ecologice
numărul zonelor şi principiul evidenţierii lor pot varia.
6. În ţară trebuie să existe un sistem bine bine dezvoltat de prognostic a
inundaţiilor şi de avertizare a populaţiei, despre cotele maxime
posibile a nivelului apei şi despre durata ei. Pronosticul viiturilor şi
apelor mari de primăvară trebuie realizat în baza unui serviciu de
observări bine dezvoltat, bine dotat cu echipament contemporan de
observări asupra situaţiei hidrometeorologice.
7. O atenţie deosebită trebuie de acordat informării preventive a
populaţiei despre posibilitatea inundaţiilor, explicarea eventualelor
consecinţe şi măsuri, care trebuie de realizat în cazul inundării
construcţiilor şi edificiilor. În acest scop trebuie pe larg de folosit
televiziunea, radioul şi alte surse de informare. În regiunile cu risc de
inundate trebuie desfăşurată o companie de propagandă a
 cunoştinţelor despre inundaţii. Toate structurile de stat, precum şi
fiecare locuitor trebuie să înţeleagă clar ce anume trebuie de făcut
pînă, în perioada şi dupî inundaţie.
8. Managementul utilizării teritoriului supus riscurilor inundaţiilor
trebuie să fie o prerogativă a administrării publice locale. Statul poate
doar să stimuleze activitatea lor prin aprobarea legilor despre
utilizarea terenurilor.
9. În sistemul măsurilor de protecţie contra inundaţiilor trebuie antrenate
atît organelle de stat şi obşteşti, cît şi persoane particulare. Activitatea
cu success a acestui sistem trebuie coordonată şi dirijată de organele
central la nivel de stat.
10.Unul din cele mai bune instrumente de regularitate a folosirii
terenurilor în zonele de risc poate fi un program flexibil de asigurare
contra inundaţiilor, care ar combina atît asigurarea obligatoare, cît şi
cea benevolă. Principiul de bază al acestui program ar fi următorul : în
cazul utilizării raţionale, din punct de vedere a riscului inundaţiilor, a
terenurilor, persoana asigură va primi o componsare mai impunătoare,
decît în cazul ignorării recomandaţiilor şi normale respective.
11.Complexul de măsuri în regiunile de risc contra inundaţiilor, care
include prognoza, panificarea şi realizarea activităţilor trebuie să
deruleze de declanşarea inundaţiei, în perioada ei şi după sfîrşitul
stihiei.
Este indiscutabil faptul că realizarea fiecărui punct din cele descrise va avea
rezultate apreciabile,dar efectul maxim poate fi atins numai realizarea complex a
tuturor punctelor.
 CONCLUZIE

Pe an ce trece, fenomenul catastrofal al inundaţiilor se face tot mai simţit atît

pe plan mondial, cit şi pe cel naţional. Aflîndu-se intre cele două mari riuri,
Republica Moldova este expusă riscului de a fi inundată, practic in fiecare
anotimp. Cunoaştem destul de bine faptul că de producerea inundaţiilor nu se face
vinovat doar omul si activitatea sa, ci pot fi şi o serie de cauze naturale, care au
drept consecinţe atît pierderi materiale, cît şi în cele mai grave cazuri- pierderi de
vieţi omeneşti. La general consecinţele inundaţiilor se exprimă prin indicii
pierderilor materiale si financiare. Pierderile umane se apreciază prin numărul de
victime, persoanelor care au suferit, persoanelor dispărute. Pierderile materiale se
apreciază prin numărul de unităţi a obiectelor distruse, avariate, ieşite din uz, la fel
şi în echivalent bănesc.
Dupa cele analizate in aceasta lucrare am abservat ca inundatiile pot fi
prevazute, cu exceptia celor instantanee, care se manifesta similar spargerii unui
baraj.
Coordonarea operatiunilor de interventie pentru limitarea consecintelor
inundatiilor reprezinta o provocare specifica pentru serviciile de urgenta, deoarece,
uneori, sunt acoperite de apa arii vaste de pamant, facand coordonarea foarte
dificila. In aceste conditii, organizarea logisticii, transportului si distributiei
ajutoarelor este dificila, cu atat mai mult cu cat, adesea, este deteriorata si
infrastructura locala.
Atît din studii istorice, cît şi geografice, putem cu uşurinţă constata că orasul
contemporan este mai sensibil la inundatii decît o localitate veche cu clădiri din
lemn. Acesta se explică prin faptul, că datorită tasării neuniforme a solului, în
timpul inundaţiilor au loc multe rupturi în sistemele de canalizare şi conductele de
apă, magistralelor de gaze naturale, cablurilor electrice, telefonice, telegrafice, etc.
La inundatii relativ mici (odată în 5-19 ani) termenul următoarei reparaţii capitale a
unei clădiri se apropie în mediu cu 15 ani, iar costul reparaţiei creşte de trei ori.
După fiecare inundaţie esenţială, preţul de bilanţ a unei cladiri de lemn scade cu 5-
10 %. Fiind constienti de faptul ca rîul Nistru si Prut reprezinta cele mai mari fluvii
din tara, este evident faptul ca cele mai expuse riscului sînt oraşele şi satele care
sint localizate in bazinul acestora.
Astfel analizind cum au evoluat inundaţiile in ultimii 50 de ani în ţara
noastra observăm confirmarea celor de mai sus, adică faptul că cel mai des au
suferit localităţi precum Otaci, Vadul lui Vodă, Criuleni, Dubăsari, Criva, Costeşti,
Leova, Cantemir etc., vedem daunele provocate de inundaţii in aceste localităţi, în
special cele ce se gasesc in apropierea bazinelor de acumulare- Costesti- Stinca,
Dnestrovsk etc.
Bibliografie

1. Boian I. Ploile torentiale abundente – fenomen de risc major pentru

Republica Moldova // Mate rialele Conferintei Internationale
“Diminuarea impactului Hazardelor Naturale si tehnogene asupra
mediului si societetii”, 6-7 octombrie 2005. Ministerul Ecologiei si
Resurselor Naturale. Academia de Stiinte a Moldovei. Chisinau 2005.

2. Boian I., Sandu ., “Inundatiile pe teritoriul Republicii Moldova si

masurile de reducere a lor”, Revista Mediului Ambiant nr.2 (26) aprilie,
Chisinau, 2006.

3. “Buletinele meteorologice lunare”. Serviciul Hidrometeorologic de Stat,

Chisinau (1975 - 2007).

4. “Cadastralul de Stat al Apelor”. Date multianuale despre resursele si

regimul apelor de suprafata. Serviciul Hidrometeorologic de Stat,
Chisinau, 2006.

5. Cociug A., Grama T., Triboi A., Gavrilita A., “Calamitatile in Moldova si
combaterea lor”. Chisinau, 1997, 267 p.

6. Mihailescu C., Boian I., Cazac V.,Galca G. “Evolutia debitelor Prutului si

Dunarii inferioare pe parcursul ultimelor decenii”.Revista Mediului
Ambiant nr. 6 (36) decembrie, Chisnau, 2007

7. SERVICIUL HIDROMETEOROLOGIC DE STAT DIRECŢIA

HIDROLOGIE Notă informativă privind viiturile pluviale

8. Boian I., Cazac V., Volintir N.,“ Hazardurile naturale”, Chişinău, 2010
9. Dare de seamă despre rezultatele cercetărilor hidrologice de teren.
Direcția Hidrologie SHS
Cuprins

Capitolul I HAZARDE HIDROLOGICE

1.1 Cauzele şi metodele de producere a inundaţiilor

a) Cauzele naturale

b) Cauzele antropice

Capitolul II REGIMUL HIDROLOGIC AL RÎURILOR DIN MOLDOVA

2.1 Apele mari de primăvară din ultimii ani

2.2 Viiturile pluviale pe Nistru în perioada 1969-2010

2.3 Viiturile pluviale pe Prut în perioada 1969-2010

Capitolul III INUNDAŢIILE CATASTROFALE

3.1 Inundaţiile din vara anului 2008

3.2 Inundaţiile din vara anului 2010

Capitolul IV IMPACTUL INUNDAŢIILOR ASUPRA POPULAŢIEI ŞI

MEDIULUI

4.1 Consecinţele directe

4.2 Consecinţele indirecte

4.3 Măsurile de protecţie

Concluzie

Bibliografie
Ministerul Educaţiei din Republica Moldova

UNIVERSITATEA PEDAGOGICĂ DE STAT „ I. CREANGĂ”

Facultatea Istorie si Etnopedagogie

Catedra Geografie şi Etnologie

Teză de an
Tema: Evoluţia inundaţiilor în Republica
Moldova în ultimii 50 de ani

A efectuat:

Studenta anul III gr.304

Ilco Mihaela

Coordonator ştiinţific

Priguza Galina

Lector superior

Chişinău 2011
Anexa 1
Anexa 2