instructiuni_plantare_si_intretinere_brad_argintiu

1

Instruciuni de plantare si întreinere
pentru
Picea Pungens Glauca
I. Prezentare generala
II. Plantarea
III. Lucrãrile de îngrijire
IV. Boli si dãunãtori
I. Prezentare general
Picea Pungens Glauca cunoscut sub denumirea populara de „molid argintiu”.
Molidul argintiu este un arbore conifer ce în primii ani abia creste, dupa 8-10 ani devine foarte
activ. Tulpina este dreaptã, cilindricã. Scoarta este brun-roscat, uneori cenusie. Coroana este
piramidala, ramurile fiind dispuse verticilat pe trunchi.
Frunzele sunt aciculare, de 1-2 cm, rigide, usor încovoiate, verzi închis sau argintii. Muguri
nerãsinosi.
Florile molidului argintiu sunt unisexuatmonoice, cele mascule producând o mare cantitate de polen.
Conurile acestuia suntde 10-15cm,verzi sau rosii in tinerete,la coacere brune,pendente,cu solzi
persistenti necãzãtori. Este putin pretentios, preferând soluri nisipo-lutoase.
Molizii argintii sunt deosebit de aspectuosi dar si rezistenti la mediul uscat, poluat, astfel ca pot
fi plantati chiar langa arterele cu circulatie rutiera intensa. Recomandare: - temperament de
semiumbrã.
II. Plantarea
Molidiul argintiu este mai intai aclimatizat pentru cultivarea in ghiveci, astfel ca el este plantat
la inceput in ghivece mari si treptat in ghivece de dimeniuni din ce in ce mai mici.
Se transplanteaza primavara sau toamna, iar ghiveciul se schimba la intervale de 2 ani. Este
recomandabil sa fie folosit un amestec normal de pamant, desi, avand in vedere preferinta pentru
mediul de plantare uscat, se poate utiliza si un amestec special care lasa apa sa se scurga mai usor.
Perioada favorabilã pentru plantare definitiva este toamna, în intervalul repaosului vegetativ,
în perioada cuprinsã între luna octombrie- luna noiembrie.
In cazul plantarii de primãvarã, aceasta trebuie fãcutã înainte de pornirea mugurilor, adicã
pânã la sfârsitul lunii aprilie sau cel târziu pânã la mijlocul lunii mai în anii cu iernile lungi.
In vederea plantarii, puietii se livreazã cu balot. Dupa ce materialul sãditor a fost
transportat la locul de plantare, se poate depozita câteva zile prin asezarea compactã, balot lângã
balot, si protejare cu un strat de pãmânt reavãn la exteriorul balotilor. Dacã depozitarea depãseste 5-
6 zile, se executã santuri în care materialul se aseazã dens, se protejeazã cu pãmânt mãruntit si se
udã. Manevrarea arbustului cu balot se va face cu grijã pentru a nu desprinde materialul de rãdãcina.
Dimensiunile gropilor de plantare sunt de 80cm adâncime x 90cm diametru (in functie de
dimensiunea balotului). Sãparea gropilor se poate efectua cu câteva zile înaintea plantãrii efective.
Când terenul impune înlocuirea solului din sãpãturã, lucrarea trebuie executatã din timp pentru
evacuarea pãmântului necorespunzãtor si introducerea celui fertil.
La plantare, se introduce balotul în groapã fiind mentinut în pozitie verticalã si la nivelul
avut anterior în teren. Se vor efectua 3-4 tãieri laterale în materialul din care este confectionat
balotul. Se fixeazã cu pãmânt la bazã, se umple partial spatiul rãmas si se taseazã cu ajutorul unor
tasatoare înguste si cu piciorul, adãugând pãmânt pânã la umplerea gropii si evitându-se cãlcarea
balotului ! Se modeleazã apoi un lighean de udare de diametrul de 1,5 metri în jurul trunchiului si se
udã abundent.
ATENIE! În mod obligatoriu se vor tia i îndeprta sforile/folia cu care este legat materialul
balotului de trunchiul arbustului.
De retinut ! În ceea ce privete transplantarea, molidul argintiu este pretenios: în momentul în care
molidul este luat de la o altitudine de 1.000-1.500 de metri din arealul su, el sufer un oc, care face
-i stagneze creterea timp de doi sau trei ani. Dup aceast perioad, molidul va porni în cretere
la fel de rapid i viguros ca i în mediul de unde a fost luat (circa 40 sau 50 centimetri anual).
III. Lucrrile de îngrijire
Udarea
În ceea ce priveste îngrijirea si cultivarea, trebuie stiut cã molidul are nevoie de multã umiditate
atmosfericã. Atenie! Aerul uscat sau solul secetos îi sînt foarte duntoare.
Udarea se face în functie de cantitatea de precipitatii, conform tabelului de mai jos, fiind necesarã în
primii doi ani de la plantare.ATENIE! Udarea se efectueaz dup a doua jumtate a nopii.
Precipitatii lunare Cantitate de apã suplimentarã – 7 zile
<30 l / mp 20-30l / arbust
30-50 l / mp 10-20 l / arbust
>50 l / mp Nu este necesarã
Apa se administreazã atât pe coronamente, cât si pe rãdãcini, sub formã de ploaie artificialã si prin
inundarea ligheanelor amenajate la baza , pe toatã durata perioadei calde. Temperatura apei trebuie
sã fie cât mai apropiatã de cea a mediului înconjurãtor.
Fertilizarea
Important! În perioadele secetoase, este bine ca arborele s fie întreinut
printr-o udare constanti s fie aplicate substane fertilizatoare.
Dacã apa folositã la udare este calcaroasã, existã posibilitatea ca, în timp, aceasta sã spele anumite
minerale din pãmânt (Fe, Mg), ceea ce va încetini si îngreuna procesul de fotosintezã, schimbând
culoarea plantelor în verde deschis. În acest caz, este necesar un tratament pe bazã de
îngrãsãminte foliare cu magneziu. Uneori, acesta trebuie repetat dupã 45 de zile, putând fi aplicat si
ca metodã preventivã.
În primii doi ani, sunt necesare trei aporturi de îngrãsãminte anual: primãvara, vara si toamna
devreme. Se foloseste un îngrasãmânt NPK 12-12-17, cu o dozã de 100 - 150 grame pe metru
pãtrat, ce nu trebuie depãsitã. Tratamentul trebuie însotit de o udare prealabilã.
ATENIE! A nu se folosi îngrminte naturale provenite din gunoi compostat de ovine, cabaline sau
bovine.
Cosmetizarea (tierea)
Existenta unui singur trunchi, forma regulatã, simetria cu care se dezvoltã ramurile fac ca, în general,
la conifere, tãierea sã nu fie absolut obligatorie.
Acesti arbori se formeazã, in marea majoritate a cazurilor singuri, în cea mai perfectã armonie, mai
ales în cazul în care sunt plantati izolat. Aceastã simetrie în crestere poate persista zeci de ani.
La prima tundere anualã se scurteazã doar vârfurile lãstarilor, în vederea mentinerii formei. Ultima
tundere anualã trebuie condusã în functie de conditiile climatice ale regiunii, lãstarii tineri ce rezulta
din aceasta trebuind sã intre în iarnã lignificati, pentru a nu fi distrusi de ger.
Important! În urma tierilor, pe întreaga suprafa a ramurilor rmase dup tieri, trebuie neaprat s
existe pi de lstari “cu ace”, respective cu creteri anuale. În cazul în care tierile se fac f s
existe aceste creteri anuale, apar goluri nedorite în coronament, situaie în care, de cele mai multe
ori, nu mai pot fi remediate i vor da plantei un aspect neplcut.
Tãierile trebuie conduse astfel încât, pe mãsurã ce merg spre vârf, forma plantei sã se îngusteze.
Lãsând pãrtile laterale ale plantei într-o pozitie perfect verticalã, riscãm ca pãrtile de la bazã sã se
degarniseascã si sã producã goluri.
Imediat dupã plantare, arbustii alesi de dvs. nu vor avea nevoie de tãiere, deoarece acestia au fost
pregãtiti la forma respectivã încã din pepinierã.
În cazul în care unele ramuri se vor dezvolta în detrimentrul altora, acesta vor fi “retinute” din crestere
prin ciupiri sau prin înlãturarea mugurilor laterali mai puternici, înainte ca acestia sã intre în starea de
vegetatie activã. Se va evita tãierea unor potiuni de ramuri. De asemenea, atunci când se va face
ciupirea sau înlãturarea mugurilor laterali, se va pãstra un numãr oarecare de muguri, altfel
ramificatia rãmâne slabã sau rarã. Dacã nu se doreste o crestere foarte mare, ci o mentinere la un
volum redus, se va proceda la ciupirea deasã a mugurilor terminali.
De multe ori, se poate constata aparitia la vârf a uneia sau mai multor ramuri, care formeazã în final
niste smocuri (îngrãmãdiri de ramuri), ce împiedicã dezvoltarea mai departe a vârfului plantei. Asupra
acestor abateri ale plantei se poate interveni prin îndepãrtarea smocurilor, în cazul în care dorim ca
planta sã îsi continue dezvoltarea verticalã, sau pot fi lãsate sã se dezvolte în voie, contribuind astfel
cu prezenta de noi siluete în cadrul scenelor de vegetatie decorativã.
În cazul în care temperaturile scãzute distrug ramuri, se pot alica tãieri de regenerare. Aceste tãieri
constau în înlãturarea tuturor ramurilor moarte de pe trunchi. Pe trunchi vor apãrea numerosi muguri
care vor deveni noi lãstari si care vor înlocui complet coroana distrusã. În acest caz, reprezintã totusi
o conditie prezenta pe trunchi a unui numãr oarecare de ramuri sãnãtoase, verzi, neatacate de ger.
IV. Boli i duntori
IV. 1 In general molidul argintiu nu este atacat de un numar mare de daunatori, dar cei care o fac pot
cauza probleme destul de grave.
“Musculitele albe”, de exemplu, se hranesc cu lastarii sau ramurile tinere, ducand la distorsionarea
acelor de brad si la adunarea de depuneri albicioase. Arborele va tolera un timp infestarea, dar in
timp vor fi slabiti de aceasta.
Un alt daunator periculos este un “vierme” care traieste intr-un cocon cu dimensiunile de 5 x 7,5 cm,
construit din ace de brad si alte depuneri. Insecta ierneaza in forma de oua.
Ei se indeparteaza manual, iarna.
Bine-cunoscutii “purici ai plantelor” sunt si ei atrasi de molid si sunt mai greu de controlat datorita
carapacei; se inaltura cu insecticide.
“Acarienii sau paienjenii rosii ai plantelor” apar mai ales in zonele cu temperaturi ridicate si duc la
ingalbenirea acelor mai batrane. Insectele sunt foarte mici si dificil de observat.
Pãianjenul rosu al coniferelor (Olygonychus ununguis), este o cãpusã micã, de culoare galben-
rosiaticã, ce îsi depune ouale rosii pe pânzele de mãtase cu care acoperã tulpinile si frunzele.
Produce pagube însemnate, mai ales în verile calde si secetoase, frunzele putându-se decolora si
scutura.
Prevenirea si combaterea acestui dãunãtor se fac prin tratament chimic, cu substante pe bazã de
bifenthrin, dimethoate sau pirimipho-metil. Pentru prevenirea aparitiei acestui dãunãtor, se va efectua
încã din prima jumãtate a lunii iulie a primului an de la plantare un tratament, exceptie fãcând
cazurile în care, în imediata apropiere vor exista plantatii de vitã de vie, caz în care aplicarea se va
face în prima jumãtate a lunii iunie.
IV.2 Bolile pe care le poate suferi conduc în general la uscarea acelor si ramurilor afectate, ceea ce
stricã aspectul arborelui.
“Uscarea” acelor si a ramurilor duce la deformarea aspectului general al arborelui si la inrosirea
lastarilor noi. Acele care au crescut in sezonul in care arborele a fost afectat sunt curbate si uscate.
Vegetatia de la capatul ramurilor este de asemenea uscata. Ciuperca nu cauzeaza daune mari decat
daca arborele este fragil. Infectarea se face vara tarziu, de la varful ramurilor, vansand inspre interior
si poate aparea si pe lemn de 2 ani. Ramurile afectate trebuie indepartate.
O alta boala este cea denumita 'cancerul ramurilor', care apare ca o pata innegrita pe scoarta si care
se mareste din ce in ce mai mult.
Arborele trebuie mentinut sanatos, adica udat si tratat cu substante fertilizatoare in perioadele de
seceta.
O alta cauza a aparitiei bolilor sunt ranile provocate de animale sau la taierea ramurilor.

i protejare cu un strat de p mânt reav n la exteriorul balo ilor. fiind necesar în primii doi ani de la plantare. Când terenul impune înlocuirea solului din s tur .ATEN IE! Udarea se efectueaz dup a doua jum tate a nop ii. Aten ie! Aerul uscat sau solul secetos îi sînt foarte d un toare. ATEN IE! În mod obligatoriu se vor t ia balotului de trunchiul arbustului. Precipita ii lunare <30 l / mp 30-50 l / mp >50 l / mp Cantitate de ap suplimentar – 7 zile 20-30l / arbust 10-20 l / arbust Nu este necesar Apa se administreaz atât pe coronamente. se execut an uri în care materialul se a eaz dens. umiditate Lucr rile de îngrijire Udarea se face în func ie de cantitatea de precipita ii. cât i pe r cini. se introduce balotul în groap fiind men inut în pozi ie vertical i la nivelul avut anterior în teren. La plantare. Manevrarea arbustului cu balot se va face cu grij pentru a nu desprinde materialul de r cina. molidul argintiu este preten ios: în momentul în care molidul este luat de la o altitudine de 1. lucrarea trebuie executat din timp pentru evacuarea p mântului necorespunz tor i introducerea celui fertil. sub form de ploaie artificial i prin inundarea ligheanelor amenajate la baza . trebuie tiut c molidul are nevoie de mult atmosferic . Udarea În ceea ce prive te îngrijirea i cultivarea. el sufer un oc. se protejeaz cu p mânt m run it i se ud . S parea gropilor se poate efectua cu câteva zile înaintea plant rii efective. pe toat durata perioadei calde. III. Dac depozitarea dep te 56 zile. ad ugând p mânt pân la umplerea gropii i evitându-se c lcarea balotului ! Se modeleaz apoi un lighean de udare de diametrul de 1. i îndep rta sforile/folia cu care este legat materialul De retinut ! În ceea ce prive te transplantarea.500 de metri din arealul s u. Dup aceast perioad . conform tabelului de mai jos. Temperatura apei trebuie fie cât mai apropiat de cea a mediului înconjur tor. care face -i stagneze cre terea timp de doi sau trei ani. . molidul va porni în cre tere la fel de rapid i viguros ca i în mediul de unde a fost luat (circa 40 sau 50 centimetri anual).000-1.balot.5 metri în jurul trunchiului i se ud abundent. Dimensiunile gropilor de plantare sunt de 80cm adâncime x 90cm diametru (in functie de dimensiunea balotului). Se vor efectua 3-4 t ieri laterale în materialul din care este confec ionat balotul. se umple par ial spa iul r mas i se taseaz cu ajutorul unor tasatoare înguste i cu piciorul. Se fixeaz cu p mânt la baz .

simetria cu care se dezvolt ramurile fac ca. vara i toamna devreme. Imediat dup plantare. în general. Aceast simetrie în cre tere poate persista zeci de ani. În primii doi ani. la conifere. sând p ile laterale ale plantei într-o pozi ie perfect vertical .Fertilizarea Important! În perioadele secetoase. sunt necesare trei aporturi de îngr minte anual: prim vara. ceea ce va încetini i îngreuna procesul de fotosintez . acesta trebuie repetat dup 45 de zile. situa ie în care. de cele mai multe ori. ierile trebuie conduse astfel încât. in marea majoritate a cazurilor singuri. atunci când se va face ciupirea sau înl turarea mugurilor laterali. în cea mai perfect armonie. Mg). apar goluri nedorite în coronament. ci o men inere la un volum redus.150 grame pe metru trat. Ultima tundere anual trebuie condus în func ie de condi iile climatice ale regiunii. În cazul în care unele ramuri se vor dezvolta în detrimentrul altora. este necesar un tratament pe baz de îngr minte foliare cu magneziu. Ace ti arbori se formeaz . exist posibilitatea ca. În cazul în care t ierile se fac f s existe aceste cre teri anuale. minte naturale provenite din gunoi compostat de ovine. Cosmetizarea (t ierea) Existen a unui singur trunchi. cu o doz de 100 . este bine ca arborele s fie între inut printr-o udare constant i s fie aplicate substan e fertilizatoare. Uneori. pentru a nu fi distru i de ger. forma plantei s se îngusteze. arbu tii ale i de dvs. Dac nu se dore te o cre tere foarte mare. pe întreaga suprafa a ramurilor r mase dup t ieri. altfel ramifica ia r mâne slab sau rar . Se foloseste un îngra mânt NPK 12-12-17. ce nu trebuie dep it . La prima tundere anual se scurteaz doar vârfurile l starilor. schimbând culoarea plantelor în verde deschis. În acest caz. se va proceda la ciupirea deas a mugurilor terminali. în timp. respective cu cre teri anuale. l starii tineri ce rezulta din aceasta trebuind s intre în iarn lignifica i. cabaline sau . risc m ca p ile de la baz s se degarniseasc i s produc goluri. înainte ca ace tia s intre în starea de vegeta ie activ . Important! În urma t ierilor. mai ales în cazul în care sunt planta i izolat. aceasta s spele anumite minerale din p mânt (Fe. Tratamentul trebuie înso it de o udare prealabil . putând fi aplicat i ca metod preventiv . nu vor avea nevoie de t iere. trebuie neap rat s existe p i de l stari “cu ace”. se va p stra un num r oarecare de muguri. în vederea men inerii formei. acesta vor fi “re inute” din cre tere prin ciupiri sau prin înl turarea mugurilor laterali mai puternici. Dac apa folosit la udare este calcaroas . De asemenea. t ierea s nu fie absolut obligatorie. deoarece ace tia au fost preg ti i la forma respectiv înc din pepinier . nu mai pot fi remediate i vor da plantei un aspect nepl cut. Se va evita t ierea unor po iuni de ramuri. forma regulat . pe m sur ce merg spre vârf. ATEN IE! A nu se folosi îngr bovine.

ce î i depune ouale ro ii pe pânzele de m tase cu care acoper tulpinile i frunzele. IV. IV. se hranesc cu lastarii sau ramurile tinere. dar cei care o fac pot cauza probleme destul de grave. “Acarienii sau paienjenii rosii ai plantelor” apar mai ales in zonele cu temperaturi ridicate si duc la ingalbenirea acelor mai batrane. Un alt daunator periculos este un “vierme” care traieste intr-un cocon cu dimensiunile de 5 x 7. excep ie f când cazurile în care. se poate constata apari ia la vârf a uneia sau mai multor ramuri. ducand la distorsionarea acelor de brad si la adunarea de depuneri albicioase. se pot alica t ieri de regenerare. . Insecta ierneaza in forma de oua. sau pot fi l sate s se dezvolte în voie. Ei se indeparteaza manual. ianjenul ro u al coniferelor (Olygonychus ununguis). se inaltura cu insecticide. În acest caz. în imediata apropiere vor exista planta ii de vi de vie. neatacate de ger. Produce pagube însemnate. de exemplu. contribuind astfel cu prezen a de noi siluete în cadrul scenelor de vegeta ie decorativ . este o c pu mic . dimethoate sau pirimipho-metil.De multe ori. Insectele sunt foarte mici si dificil de observat.5 cm. ceea ce stric aspectul arborelui. cu substan e pe baz de bifenthrin. ce împiedic dezvoltarea mai departe a vârfului plantei. Pentru prevenirea apari iei acestui d un tor. verzi. se va efectua înc din prima jum tate a lunii iulie a primului an de la plantare un tratament. caz în care aplicarea se va face în prima jum tate a lunii iunie. “Musculitele albe”. În cazul în care temperaturile sc zute distrug ramuri. iarna. frunzele putându-se decolora i scutura.2 Bolile pe care le poate suferi conduc în general la uscarea acelor i ramurilor afectate. 1 In general molidul argintiu nu este atacat de un numar mare de daunatori. Aceste t ieri constau în înl turarea tuturor ramurilor moarte de pe trunchi. construit din ace de brad si alte depuneri. de culoare galbenro iatic . dar in timp vor fi slabiti de aceasta. Bine-cunoscutii “purici ai plantelor” sunt si ei atrasi de molid si sunt mai greu de controlat datorita carapacei. Arborele va tolera un timp infestarea. Pe trunchi vor ap rea numero i muguri care vor deveni noi l stari i care vor înlocui complet coroana distrus . Prevenirea i combaterea acestui d un tor se fac prin tratament chimic. mai ales în verile calde i secetoase. Boli i d un tori IV. în cazul în care dorim ca planta s î i continue dezvoltarea vertical . care formeaz în final ni te smocuri (îngr diri de ramuri). Asupra acestor abateri ale plantei se poate interveni prin îndep rtarea smocurilor. reprezint totu i o condi ie prezen a pe trunchi a unui num r oarecare de ramuri s toase.

O alta boala este cea denumita 'cancerul ramurilor'. vansand inspre interior si poate aparea si pe lemn de 2 ani. . Ciuperca nu cauzeaza daune mari decat daca arborele este fragil. de la varful ramurilor. adica udat si tratat cu substante fertilizatoare in perioadele de seceta. Vegetatia de la capatul ramurilor este de asemenea uscata. Acele care au crescut in sezonul in care arborele a fost afectat sunt curbate si uscate. O alta cauza a aparitiei bolilor sunt ranile provocate de animale sau la taierea ramurilor. care apare ca o pata innegrita pe scoarta si care se mareste din ce in ce mai mult. Ramurile afectate trebuie indepartate. Arborele trebuie mentinut sanatos. Infectarea se face vara tarziu.“Uscarea” acelor si a ramurilor duce la deformarea aspectului general al arborelui si la inrosirea lastarilor noi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful