Cultura Capsunului

CULTURA CĂPŞUNULUI

PARTICULARITĂŢI BIOLOGICE
Căpşunul este o plantă semiierboasă, perenă, ce creşte sub formă de tufă cu înălţimea de 15-40 cm.

Partea subterană este formată dintr-o rădăcină scurtă (rizom) din care pornesc numeroase rădăcini subţiri, firoase, de grosimi aproape egale şi dispuse ca o reţea. În primii doi ani rădăcinile se dezvoltă foarte mult, ajungând în adâncime până la 50 cm şi lateral până la 30 cm. După 3-5 ani, sistemul radicular se reduce treptat, deoarece o parte din ramificaţiile laterale mor. Primăvara rădăcinile căpşunului încep să crească înaintea părţii aeriene şi înregistrează un maximum de intensitate în aprilie - mai. A doua creştere intensivă a rădăcinilor are loc în iulie, în ambele faze plantele trebuie să găsească în sol condiţii deosebit de favorabile de umiditate şi substante nutritive. Dezvoltarea rădăcinilor pe adâncimea de 25 de cm se realizează printr-o fertilizare, aprovizionare cu apă şi aerare bună a solului pe această adâncime. Totusi căpşunul este o specie sensibilă la secetă, el nu se poate alimenta cu apă aflată în orizonturile mai adânci de sol. Partea aeriană este reprezentată printr-o tulpină scurtă, formată dintr-un număr variabil de ramificaţii, pe care cresc frunzele, pedunculii florali şi stolonii. Tulpina are o înălţime de 10-15 cm, este perenă şi îngropată parţial în pământ. La plantele tinere de căpşun, în primul an de viaţă, tulpina este foarte scurtă, (0.5-2 cm), şi situată aproape de suprafaţa solului. Creşterile anuale sunt reprezentate prin rozete de frunze ce iau naştere prin ramificaţii subterminale. La subţioara frunzelor din rozetă se formează 1-3 muguri vegetativi, din care în

2

3 . indiferent de sistemul de cultură: fasonarea şi mocirlirea stolonilor. specifică acestuia. Fructul rezultă din dezvoltarea receptaculului floral care se îngroaşă şi se înroşeste. Se va evita atingerea frunzelor şi a mugurelui cu mocirlă. De asemenea. Tot acest ansamblu alcătuieşte fructul baciform. În funcţie de felul în care se desfăşoară înflorirea există grupele de soiuri: remontante. În general producerea stolonilor are loc în condiţii de zile lungi. Rolul acesteia este de a a asigura un contact mai bun cu solul şi prin continutul ei în substante hormonale favorizează creşterea rădăcinilor. care se dezvoltă în prelungirea axului principal pe care se formează o inflorescenţă ramificată. Dintr-un mugure iau naştere unul sau mai mulţi pedunculi florali. O floare tipică are 5 sepale. iar cea a conurilor de rod şi a inflorescenţelor în condiţii de zile scurte. materialul săditor trebuie să fie de calitate. frunze uscate şi reducerea aparatului foliar la 1. stolonilor li se aplică obligatoriu două operaţii premergătoare. bălegar proaspăt de bovină şi apă. direct în câmp sau cultură protejată. Mugurii laterali pot evolua în stoloni sau conuri de rod. Primele fructe care apar sunt cele mai mari şi cele mai tipice şi provin din primele flori crescute pe axul principal. Indiferent de sistemul de cultură ales. Frunzele căpşunului sunt trifoliate. în amestecul de mocirlire se va introduce şi un fungicid. 20-35 stamine şi un număr variabil de pistile. Polenizarea la căpşun se realizează cu ajutorul vântului şi/sau al insectelor. TEHNOLOGIA DE CULTURĂ Plantarea căpşunului este diferită în funcţie de sistemul de cultură: cultură liberă. Eventual. doua flori secundare.primăvara următoare creşte câte un lăstar foarte scurt (1-2 cm) cu o rozetă de frunze. pubescente pe faţa inferioară. Fasonarea constă în îndepărtarea resturilor de filamente. flori de gradele 4 si 5. Plantele tinere pot fi detaşate de planta mama numai când îşi formează rădăcinile secundare. Procesul acesta repetându-se an de an rezultă în cele din urmă o tulpină scurtă. ea reprezintă şi un aport de azot de care planta va beneficia imediat după plantare. 4 terţiare şi. Mocirlirea se realizează prin introducerea sistemului radicular într-un amestec de consistenţa smântânii realizat din pământ (de preferinţă galben). la care în vârf apare un mugure de rod. Totuşi moartea frunzelor în fiecare an se datorează temperaturilor scăzute din timpul iernii. Mugurii floriferi se formează în vârful ramificaţiilor în majoritatea cazurilor fiind unul singur (uneori apar şi 2 sau 3 muguri). liber de viroze. Procesul de formare a stolonilor se desfăşoară pe tot parcursul sezonului de creştere. Aceasta este de fapt zona de formare a plantelor tinere. este faptul că plantele sunt întotdeauna verzi iar frunzele nu cad. Filamentele (stolonii) pot avea lungimea de 20-30 cm uneori putând ajunge până la 1 m. De la înflorit la coacerea fructelor soiurile de căpşun necesită 25-30 de zile ceea ce înseamnă 40-45 de zile de la pornirea în vegetaţie. mai rar.2 frunzuliţe. uneori şi pe cea superioară. O caracteristică a căpşunului. O inflorescenţă este formată din: o floare primară. semiremontante si neremontante. procurarea lui să se facă de la persoane autorizate cu certificat de calitate. în solarii sau seră. Uneori plantele au capacitatea de a-şi păstra frunzele verzi şi active şi sub stratul protector de zăpadă ceea ce demonstrează că în general suportă umbrirea. 5 petale. În vederea plantării. Pe fruct sunt dispuse numeroase achene mici. au grosimea de 2-5 mm şi din loc în loc formeaza câte un nod.

10 mp. Printr-o rotaţie corespunzătoate plantele de căpşun beneficiază de un teren afânat. O atenţie deodebită trebuie acordată realizării corecte a adâncimii de plantare. Nu se recomandă o îngrăşare abundentă.8 din legumicultură sau cu rariţa. ceapă verde. căpşunul se plantează vara. Pentru cultura anuală se aleg terenuri de grădină. în iunie-iulie utilizând stoloni refrigeraţi. Tehnologia de cultură anuală În sistemul de cultură anuală. respectiv 10-12. Aceasta se realizează cu MMS 2. În anul următor. mugurele terminal suferă de secetă şi de temperaturile scăzute din timpul iernii. Căpşunul se poate planta manual. etoprofox. ) Terenul desfundat. Dacă se respectă perioada de plantare şi asigurarea apei. deoarece producţia de fructe scade în favoarea unei creşteri excesive vegetative. castraveţi. cu plantatorul.08 – 0. Nu este bine ca stolonii să fie înşiraţi pe rând pe o distantă mare deoarece se usucă mocirla de pe rădăcini. fasole. 200-400 kg superfosfat şi 200-250 kg sulfat de potasiu pe hectar. 4 . Rezultate bune se obţin prin utilizarea terenului modelat sub formă de brazde permanente cu lăţimea de 50 cm. plantele au suficient timp pentru fortificare şi diferenţierea mugurilor floriferi până la sfârşitul toamnei. solul să aibă în momentul plantării o temperatură în jur de 200 C şi un conţinut optim de apă (75-80% din capacitatea de câmp). astfel încât să se ţină cont de faptul că fiecărei plante de căpşun îi trebuie asigurat un spaţiu de nutriţie de 0. Terenul se desfundă mecanic la 35-45 cm. terenul se pregăteşte şi se însămânţează sau se plantează cu o cultură târzie: varză de toamnă. Plantarea propriu-zisă se realizează de preferinţă pe timp noros sau seara. Terenul trebuie să fie fertil. ceea ce îngreunează plantarea şi prinderea stolonilor. Până la înfiinţarea culturii anuale de căpşun terenul se foloseşte pentru o altă cultură timpurie: salată. fertilizat şi structurat. putrezeşte uşor şi pornirea în vegetaţie este întârziată. cu ajutorul unor maşini specializate. Se pot utiliza diferite scheme de modelare a terenului. dazome sau oxamil (Mocap 10 G 60 kg/ha. între parcele lăsându-se alei sau drumuri. Pe fiecare brazdă se plantează câte două rânduri de căpşun la distanţa de 25 cm între ele şi 20-25 cm între plante pe rând în funcţie de vigoarea soiului. plane sau uşor înclinate până la 7%. cu cel puţin 10-14 zile înainte de plantere. expoziţie bună (sudică.având grijă ca mugurele central să rămână neacoperit cu mocirlă. separate de şanţuri cu adâncimea de 15-20 cm şi lăţimea la partea superioară de 50 cm. fertilizat si dezinfectat se mărunţeşte şi se nivelează cu 2-3 treceri cu grapa cu discuri. ce favorizează o bună dezvoltare a sistemului radicular şi a plantei.5 plante pe mp. Căpşunul reacţionează în mod nefavorabil la fertilizarea cu sare potasică. pretabile la mecanizare şi obligatoriu la irigare. sud-vestică sau sud-estică) şi ferit de vânturi. iar dacă este prea la suprafaţă. Dacă materialul săditor este introdus prea adânc în pământ. situaţie în care se face în prealabil marcarea rândurilor cu marcatorul tras de tractor sau semimecanizat. peste necesarul optim al plantei în anul plantării. Deoarece în cultura anuală a căpşunului trebuie asigurată irigarea este necesar ca de la început să fie asigurată modelarea corespunzătoate a terenului. spanac. mugurele terminal este acoperit. Pentru a se putea lucra mecanizat. deoarece tolerează greu clorurile. în aşa fel încât să se obţină o densitate de 80000 – 100000 plante/ha. după defrişarea culturii anuale de căpşun în iunie. terenul se pichetează în parcele dreptunghiulare lungi de 300 m şi late de 100 m. O dată cu desfundatul se încorporează în sol 30-40 t gunoi de grajd bine descompus. Pentru combaterea dăunătorilor din sol înainte de desfundare solul se tratează cu produse pe bază de clorpirifos.

5 l/ha).5kg/ha. Lucrările de întreţinere constau în: Praşilele se execută ori de câte ori se formează crustă sau apar buruienile. După plantare.1 kg/ha) şi postemergent (Fusilade super 3 l/ha şi Galant PRV 1. Daca se aplică irigarea prin aspersiune. 5 . când stolonii din câmp (din recolta anului respectiv) încă nu sunt suficient de dezvoltaţi. Ca material săditor se folosesc stoloni refrigeraţi. Procentul de goluri din plantaţie nu trebuie să depăşească 1%. fără a stânjeni şi aparatul radicular al plantelor. acolo unde stolonii nu s-au prins. în lunile iunie-iulie. mecanic sau manual. Erbicidarea se realizează preemergent (Duacil 5653 WP 6kg/ha. cu ajutorul pompelor de stropit. Elbatan 80%PU 2. la 2-3 zile are loc verificarea şi completarea golurilor. Erbicidarea se realizează cu ajutorul unor erbicide administrate în soluţie. Terenul ales poate fi acoperit sau nu cu folie din polietilenă prevăzută cu orificii în care se vor planta stolonii. plantarea se face în benzi de cate două rânduri distanţate între ele la 25-30 cm. iar distanţa între benzi este de 75-80 cm. Devrinol 50 wp+Dual 500CE – 6+4kg/ha. prin mobilizarea solului pe o adâncime de 4-5 cm. În cultura anuală de căpşun producţia de fructe scade proporţional cu numarul golurilor necompletate sau înlocuite târziu. în perioada de intrare în pârgă a fructelor. Stolonii refrigeraţi nu se mai fasonează ci doar se mocirlesc. în vară. Hexilur 80PU 2. liberi de virusuri. În zonele sudice plantatul se poate prelungi până la 10-15 august.Adâncimea de plantat Poziţia la plantarea stolonilor Epoca de plantare este vara. Un avantaj al folosirii stolonilor refrigeraţi este acela că permit plantarea foarte de timpuriu. Mulcirea atunci când aceasta nu s-a realizat de la plantare se face cu paie de grâu sau secară.

5 kg/ha pentru dicotiledonatele anuale sau Devrinol 50WP 4-6 kg/ha pentru monocotiledonate şi unele dicotiledonatele anuale cât şi Dual Gold 960EC 1. la scuturarea petalelor şi la întrarea fructelor în pârgă. În primăvara anului următor (mai . Pe parcursul fiecărui an se au în vedere următoarele lucrări:  *erbicidarea – preemergent utilizând Venzar 80WP 3-3. după 15 octombrie. la acest ultim tratament utilizându-se fungicide cu remanenţă redusă.Irigarea este condiţie esenţială de reuşită a culturii anuale de căpşun. Producţia anuală de căpşune a unui hectar de cultură este de 15-25 t.  postemergent utilizând Focus Ultra 3-4 l/ha pentru buruieni monocotiledonate şi perene. Plantele de căpşun în vârstă de un an sunt apte să dea producţii mari (plecând de la faptul că producţia de fructe creşte proporţional cu numărul de plante la unitatea de suprafaţă) iar fructele lor ajung la maturitate cu 2-5 zile mai devreme faţă de cele ale plantelor mai în vârstă (cu consecinţe pozitive asupra preţului de valorificare). dau de regulă rezultate negative întrucât plantele nu se dezvoltă suficient. se pot obţine în decurs de 3 ani 3 recolte economice de fructe. sau cu producţie nesemnificativă (1-2 t/ha). anul următor plantării este fără rod.2 l/ha pentru mono şi dicotiledonate. Până la sfârşitul toamnei plantuţele reuşesc să înrădăcineze bine şi să îşi dezvolte rozeta de frunze dar de regulă nu formează muguri florali. iar coacerea fructelor în cadrul plantei este mai grupată decât la cultura multianuală. diferenţa constând că în primul an se realizează verificarea prinderii şi completarea golurilorla 12-14 zile de la plantare. Datorită acestui fapt. este indicată în zonele nordice cu primăveri umede şi toamne secetoase. 6 . cu o normă de udare de 200-300 mc/ha. Lucrările de întreţinere sunt în general asemănătoare pentru primul an şi cei cu rod. utilizându-se stoloni din acesaşi soi şi de aceeaşi vârstă. Pregătirea terenului se face ca pentru cultura anuală. Plantarea de vară (între 15 iulie -15 august) cu stoloni refrigeraţi sau recoltaţi direct din câmp dă rezultatele cele mai bune şi în cultura multianuală întrucât plantele se dezvoltă bine până toamna. Plantarea de toamnă – din a doua decadă a lunii august pană la mijlocul lui octombrie – dă rezultate bune în zonele cu ploi suficiente. Tehnologia de cultură multianuală Cultura multianuală a căpşunului durează de obicei 3 ani. Imediat după plantare şi pe tot parcursul perioadei de vegetaţie se udă de 5-6 ori. Plantarea de vară impune efectuarea irigării şi un material săditor de calitate. Combaterea bolilor şi dăunătorilor se realizează prin tratamente înnainte de înflorire. diferenţiază suficient mugurii floriferi şi dau o recoltă mare încă de anul următor. cu avantajul că producţia de calitate superioară (extra) reprezintă 75-80% din total. însă fără a mai fi modelat terenul. în martie-aprilie. Plantarea de primăvară. Plantările efectuate toamna târziu. precum şi în zonele unde stratul de zăpadă nu se menţine pe sol decât un interval scurt de timp. primăvara sau vara.iunie) plantele rodesc abundent după care se defrişează. În anul plantării. Plantaţiile multianuale de căpşun pot fi înfiinţate toamna. în funcţie de soiuri. fiind introdusă într-un asolament de 7-8 ani. La planta premergatoare (cel mai adesea cartoful sau varza timpurie) se recomandă aplicarea a 30-40 t/ha gunoi de grajd. iar rădăcinile lor rămân la suprafaţă spre sfârşitul iernii. nu se obţin fructe. Astfel. precum şi în condiţii de irigare. astfel încât stratul de sol din zona rădăcinilor active să fie permanent reavăn.

Este important ca în primele 10-14 zile de la plantare solul să fie păstrat reavăn pentru o prindere uniformă. 2 manuale pe rând şi 2 mecanice pe interval. producţia de fructe creşte de 4-5 ori. aceste fiind de 35/35. acoperite cu folie de polietilenă şi prevăzute cu un sistem de fertirigare introdus sub folie. (tubul de picurare) în sol. cantitatea de precipitaţii căzută şi momentul plantării se poate ajunge şi la 5-8 udări. este plantarea pe brazde înălţate (25-30 cm înălţime). În anul II în condiţiile unei tehnologii performante. reducerea cheltuielilor de irigare. după care se efectuează o frezare adâncă însoţită de o nivelare a solului. etc. un fungicid şi un insecticid. fertilizarea fazială. 30/30. după ½ recoltarea fructelor şi 1/2 toamna) şi 300-350 kg/ha azotat de amoniu ( fracţionat în două doze. găuri care reprezintă distanţele de plantare. Astfel se poate obţine o densitate de 40-80.) cu ierbicide pe bază de glifosat. În funcţie de zonă. pe baza unui calendar al tratamentelor astfel încât să se păstreze o cultură curată. datorită aplicării unor lucrări speciale. care dintr-o trecere efectuează rigola. tipul terenului. iar a sistemului de picurare din creşterea productivităţii. Se trece la efectuarea rigolelor cu maşina de făcut rigole. în funcţie de cerinţele pieţei. Pentru culturile care se înfiinţează în perioada februarie-iulie. prin aplicarea a 500 kg/ha superfosfat. 35/30. volbură.     praşile. pe biloni 70-80 cm cu distanţa dintre biloni de 40-60cm. Se administrează gunoi de grajd circa 30 . Înainte de înfiinţarea unei culturi se aplică o ierbicidare totală pentru curăţirea terenului de buruieni perene (pir. prima la 2 săprămâni de la plantare fără însă a deranja plantele. combaterea bolilor şi dăunătorilor. În primul an se plantează stolonii refrigeraţi începând cu luna februarie şi până în ultima decadă a lunii august. Pentru stimularea apariţiei rapide a noului aparat foliar şi diferenţierea mugurilor de rod. palamidă. stoparea buruienilor.000 plante/ha.000 stoloni/ha. etc. în funcţie de soiul de plantă. pe zăpadă se administrează circa 400 kg îngrăşăminte complexe la hectar. Tot înainte de efectuarea rigolelor se poate aplica o ierbicidare antigramineică. bine descompus (de circa 3-4 ani) prin încorporarea în sol odată cu arătura de toamnă. se foloses rânduri duble de plante la intervale de 20-25-30-35 cm. respectiv prevenirea bolilor şi a dăunătorilor. de regulă. pentru a preveni atingerea fructelor de pământ şi putrezirea acestora. capabili să realizeze fructe după numai 60-70 zile de la plantare. în densităţi de 40-65. se realizează prin 3-4 tratamente combinate. pe ambele părţi ale rândului. Importanţa foliei de protecţie rezidă din: fructe curate la recoltare. la adâncimea de 1-2 cm. se continuă cu aplicarea fertirigaţiei prin sistemul de udare prin picurare. se folosesc stoloni refrigeraţi (plante de 60 de zile). evetual acaricid. 7 . Pregătirea terenului se face cu o arătură adâncă de toamnă la 35-40 cm. Iarna.40 to la hectar. Cultura multianuală modernă Un nou sistem de plantare introdus în ţară. irigarea prin aplicarea a 4-6 udări cu câte 350-400 mc apă/ha. 200-250 kg/ha sulfat de potasiu ( fracţionat în două doze. în cadrul culturii multianuale moderne. Folia este găurită. întinde sistemul de irigaţie şi montează folia care acoperă rigola. folosindu-se ierbicidul Dual -2 l/ha. Pentru stimularea creşterii producţiei de căpşuni la ha. decalate între ele. 2/3 primăvara devreme şi 1/3 după recoltarea fructelor) mulcirea cu paie constă în aşezarea unui strat gros de 3-5 cm de paie curate pe o lăţime de 20-25 cm.

acestea se vor aplica după fiecare tăiere de flori. Întreţinerea culturii : La circa 7-8 zile de la plantare încep să apară primele flori. În aceste adăposturi temperaturile maxime sunt cu 2-5°C mai mici decât în cele cu folie neperforată. În astfel de tunele aerisirea se face la început prin descoperirea tunelului la capete. Irigarea culturii se va face pe toată perioada vegetaţiei cu doze de apă care să asigure o bună umiditate a solului. Prin dubla acoperire cu folie se asigură o temperatură mai ridicată. Între tunelele simple interioare se lasă câte o potecă lată de 60-70 cm. adaposturile temporare se instalează peste cultură în ultima decadă a lunii februarie şi în prima decadă a lunii martie. În perioada de vegetaţie se vor face tratamente pe intervale pentru distrugerea buruienilor. Dithane 0. Pentru acoperire se utilizează folie de polietilenă lată de 1. Acestea vor fi tăiate cu foarfeca circa 8-7 săptâmăni. Plantarea se face cu plantatoare speciale după care se face o irigare abundentă.Sistemul de irigare prin picurare este montat sub folie. iar cealalata va fi lăsat mobilă pentru închiderea deschiderea tunelului.5 m. Tunelul simplu este accesibil de construit. scheletul de sustinere este format din nuiele sau sârmă groasă. Este preferabil ca în anii cu umiditate mare să se efectueze 3 tratamente cu Swici. Temperaturile scăzute în perioada înfloritului pot anula avantajele pe care le asigură protejarea sub adapost a culturii. Tunelul dublu este format din două tunele simple alăturate. cum sunt tunele din folie de plastic. Pe perioada tăierii florilor se aplică tratamente cu fungicide. cu substanţe pe bază de Carbendazin 0. 8 . Una din marginile foliei care acoperă tunelul rămâne fixată în sol permanent. serele solar etc. După cea de-a doua tăiere de flori se pot aplica îngrăşaminte foliare în funcţie de stadiul de dezvoltare a plantei. acest sistem este de două feluri: regular şi autocompensant.2%. Tehnologia de cultură este ca şi în cazul culturilor anuale. Acestea se înfig în pământ din metru în metru.2% alternativ cu tratamente pe bază de cupru. Cultura protejată a căpşunului Se practică sub adăposturi temporare sau permanente. O altă posibilitate este acoperirea adăposturilor (tunelelor) cu folie de polietilenă perforată care permite o aerisire pemanentă.6-1kg/ha. iar apoi prin ridicarea foliei dimineaţa după ridicarea temperaturii aerului. si acoperite la rândul lor cu un alt tunel mai larg. pentru a preveni apariţia botritisului. prin intermediul unor robineţi de legătură. Fiecare din cele două tunele simple interioare acoperă câte 4 randuri de căpşun. Acesta este conectat la capătul tarlalei la o coloană principală din tub de politilenă de 32 mm. făinare. care grăbeşte coacerea fructelor cu 10-15 zile. faţă de tunelele simple (20-30 zile avans faţă de cultura neprotejată). Plantarea se începe după ce sistemul de irigare a fost montat şi încercat la presiunea de apă şi după ce irigarea a funcţionat circa 4 ore înainte de plantare. distanţate la 30-35 cm. pentru fortificarea plantei. Manzate 0. În condiţiile de climă ale ţării noastre. Are o lăţime de 50-60 cm. după care se lasă flori care vor asigura producţia. se face cu materiale ieftine. fără căldură artificială.5°C mai ridicate decât în cele exterioare. Se aplică de asemenea tratamente pentru putregai. iar temperaturile minime cu 1-1. Odată cu tăierea florilor se curăţă plantaţia de stoloni şi buruieni.

5. Fructele atacate prezinta pete brunii. Micoze.1%. care capata pete rosiatice. Ciuperca se transmite prin resturi vegetale infectate. pedunculii si caliciul florilor. Este o boala mai rar intalnita. Plantele se ofilesc total si se usuca. mozaicul arabic. Este cea mai raspandita boala a capsunului. Ciuperca se transmite de asemenea prin resturi infectate. Frunzele prezinta pete rosii violacee care cresc in diametru pana la 2 cm. Ataca frunzele. Fungicide : Karathan 0. Patarea alba a frunzelor este produsa de Mycosphaerella fragariae. Fabrea earliana si Diplocarpon earliana. Docea in naul 1958. Tesuturile patate se necrozeaza si frunza se usuca in final in totalitate. Frunzele atacate se rasucesc spre fata superioara. 4. Este o boala foarte periculoasa. Ciuperca este deosebit de periculoasa deoarece poate ramane viabila pe resturi infectate timp de 7-8 ani. 3. altele se găsesc in stare latentă. Patarea rosie a frunzelor este produsa de ciupercile Marsonia fragariae.BOLILE ŞI DĂUNĂTORII CĂPŞUNULUI Viroze. iar culoarea lor devine negricioasa. Marginile frunzelor se rasucesc si prezinta pete rosiatice. Putregaiul cenusiu este produs de Botrytis cinerea. afidelor sau al nematozilor. rasucirea frunzelor. Vestejirea plantelor se produce datorita ciupercii Verticillium alboatrum. Petele cu timpul se maresc si se unesc. Pe ambele fete ale frunzei dar mai frecvent pe cea inferioara se formeaza o pasla albicioasa ce constituie miceliul si conidiile ciupercii.06%. Radicelele se necrozeaza la exterior si putrezesc in cele din urma. Ataca limbul foliolelor. Mana este produsa de Phytophtora fragariae. desi exista soiuri rezistente. Fructele atacate se brunifica si putrezesc. de culoare rosuviolacee. Rizomul se necrozeaza fapt ce conduce in final la uscarea plantei. Fainarea produsa de Sphaeroteca fragariae. Sunt multe viroze la căpşun. Infectia masiva are loc in perioada infloritului. Boala ataca de primavara pana toamna si se manifesta prin aparitia pe frunze a unor pete mici. cum este cazul pătării frunzelor – Strawberry motley virus. 1. Ciuperca poate ierna in resturile infectate. rosiatice spre violaceu. intr-o cultura langa Bucuresti. In Romania bola a fost descoperita de E. Ea ataca radacinile groase si coletul care se brunifica. Ceapa si cartoful utilizate ca plante premergatoare culturii de capsun favorizeaza aparitia bolii. Ataca rizomul la nivelul coletului. dar mai ales fructele. Mana comuna este produsa de Phytophtora cactorum. si poate distruge 80% din recolta. de aceea se recomandă utilizarea de stoloni liberi de virusuri şi arderea materialului infectat. 2.07%. etc. 9 . Pe frunze apar pete mici circulare sau neregulate. Patarea bruna este produsa de Dendrophoma obscurans. 8. 6. incretirea frunzelor. Ciuperca se transmite prin sol si prin resturi infectate. Boala progreseaza rapid ducand in scurt timp la uscarea plantelor. frunzele de la baza raman ofilite. iar pulpa se intareste si devine amaruie. florile si fructele. unele se transmit prin intermediul cicadelor. Alte viroze sunt patarea inelara. pedunculii si caliciul florii. Ataca florile si fructele mai ales pe vreme umeda. Benlate 0. Topsin 0. La suprafata fructului se dezvolta un miceliu fin. care capata un contur cenusiu inchis. etc. 7. Marginile frunzelor se brunifica si ele. Plantele pierd din vigurozitate.

Femela are corpul ellipsoidal. in mugurele central. Larvele apar primavara si populeaza fata inferioara a frunzelor. Exista mai multe specii de afide daunatoare capsunului. Acarianul ierneaza ca femela adulta in inima plantei. 1. Femela matura are corpul in forma de para. Atacul masiv are loc in lunile iunie-iulie. Pe frunzele atacate apar pete galbui. In restul anului. Dintre acestia. Ataca frunzele si florile. 4. Tetranychus urticae are 5-6 generatii pe an. Tarsonemus fragariae are 6-7 generatii pe an. Traiesc in organele plantei pe care o paraziteaza. 5. devin brune si casante. prin oua nefecundate. deoarece multe produse toxice pentru acesti acarieni sunt toxice si pentru albine. dintre care amintim pe cea mai frecventa – Myzus fragariae . Acest paduche este vivipar si se inmulteste si partenogenetic. Se mai numesc paduchii de frunze. Daca atacul este puternic. Primavara cand capsunul porneste in vegetatie femelele parasesc acest loc si incep sa depuna oua pe frunzulitele tinere. Tetranychus urticae – Paianjenul rosu comun. Atacul se manifesta mai ales pe radacini nde se formeaza gale. Gandacul paros – Epicometis hirta. Depune ouale in tot cursul lunii mai. Sunt o clasa de viermi cilindrici cu corp lung si nesegmentat. Pe cat posibil se vor utiliza produse cu netoxice fata de fauna utila. mai sunt si transmitatori de viroze. se vor adresa note de prevenire stuparilor din zona. Este o insecta mica ce ierneaza sub resturi vegetale. reprezentati de speciile Tarsonemus fragariae – Paianjenul capsunului. 6. aparatul lor bucal fiind adaptat pentru intepat si supt. Cand atacul este foarte puternic. larvele traiesc in sol unde ataca radacinile provocand uscarea plantelor. corespunzatoare locurilor de hranire ale paianjenilor. din mai pana in iunie. La combaterea lor trebuie tinut cont si de prezenta albinelor. petele acopera frunza in intregime. Frunzele atacate se rasucesc. in cursul noptii. apoi se brunifica cu timpul. Gandacul capsunului. 2. iar daca nu. Masculul are corpul piriform. Afidele pe langa pagubele pe care le produc direct. plantele se usuca si pier. frunza care se usuca in final. Larvele apar esalonat. chiar daca plantele supravietuiesc. Frunzele atacate se incretesc. Acarianul ierneaza ca adult in resturi vegetale. Afidele. cu o protuberanta in partea anterioara care reprezinta capul. care prezinta dimorfism sexual. Acarienii sunt paianjenii rosii si bruni. Masculul este mai mic decat femela. in timp util inainte de aplicarea tratamentului. Se inmultesc sexuat si sunt vectori ai unor virusuri. 3. Primavara femelele parasesc locul de iernare si depun oua pe fata inferioara a frunzelor unde se vor dezvolta apoi coloniile. etc. Are mai multe generatii pe an. datorate celulelor polinucleate care inconjoara corpul 10 . Nematozii. Distruge staminele si pistilele florilor si in cazul unui atac puternic poate compromite recolta. sau Galerucella tenella. Acarienii. Primavara gandacul iese si se hraneste cu frunzele tinere. incat pe plante se pot gasi concomitent larve dar si gandaci din generatia a doua. cele mai importante specii sunt: Meloidogyne hapla. galben verzui apoi brun.Paduchele verde care ierneaza sub forma de ou in resturile vegetale. galben roziu apoi portocaliu. se usuca si cad. Gargarita neagra sau Anthomus rubi. Corpul femelei este oval de culoare alb sidefie in momentul aparitiei. Dupa 15-20 de zile din oua apar larvele care prefera frunzele din interiorul tufei unde umiditatea este usor mai ridicata.Insecte daunatoare.

Larvele naparlesc de 5-6 ori pana la maturitate. de forma unor lopeti.nematodului. Aceste galerii de mare intindere sunt circulare etajate si ramificate. In final plantele mor. Swezey. Viermele sârmă – Agriotes vestulatus Traieste in sol si roade radacinile plantelor. Coropişniţa . 7. cu corpul cilindric. Masuri chimice: in luna aprilie. Coropisnitele traiesc mai ales pe terenurile ingrasate cu gunoi putred. in care patrunde prin stomate si prin rani. Tratamentele se repeta si de-a lungul fazelor fenotipice. Alti daunatori. inca de la infiintarea plantatiei. unde rod radacinile plantelor.Gryllotalpa grylootalpa O insecta din ordinul Ortoptera. paios. SFF Project. subteran. (Grigore Mihaescu) Masuri de prevenire si combatere Masurile culturale : Controlul solului. de la inceputul vegetatiei. Plantele atacate nu mor. Aphelenchoides fragariae. Masurile fizico-mecanice : Eliminarea si arderea plantelor infectate. (Nick Waipara. adaptate sapatului de galerii. Cârtiţa – Talpa europaea Este un mamifer mic. Nematodul se poate perpetua o perioada lunga de timp in sol. cu o productie per total estimata la 10 milioane de dolari. servindu-i drept protectie si sursa de hrana. Frunzele plantelor atacate raman mici cu limbul deformat si ingrosat. Are aspectul unui vierme microscopic subtiat la ambele capete si transparent. Limaxul – Agriolimax agrestis Melcul fara cochilie ataca inflorescentele si fructele capsunului. Este un nematod polifag. a rozatoarelor. Picioarele anterioare sunt scurte cu gheare puternice. Traieste in toate organele plantei. coropisnitelor si nematozilor. care se termina printr-o camera in care femela depune anual in fiecare primavara circa 200300 de oua. insectivor. Se combate prin prafuirea solului cu var proaspat stins. (Sean L. In ultima perioada se acorda o importanta deosebita agriculturii organice a capsunului. cultura organica a capsunilor fusese deja abordata de peste 130 de fermieri din 35 de tari. Ataca indeosebi capsunii si legumele carora le rod radacinile. Coropisnita se poate combate prin momeli toxice. cu corpul greoi si cu picioarele din spate adapatate pentru sapat. se vor face 2-3 tratamente pentru prevenirea fainarii. la nevoie sau profilactic. University of California) 11 . Daca se inmulteste insa excesiv produce pagube capsunului pe care il dezradacineaza. Atacul lui produce zbarcirea si inrosirea frunzelor. cu petiolul scurt si rasucit. precum si rasucirea lor. NZ) In anul 2002. Se poate combate prin momeli toxice. Frunzele cosite vor fi arse. La terminarea recoltarii. In final plantele atacate se usuca. agricultura lipsita de tratamente chimice de fertilizare si combatere a bolilor si daunatorilor. privitor la existenta larvelor de carabus de mai. Carabuşul de mai – Melolontha melolontha Larvele acestuia traiesc circa 3 ani in sol. Cu ajutorul lor isi sapa galerii in sol. patarii albe si a putregaiului. este bine sa se coseasca pentru ca miceliul ciupercilor fitopatogene eventual aflate pe frunze sa nu declanseze o infectie tardiva. ochi mici acoperiti de o membrana. Cartita este folositoare pentru ca distruge anumite insecte. Ditylenchus dipsaci. cu aspect viermiform. dar raman debile si nu mai produc aproape deloc. si dreneaza si aereaza solul. Florile se deformeaza si se atrofiaza. blana neagra si catifelata. Exemplarele acestei specii sunt foarte mici.

Sortarea directă a fructelor în ambalaj final la momentul recoltării reduce de câteva ori numărul de atingeri ale fructului la doar o singură dată. cutiile de plastic/carton trebuie sa fie aranjate perfect pe paleţi . Nu se permite a lăsa fructele sa se răscoaca deoarece se deformează uşor. deoarece va conduce la aparitia putregaiului cenusiu Botrytis. se deteriorează repede. scurgerile de sevă din fructele supra-maturate şi deformate va păta ambalajul iar unele dintre fructe pot putrezi. După recoltare căpsunele nu se mai îndulcesc. respectiv. iar tesuturile albe nu se coloreazî în rosu. pulpa interioară va fi albicioasă si vor avea calităţi gustative foarte proaste din cauza conţinutului scăzut de zahăr Fructele imature nu trebuie sa fie culese. fructele imature vor avea vârfuri si umeri albi. Maturitatea căpşunilor este cel mai bine oglindită de culoarea suprafeţei externe şi fermitatea fructului. Pe de altă parte. Recoltarea Recoltarea căpşunilor trebuie sa înceapă dimineaţa devreme dupa ce roua de pe suprafata fructelor s-a uscat. Ambalare Aparenţa si calitatea capşunelor vândute în toată lumea s-a îmbunătăţit datorită răspândirii pe larg a caserolelor din plastic . aceste lazi vor fi instabile. Recoltatul se va face la maturitate de consum. Mentinerea calitatii fructelor în conditii ploioase este dificila din cauza probabilităţii sporite de apariţie a putregaiului cenuşiu si care.de obicei. dependent de soi şi preferinţele de piaţă. în special la temperaturi peste 25 grade. 8. Maturitatea de recoltare Căpşunile sunt recoltate la etape diferite de maturitate. De asemenea. Fructele 12 . Fructele de capsun nu se mai coc dupa recoltare. Capsunele nu trebuie sa fie recoltate atunci când fructele sunt umede sau pe timp de ploaie. La sosirea pe piaţa de destinaţie.2m. fructele cu temperatura pulpei înalta vor necesita mai multa energie si capacitate de racire pentru a îndepărta căldura câmpului în timpul procesului post-recoltare. Caserolele se plasează în cutii de plastic sau carton direct în câmp. se vor detaşa deteriorând produsul şi îngreunând procesul de mânuire. Cutiile ce se aranjează pe palete nu trebuie să depăşească perimetrul paletului (în caz contrar. deoarece conţinutul de zahăr va fi mic si gustul va fi inadecvat. Recoltarea trebuie executată în regim de peste o zi pentru regiuni temperate racoroase iar perioadele neobişnuit de aride ar putea sa fie necesară recoltarea zilnica a soiurilor cu fructele moi. Fructele calde suferă vătămări importante în procesul de recoltare şi manipulare. va duce la un termen de pastrare a fructelor limitat.MĂSURI PENTRU ASIGURAREA CALITAŢII PRODUCŢIEI Calitatea căpşunilor ajunse pe piaţă este dependentă într-o măsură însemnată de condiţiile în care se fac recoltarea şi păstrarea acestora. fara ca acestea sa se mişte (de exemplu 6. Designul cutiilor trebuie sa asigure aranjarea perfecta a caserolelor. Tot în aceleaşi cutii caserolele cu fructe se transportă la supermarket. În afară de aceasta. fructele rascoapte vor fi moi si vor avea un termen de păstrare scurt. La rândul lor.ca ambalaj final de comercializare a capsunelor – care pot conţine de la 250 grame pâna la 500 grame de fructe. mărimea paletului standard este 1m x 1. si nu vor rezista rigorilor de transport la distanţe mari. Se va evita recoltatul după amiaza la temperature ridicate. Starea fitosanitara a câmpului Starea fitosanitara adecvata a câmpului constituie un aspect important în mentinerea cotei înalte a pietei de fructe calitative pe parcursul întregului sezon de recoltare. 12 caserole intro cutie).

2 g. Cântarirea Dupa ce s-a verificat calitatea fructelor din fiecare ambalaj individual. Racirea fortata cu aer Racirea forţată cu aer este metoda ideală pentru înlăturarea căldurii de câmp din căpsuni. caserolele trebuie sa fie cântarite cu precizie. De regulă.700-2. si umiditatea relativa de 90 .2 m³/h pe kg de căpşuni si 1. Pentru cântarire se recomandă utilizarea unui cântar cu platforma orizontală cu un ecran digital cu o acuratete de +/. Pentru a calcula curentul de aer total necesar. Cel putin 5 % din suprafaţa pereţilor cutiei trebuie sa aibă orificii de ventilare pentru a asigura răcirea adecvată. temperatura internă a fructului se determină utilizând un termometru cu o sondă lungă. Deasupra rândurilor paralele de cutii se plaseaza o pânza . distribuţie si desfacere a fructelor la temperaturi cuprinse între 0 si 1° C. Fructele ambalate trebuie sa aibă o masă cuprinsă între 260 si 265 g (excluzând greutatea ambalajului).25 cm presiune hidraulica (7200 l/h/kg). Exactitatea cântăririi caserolelor pentru comercializare constituie o etapă importantă a procesului de control a calităţii. Se pot utilize ventilatoare de tip axial sau centrifugal. Rândurile sunt separate prin spaţiu deschis (care de obicei. procesul de răcire forţată cu aer ar trebui să înceapă în decurs de o oră după recoltare . Nu trebuie să existe goluri între stivele de cutii sau deschizături ne-blocate sub palete. chiar şi daca fructele ramân păstrate în camere frigorifice pentru urmatoarele 7 zile. pentru a răci 1000 kg de fructe. Operatiuni de racire post-recoltare Fructele de capsun reprezintă o categorie dintre cele mai perisabile si trebuie răcite imediat după recoltare pentru a maximiza termenul de comercializare şi pentru a menţine calitatea fructelor.200 m³/h. Pentru a maximiza termenul de comercializare a fructelor. Spre exemplu. un motor de 1 cal-putere (0. După ce toate căpşunile s-au răcit adecvat. trebuie sa se ia în consideraţie masa căpşunilor ce trebuie răcită la un moment anume.98 %. în cazul când cutiile sunt asezate pe palete. Capsunele sunt răcite adecvat atunci când temperatura în interiorul pulpei atinge 1°C. pentru a asigura sosirea acestora la destinaţie cu o masa neta de cel putin 250 g.450 l/sec la 1. supracoapte sau putrezite trebuie să fie înlăturate cu grijă de pe câmp la fiecare recoltare. care este centrată deasupra spaţiului liber (tunelului) dintre stivele de cutii.deteriorate.1 . va fi necesară utilizarea unui ventilator cu o capacitate de cel puţin 7. Termenul de răcire se poate extinde cu 40% dacă deschizăturile inferioare ramân ne-blocate. Este important să aveţi un termometru cu o sondă lungă pentru a 13 . Lanţul de răcire trebuie menţinut la etapele de depozitare. Este important ca toate golurile din tunelul de răcire sa fie blocate pentru a evita scurtcircuitarea aerului de răcire.75 kW) are o capacitate de pompare a aerului de circa 1.25 cm presiune statică. Se recomandă utilizarea unui ventilator ce pompează cel putin 7. Suprafaţa temporară de stocare trebuie să aibă acoperiş pentru a proteja fructele de razele solare directe si de ploaie. De obicei. ventilatorul se decuplează si pânza de deasupra cutiilor este rulată. Cutiile sunt aliniate în două rânduri paralele pe de o parte si alta a unui ventilator mare. constituie diametrul ventilatorului). Răcirea forţată cu aer implică plasarea paletelor cu cutii umplute cu căpsune într-o camera frigorifică cu temperatura cuprinsa între 0 si 1° C. Stocarea căpşunilor recoltate cu temperatura fructelor de 30° C timp de patru ore înainte de răcire va avea drept consecinţă faptul ca 1/3 din fructe vor deveni ne-comerciabile.002 m3/sec/kg . Rata recomandată a curentului de aer pentru răcirea forţată eficientă a căpşunilor este de 0.

2. pe când la 27º C. 1 000 kg de capsuni vor produce circa 11. Depozitarea frigorifică Fructele de capşun trebuie să fie păstrate în depozite temporare la temperatura cuprinsă între 0 . 1000 kg de capsuni vor produce aproximativ 84 kcal pe zi. 14 .840 kcal. Volumul energiei termice (în kcal) necesar a fi înlaturat este determinat de urmatoarea formulă: masa căpşunilor (kg) x 0. Câteva fructe selectate la întâmplare din diferite caserole trebuie să fie penetrate cu sonda termometrului pentru a determina când se poate stopa procesul de răcire forţată cu aer. Caldura din câmp a fructelor Aceasta este sursa principală de caldură si depinde de temperatura internă a fructelor de capsun la iniţierea procesului de racire.670 kcal. Capacitate de refrigerare Instalaţia frigorifică de răcire forţată trebuie să aibă capacitate de refrigerare suficienta pentru a putea acoperi volumele maxime de produse recoltate. La 0º C. aceste necesităţi majore coincid cu volumul maxim de produs recoltat. Coeficientul 0. asigurând în acelaşi timp o izolare eficientă.92 în formulă reprezintă energia termica specifica a fructelor de capsun. dar conform "regulii de aur" trebuie sa mai adaugati înca 25% la capacitatea totala de refrigerare pentru înlaturarea energiei termice de la sursele nr.92 x 27º C = 24. Pentru a raci fructele în timp de o ora va fi nevoie de o instalatie de racire capabila sa înlature 24. Pentru racirea unei cantitatii de fructe mai mari sau în cazul când camera frigorifica va fi utilizata pentru depozitarea temporara a fructelor dupa racirea fortata cu aer. 2 – 5 enumerate mai jos..1°C şi cu o umiditate relativă de 98 %. Răcirea fructelor fără a aplica sisteme de răcire forţată (ventilator) este ineficientă. Podeaua din camerele frigorifice de dimensiuni mari trebuie să fie capabilă sa reziste la greutati mari si la mediul ud. Prin urmare. 3.verifica temperatura internă a fructelor. De asemenea. şi răcirea cutiilor cu capsuni poate dura până la 24 de ore. Se recomandă întotdeauna să se instaleze sisteme ce au o capacitate de refrigerare suficientă pentru a acoperi necesitătăţile majore de racire ce pot parveni. Caldura generată în urma respiratiei Dupa recoltare capsunele ramân vii si produc căldură. Aceasta va reprezenta sursa primara de energie termica.000 kg x 0. Kilocaloriile de energie termica necesare pentru a fi înlaturate dint-o tona de capsune cu temperatura interna a fructelor la recoltare de 27º C pâna la atingerea temperaturii de depozitare de 0º C se vor determina prin calculul urmator: 1. va fi necesara o capacitate aditionala de refrigerare. este o idee bună să controlaţi ventilatorul prin introducerea în curentul de aer a unui termostat cu voltaj linear. rata de răcire este de 5-10 ori mai rapidă atunci când se utilizeaza sistemul de racire forţată cu aer comparativ cu răcirea în camere ce nu au astfel de sisteme. solicitată de a fi înlăturată) de la fiecare dintre sursele urmatoare trebuie să fie adăugate împreună pentru a determina capacitatea totală de refrigerare necesară. 1.Cantitatea de caldură pe care o produc capşunile depinde de temperatura fructelor. Căldura cutiilor si paleţilor Cutiile si paleţii goi au spatiu intern de aer ce reprezintă o sursă de energie termică ce necesită refrigerare pentru a se răci. va fi nevoie de o capacitate de refrigerare de minim 31 050 kcal pentru a înlatura energia termica de câmp din 1 000 kg de capsune si din alte surse. Cantitatea de energie termică generată (şi prin urmare. consecintă a procesului de respiraţie. De obicei.840 kcal.92 x ºC (diferenţa de temperatură dintre temperatura fructelor la recoltare si temperatura dorită pentru depozitare ). De obicei.

până la instalarea unui sistem controlat automat de creare a ceţei sau de umidificare. becurile electrice. 15 . si ale cerintelor EUREPGAP. Expunerea capsunilor la un nivel înalt de concentraţie atmosferică de CO2 (de la 15 la 20 %) menţine sau intensifică fermitatea si luciul pieliţei si reduce apariţia putregaiului cenuşiu Botrytis. 5. Umiditatea relativă optimă pentru căpsuni este cuprinsă între 90 . (ambele metode nu constituie sisteme bine controlate si au anumite dezavantaje în ceea ce priveşte siguranţa alimentului). Acest nivel înalt de atmosferă de CO2 poate fi obţinut prin utilizarea pungilor sau învelişurilor de plastic impermeabile (cu o grosime de 125 microni) înfaşurate în jurul cutiilorcu căpsuni stivuite. Acestea necesită capacitate de răcire adiţională pentru a menţine temperatura joasă a depozitului. planurile sistemului de analiza a riscurilor şi punctelor critice de control (HACCP). Sistemul de umidificare După recoltare. conţinutul de apă din capsuni scade rapid. Scurgeri de energie termică Deschiderea uşilor. sau deschiderea recipientelor umplute cu apă. Cutiile trebuie să fie scoase din depozit şi încărcate într-un camion frigorific. O metodă de menţinere a lanţului de răcire în perioada tranziţiei este acoperirea stivei de cutii de pe paleţi cu un înveliş termoprotector de staniol laminat. urmat de retragerea în vid a atmosferei din interiorul învelişului de plastic şi injectarea dioxidului de carbon. Introducerea controlată a vaporilor de apă de către un higrostat este metoda preferată pentru menţinerea unui nivel înalt de umiditate relativă. Pentru a preveni zbârcirea si ofilirea fructelor sau deshidratarea caliciului verde este importantă menţinerea unui nivel înalt al umiditaţii relative pe parcursul tuturor etapelor de mânuire post-recoltare a produsului. ventilatoarele şi lucrătorii ce intră în camera de depozitare emit energie termică ce trebuie înlăturată.4. Energia termică a utilajelor Dispozitivele mecanice precum sunt stivuitoare cu furcă. incidenţa afectării cu Botrytis. Menţinerea unei atmosfere înalte de CO2 pe parcursul depozitării şi transportului poate reduce rata respiratiei căpsunilor. Mentinerea lanţului de racire si monitorizarea temperaturii constituie partile integrale ale cerinţelor privind controlul calitaţii. Pentru instalaţiile de depozitare a căpşunilor se recomandă utilizarea unui higrostat instalat pe perete sau atârnat de pod. Acestea variază de la udarea podelei. izolatia proastă şi crăpăturile în pereţi sau pod sunt surse potenţiale de scurgeri de energie termică care permit aerului cald să pătrundă în camera frigorifică răcită.98 %. şi creşte termenul de comercializare cu câteva zile. Menţinerea lanţului frigorific pe durata transportului Cutiile cu căpşuni trebuie să fie aranjate pe palete şi pregătite pentru export atunci când fructele sunt în interiorul depozitului frigorific. Există mai multe metode disponibile pentru menţinerea unui nivel înalt al umidităţii relative pe durata depozitării temporare.

obţinem o amortizare pe hectarul de cultură de 10498 lei. 16 .25 Considerând o dimensiune a exploataţiei de 5 ha.00 3750. valoare utilizată în determinarea indicatorilor de eficienţă economică .00 175.75 656.00 1750.25 52491. cât şi condiţionarea producţiei.00 2220.00 30000.00 1093.00 806.00 420.25 770. Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Denumire mijloc fix Tractor Plug 2 trupite Grapa discuri Freza Cultivator MIC Remorca Motopompa Maşina tratament fito.ANALIZA ECONOMICĂ Prezentăm în continuare o listă de mijloace fixe care să permită atât asigurarea mecanizării lucrărilor conform tehnologiei.00 2450. Instalatie irigat picurare Depozit Masina modelat solul TOTAL Durata amortizare 5 10 8 8 10 5 5 10 5 10 20 8 Valoare 42000 4200 8750 5250 7700 8750 12250 1750 11100 300000 75000 6450 483200 Cota amort 8400.

00 15.00 0.00 0.00 1800. 7 Cons. -lei10 0 300 180 45 15 96 15 120 0 10 30 4 25 25 25 ZO nr.car b.00 0 0 0 0 0 0 0 250 750 100 0 0 0 Denumirea lucrării 1 Nivelare curenta Incărcat gunoi grajd Transp.00 0. 0 1 2 LUCRĂRI MANUALE Total chelt .DEVIZ TEHNOLOGIC – INFIINTARE CULTURA LUCRARI MECANICE Nr crt . gunoi grajd Erbicidat Arat Discuit Frezat Mocirlit stoloni Plantat stoloni Completat goluri Volumul UM lucrări i 4 1 60 600 1 1 1 1 1 Ore mec .00 Total chelt. agrot -lei19 0.0 0 13835.00 1024.00 0.00 45.00 0.00 Total chelt.00 750.00 ha ha 0 0 0 0 Stoloni 0.00 0.00 0.00 0.00 15.00 120.00 0.00 0. -lei18 0.00 96. .00 180.lei13 0.00 3 4 5 6 7 8 9 10 11 10 25 1 4 1 5 0 15 5 32 5 40 Stoloni Bu c Bu c 4200 0 4200 0. l/um 8 *Tarif lei/U M 9 5 3 ha to to km ha ha ha ha ha MATERII SI MATERIALE Preţ Denumirea U Cant unita materialulu M totală r i -lei14 15 16 17 Gunoi grajd To 60 30.00 0.22 9240.00 TOTAL 46 97 771 44 1100 11964.00 0. 11 Tarif -lei12 Total retrib.00 9490. gunoi grajd Adm.22 924.0 0 .00 0.00 2100.

00 50.50 1190 Paie to 6.50 Preţ unita r -lei17 1190 Total cheltuieli -lei18 595.00 601.50 94.00 0.50 94.00 133.00 0.00 0.90 550.lei13 0 75 0 0 1000 0 Fungicid Fungicid Insecticid Insecticid 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Irigat Transport paie Împrăştiat paie mulcit Recoltat în 5 treceri Cosirea frunzelor Strans si ars resturi veg.00 0.00 0.00 7355.20 0.45 21. Transport îngr chimice Administrat îngr chimice Formare benzi roditoare pentru anul următor TOTAL GENERAL 81 mc to km ha to ha ha to ha ha 5 1 1 1 5 2 1 200 1500 60 70 3 0 0 450 18 0 0 200 0 75 6 0 0 917 173 10 25 2 25 2 112 25 25 4 25 100 0 50 2800 0 50 0 0 250 0 4325 Ingr complexe to 0. Denumirea lucrării UM Vol lucrării Ore mecaniz.00 0.00 1000. 11 Tarif -lei12 Total retribuţii .15 45 79 43 146 Erbicid l 5.00 100 l kg l l 1.00 2800.00 0.15 0.00 81. 7 5 1 1 2 2 2 2 5 1 1 1 2 Cons carb -l/um8 5 2 5 7 *Tarif lei/UM 9 Total chelt -lei10 75 6 15 42 0 30 40 25 3 25 LUCRĂRI MANUALE ZO nr.0 0 97.65 Total cheltui eli agrot -lei19 670.65 0 1 2 3 5 6 7 1 Transport îngr chimice Administrat îngr chimice Erbicidat Praşit mecanic 2 treceri Praşit manual 2 treceri Tratament fito 2 tratamente 3 to ha ha ha ha ha 4 .00 0.00 250.00 0.DEVIZ TEHNOLOGIC – AN 1 PRODUCTIE LUCRARI MECANICE Nr crt.00 27 MATERII SI MATERIALE Denumirea materialului 14 Ingr complexe U M 15 to Cant totală 16 0.00 0.50 1.00 600.80 6.90 0.00 67.00 595.00 75.00 50.80 6.45 21.0 0 200.00 42.00 2113.00 148.00 0.00 618.

00 0. Denumirea lucrării UM Volumu l lucrării Ore mecaniz .lei13 0 75 0 0 1000 0 Fungicid Fungicid Insecticid Insecticid 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Irigat Transport paie Împrăştiat paie mulcit Recoltat în 8 treceri Cosirea frunzelor Strangere si ardere resturi vegetale Transport îngraşăminte chimice Administrat îngrăşăminte chimice Formare benzi roditoare pentru anul următor TOTAL GENERAL mc to km ha to ha ha to ha ha 5 1 1 1 5 2 1 200 1500 60 70 3 0 0 450 18 0 0 200 0 75 6 0 0 81 917 257 10 25 2 25 2 196 25 25 4 25 100 0 50 4900 0 50 0 0 250 0 6425 Ingra complexe to 0.00 75.15 0.00 43.90 550.60 Denumirea materialului 14 Ingra complexe MATERII SI MATERIALE Cant totală 16 0.90 0.00 Erbicid l 5.00 0.00 0.50 94.45 21.65 UM 0 1 2 3 4 5 6 1 Transport îngraşăminte chimice Administrat îngrăşăminte chimice Erbicidat Praşit mecanic 2 treceri Praşit manual 2 treceri Tratament fito 2 tratamente 3 to ha ha ha ha ha 4 15 to .00 26.DEVIZ TEHNOLOGIC – AN 2 PRODUCTIE LUCRARI MECANICE Nr crt.50 Preţ unitar -lei17 1190.80 6.20 0. 7 5 1 1 2 2 2 2 5 1 1 1 2 Consum motorin ă -litri/um8 5 2 5 7 *Tarif lei/U M 9 Total cheltuiel i -lei10 75 6 15 42 0 30 40 25 3 25 LUCRĂRI MANUALE ZO nr.00 200.00 1000.00 601.65 Total cheltuieli agrotehnice -lei19 670.50 1.50 94.00 595.00 600.45 21.00 50.00 146.00 l kg l l 1.00 67.00 0.00 618.00 2113.00 250.50 1190.00 42.00 133.00 79.00 9455.00 97.00 0.00 81.00 Total cheltuieli -lei18 595.00 0.00 0. 11 Tarif -lei12 Total retribuţi i .00 Paie to 6.00 0.15 45.80 6.00 0.00 4900.00 100.00 0.00 148.00 50.00 0.

80 6.00 148.DEVIZ TEHNOLOGIC – AN 3 PRODUCTIE Nr crt .90 460.00 0.50 94.00 Erbicid l 5.00 618.45 21. 11 Tari f -lei12 Total retribuţi i .00 100. îngrăşăminte chimice Erbicidat Praşit mecanic 2 treceri Praşit manual 2 treceri Tratament fito 2 tratamente 3 to ha ha ha ha ha .45 21.00 43.50 Preţ unitar -lei17 1190.00 0.00 133.00 4200.80 6.60 Den.00 0.00 0.00 81.00 26.00 600.00 l kg l l 1.6 5 Total cheltuieli agrot.00 79.00 42.00 97.00 7489.20 0.00 67.lei13 0 75 0 0 1000 0 Fungicid Fungicid Insecticid Insecticid 7 8 9 10 Irigat Transport paie Împrăştiat paie mulcit Recoltat în 8 treceri TOTAL GENERAL mc to km ha to 80 1200 60 70 3 0 0 360 18 0 0 0 546 217 2 168 25 25 4 25 100 0 50 4200 0 5425 Paie to 6.65 Denumirea lucrării UM 1 Transport îngr chimice Adm.00 146.00 1518. 0 1 2 3 4 5 6 Volumu l lucrării 4 5 1 1 2 2 2 2 5 LUCRARI MECANICE Cons Total Ore motorin *Tarif cheltuiel mecaniz ă lei/U i .00 50.0 0 Total chelt. -lei19 670.00 0.00 0.00 1000.15 0.00 0.15 45. -litri/um M -lei7 8 9 10 1 1 1 2 5 2 5 7 75 6 15 42 0 30 40 25 3 25 LUCRĂRI MANUALE ZO nr. material 14 Ingr compl MATERII SI MATERIALE U M 15 to Cant total ă 16 0.50 1. -lei18 595.50 94.90 0.

886.610.992.061.0 29.0 592 434 624 6 Dobanzi la credite Lei/ha 0. Cheltuieli cu irigatii Lei/ha 1.596.1 -25. Din care pentru productia principala Lei/ha 101.942.0 A1.700.0 11.602 .153.Cheltuieli cu materii prime si Lei/ha 30.0 MUNCA 1.275.964 5.757.498 10.700.0 0 24.669 28.182 1. VALOAREA PRODUCTIEI Lei/ha 124.0 324 324 .0 10.100 186 360 602 5. CHELTUIELI CU FORTA DE Lei/ha 17.305 10.295 D1.D1) Lei/ha 22.190 1.260.0 0.0 450 450 4.000 2.) II.BUGET VENITURI CHELTUIELI – CULTURA MULTIANUALA INDICATORI U.196 511 751 I.9 25.0 52.0 0 870 1.0 1.000.0 43.295 I.019 0 595 324 5.896 22.706 6.M VALOARE dc: total PLANTARE AN 1 AN 2 A.0 52.500.164 0 0 -Ingrasaminte Lei/ha 4.331 23.542 9.425 III. CHELTUIELI MATERIALE (1+2+3+4) Lei/ha 36.896 6.0 7 Asigurari (3% din I + II) Lei/ha 3.0 546 467 467 3.905 AN 3 43.200.0 0 3.0 1.898 7.0 x K) B (+) SUBVENTII Lei/ha 0.0 29.666.0 0. ALTE CHELTUIELI (5+6+7+8) Lei/ha 47.498 18.094.600 6.167 6.802 12.669 28.741.114 7. Cheltuieli cu lucrarile mecanizate Lei/ha 1.514 materiale -Sämãnta si material saditor Lei/ha 10.700. (=) PROFIT IMPOZABIL (A1 .100 4.306 503 1.800 1. Cheltuieli de aprovizionare (10% din Lei/ha 3.498 10.325 6.898 24.498 E.9 13.164.190 .Alte materiale Lei/ha 14.0 11.425 12.000.775.090 11.500.0 10.0 0 0 0 D (-) CHELTUIELI TOTALE (I+II+III) Lei/ha 119.566 8 Amortisment pt cladiri si utilitati Lei/ha 41.200.896 22.9 25. Din care pt productia principala (q1 Lei/ha 124.Pesticide Lei/ha 971.688 5 Cheltuieli generale (4% din I + II) Lei/ha 2.

F (-) Impozite si taxe G.8% 2.5% 2.9% 23. COST DE PRODUCTIE (D1 : q1) K.90 0 1. (=) PROFIT NET+subventii (E .90 15000 .2% 2.90 43000 -4.0% 2.F + B) H.976 15.144 -21. PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL L.90 10000 3.012 5.824 20.626 74.668.7% 62.0% -84. RATA PROFITULUI NET + subventii (G : D1) X 100 J.1 19.274.0 19. PRODUCTIE ESTIMATA Lei/ha Lei/ha % % Lei/kg Lei/kg Kg 3.752 -100.90 18000 2.3% 16.319 27.081 84.5% 71. RATA PROFITULUI IMPOZABIL (E : D1) X 100 I.0% 2.4 2.

1998  Cultura capsunului in cimp si solarii . Ceres 2006  Ghid pentru cultura căpşunului – coord. 1987  Tehnologia culturii căpşunului – Material documentar elaborat de MAPDR. Aurelian Olteanu. Coman Mihail. coacăz negru şi căpşun – ICDPP Mărăcineni . cireş. dr Nicolae Cepoiu. 2000  Tehnologia culturii căpşunului .Editura Pământul 2005  Înfiinţarea şi întreţinerea plantaţiilor de prun.BIBLIOGRAFIE  Cultura Căpşunului în camp şi în spaţii protejate – Prof. Gheorghe Voica . Traian Roman. univ. 2006 . 2002  Ghid pentru condiţionarea post-recoltare a fructelor de căpşun în Moldova – David Picha.Ghid practic.Editura MAST. ing.Isac Ilarie. 2000  Cultura căpşunului – Grigore Mihăilescu . Mihaela Sumedrea – Ed Ceres Bucureşti. Sorin Ţepordei – Ed.Editura Ceres. 2003  Cultura arbuştilor fructiferi . ing. ANCA.Grigore Mihăiescu .Georgeta Teodorescu.Material documentar elaborat de ICDPP Mărăcineni. Constantin Manolache.Editura Ceres. 2004  Entomologie horticolă.Lenuţa Chira . ICDPP Mărăcineni. dr. vişin. dr.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful