CULTURA CĂPŞUNULUI

PARTICULARITĂŢI BIOLOGICE
Căpşunul este o plantă semiierboasă, perenă, ce creşte sub formă de tufă cu înălţimea de 15-40 cm.

Partea subterană este formată dintr-o rădăcină scurtă (rizom) din care pornesc numeroase rădăcini subţiri, firoase, de grosimi aproape egale şi dispuse ca o reţea. În primii doi ani rădăcinile se dezvoltă foarte mult, ajungând în adâncime până la 50 cm şi lateral până la 30 cm. După 3-5 ani, sistemul radicular se reduce treptat, deoarece o parte din ramificaţiile laterale mor. Primăvara rădăcinile căpşunului încep să crească înaintea părţii aeriene şi înregistrează un maximum de intensitate în aprilie - mai. A doua creştere intensivă a rădăcinilor are loc în iulie, în ambele faze plantele trebuie să găsească în sol condiţii deosebit de favorabile de umiditate şi substante nutritive. Dezvoltarea rădăcinilor pe adâncimea de 25 de cm se realizează printr-o fertilizare, aprovizionare cu apă şi aerare bună a solului pe această adâncime. Totusi căpşunul este o specie sensibilă la secetă, el nu se poate alimenta cu apă aflată în orizonturile mai adânci de sol. Partea aeriană este reprezentată printr-o tulpină scurtă, formată dintr-un număr variabil de ramificaţii, pe care cresc frunzele, pedunculii florali şi stolonii. Tulpina are o înălţime de 10-15 cm, este perenă şi îngropată parţial în pământ. La plantele tinere de căpşun, în primul an de viaţă, tulpina este foarte scurtă, (0.5-2 cm), şi situată aproape de suprafaţa solului. Creşterile anuale sunt reprezentate prin rozete de frunze ce iau naştere prin ramificaţii subterminale. La subţioara frunzelor din rozetă se formează 1-3 muguri vegetativi, din care în

2

3 . Fructul rezultă din dezvoltarea receptaculului floral care se îngroaşă şi se înroşeste. este faptul că plantele sunt întotdeauna verzi iar frunzele nu cad. la care în vârf apare un mugure de rod. Totuşi moartea frunzelor în fiecare an se datorează temperaturilor scăzute din timpul iernii. Frunzele căpşunului sunt trifoliate. iar cea a conurilor de rod şi a inflorescenţelor în condiţii de zile scurte. În general producerea stolonilor are loc în condiţii de zile lungi. doua flori secundare. procurarea lui să se facă de la persoane autorizate cu certificat de calitate. liber de viroze. Eventual. O inflorescenţă este formată din: o floare primară. Tot acest ansamblu alcătuieşte fructul baciform. bălegar proaspăt de bovină şi apă. Procesul de formare a stolonilor se desfăşoară pe tot parcursul sezonului de creştere. TEHNOLOGIA DE CULTURĂ Plantarea căpşunului este diferită în funcţie de sistemul de cultură: cultură liberă. 20-35 stamine şi un număr variabil de pistile. Uneori plantele au capacitatea de a-şi păstra frunzele verzi şi active şi sub stratul protector de zăpadă ceea ce demonstrează că în general suportă umbrirea. Aceasta este de fapt zona de formare a plantelor tinere. Mocirlirea se realizează prin introducerea sistemului radicular într-un amestec de consistenţa smântânii realizat din pământ (de preferinţă galben). semiremontante si neremontante. ea reprezintă şi un aport de azot de care planta va beneficia imediat după plantare. în amestecul de mocirlire se va introduce şi un fungicid.2 frunzuliţe. Primele fructe care apar sunt cele mai mari şi cele mai tipice şi provin din primele flori crescute pe axul principal. În vederea plantării. uneori şi pe cea superioară. Plantele tinere pot fi detaşate de planta mama numai când îşi formează rădăcinile secundare. materialul săditor trebuie să fie de calitate. De asemenea. direct în câmp sau cultură protejată. frunze uscate şi reducerea aparatului foliar la 1. De la înflorit la coacerea fructelor soiurile de căpşun necesită 25-30 de zile ceea ce înseamnă 40-45 de zile de la pornirea în vegetaţie. în solarii sau seră. În funcţie de felul în care se desfăşoară înflorirea există grupele de soiuri: remontante. Polenizarea la căpşun se realizează cu ajutorul vântului şi/sau al insectelor. Indiferent de sistemul de cultură ales. O floare tipică are 5 sepale. indiferent de sistemul de cultură: fasonarea şi mocirlirea stolonilor. specifică acestuia. Rolul acesteia este de a a asigura un contact mai bun cu solul şi prin continutul ei în substante hormonale favorizează creşterea rădăcinilor. Mugurii floriferi se formează în vârful ramificaţiilor în majoritatea cazurilor fiind unul singur (uneori apar şi 2 sau 3 muguri).primăvara următoare creşte câte un lăstar foarte scurt (1-2 cm) cu o rozetă de frunze. care se dezvoltă în prelungirea axului principal pe care se formează o inflorescenţă ramificată. stolonilor li se aplică obligatoriu două operaţii premergătoare. 4 terţiare şi. flori de gradele 4 si 5. Procesul acesta repetându-se an de an rezultă în cele din urmă o tulpină scurtă. pubescente pe faţa inferioară. Fasonarea constă în îndepărtarea resturilor de filamente. 5 petale. Dintr-un mugure iau naştere unul sau mai mulţi pedunculi florali. Filamentele (stolonii) pot avea lungimea de 20-30 cm uneori putând ajunge până la 1 m. Se va evita atingerea frunzelor şi a mugurelui cu mocirlă. O caracteristică a căpşunului. au grosimea de 2-5 mm şi din loc în loc formeaza câte un nod. Pe fruct sunt dispuse numeroase achene mici. mai rar. Mugurii laterali pot evolua în stoloni sau conuri de rod.

ceapă verde.8 din legumicultură sau cu rariţa. ) Terenul desfundat. după defrişarea culturii anuale de căpşun în iunie. fertilizat şi structurat. spanac. 200-400 kg superfosfat şi 200-250 kg sulfat de potasiu pe hectar. căpşunul se plantează vara. sud-vestică sau sud-estică) şi ferit de vânturi. Căpşunul reacţionează în mod nefavorabil la fertilizarea cu sare potasică. Tehnologia de cultură anuală În sistemul de cultură anuală. cu plantatorul. O dată cu desfundatul se încorporează în sol 30-40 t gunoi de grajd bine descompus. respectiv 10-12. Plantarea propriu-zisă se realizează de preferinţă pe timp noros sau seara.având grijă ca mugurele central să rămână neacoperit cu mocirlă. putrezeşte uşor şi pornirea în vegetaţie este întârziată. Pe fiecare brazdă se plantează câte două rânduri de căpşun la distanţa de 25 cm între ele şi 20-25 cm între plante pe rând în funcţie de vigoarea soiului. terenul se pregăteşte şi se însămânţează sau se plantează cu o cultură târzie: varză de toamnă. Printr-o rotaţie corespunzătoate plantele de căpşun beneficiază de un teren afânat. Pentru a se putea lucra mecanizat. mugurele terminal suferă de secetă şi de temperaturile scăzute din timpul iernii. plantele au suficient timp pentru fortificare şi diferenţierea mugurilor floriferi până la sfârşitul toamnei. Nu se recomandă o îngrăşare abundentă. pretabile la mecanizare şi obligatoriu la irigare. 4 . Terenul trebuie să fie fertil. Se pot utiliza diferite scheme de modelare a terenului. iar dacă este prea la suprafaţă. solul să aibă în momentul plantării o temperatură în jur de 200 C şi un conţinut optim de apă (75-80% din capacitatea de câmp). Aceasta se realizează cu MMS 2. expoziţie bună (sudică. Terenul se desfundă mecanic la 35-45 cm. fasole.08 – 0. Rezultate bune se obţin prin utilizarea terenului modelat sub formă de brazde permanente cu lăţimea de 50 cm. între parcele lăsându-se alei sau drumuri. fertilizat si dezinfectat se mărunţeşte şi se nivelează cu 2-3 treceri cu grapa cu discuri.5 plante pe mp. Dacă se respectă perioada de plantare şi asigurarea apei. etoprofox. ce favorizează o bună dezvoltare a sistemului radicular şi a plantei. O atenţie deodebită trebuie acordată realizării corecte a adâncimii de plantare. peste necesarul optim al plantei în anul plantării. astfel încât să se ţină cont de faptul că fiecărei plante de căpşun îi trebuie asigurat un spaţiu de nutriţie de 0. terenul se pichetează în parcele dreptunghiulare lungi de 300 m şi late de 100 m. ceea ce îngreunează plantarea şi prinderea stolonilor. Până la înfiinţarea culturii anuale de căpşun terenul se foloseşte pentru o altă cultură timpurie: salată. În anul următor. separate de şanţuri cu adâncimea de 15-20 cm şi lăţimea la partea superioară de 50 cm. mugurele terminal este acoperit. Deoarece în cultura anuală a căpşunului trebuie asigurată irigarea este necesar ca de la început să fie asigurată modelarea corespunzătoate a terenului. în iunie-iulie utilizând stoloni refrigeraţi. deoarece tolerează greu clorurile. Pentru combaterea dăunătorilor din sol înainte de desfundare solul se tratează cu produse pe bază de clorpirifos. dazome sau oxamil (Mocap 10 G 60 kg/ha. cu cel puţin 10-14 zile înainte de plantere. deoarece producţia de fructe scade în favoarea unei creşteri excesive vegetative. Nu este bine ca stolonii să fie înşiraţi pe rând pe o distantă mare deoarece se usucă mocirla de pe rădăcini. Pentru cultura anuală se aleg terenuri de grădină. în aşa fel încât să se obţină o densitate de 80000 – 100000 plante/ha. situaţie în care se face în prealabil marcarea rândurilor cu marcatorul tras de tractor sau semimecanizat. plane sau uşor înclinate până la 7%. Căpşunul se poate planta manual. cu ajutorul unor maşini specializate. Dacă materialul săditor este introdus prea adânc în pământ. castraveţi.10 mp.

5 l/ha). Devrinol 50 wp+Dual 500CE – 6+4kg/ha. Un avantaj al folosirii stolonilor refrigeraţi este acela că permit plantarea foarte de timpuriu. liberi de virusuri. Erbicidarea se realizează preemergent (Duacil 5653 WP 6kg/ha.1 kg/ha) şi postemergent (Fusilade super 3 l/ha şi Galant PRV 1. Lucrările de întreţinere constau în: Praşilele se execută ori de câte ori se formează crustă sau apar buruienile. Daca se aplică irigarea prin aspersiune. în lunile iunie-iulie. în vară. în perioada de intrare în pârgă a fructelor. Ca material săditor se folosesc stoloni refrigeraţi. mecanic sau manual. iar distanţa între benzi este de 75-80 cm. Terenul ales poate fi acoperit sau nu cu folie din polietilenă prevăzută cu orificii în care se vor planta stolonii. Procentul de goluri din plantaţie nu trebuie să depăşească 1%. Hexilur 80PU 2. 5 . când stolonii din câmp (din recolta anului respectiv) încă nu sunt suficient de dezvoltaţi. Stolonii refrigeraţi nu se mai fasonează ci doar se mocirlesc. Erbicidarea se realizează cu ajutorul unor erbicide administrate în soluţie. la 2-3 zile are loc verificarea şi completarea golurilor. În zonele sudice plantatul se poate prelungi până la 10-15 august. fără a stânjeni şi aparatul radicular al plantelor. Elbatan 80%PU 2. Mulcirea atunci când aceasta nu s-a realizat de la plantare se face cu paie de grâu sau secară. prin mobilizarea solului pe o adâncime de 4-5 cm. În cultura anuală de căpşun producţia de fructe scade proporţional cu numarul golurilor necompletate sau înlocuite târziu.Adâncimea de plantat Poziţia la plantarea stolonilor Epoca de plantare este vara.5kg/ha. plantarea se face în benzi de cate două rânduri distanţate între ele la 25-30 cm. După plantare. cu ajutorul pompelor de stropit. acolo unde stolonii nu s-au prins.

Plantele de căpşun în vârstă de un an sunt apte să dea producţii mari (plecând de la faptul că producţia de fructe creşte proporţional cu numărul de plante la unitatea de suprafaţă) iar fructele lor ajung la maturitate cu 2-5 zile mai devreme faţă de cele ale plantelor mai în vârstă (cu consecinţe pozitive asupra preţului de valorificare).5 kg/ha pentru dicotiledonatele anuale sau Devrinol 50WP 4-6 kg/ha pentru monocotiledonate şi unele dicotiledonatele anuale cât şi Dual Gold 960EC 1. Astfel. iar coacerea fructelor în cadrul plantei este mai grupată decât la cultura multianuală. astfel încât stratul de sol din zona rădăcinilor active să fie permanent reavăn. Plantarea de vară (între 15 iulie -15 august) cu stoloni refrigeraţi sau recoltaţi direct din câmp dă rezultatele cele mai bune şi în cultura multianuală întrucât plantele se dezvoltă bine până toamna. Imediat după plantare şi pe tot parcursul perioadei de vegetaţie se udă de 5-6 ori. diferenţiază suficient mugurii floriferi şi dau o recoltă mare încă de anul următor. la scuturarea petalelor şi la întrarea fructelor în pârgă. Plantarea de vară impune efectuarea irigării şi un material săditor de calitate.  postemergent utilizând Focus Ultra 3-4 l/ha pentru buruieni monocotiledonate şi perene. Tehnologia de cultură multianuală Cultura multianuală a căpşunului durează de obicei 3 ani. 6 . Lucrările de întreţinere sunt în general asemănătoare pentru primul an şi cei cu rod. Combaterea bolilor şi dăunătorilor se realizează prin tratamente înnainte de înflorire. Datorită acestui fapt. anul următor plantării este fără rod. precum şi în condiţii de irigare. iar rădăcinile lor rămân la suprafaţă spre sfârşitul iernii. La planta premergatoare (cel mai adesea cartoful sau varza timpurie) se recomandă aplicarea a 30-40 t/ha gunoi de grajd. însă fără a mai fi modelat terenul. nu se obţin fructe. Producţia anuală de căpşune a unui hectar de cultură este de 15-25 t.Irigarea este condiţie esenţială de reuşită a culturii anuale de căpşun. Pregătirea terenului se face ca pentru cultura anuală. dau de regulă rezultate negative întrucât plantele nu se dezvoltă suficient. Pe parcursul fiecărui an se au în vedere următoarele lucrări:  *erbicidarea – preemergent utilizând Venzar 80WP 3-3. Plantările efectuate toamna târziu. Plantarea de primăvară. în funcţie de soiuri. sau cu producţie nesemnificativă (1-2 t/ha). la acest ultim tratament utilizându-se fungicide cu remanenţă redusă. Plantaţiile multianuale de căpşun pot fi înfiinţate toamna. este indicată în zonele nordice cu primăveri umede şi toamne secetoase. cu avantajul că producţia de calitate superioară (extra) reprezintă 75-80% din total. fiind introdusă într-un asolament de 7-8 ani. În primăvara anului următor (mai .iunie) plantele rodesc abundent după care se defrişează. utilizându-se stoloni din acesaşi soi şi de aceeaşi vârstă. diferenţa constând că în primul an se realizează verificarea prinderii şi completarea golurilorla 12-14 zile de la plantare. în martie-aprilie. precum şi în zonele unde stratul de zăpadă nu se menţine pe sol decât un interval scurt de timp. Plantarea de toamnă – din a doua decadă a lunii august pană la mijlocul lui octombrie – dă rezultate bune în zonele cu ploi suficiente.2 l/ha pentru mono şi dicotiledonate. se pot obţine în decurs de 3 ani 3 recolte economice de fructe. Până la sfârşitul toamnei plantuţele reuşesc să înrădăcineze bine şi să îşi dezvolte rozeta de frunze dar de regulă nu formează muguri florali. după 15 octombrie. cu o normă de udare de 200-300 mc/ha. primăvara sau vara. În anul plantării.

000 plante/ha. aceste fiind de 35/35. bine descompus (de circa 3-4 ani) prin încorporarea în sol odată cu arătura de toamnă.     praşile. care dintr-o trecere efectuează rigola. 30/30. în cadrul culturii multianuale moderne. pe zăpadă se administrează circa 400 kg îngrăşăminte complexe la hectar. pe ambele părţi ale rândului. Iarna. Folia este găurită. în funcţie de cerinţele pieţei. 35/30. combaterea bolilor şi dăunătorilor. capabili să realizeze fructe după numai 60-70 zile de la plantare. Înainte de înfiinţarea unei culturi se aplică o ierbicidare totală pentru curăţirea terenului de buruieni perene (pir.) cu ierbicide pe bază de glifosat. după ½ recoltarea fructelor şi 1/2 toamna) şi 300-350 kg/ha azotat de amoniu ( fracţionat în două doze.40 to la hectar. se foloses rânduri duble de plante la intervale de 20-25-30-35 cm. 7 . se folosesc stoloni refrigeraţi (plante de 60 de zile). În anul II în condiţiile unei tehnologii performante. Se administrează gunoi de grajd circa 30 . prima la 2 săprămâni de la plantare fără însă a deranja plantele. Tot înainte de efectuarea rigolelor se poate aplica o ierbicidare antigramineică. găuri care reprezintă distanţele de plantare. producţia de fructe creşte de 4-5 ori. respectiv prevenirea bolilor şi a dăunătorilor. acoperite cu folie de polietilenă şi prevăzute cu un sistem de fertirigare introdus sub folie. tipul terenului. Pentru stimularea apariţiei rapide a noului aparat foliar şi diferenţierea mugurilor de rod. de regulă. Astfel se poate obţine o densitate de 40-80. În funcţie de zonă. pentru a preveni atingerea fructelor de pământ şi putrezirea acestora. decalate între ele. În primul an se plantează stolonii refrigeraţi începând cu luna februarie şi până în ultima decadă a lunii august. se realizează prin 3-4 tratamente combinate. Pentru culturile care se înfiinţează în perioada februarie-iulie. Importanţa foliei de protecţie rezidă din: fructe curate la recoltare. Pregătirea terenului se face cu o arătură adâncă de toamnă la 35-40 cm. iar a sistemului de picurare din creşterea productivităţii. datorită aplicării unor lucrări speciale. pe baza unui calendar al tratamentelor astfel încât să se păstreze o cultură curată. (tubul de picurare) în sol. etc. 200-250 kg/ha sulfat de potasiu ( fracţionat în două doze. etc.000 stoloni/ha. fertilizarea fazială. la adâncimea de 1-2 cm. se continuă cu aplicarea fertirigaţiei prin sistemul de udare prin picurare. 2/3 primăvara devreme şi 1/3 după recoltarea fructelor) mulcirea cu paie constă în aşezarea unui strat gros de 3-5 cm de paie curate pe o lăţime de 20-25 cm. stoparea buruienilor. după care se efectuează o frezare adâncă însoţită de o nivelare a solului. folosindu-se ierbicidul Dual -2 l/ha. Cultura multianuală modernă Un nou sistem de plantare introdus în ţară. 2 manuale pe rând şi 2 mecanice pe interval.Este important ca în primele 10-14 zile de la plantare solul să fie păstrat reavăn pentru o prindere uniformă. Se trece la efectuarea rigolelor cu maşina de făcut rigole. Pentru stimularea creşterii producţiei de căpşuni la ha. prin aplicarea a 500 kg/ha superfosfat. întinde sistemul de irigaţie şi montează folia care acoperă rigola. evetual acaricid. în densităţi de 40-65. în funcţie de soiul de plantă. palamidă. este plantarea pe brazde înălţate (25-30 cm înălţime). cantitatea de precipitaţii căzută şi momentul plantării se poate ajunge şi la 5-8 udări. irigarea prin aplicarea a 4-6 udări cu câte 350-400 mc apă/ha. pe biloni 70-80 cm cu distanţa dintre biloni de 40-60cm. reducerea cheltuielilor de irigare. un fungicid şi un insecticid. volbură.

În aceste adăposturi temperaturile maxime sunt cu 2-5°C mai mici decât în cele cu folie neperforată. O altă posibilitate este acoperirea adăposturilor (tunelelor) cu folie de polietilenă perforată care permite o aerisire pemanentă. Tehnologia de cultură este ca şi în cazul culturilor anuale. Pentru acoperire se utilizează folie de polietilenă lată de 1. Acestea se înfig în pământ din metru în metru. scheletul de sustinere este format din nuiele sau sârmă groasă. iar cealalata va fi lăsat mobilă pentru închiderea deschiderea tunelului. În condiţiile de climă ale ţării noastre. Una din marginile foliei care acoperă tunelul rămâne fixată în sol permanent. Tunelul dublu este format din două tunele simple alăturate.5 m. Este preferabil ca în anii cu umiditate mare să se efectueze 3 tratamente cu Swici. care grăbeşte coacerea fructelor cu 10-15 zile. Irigarea culturii se va face pe toată perioada vegetaţiei cu doze de apă care să asigure o bună umiditate a solului. iar temperaturile minime cu 1-1. pentru a preveni apariţia botritisului. faţă de tunelele simple (20-30 zile avans faţă de cultura neprotejată). Pe perioada tăierii florilor se aplică tratamente cu fungicide. si acoperite la rândul lor cu un alt tunel mai larg. Prin dubla acoperire cu folie se asigură o temperatură mai ridicată. Cultura protejată a căpşunului Se practică sub adăposturi temporare sau permanente. 8 . cum sunt tunele din folie de plastic. se face cu materiale ieftine. În astfel de tunele aerisirea se face la început prin descoperirea tunelului la capete. Dithane 0. cu substanţe pe bază de Carbendazin 0. acestea se vor aplica după fiecare tăiere de flori. fără căldură artificială. Manzate 0. În perioada de vegetaţie se vor face tratamente pe intervale pentru distrugerea buruienilor. Plantarea se face cu plantatoare speciale după care se face o irigare abundentă. Fiecare din cele două tunele simple interioare acoperă câte 4 randuri de căpşun. făinare. adaposturile temporare se instalează peste cultură în ultima decadă a lunii februarie şi în prima decadă a lunii martie. Acesta este conectat la capătul tarlalei la o coloană principală din tub de politilenă de 32 mm. După cea de-a doua tăiere de flori se pot aplica îngrăşaminte foliare în funcţie de stadiul de dezvoltare a plantei. Se aplică de asemenea tratamente pentru putregai. Acestea vor fi tăiate cu foarfeca circa 8-7 săptâmăni. Odată cu tăierea florilor se curăţă plantaţia de stoloni şi buruieni. Temperaturile scăzute în perioada înfloritului pot anula avantajele pe care le asigură protejarea sub adapost a culturii. Tunelul simplu este accesibil de construit. Are o lăţime de 50-60 cm. după care se lasă flori care vor asigura producţia.2%. Întreţinerea culturii : La circa 7-8 zile de la plantare încep să apară primele flori.5°C mai ridicate decât în cele exterioare. prin intermediul unor robineţi de legătură. serele solar etc.Sistemul de irigare prin picurare este montat sub folie. Între tunelele simple interioare se lasă câte o potecă lată de 60-70 cm. iar apoi prin ridicarea foliei dimineaţa după ridicarea temperaturii aerului. pentru fortificarea plantei. acest sistem este de două feluri: regular şi autocompensant. Plantarea se începe după ce sistemul de irigare a fost montat şi încercat la presiunea de apă şi după ce irigarea a funcţionat circa 4 ore înainte de plantare. distanţate la 30-35 cm.6-1kg/ha.2% alternativ cu tratamente pe bază de cupru.

pedunculii si caliciul florilor. altele se găsesc in stare latentă. 2. Frunzele prezinta pete rosii violacee care cresc in diametru pana la 2 cm. Sunt multe viroze la căpşun. Patarea alba a frunzelor este produsa de Mycosphaerella fragariae. rosiatice spre violaceu. Ataca limbul foliolelor. La suprafata fructului se dezvolta un miceliu fin. etc. care capata un contur cenusiu inchis. Tesuturile patate se necrozeaza si frunza se usuca in final in totalitate. Rizomul se necrozeaza fapt ce conduce in final la uscarea plantei. Mana este produsa de Phytophtora fragariae. Radicelele se necrozeaza la exterior si putrezesc in cele din urma. Ciuperca este deosebit de periculoasa deoarece poate ramane viabila pe resturi infectate timp de 7-8 ani. Fructele atacate se brunifica si putrezesc. Ciuperca poate ierna in resturile infectate. rasucirea frunzelor. Fainarea produsa de Sphaeroteca fragariae. 3. Boala ataca de primavara pana toamna si se manifesta prin aparitia pe frunze a unor pete mici. Alte viroze sunt patarea inelara. afidelor sau al nematozilor. Plantele se ofilesc total si se usuca. Patarea bruna este produsa de Dendrophoma obscurans. Fructele atacate prezinta pete brunii. frunzele de la baza raman ofilite. Ataca frunzele. unele se transmit prin intermediul cicadelor. Docea in naul 1958. Micoze.1%. Benlate 0. Este cea mai raspandita boala a capsunului. Fabrea earliana si Diplocarpon earliana. 4. Boala progreseaza rapid ducand in scurt timp la uscarea plantelor. intr-o cultura langa Bucuresti. 1. Pe frunze apar pete mici circulare sau neregulate. Plantele pierd din vigurozitate. Putregaiul cenusiu este produs de Botrytis cinerea. pedunculii si caliciul florii. Topsin 0. Infectia masiva are loc in perioada infloritului. Marginile frunzelor se rasucesc si prezinta pete rosiatice. 9 . Ataca rizomul la nivelul coletului. etc.BOLILE ŞI DĂUNĂTORII CĂPŞUNULUI Viroze. Mana comuna este produsa de Phytophtora cactorum. Petele cu timpul se maresc si se unesc. 6. Ataca florile si fructele mai ales pe vreme umeda. 7. iar culoarea lor devine negricioasa. Ceapa si cartoful utilizate ca plante premergatoare culturii de capsun favorizeaza aparitia bolii. Fungicide : Karathan 0. florile si fructele. de culoare rosuviolacee. cum este cazul pătării frunzelor – Strawberry motley virus. Ea ataca radacinile groase si coletul care se brunifica. Este o boala mai rar intalnita. Ciuperca se transmite prin resturi vegetale infectate. care capata pete rosiatice. Marginile frunzelor se brunifica si ele.07%. Vestejirea plantelor se produce datorita ciupercii Verticillium alboatrum.06%. de aceea se recomandă utilizarea de stoloni liberi de virusuri şi arderea materialului infectat. iar pulpa se intareste si devine amaruie. 5. Pe ambele fete ale frunzei dar mai frecvent pe cea inferioara se formeaza o pasla albicioasa ce constituie miceliul si conidiile ciupercii. desi exista soiuri rezistente. Ciuperca se transmite de asemenea prin resturi infectate. Patarea rosie a frunzelor este produsa de ciupercile Marsonia fragariae. incretirea frunzelor. Ciuperca se transmite prin sol si prin resturi infectate. mozaicul arabic. In Romania bola a fost descoperita de E. Este o boala foarte periculoasa. si poate distruge 80% din recolta. 8. Frunzele atacate se rasucesc spre fata superioara. dar mai ales fructele.

larvele traiesc in sol unde ataca radacinile provocand uscarea plantelor. Femela are corpul ellipsoidal. aparatul lor bucal fiind adaptat pentru intepat si supt. prin oua nefecundate. in cursul noptii. se usuca si cad. Acest paduche este vivipar si se inmulteste si partenogenetic. Masculul este mai mic decat femela. din mai pana in iunie. dintre care amintim pe cea mai frecventa – Myzus fragariae . corespunzatoare locurilor de hranire ale paianjenilor. Este o insecta mica ce ierneaza sub resturi vegetale. Larvele apar primavara si populeaza fata inferioara a frunzelor. Cand atacul este foarte puternic. petele acopera frunza in intregime. Tarsonemus fragariae are 6-7 generatii pe an. 6.Insecte daunatoare. Gargarita neagra sau Anthomus rubi. in mugurele central. 2. Nematozii. in timp util inainte de aplicarea tratamentului. Exista mai multe specii de afide daunatoare capsunului. cele mai importante specii sunt: Meloidogyne hapla. Primavara cand capsunul porneste in vegetatie femelele parasesc acest loc si incep sa depuna oua pe frunzulitele tinere. Atacul masiv are loc in lunile iunie-iulie. In restul anului. datorate celulelor polinucleate care inconjoara corpul 10 . se vor adresa note de prevenire stuparilor din zona. Pe cat posibil se vor utiliza produse cu netoxice fata de fauna utila. Gandacul capsunului.Paduchele verde care ierneaza sub forma de ou in resturile vegetale. galben roziu apoi portocaliu. deoarece multe produse toxice pentru acesti acarieni sunt toxice si pentru albine. Distruge staminele si pistilele florilor si in cazul unui atac puternic poate compromite recolta. 3. Dintre acestia. Acarianul ierneaza ca adult in resturi vegetale. Femela matura are corpul in forma de para. Afidele. Afidele pe langa pagubele pe care le produc direct. apoi se brunifica cu timpul. galben verzui apoi brun. Daca atacul este puternic. 1. Pe frunzele atacate apar pete galbui. iar daca nu. Corpul femelei este oval de culoare alb sidefie in momentul aparitiei. Masculul are corpul piriform. Se mai numesc paduchii de frunze. 5. Atacul se manifesta mai ales pe radacini nde se formeaza gale. 4. care prezinta dimorfism sexual. Sunt o clasa de viermi cilindrici cu corp lung si nesegmentat. Larvele apar esalonat. cu o protuberanta in partea anterioara care reprezinta capul. etc. incat pe plante se pot gasi concomitent larve dar si gandaci din generatia a doua. frunza care se usuca in final. devin brune si casante. mai sunt si transmitatori de viroze. Dupa 15-20 de zile din oua apar larvele care prefera frunzele din interiorul tufei unde umiditatea este usor mai ridicata. La combaterea lor trebuie tinut cont si de prezenta albinelor. Ataca frunzele si florile. Primavara gandacul iese si se hraneste cu frunzele tinere. reprezentati de speciile Tarsonemus fragariae – Paianjenul capsunului. Traiesc in organele plantei pe care o paraziteaza. sau Galerucella tenella. Tetranychus urticae – Paianjenul rosu comun. Frunzele atacate se rasucesc. Frunzele atacate se incretesc. Se inmultesc sexuat si sunt vectori ai unor virusuri. Gandacul paros – Epicometis hirta. Acarianul ierneaza ca femela adulta in inima plantei. Primavara femelele parasesc locul de iernare si depun oua pe fata inferioara a frunzelor unde se vor dezvolta apoi coloniile. plantele se usuca si pier. Depune ouale in tot cursul lunii mai. Acarienii. Tetranychus urticae are 5-6 generatii pe an. chiar daca plantele supravietuiesc. Are mai multe generatii pe an. Acarienii sunt paianjenii rosii si bruni.

coropisnitelor si nematozilor. Se combate prin prafuirea solului cu var proaspat stins. In ultima perioada se acorda o importanta deosebita agriculturii organice a capsunului.nematodului. (Nick Waipara. cu aspect viermiform. 7. Viermele sârmă – Agriotes vestulatus Traieste in sol si roade radacinile plantelor. agricultura lipsita de tratamente chimice de fertilizare si combatere a bolilor si daunatorilor. Limaxul – Agriolimax agrestis Melcul fara cochilie ataca inflorescentele si fructele capsunului. precum si rasucirea lor. ochi mici acoperiti de o membrana. se vor face 2-3 tratamente pentru prevenirea fainarii. paios. cu petiolul scurt si rasucit. de la inceputul vegetatiei. (Sean L. Florile se deformeaza si se atrofiaza. inca de la infiintarea plantatiei. (Grigore Mihaescu) Masuri de prevenire si combatere Masurile culturale : Controlul solului. subteran. Frunzele cosite vor fi arse. patarii albe si a putregaiului. cultura organica a capsunilor fusese deja abordata de peste 130 de fermieri din 35 de tari. Coropisnita se poate combate prin momeli toxice. Atacul lui produce zbarcirea si inrosirea frunzelor. Este un nematod polifag. Picioarele anterioare sunt scurte cu gheare puternice. privitor la existenta larvelor de carabus de mai. servindu-i drept protectie si sursa de hrana. Ditylenchus dipsaci. Aceste galerii de mare intindere sunt circulare etajate si ramificate. si dreneaza si aereaza solul. Cârtiţa – Talpa europaea Este un mamifer mic. Aphelenchoides fragariae. dar raman debile si nu mai produc aproape deloc. Plantele atacate nu mor. cu corpul greoi si cu picioarele din spate adapatate pentru sapat. Ataca indeosebi capsunii si legumele carora le rod radacinile. unde rod radacinile plantelor. cu corpul cilindric. Masuri chimice: in luna aprilie. University of California) 11 . Coropisnitele traiesc mai ales pe terenurile ingrasate cu gunoi putred. insectivor. In final plantele atacate se usuca. Cu ajutorul lor isi sapa galerii in sol. blana neagra si catifelata. Exemplarele acestei specii sunt foarte mici. cu o productie per total estimata la 10 milioane de dolari. Nematodul se poate perpetua o perioada lunga de timp in sol. in care patrunde prin stomate si prin rani. este bine sa se coseasca pentru ca miceliul ciupercilor fitopatogene eventual aflate pe frunze sa nu declanseze o infectie tardiva. de forma unor lopeti. Larvele naparlesc de 5-6 ori pana la maturitate. Carabuşul de mai – Melolontha melolontha Larvele acestuia traiesc circa 3 ani in sol. a rozatoarelor. Masurile fizico-mecanice : Eliminarea si arderea plantelor infectate.Gryllotalpa grylootalpa O insecta din ordinul Ortoptera. SFF Project. La terminarea recoltarii. Se poate combate prin momeli toxice. care se termina printr-o camera in care femela depune anual in fiecare primavara circa 200300 de oua. Swezey. Daca se inmulteste insa excesiv produce pagube capsunului pe care il dezradacineaza. Alti daunatori. la nevoie sau profilactic. NZ) In anul 2002. Are aspectul unui vierme microscopic subtiat la ambele capete si transparent. adaptate sapatului de galerii. Frunzele plantelor atacate raman mici cu limbul deformat si ingrosat. Traieste in toate organele plantei. Tratamentele se repeta si de-a lungul fazelor fenotipice. Coropişniţa . Cartita este folositoare pentru ca distruge anumite insecte. In final plantele mor.

ca ambalaj final de comercializare a capsunelor – care pot conţine de la 250 grame pâna la 500 grame de fructe. 12 caserole intro cutie). Maturitatea căpşunilor este cel mai bine oglindită de culoarea suprafeţei externe şi fermitatea fructului. După recoltare căpsunele nu se mai îndulcesc. mărimea paletului standard este 1m x 1. Recoltatul se va face la maturitate de consum.de obicei.2m. De asemenea. 8. fara ca acestea sa se mişte (de exemplu 6. si nu vor rezista rigorilor de transport la distanţe mari. Capsunele nu trebuie sa fie recoltate atunci când fructele sunt umede sau pe timp de ploaie. se vor detaşa deteriorând produsul şi îngreunând procesul de mânuire. Nu se permite a lăsa fructele sa se răscoaca deoarece se deformează uşor. Tot în aceleaşi cutii caserolele cu fructe se transportă la supermarket. deoarece conţinutul de zahăr va fi mic si gustul va fi inadecvat. Recoltarea trebuie executată în regim de peste o zi pentru regiuni temperate racoroase iar perioadele neobişnuit de aride ar putea sa fie necesară recoltarea zilnica a soiurilor cu fructele moi. Fructele 12 . fructele imature vor avea vârfuri si umeri albi. Caserolele se plasează în cutii de plastic sau carton direct în câmp. fructele rascoapte vor fi moi si vor avea un termen de păstrare scurt. Designul cutiilor trebuie sa asigure aranjarea perfecta a caserolelor. se deteriorează repede. Maturitatea de recoltare Căpşunile sunt recoltate la etape diferite de maturitate. fructele cu temperatura pulpei înalta vor necesita mai multa energie si capacitate de racire pentru a îndepărta căldura câmpului în timpul procesului post-recoltare. cutiile de plastic/carton trebuie sa fie aranjate perfect pe paleţi . aceste lazi vor fi instabile. pulpa interioară va fi albicioasă si vor avea calităţi gustative foarte proaste din cauza conţinutului scăzut de zahăr Fructele imature nu trebuie sa fie culese. Mentinerea calitatii fructelor în conditii ploioase este dificila din cauza probabilităţii sporite de apariţie a putregaiului cenuşiu si care. Ambalare Aparenţa si calitatea capşunelor vândute în toată lumea s-a îmbunătăţit datorită răspândirii pe larg a caserolelor din plastic . Fructele calde suferă vătămări importante în procesul de recoltare şi manipulare. va duce la un termen de pastrare a fructelor limitat. Sortarea directă a fructelor în ambalaj final la momentul recoltării reduce de câteva ori numărul de atingeri ale fructului la doar o singură dată. în special la temperaturi peste 25 grade. La sosirea pe piaţa de destinaţie. Pe de altă parte. Cutiile ce se aranjează pe palete nu trebuie să depăşească perimetrul paletului (în caz contrar. Fructele de capsun nu se mai coc dupa recoltare. scurgerile de sevă din fructele supra-maturate şi deformate va păta ambalajul iar unele dintre fructe pot putrezi. deoarece va conduce la aparitia putregaiului cenusiu Botrytis. respectiv. Starea fitosanitara a câmpului Starea fitosanitara adecvata a câmpului constituie un aspect important în mentinerea cotei înalte a pietei de fructe calitative pe parcursul întregului sezon de recoltare. iar tesuturile albe nu se coloreazî în rosu. La rândul lor.MĂSURI PENTRU ASIGURAREA CALITAŢII PRODUCŢIEI Calitatea căpşunilor ajunse pe piaţă este dependentă într-o măsură însemnată de condiţiile în care se fac recoltarea şi păstrarea acestora. Recoltarea Recoltarea căpşunilor trebuie sa înceapă dimineaţa devreme dupa ce roua de pe suprafata fructelor s-a uscat. dependent de soi şi preferinţele de piaţă. În afară de aceasta. Se va evita recoltatul după amiaza la temperature ridicate.

De regulă. trebuie sa se ia în consideraţie masa căpşunilor ce trebuie răcită la un moment anume. Exactitatea cântăririi caserolelor pentru comercializare constituie o etapă importantă a procesului de control a calităţii. Rata recomandată a curentului de aer pentru răcirea forţată eficientă a căpşunilor este de 0. Spre exemplu. supracoapte sau putrezite trebuie să fie înlăturate cu grijă de pe câmp la fiecare recoltare. chiar şi daca fructele ramân păstrate în camere frigorifice pentru urmatoarele 7 zile.deteriorate.98 %. Nu trebuie să existe goluri între stivele de cutii sau deschizături ne-blocate sub palete.25 cm presiune statică. Pentru a calcula curentul de aer total necesar. De obicei. Fructele ambalate trebuie sa aibă o masă cuprinsă între 260 si 265 g (excluzând greutatea ambalajului). Operatiuni de racire post-recoltare Fructele de capsun reprezintă o categorie dintre cele mai perisabile si trebuie răcite imediat după recoltare pentru a maximiza termenul de comercializare şi pentru a menţine calitatea fructelor.2 g. Capsunele sunt răcite adecvat atunci când temperatura în interiorul pulpei atinge 1°C. temperatura internă a fructului se determină utilizând un termometru cu o sondă lungă. Cutiile sunt aliniate în două rânduri paralele pe de o parte si alta a unui ventilator mare. Stocarea căpşunilor recoltate cu temperatura fructelor de 30° C timp de patru ore înainte de răcire va avea drept consecinţă faptul ca 1/3 din fructe vor deveni ne-comerciabile. pentru a asigura sosirea acestora la destinaţie cu o masa neta de cel putin 250 g. După ce toate căpşunile s-au răcit adecvat. un motor de 1 cal-putere (0. si umiditatea relativa de 90 . ventilatorul se decuplează si pânza de deasupra cutiilor este rulată. Pentru a maximiza termenul de comercializare a fructelor. pentru a răci 1000 kg de fructe. Cel putin 5 % din suprafaţa pereţilor cutiei trebuie sa aibă orificii de ventilare pentru a asigura răcirea adecvată. Deasupra rândurilor paralele de cutii se plaseaza o pânza . Cântarirea Dupa ce s-a verificat calitatea fructelor din fiecare ambalaj individual.450 l/sec la 1. Termenul de răcire se poate extinde cu 40% dacă deschizăturile inferioare ramân ne-blocate. caserolele trebuie sa fie cântarite cu precizie. Se pot utilize ventilatoare de tip axial sau centrifugal. Se recomandă utilizarea unui ventilator ce pompează cel putin 7. Răcirea forţată cu aer implică plasarea paletelor cu cutii umplute cu căpsune într-o camera frigorifică cu temperatura cuprinsa între 0 si 1° C. Este important să aveţi un termometru cu o sondă lungă pentru a 13 . în cazul când cutiile sunt asezate pe palete. va fi necesară utilizarea unui ventilator cu o capacitate de cel puţin 7. Este important ca toate golurile din tunelul de răcire sa fie blocate pentru a evita scurtcircuitarea aerului de răcire.1 . constituie diametrul ventilatorului). Lanţul de răcire trebuie menţinut la etapele de depozitare. Racirea fortata cu aer Racirea forţată cu aer este metoda ideală pentru înlăturarea căldurii de câmp din căpsuni.200 m³/h. Rândurile sunt separate prin spaţiu deschis (care de obicei.700-2.25 cm presiune hidraulica (7200 l/h/kg). Suprafaţa temporară de stocare trebuie să aibă acoperiş pentru a proteja fructele de razele solare directe si de ploaie.002 m3/sec/kg .75 kW) are o capacitate de pompare a aerului de circa 1.2 m³/h pe kg de căpşuni si 1. Pentru cântarire se recomandă utilizarea unui cântar cu platforma orizontală cu un ecran digital cu o acuratete de +/. care este centrată deasupra spaţiului liber (tunelului) dintre stivele de cutii. procesul de răcire forţată cu aer ar trebui să înceapă în decurs de o oră după recoltare . distribuţie si desfacere a fructelor la temperaturi cuprinse între 0 si 1° C.

solicitată de a fi înlăturată) de la fiecare dintre sursele urmatoare trebuie să fie adăugate împreună pentru a determina capacitatea totală de refrigerare necesară. 1000 kg de capsuni vor produce aproximativ 84 kcal pe zi. Prin urmare. 1 000 kg de capsuni vor produce circa 11. 2. Câteva fructe selectate la întâmplare din diferite caserole trebuie să fie penetrate cu sonda termometrului pentru a determina când se poate stopa procesul de răcire forţată cu aer.000 kg x 0. Căldura cutiilor si paleţilor Cutiile si paleţii goi au spatiu intern de aer ce reprezintă o sursă de energie termică ce necesită refrigerare pentru a se răci. dar conform "regulii de aur" trebuie sa mai adaugati înca 25% la capacitatea totala de refrigerare pentru înlaturarea energiei termice de la sursele nr. Capacitate de refrigerare Instalaţia frigorifică de răcire forţată trebuie să aibă capacitate de refrigerare suficienta pentru a putea acoperi volumele maxime de produse recoltate.92 în formulă reprezintă energia termica specifica a fructelor de capsun. rata de răcire este de 5-10 ori mai rapidă atunci când se utilizeaza sistemul de racire forţată cu aer comparativ cu răcirea în camere ce nu au astfel de sisteme. De asemenea. Depozitarea frigorifică Fructele de capşun trebuie să fie păstrate în depozite temporare la temperatura cuprinsă între 0 . consecintă a procesului de respiraţie. 2 – 5 enumerate mai jos.840 kcal.92 x 27º C = 24.840 kcal.92 x ºC (diferenţa de temperatură dintre temperatura fructelor la recoltare si temperatura dorită pentru depozitare ). Coeficientul 0. va fi nevoie de o capacitate de refrigerare de minim 31 050 kcal pentru a înlatura energia termica de câmp din 1 000 kg de capsune si din alte surse.verifica temperatura internă a fructelor. Răcirea fructelor fără a aplica sisteme de răcire forţată (ventilator) este ineficientă.1°C şi cu o umiditate relativă de 98 %. asigurând în acelaşi timp o izolare eficientă. Caldura generată în urma respiratiei Dupa recoltare capsunele ramân vii si produc căldură. De obicei. 1. Cantitatea de energie termică generată (şi prin urmare. La 0º C. Podeaua din camerele frigorifice de dimensiuni mari trebuie să fie capabilă sa reziste la greutati mari si la mediul ud. Se recomandă întotdeauna să se instaleze sisteme ce au o capacitate de refrigerare suficientă pentru a acoperi necesitătăţile majore de racire ce pot parveni. 14 .670 kcal. este o idee bună să controlaţi ventilatorul prin introducerea în curentul de aer a unui termostat cu voltaj linear. Aceasta va reprezenta sursa primara de energie termica. De obicei. Caldura din câmp a fructelor Aceasta este sursa principală de caldură si depinde de temperatura internă a fructelor de capsun la iniţierea procesului de racire. Volumul energiei termice (în kcal) necesar a fi înlaturat este determinat de urmatoarea formulă: masa căpşunilor (kg) x 0. pe când la 27º C. 3.Cantitatea de caldură pe care o produc capşunile depinde de temperatura fructelor. şi răcirea cutiilor cu capsuni poate dura până la 24 de ore. Pentru a raci fructele în timp de o ora va fi nevoie de o instalatie de racire capabila sa înlature 24. aceste necesităţi majore coincid cu volumul maxim de produs recoltat.. va fi necesara o capacitate aditionala de refrigerare. Pentru racirea unei cantitatii de fructe mai mari sau în cazul când camera frigorifica va fi utilizata pentru depozitarea temporara a fructelor dupa racirea fortata cu aer. Kilocaloriile de energie termica necesare pentru a fi înlaturate dint-o tona de capsune cu temperatura interna a fructelor la recoltare de 27º C pâna la atingerea temperaturii de depozitare de 0º C se vor determina prin calculul urmator: 1.

şi creşte termenul de comercializare cu câteva zile. Acest nivel înalt de atmosferă de CO2 poate fi obţinut prin utilizarea pungilor sau învelişurilor de plastic impermeabile (cu o grosime de 125 microni) înfaşurate în jurul cutiilorcu căpsuni stivuite. sau deschiderea recipientelor umplute cu apă. urmat de retragerea în vid a atmosferei din interiorul învelişului de plastic şi injectarea dioxidului de carbon. planurile sistemului de analiza a riscurilor şi punctelor critice de control (HACCP). Umiditatea relativă optimă pentru căpsuni este cuprinsă între 90 . Pentru instalaţiile de depozitare a căpşunilor se recomandă utilizarea unui higrostat instalat pe perete sau atârnat de pod. Menţinerea unei atmosfere înalte de CO2 pe parcursul depozitării şi transportului poate reduce rata respiratiei căpsunilor. până la instalarea unui sistem controlat automat de creare a ceţei sau de umidificare. Scurgeri de energie termică Deschiderea uşilor. Există mai multe metode disponibile pentru menţinerea unui nivel înalt al umidităţii relative pe durata depozitării temporare. ventilatoarele şi lucrătorii ce intră în camera de depozitare emit energie termică ce trebuie înlăturată. O metodă de menţinere a lanţului de răcire în perioada tranziţiei este acoperirea stivei de cutii de pe paleţi cu un înveliş termoprotector de staniol laminat. izolatia proastă şi crăpăturile în pereţi sau pod sunt surse potenţiale de scurgeri de energie termică care permit aerului cald să pătrundă în camera frigorifică răcită. si ale cerintelor EUREPGAP. Acestea variază de la udarea podelei. (ambele metode nu constituie sisteme bine controlate si au anumite dezavantaje în ceea ce priveşte siguranţa alimentului). becurile electrice. Menţinerea lanţului frigorific pe durata transportului Cutiile cu căpşuni trebuie să fie aranjate pe palete şi pregătite pentru export atunci când fructele sunt în interiorul depozitului frigorific. Acestea necesită capacitate de răcire adiţională pentru a menţine temperatura joasă a depozitului. Energia termică a utilajelor Dispozitivele mecanice precum sunt stivuitoare cu furcă. Sistemul de umidificare După recoltare. Expunerea capsunilor la un nivel înalt de concentraţie atmosferică de CO2 (de la 15 la 20 %) menţine sau intensifică fermitatea si luciul pieliţei si reduce apariţia putregaiului cenuşiu Botrytis. 15 . incidenţa afectării cu Botrytis.98 %. Cutiile trebuie să fie scoase din depozit şi încărcate într-un camion frigorific. Mentinerea lanţului de racire si monitorizarea temperaturii constituie partile integrale ale cerinţelor privind controlul calitaţii. 5. conţinutul de apă din capsuni scade rapid. Introducerea controlată a vaporilor de apă de către un higrostat este metoda preferată pentru menţinerea unui nivel înalt de umiditate relativă.4. Pentru a preveni zbârcirea si ofilirea fructelor sau deshidratarea caliciului verde este importantă menţinerea unui nivel înalt al umiditaţii relative pe parcursul tuturor etapelor de mânuire post-recoltare a produsului.

obţinem o amortizare pe hectarul de cultură de 10498 lei.00 30000.00 806. cât şi condiţionarea producţiei. Instalatie irigat picurare Depozit Masina modelat solul TOTAL Durata amortizare 5 10 8 8 10 5 5 10 5 10 20 8 Valoare 42000 4200 8750 5250 7700 8750 12250 1750 11100 300000 75000 6450 483200 Cota amort 8400. 16 .25 Considerând o dimensiune a exploataţiei de 5 ha.00 420.00 1750.00 2450.00 175.75 656.ANALIZA ECONOMICĂ Prezentăm în continuare o listă de mijloace fixe care să permită atât asigurarea mecanizării lucrărilor conform tehnologiei.00 3750.25 52491.25 770. Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Denumire mijloc fix Tractor Plug 2 trupite Grapa discuri Freza Cultivator MIC Remorca Motopompa Maşina tratament fito.00 2220. valoare utilizată în determinarea indicatorilor de eficienţă economică .00 1093.

00 15.00 96. gunoi grajd Erbicidat Arat Discuit Frezat Mocirlit stoloni Plantat stoloni Completat goluri Volumul UM lucrări i 4 1 60 600 1 1 1 1 1 Ore mec .00 0.00 0.00 0.00 Total chelt. gunoi grajd Adm. l/um 8 *Tarif lei/U M 9 5 3 ha to to km ha ha ha ha ha MATERII SI MATERIALE Preţ Denumirea U Cant unita materialulu M totală r i -lei14 15 16 17 Gunoi grajd To 60 30. -lei18 0.00 180.00 0.00 0. 0 1 2 LUCRĂRI MANUALE Total chelt .00 0.00 Total chelt.00 750.00 0.0 0 13835.00 0.00 1024.DEVIZ TEHNOLOGIC – INFIINTARE CULTURA LUCRARI MECANICE Nr crt .00 ha ha 0 0 0 0 Stoloni 0.00 1800. 11 Tarif -lei12 Total retrib.00 9490.00 0. agrot -lei19 0. 7 Cons.00 45.lei13 0.22 9240.00 0.00 3 4 5 6 7 8 9 10 11 10 25 1 4 1 5 0 15 5 32 5 40 Stoloni Bu c Bu c 4200 0 4200 0.00 0.00 15.00 0.00 TOTAL 46 97 771 44 1100 11964.00 120.00 2100.00 0.car b. .0 0 .00 0 0 0 0 0 0 0 250 750 100 0 0 0 Denumirea lucrării 1 Nivelare curenta Incărcat gunoi grajd Transp.22 924. -lei10 0 300 180 45 15 96 15 120 0 10 30 4 25 25 25 ZO nr.

00 0.00 0.00 0. Denumirea lucrării UM Vol lucrării Ore mecaniz.15 45 79 43 146 Erbicid l 5.00 601.00 133.00 600.00 67.00 7355.00 595.80 6.00 27 MATERII SI MATERIALE Denumirea materialului 14 Ingr complexe U M 15 to Cant totală 16 0.0 0 97.00 81.0 0 200.00 42.00 2800.lei13 0 75 0 0 1000 0 Fungicid Fungicid Insecticid Insecticid 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Irigat Transport paie Împrăştiat paie mulcit Recoltat în 5 treceri Cosirea frunzelor Strans si ars resturi veg.00 0.00 0.50 Preţ unita r -lei17 1190 Total cheltuieli -lei18 595.00 1000.00 0. 11 Tarif -lei12 Total retribuţii .DEVIZ TEHNOLOGIC – AN 1 PRODUCTIE LUCRARI MECANICE Nr crt.65 0 1 2 3 5 6 7 1 Transport îngr chimice Administrat îngr chimice Erbicidat Praşit mecanic 2 treceri Praşit manual 2 treceri Tratament fito 2 tratamente 3 to ha ha ha ha ha 4 .65 Total cheltui eli agrot -lei19 670.50 1. Transport îngr chimice Administrat îngr chimice Formare benzi roditoare pentru anul următor TOTAL GENERAL 81 mc to km ha to ha ha to ha ha 5 1 1 1 5 2 1 200 1500 60 70 3 0 0 450 18 0 0 200 0 75 6 0 0 917 173 10 25 2 25 2 112 25 25 4 25 100 0 50 2800 0 50 0 0 250 0 4325 Ingr complexe to 0.00 0.90 550.00 618.00 250.45 21.00 0.00 0.20 0.90 0.00 75.80 6.00 50.00 100 l kg l l 1.15 0.00 148.50 94.50 94. 7 5 1 1 2 2 2 2 5 1 1 1 2 Cons carb -l/um8 5 2 5 7 *Tarif lei/UM 9 Total chelt -lei10 75 6 15 42 0 30 40 25 3 25 LUCRĂRI MANUALE ZO nr.50 1190 Paie to 6.00 0.00 50.00 0.00 2113.45 21.

90 550.00 Erbicid l 5.00 0.80 6.00 43.00 9455.00 133.00 601.00 26. 7 5 1 1 2 2 2 2 5 1 1 1 2 Consum motorin ă -litri/um8 5 2 5 7 *Tarif lei/U M 9 Total cheltuiel i -lei10 75 6 15 42 0 30 40 25 3 25 LUCRĂRI MANUALE ZO nr.50 1.00 2113.00 Total cheltuieli -lei18 595.00 97.00 595.00 0.20 0.00 0.DEVIZ TEHNOLOGIC – AN 2 PRODUCTIE LUCRARI MECANICE Nr crt.00 618.00 75.00 l kg l l 1.80 6.15 45.00 146.00 0.00 600.60 Denumirea materialului 14 Ingra complexe MATERII SI MATERIALE Cant totală 16 0.00 0.00 Paie to 6.50 1190.00 1000.00 42.00 0.00 148.90 0.45 21.00 81.00 67. 11 Tarif -lei12 Total retribuţi i .lei13 0 75 0 0 1000 0 Fungicid Fungicid Insecticid Insecticid 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Irigat Transport paie Împrăştiat paie mulcit Recoltat în 8 treceri Cosirea frunzelor Strangere si ardere resturi vegetale Transport îngraşăminte chimice Administrat îngrăşăminte chimice Formare benzi roditoare pentru anul următor TOTAL GENERAL mc to km ha to ha ha to ha ha 5 1 1 1 5 2 1 200 1500 60 70 3 0 0 450 18 0 0 200 0 75 6 0 0 81 917 257 10 25 2 25 2 196 25 25 4 25 100 0 50 4900 0 50 0 0 250 0 6425 Ingra complexe to 0.65 UM 0 1 2 3 4 5 6 1 Transport îngraşăminte chimice Administrat îngrăşăminte chimice Erbicidat Praşit mecanic 2 treceri Praşit manual 2 treceri Tratament fito 2 tratamente 3 to ha ha ha ha ha 4 15 to . Denumirea lucrării UM Volumu l lucrării Ore mecaniz .00 100.15 0.00 0.00 79.00 0.00 50.50 94.50 94.00 0.00 250.00 4900.00 0.45 21.00 0.50 Preţ unitar -lei17 1190.00 50.65 Total cheltuieli agrotehnice -lei19 670.00 200.

DEVIZ TEHNOLOGIC – AN 3 PRODUCTIE Nr crt .00 97.00 42.50 94.6 5 Total cheltuieli agrot.00 79.00 Erbicid l 5.00 1000.00 0.00 0.00 l kg l l 1.00 43. -litri/um M -lei7 8 9 10 1 1 1 2 5 2 5 7 75 6 15 42 0 30 40 25 3 25 LUCRĂRI MANUALE ZO nr. 11 Tari f -lei12 Total retribuţi i .50 Preţ unitar -lei17 1190.00 26.00 7489.00 146. material 14 Ingr compl MATERII SI MATERIALE U M 15 to Cant total ă 16 0.00 81.00 600.lei13 0 75 0 0 1000 0 Fungicid Fungicid Insecticid Insecticid 7 8 9 10 Irigat Transport paie Împrăştiat paie mulcit Recoltat în 8 treceri TOTAL GENERAL mc to km ha to 80 1200 60 70 3 0 0 360 18 0 0 0 546 217 2 168 25 25 4 25 100 0 50 4200 0 5425 Paie to 6.00 0.50 1. -lei18 595. 0 1 2 3 4 5 6 Volumu l lucrării 4 5 1 1 2 2 2 2 5 LUCRARI MECANICE Cons Total Ore motorin *Tarif cheltuiel mecaniz ă lei/U i .00 148.00 618.45 21.00 1518.00 50.15 45.00 0.65 Denumirea lucrării UM 1 Transport îngr chimice Adm.90 0.00 0.00 0.00 67.80 6.0 0 Total chelt.00 133.45 21.00 100.80 6.60 Den. îngrăşăminte chimice Erbicidat Praşit mecanic 2 treceri Praşit manual 2 treceri Tratament fito 2 tratamente 3 to ha ha ha ha ha .00 0.50 94. -lei19 670.15 0.90 460.00 4200.20 0.

000.0 1.602 .498 18.425 III.896 22.542 9.0 0 3.000.190 .905 AN 3 43.0 592 434 624 6 Dobanzi la credite Lei/ha 0.295 D1.498 E.741.061.669 28.0 0.100 186 360 602 5.019 0 595 324 5.886.992. VALOAREA PRODUCTIEI Lei/ha 124.331 23.0 52.0 1.090 11.775.0 11.153.200.200.1 -25. Cheltuieli cu irigatii Lei/ha 1.167 6.196 511 751 I. ALTE CHELTUIELI (5+6+7+8) Lei/ha 47.0 0 24.9 25.0 x K) B (+) SUBVENTII Lei/ha 0.0 0 870 1.Pesticide Lei/ha 971.498 10.0 0 0 0 D (-) CHELTUIELI TOTALE (I+II+III) Lei/ha 119.164 0 0 -Ingrasaminte Lei/ha 4.596.700.425 12.275.0 10.114 7. Din care pentru productia principala Lei/ha 101. CHELTUIELI MATERIALE (1+2+3+4) Lei/ha 36.0 43. Cheltuieli cu lucrarile mecanizate Lei/ha 1.0 29.0 10.100 4.190 1.0 7 Asigurari (3% din I + II) Lei/ha 3. CHELTUIELI CU FORTA DE Lei/ha 17.706 6. Din care pt productia principala (q1 Lei/ha 124.498 10.600 6.0 A1.D1) Lei/ha 22.M VALOARE dc: total PLANTARE AN 1 AN 2 A.942.802 12.0 52.666.896 6.0 29.757.325 6.306 503 1.000 2.964 5.0 11.0 MUNCA 1. (=) PROFIT IMPOZABIL (A1 .898 7.295 I.260.0 546 467 467 3.688 5 Cheltuieli generale (4% din I + II) Lei/ha 2.) II.094.610.0 450 450 4.500. Cheltuieli de aprovizionare (10% din Lei/ha 3.669 28.898 24.182 1.9 25.0 0.BUGET VENITURI CHELTUIELI – CULTURA MULTIANUALA INDICATORI U.Cheltuieli cu materii prime si Lei/ha 30.700.164.700.9 13.Alte materiale Lei/ha 14.0 324 324 .514 materiale -Sämãnta si material saditor Lei/ha 10.500.800 1.305 10.566 8 Amortisment pt cladiri si utilitati Lei/ha 41.896 22.

9% 23.2% 2.668.626 74.5% 71.90 0 1.0 19.90 43000 -4.3% 16.274.0% 2.0% 2.319 27. RATA PROFITULUI IMPOZABIL (E : D1) X 100 I.F (-) Impozite si taxe G.4 2. PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL L.90 15000 . PRODUCTIE ESTIMATA Lei/ha Lei/ha % % Lei/kg Lei/kg Kg 3.976 15.90 10000 3. RATA PROFITULUI NET + subventii (G : D1) X 100 J.144 -21. (=) PROFIT NET+subventii (E .081 84.7% 62.752 -100.8% 2.0% -84. COST DE PRODUCTIE (D1 : q1) K.012 5.90 18000 2.5% 2.1 19.824 20.F + B) H.

2002  Ghid pentru condiţionarea post-recoltare a fructelor de căpşun în Moldova – David Picha. vişin.Georgeta Teodorescu.Editura Ceres. dr.Editura MAST. cireş. 2006 . ing. Coman Mihail.Editura Ceres.Isac Ilarie. ICDPP Mărăcineni.BIBLIOGRAFIE  Cultura Căpşunului în camp şi în spaţii protejate – Prof. dr.Lenuţa Chira .Ghid practic. Sorin Ţepordei – Ed. dr Nicolae Cepoiu. univ. 1987  Tehnologia culturii căpşunului – Material documentar elaborat de MAPDR. 2003  Cultura arbuştilor fructiferi . 1998  Cultura capsunului in cimp si solarii . Traian Roman. ing. Constantin Manolache. ANCA. Gheorghe Voica . 2000  Cultura căpşunului – Grigore Mihăilescu . 2004  Entomologie horticolă. Mihaela Sumedrea – Ed Ceres Bucureşti. 2000  Tehnologia culturii căpşunului .Material documentar elaborat de ICDPP Mărăcineni.Grigore Mihăiescu . Aurelian Olteanu. coacăz negru şi căpşun – ICDPP Mărăcineni .Editura Pământul 2005  Înfiinţarea şi întreţinerea plantaţiilor de prun. Ceres 2006  Ghid pentru cultura căpşunului – coord.