P. 1
Cultura Capsunului

Cultura Capsunului

|Views: 1,178|Likes:
Published by Zebrak Alwin

More info:

Published by: Zebrak Alwin on Apr 06, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/09/2013

pdf

text

original

CULTURA CĂPŞUNULUI

PARTICULARITĂŢI BIOLOGICE
Căpşunul este o plantă semiierboasă, perenă, ce creşte sub formă de tufă cu înălţimea de 15-40 cm.

Partea subterană este formată dintr-o rădăcină scurtă (rizom) din care pornesc numeroase rădăcini subţiri, firoase, de grosimi aproape egale şi dispuse ca o reţea. În primii doi ani rădăcinile se dezvoltă foarte mult, ajungând în adâncime până la 50 cm şi lateral până la 30 cm. După 3-5 ani, sistemul radicular se reduce treptat, deoarece o parte din ramificaţiile laterale mor. Primăvara rădăcinile căpşunului încep să crească înaintea părţii aeriene şi înregistrează un maximum de intensitate în aprilie - mai. A doua creştere intensivă a rădăcinilor are loc în iulie, în ambele faze plantele trebuie să găsească în sol condiţii deosebit de favorabile de umiditate şi substante nutritive. Dezvoltarea rădăcinilor pe adâncimea de 25 de cm se realizează printr-o fertilizare, aprovizionare cu apă şi aerare bună a solului pe această adâncime. Totusi căpşunul este o specie sensibilă la secetă, el nu se poate alimenta cu apă aflată în orizonturile mai adânci de sol. Partea aeriană este reprezentată printr-o tulpină scurtă, formată dintr-un număr variabil de ramificaţii, pe care cresc frunzele, pedunculii florali şi stolonii. Tulpina are o înălţime de 10-15 cm, este perenă şi îngropată parţial în pământ. La plantele tinere de căpşun, în primul an de viaţă, tulpina este foarte scurtă, (0.5-2 cm), şi situată aproape de suprafaţa solului. Creşterile anuale sunt reprezentate prin rozete de frunze ce iau naştere prin ramificaţii subterminale. La subţioara frunzelor din rozetă se formează 1-3 muguri vegetativi, din care în

2

bălegar proaspăt de bovină şi apă. liber de viroze.primăvara următoare creşte câte un lăstar foarte scurt (1-2 cm) cu o rozetă de frunze. pubescente pe faţa inferioară. flori de gradele 4 si 5. ea reprezintă şi un aport de azot de care planta va beneficia imediat după plantare. TEHNOLOGIA DE CULTURĂ Plantarea căpşunului este diferită în funcţie de sistemul de cultură: cultură liberă. stolonilor li se aplică obligatoriu două operaţii premergătoare. O inflorescenţă este formată din: o floare primară. care se dezvoltă în prelungirea axului principal pe care se formează o inflorescenţă ramificată. Tot acest ansamblu alcătuieşte fructul baciform. este faptul că plantele sunt întotdeauna verzi iar frunzele nu cad. Primele fructe care apar sunt cele mai mari şi cele mai tipice şi provin din primele flori crescute pe axul principal. De asemenea. 5 petale. În funcţie de felul în care se desfăşoară înflorirea există grupele de soiuri: remontante. direct în câmp sau cultură protejată. Procesul de formare a stolonilor se desfăşoară pe tot parcursul sezonului de creştere. specifică acestuia. doua flori secundare. în amestecul de mocirlire se va introduce şi un fungicid. au grosimea de 2-5 mm şi din loc în loc formeaza câte un nod. Dintr-un mugure iau naştere unul sau mai mulţi pedunculi florali. frunze uscate şi reducerea aparatului foliar la 1. Se va evita atingerea frunzelor şi a mugurelui cu mocirlă. Filamentele (stolonii) pot avea lungimea de 20-30 cm uneori putând ajunge până la 1 m. Totuşi moartea frunzelor în fiecare an se datorează temperaturilor scăzute din timpul iernii. 3 .2 frunzuliţe. În general producerea stolonilor are loc în condiţii de zile lungi. mai rar. O floare tipică are 5 sepale. Pe fruct sunt dispuse numeroase achene mici. Polenizarea la căpşun se realizează cu ajutorul vântului şi/sau al insectelor. Mocirlirea se realizează prin introducerea sistemului radicular într-un amestec de consistenţa smântânii realizat din pământ (de preferinţă galben). semiremontante si neremontante. Fructul rezultă din dezvoltarea receptaculului floral care se îngroaşă şi se înroşeste. 4 terţiare şi. Aceasta este de fapt zona de formare a plantelor tinere. 20-35 stamine şi un număr variabil de pistile. Mugurii floriferi se formează în vârful ramificaţiilor în majoritatea cazurilor fiind unul singur (uneori apar şi 2 sau 3 muguri). materialul săditor trebuie să fie de calitate. Mugurii laterali pot evolua în stoloni sau conuri de rod. Fasonarea constă în îndepărtarea resturilor de filamente. la care în vârf apare un mugure de rod. Procesul acesta repetându-se an de an rezultă în cele din urmă o tulpină scurtă. Eventual. În vederea plantării. Indiferent de sistemul de cultură ales. Rolul acesteia este de a a asigura un contact mai bun cu solul şi prin continutul ei în substante hormonale favorizează creşterea rădăcinilor. O caracteristică a căpşunului. iar cea a conurilor de rod şi a inflorescenţelor în condiţii de zile scurte. Uneori plantele au capacitatea de a-şi păstra frunzele verzi şi active şi sub stratul protector de zăpadă ceea ce demonstrează că în general suportă umbrirea. indiferent de sistemul de cultură: fasonarea şi mocirlirea stolonilor. Plantele tinere pot fi detaşate de planta mama numai când îşi formează rădăcinile secundare. uneori şi pe cea superioară. în solarii sau seră. procurarea lui să se facă de la persoane autorizate cu certificat de calitate. Frunzele căpşunului sunt trifoliate. De la înflorit la coacerea fructelor soiurile de căpşun necesită 25-30 de zile ceea ce înseamnă 40-45 de zile de la pornirea în vegetaţie.

expoziţie bună (sudică. castraveţi. solul să aibă în momentul plantării o temperatură în jur de 200 C şi un conţinut optim de apă (75-80% din capacitatea de câmp). Căpşunul se poate planta manual. ce favorizează o bună dezvoltare a sistemului radicular şi a plantei.10 mp. Plantarea propriu-zisă se realizează de preferinţă pe timp noros sau seara. peste necesarul optim al plantei în anul plantării.5 plante pe mp.având grijă ca mugurele central să rămână neacoperit cu mocirlă. Pentru cultura anuală se aleg terenuri de grădină. plantele au suficient timp pentru fortificare şi diferenţierea mugurilor floriferi până la sfârşitul toamnei. Pe fiecare brazdă se plantează câte două rânduri de căpşun la distanţa de 25 cm între ele şi 20-25 cm între plante pe rând în funcţie de vigoarea soiului. cu cel puţin 10-14 zile înainte de plantere. cu plantatorul. O atenţie deodebită trebuie acordată realizării corecte a adâncimii de plantare. situaţie în care se face în prealabil marcarea rândurilor cu marcatorul tras de tractor sau semimecanizat. Printr-o rotaţie corespunzătoate plantele de căpşun beneficiază de un teren afânat. Dacă se respectă perioada de plantare şi asigurarea apei. O dată cu desfundatul se încorporează în sol 30-40 t gunoi de grajd bine descompus. mugurele terminal este acoperit. căpşunul se plantează vara. ) Terenul desfundat. Pentru a se putea lucra mecanizat. între parcele lăsându-se alei sau drumuri. ceea ce îngreunează plantarea şi prinderea stolonilor. terenul se pregăteşte şi se însămânţează sau se plantează cu o cultură târzie: varză de toamnă. separate de şanţuri cu adâncimea de 15-20 cm şi lăţimea la partea superioară de 50 cm. Dacă materialul săditor este introdus prea adânc în pământ. Pentru combaterea dăunătorilor din sol înainte de desfundare solul se tratează cu produse pe bază de clorpirifos. Tehnologia de cultură anuală În sistemul de cultură anuală. etoprofox. sud-vestică sau sud-estică) şi ferit de vânturi. Aceasta se realizează cu MMS 2. Terenul trebuie să fie fertil. Rezultate bune se obţin prin utilizarea terenului modelat sub formă de brazde permanente cu lăţimea de 50 cm. Terenul se desfundă mecanic la 35-45 cm. în iunie-iulie utilizând stoloni refrigeraţi. deoarece producţia de fructe scade în favoarea unei creşteri excesive vegetative. fasole. Căpşunul reacţionează în mod nefavorabil la fertilizarea cu sare potasică. Deoarece în cultura anuală a căpşunului trebuie asigurată irigarea este necesar ca de la început să fie asigurată modelarea corespunzătoate a terenului. plane sau uşor înclinate până la 7%. respectiv 10-12. terenul se pichetează în parcele dreptunghiulare lungi de 300 m şi late de 100 m. spanac. Nu este bine ca stolonii să fie înşiraţi pe rând pe o distantă mare deoarece se usucă mocirla de pe rădăcini. Se pot utiliza diferite scheme de modelare a terenului. În anul următor. deoarece tolerează greu clorurile. pretabile la mecanizare şi obligatoriu la irigare. ceapă verde.8 din legumicultură sau cu rariţa. 4 . dazome sau oxamil (Mocap 10 G 60 kg/ha. după defrişarea culturii anuale de căpşun în iunie. 200-400 kg superfosfat şi 200-250 kg sulfat de potasiu pe hectar. astfel încât să se ţină cont de faptul că fiecărei plante de căpşun îi trebuie asigurat un spaţiu de nutriţie de 0. în aşa fel încât să se obţină o densitate de 80000 – 100000 plante/ha.08 – 0. fertilizat si dezinfectat se mărunţeşte şi se nivelează cu 2-3 treceri cu grapa cu discuri. Nu se recomandă o îngrăşare abundentă. iar dacă este prea la suprafaţă. mugurele terminal suferă de secetă şi de temperaturile scăzute din timpul iernii. cu ajutorul unor maşini specializate. putrezeşte uşor şi pornirea în vegetaţie este întârziată. fertilizat şi structurat. Până la înfiinţarea culturii anuale de căpşun terenul se foloseşte pentru o altă cultură timpurie: salată.

După plantare. Terenul ales poate fi acoperit sau nu cu folie din polietilenă prevăzută cu orificii în care se vor planta stolonii. mecanic sau manual. fără a stânjeni şi aparatul radicular al plantelor. Un avantaj al folosirii stolonilor refrigeraţi este acela că permit plantarea foarte de timpuriu. Mulcirea atunci când aceasta nu s-a realizat de la plantare se face cu paie de grâu sau secară. Ca material săditor se folosesc stoloni refrigeraţi. Erbicidarea se realizează preemergent (Duacil 5653 WP 6kg/ha. prin mobilizarea solului pe o adâncime de 4-5 cm.1 kg/ha) şi postemergent (Fusilade super 3 l/ha şi Galant PRV 1. Lucrările de întreţinere constau în: Praşilele se execută ori de câte ori se formează crustă sau apar buruienile. Elbatan 80%PU 2. când stolonii din câmp (din recolta anului respectiv) încă nu sunt suficient de dezvoltaţi. cu ajutorul pompelor de stropit.Adâncimea de plantat Poziţia la plantarea stolonilor Epoca de plantare este vara. în lunile iunie-iulie. Stolonii refrigeraţi nu se mai fasonează ci doar se mocirlesc. plantarea se face în benzi de cate două rânduri distanţate între ele la 25-30 cm. În cultura anuală de căpşun producţia de fructe scade proporţional cu numarul golurilor necompletate sau înlocuite târziu. în perioada de intrare în pârgă a fructelor. în vară. Daca se aplică irigarea prin aspersiune. 5 . liberi de virusuri. iar distanţa între benzi este de 75-80 cm. În zonele sudice plantatul se poate prelungi până la 10-15 august. Erbicidarea se realizează cu ajutorul unor erbicide administrate în soluţie.5kg/ha. acolo unde stolonii nu s-au prins. Hexilur 80PU 2.5 l/ha). Procentul de goluri din plantaţie nu trebuie să depăşească 1%. la 2-3 zile are loc verificarea şi completarea golurilor. Devrinol 50 wp+Dual 500CE – 6+4kg/ha.

Tehnologia de cultură multianuală Cultura multianuală a căpşunului durează de obicei 3 ani. diferenţiază suficient mugurii floriferi şi dau o recoltă mare încă de anul următor.5 kg/ha pentru dicotiledonatele anuale sau Devrinol 50WP 4-6 kg/ha pentru monocotiledonate şi unele dicotiledonatele anuale cât şi Dual Gold 960EC 1. este indicată în zonele nordice cu primăveri umede şi toamne secetoase. în funcţie de soiuri.iunie) plantele rodesc abundent după care se defrişează. în martie-aprilie. însă fără a mai fi modelat terenul.  postemergent utilizând Focus Ultra 3-4 l/ha pentru buruieni monocotiledonate şi perene. cu avantajul că producţia de calitate superioară (extra) reprezintă 75-80% din total. Plantele de căpşun în vârstă de un an sunt apte să dea producţii mari (plecând de la faptul că producţia de fructe creşte proporţional cu numărul de plante la unitatea de suprafaţă) iar fructele lor ajung la maturitate cu 2-5 zile mai devreme faţă de cele ale plantelor mai în vârstă (cu consecinţe pozitive asupra preţului de valorificare). astfel încât stratul de sol din zona rădăcinilor active să fie permanent reavăn. Lucrările de întreţinere sunt în general asemănătoare pentru primul an şi cei cu rod. Până la sfârşitul toamnei plantuţele reuşesc să înrădăcineze bine şi să îşi dezvolte rozeta de frunze dar de regulă nu formează muguri florali. Pregătirea terenului se face ca pentru cultura anuală. cu o normă de udare de 200-300 mc/ha. 6 . diferenţa constând că în primul an se realizează verificarea prinderii şi completarea golurilorla 12-14 zile de la plantare.2 l/ha pentru mono şi dicotiledonate. Astfel. anul următor plantării este fără rod. În anul plantării. Plantarea de primăvară. precum şi în condiţii de irigare. la scuturarea petalelor şi la întrarea fructelor în pârgă. Datorită acestui fapt. Plantaţiile multianuale de căpşun pot fi înfiinţate toamna. iar coacerea fructelor în cadrul plantei este mai grupată decât la cultura multianuală. Plantările efectuate toamna târziu. În primăvara anului următor (mai . Plantarea de toamnă – din a doua decadă a lunii august pană la mijlocul lui octombrie – dă rezultate bune în zonele cu ploi suficiente. Pe parcursul fiecărui an se au în vedere următoarele lucrări:  *erbicidarea – preemergent utilizând Venzar 80WP 3-3. primăvara sau vara. sau cu producţie nesemnificativă (1-2 t/ha). precum şi în zonele unde stratul de zăpadă nu se menţine pe sol decât un interval scurt de timp. dau de regulă rezultate negative întrucât plantele nu se dezvoltă suficient. nu se obţin fructe. la acest ultim tratament utilizându-se fungicide cu remanenţă redusă. La planta premergatoare (cel mai adesea cartoful sau varza timpurie) se recomandă aplicarea a 30-40 t/ha gunoi de grajd. utilizându-se stoloni din acesaşi soi şi de aceeaşi vârstă. iar rădăcinile lor rămân la suprafaţă spre sfârşitul iernii. Producţia anuală de căpşune a unui hectar de cultură este de 15-25 t.Irigarea este condiţie esenţială de reuşită a culturii anuale de căpşun. Imediat după plantare şi pe tot parcursul perioadei de vegetaţie se udă de 5-6 ori. Plantarea de vară (între 15 iulie -15 august) cu stoloni refrigeraţi sau recoltaţi direct din câmp dă rezultatele cele mai bune şi în cultura multianuală întrucât plantele se dezvoltă bine până toamna. Plantarea de vară impune efectuarea irigării şi un material săditor de calitate. după 15 octombrie. fiind introdusă într-un asolament de 7-8 ani. Combaterea bolilor şi dăunătorilor se realizează prin tratamente înnainte de înflorire. se pot obţine în decurs de 3 ani 3 recolte economice de fructe.

Pentru culturile care se înfiinţează în perioada februarie-iulie.000 plante/ha. acoperite cu folie de polietilenă şi prevăzute cu un sistem de fertirigare introdus sub folie. 30/30. palamidă. Iarna. se foloses rânduri duble de plante la intervale de 20-25-30-35 cm. Cultura multianuală modernă Un nou sistem de plantare introdus în ţară. se folosesc stoloni refrigeraţi (plante de 60 de zile). 200-250 kg/ha sulfat de potasiu ( fracţionat în două doze. care dintr-o trecere efectuează rigola. întinde sistemul de irigaţie şi montează folia care acoperă rigola. se continuă cu aplicarea fertirigaţiei prin sistemul de udare prin picurare. tipul terenului. Se trece la efectuarea rigolelor cu maşina de făcut rigole.) cu ierbicide pe bază de glifosat. găuri care reprezintă distanţele de plantare.     praşile. în densităţi de 40-65. stoparea buruienilor. irigarea prin aplicarea a 4-6 udări cu câte 350-400 mc apă/ha. un fungicid şi un insecticid.Este important ca în primele 10-14 zile de la plantare solul să fie păstrat reavăn pentru o prindere uniformă. folosindu-se ierbicidul Dual -2 l/ha. evetual acaricid. În anul II în condiţiile unei tehnologii performante. după care se efectuează o frezare adâncă însoţită de o nivelare a solului. în cadrul culturii multianuale moderne. în funcţie de soiul de plantă. reducerea cheltuielilor de irigare. Pentru stimularea creşterii producţiei de căpşuni la ha. după ½ recoltarea fructelor şi 1/2 toamna) şi 300-350 kg/ha azotat de amoniu ( fracţionat în două doze. bine descompus (de circa 3-4 ani) prin încorporarea în sol odată cu arătura de toamnă. în funcţie de cerinţele pieţei. producţia de fructe creşte de 4-5 ori. (tubul de picurare) în sol. pe zăpadă se administrează circa 400 kg îngrăşăminte complexe la hectar. Pregătirea terenului se face cu o arătură adâncă de toamnă la 35-40 cm. se realizează prin 3-4 tratamente combinate.000 stoloni/ha. cantitatea de precipitaţii căzută şi momentul plantării se poate ajunge şi la 5-8 udări. Folia este găurită. 7 . Astfel se poate obţine o densitate de 40-80. pe biloni 70-80 cm cu distanţa dintre biloni de 40-60cm. volbură. Pentru stimularea apariţiei rapide a noului aparat foliar şi diferenţierea mugurilor de rod. respectiv prevenirea bolilor şi a dăunătorilor.40 to la hectar. datorită aplicării unor lucrări speciale. 2/3 primăvara devreme şi 1/3 după recoltarea fructelor) mulcirea cu paie constă în aşezarea unui strat gros de 3-5 cm de paie curate pe o lăţime de 20-25 cm. În funcţie de zonă. combaterea bolilor şi dăunătorilor. capabili să realizeze fructe după numai 60-70 zile de la plantare. de regulă. Tot înainte de efectuarea rigolelor se poate aplica o ierbicidare antigramineică. pe ambele părţi ale rândului. prima la 2 săprămâni de la plantare fără însă a deranja plantele. iar a sistemului de picurare din creşterea productivităţii. prin aplicarea a 500 kg/ha superfosfat. aceste fiind de 35/35. etc. În primul an se plantează stolonii refrigeraţi începând cu luna februarie şi până în ultima decadă a lunii august. Se administrează gunoi de grajd circa 30 . este plantarea pe brazde înălţate (25-30 cm înălţime). la adâncimea de 1-2 cm. decalate între ele. Importanţa foliei de protecţie rezidă din: fructe curate la recoltare. fertilizarea fazială. etc. pe baza unui calendar al tratamentelor astfel încât să se păstreze o cultură curată. Înainte de înfiinţarea unei culturi se aplică o ierbicidare totală pentru curăţirea terenului de buruieni perene (pir. pentru a preveni atingerea fructelor de pământ şi putrezirea acestora. 2 manuale pe rând şi 2 mecanice pe interval. 35/30.

distanţate la 30-35 cm. pentru a preveni apariţia botritisului. După cea de-a doua tăiere de flori se pot aplica îngrăşaminte foliare în funcţie de stadiul de dezvoltare a plantei. Acesta este conectat la capătul tarlalei la o coloană principală din tub de politilenă de 32 mm. serele solar etc. În astfel de tunele aerisirea se face la început prin descoperirea tunelului la capete. 8 .Sistemul de irigare prin picurare este montat sub folie. iar temperaturile minime cu 1-1. si acoperite la rândul lor cu un alt tunel mai larg. Manzate 0. Pentru acoperire se utilizează folie de polietilenă lată de 1. Prin dubla acoperire cu folie se asigură o temperatură mai ridicată. Plantarea se începe după ce sistemul de irigare a fost montat şi încercat la presiunea de apă şi după ce irigarea a funcţionat circa 4 ore înainte de plantare. Între tunelele simple interioare se lasă câte o potecă lată de 60-70 cm. adaposturile temporare se instalează peste cultură în ultima decadă a lunii februarie şi în prima decadă a lunii martie. cu substanţe pe bază de Carbendazin 0. acestea se vor aplica după fiecare tăiere de flori.5 m. Are o lăţime de 50-60 cm. Tehnologia de cultură este ca şi în cazul culturilor anuale. În condiţiile de climă ale ţării noastre. Cultura protejată a căpşunului Se practică sub adăposturi temporare sau permanente. Una din marginile foliei care acoperă tunelul rămâne fixată în sol permanent. Pe perioada tăierii florilor se aplică tratamente cu fungicide. cum sunt tunele din folie de plastic. care grăbeşte coacerea fructelor cu 10-15 zile. O altă posibilitate este acoperirea adăposturilor (tunelelor) cu folie de polietilenă perforată care permite o aerisire pemanentă. Întreţinerea culturii : La circa 7-8 zile de la plantare încep să apară primele flori. Acestea vor fi tăiate cu foarfeca circa 8-7 săptâmăni. În perioada de vegetaţie se vor face tratamente pe intervale pentru distrugerea buruienilor. scheletul de sustinere este format din nuiele sau sârmă groasă. Acestea se înfig în pământ din metru în metru. Temperaturile scăzute în perioada înfloritului pot anula avantajele pe care le asigură protejarea sub adapost a culturii. Odată cu tăierea florilor se curăţă plantaţia de stoloni şi buruieni. iar apoi prin ridicarea foliei dimineaţa după ridicarea temperaturii aerului.2% alternativ cu tratamente pe bază de cupru. Dithane 0. Tunelul dublu este format din două tunele simple alăturate. fără căldură artificială. se face cu materiale ieftine.5°C mai ridicate decât în cele exterioare. Plantarea se face cu plantatoare speciale după care se face o irigare abundentă. Se aplică de asemenea tratamente pentru putregai. Irigarea culturii se va face pe toată perioada vegetaţiei cu doze de apă care să asigure o bună umiditate a solului. Fiecare din cele două tunele simple interioare acoperă câte 4 randuri de căpşun. iar cealalata va fi lăsat mobilă pentru închiderea deschiderea tunelului.6-1kg/ha. făinare. pentru fortificarea plantei. prin intermediul unor robineţi de legătură. În aceste adăposturi temperaturile maxime sunt cu 2-5°C mai mici decât în cele cu folie neperforată.2%. faţă de tunelele simple (20-30 zile avans faţă de cultura neprotejată). Tunelul simplu este accesibil de construit. Este preferabil ca în anii cu umiditate mare să se efectueze 3 tratamente cu Swici. după care se lasă flori care vor asigura producţia. acest sistem este de două feluri: regular şi autocompensant.

7.BOLILE ŞI DĂUNĂTORII CĂPŞUNULUI Viroze. frunzele de la baza raman ofilite. Vestejirea plantelor se produce datorita ciupercii Verticillium alboatrum. si poate distruge 80% din recolta. Boala ataca de primavara pana toamna si se manifesta prin aparitia pe frunze a unor pete mici. etc. pedunculii si caliciul florii. Fabrea earliana si Diplocarpon earliana. care capata pete rosiatice. Ataca frunzele. 2. Este cea mai raspandita boala a capsunului. Fructele atacate prezinta pete brunii. Frunzele prezinta pete rosii violacee care cresc in diametru pana la 2 cm. iar culoarea lor devine negricioasa. de culoare rosuviolacee. mozaicul arabic. Ciuperca poate ierna in resturile infectate. afidelor sau al nematozilor. 6.06%. Frunzele atacate se rasucesc spre fata superioara. Docea in naul 1958. Marginile frunzelor se brunifica si ele. Este o boala foarte periculoasa.07%. Topsin 0. Putregaiul cenusiu este produs de Botrytis cinerea. Marginile frunzelor se rasucesc si prezinta pete rosiatice. Ataca florile si fructele mai ales pe vreme umeda. 8. Alte viroze sunt patarea inelara. Radicelele se necrozeaza la exterior si putrezesc in cele din urma. unele se transmit prin intermediul cicadelor. Pe frunze apar pete mici circulare sau neregulate. rasucirea frunzelor. care capata un contur cenusiu inchis. pedunculii si caliciul florilor. Tesuturile patate se necrozeaza si frunza se usuca in final in totalitate. Pe ambele fete ale frunzei dar mai frecvent pe cea inferioara se formeaza o pasla albicioasa ce constituie miceliul si conidiile ciupercii. cum este cazul pătării frunzelor – Strawberry motley virus. Micoze. Patarea alba a frunzelor este produsa de Mycosphaerella fragariae. Mana comuna este produsa de Phytophtora cactorum. altele se găsesc in stare latentă. Ataca rizomul la nivelul coletului. Fungicide : Karathan 0. 3. Ciuperca se transmite de asemenea prin resturi infectate. incretirea frunzelor. Ciuperca se transmite prin sol si prin resturi infectate. Rizomul se necrozeaza fapt ce conduce in final la uscarea plantei. Mana este produsa de Phytophtora fragariae. Este o boala mai rar intalnita. 5. de aceea se recomandă utilizarea de stoloni liberi de virusuri şi arderea materialului infectat. Boala progreseaza rapid ducand in scurt timp la uscarea plantelor. Petele cu timpul se maresc si se unesc. 4. Ataca limbul foliolelor. iar pulpa se intareste si devine amaruie. Sunt multe viroze la căpşun. Ciuperca este deosebit de periculoasa deoarece poate ramane viabila pe resturi infectate timp de 7-8 ani. In Romania bola a fost descoperita de E. La suprafata fructului se dezvolta un miceliu fin. Patarea rosie a frunzelor este produsa de ciupercile Marsonia fragariae. Ciuperca se transmite prin resturi vegetale infectate. rosiatice spre violaceu. 1. intr-o cultura langa Bucuresti. etc. 9 . Infectia masiva are loc in perioada infloritului. Plantele pierd din vigurozitate. florile si fructele. dar mai ales fructele. Patarea bruna este produsa de Dendrophoma obscurans. Fainarea produsa de Sphaeroteca fragariae. Fructele atacate se brunifica si putrezesc. desi exista soiuri rezistente.1%. Plantele se ofilesc total si se usuca. Ceapa si cartoful utilizate ca plante premergatoare culturii de capsun favorizeaza aparitia bolii. Ea ataca radacinile groase si coletul care se brunifica. Benlate 0.

corespunzatoare locurilor de hranire ale paianjenilor. datorate celulelor polinucleate care inconjoara corpul 10 . Daca atacul este puternic. 2. Dintre acestia. Acarianul ierneaza ca adult in resturi vegetale. Atacul se manifesta mai ales pe radacini nde se formeaza gale. Se inmultesc sexuat si sunt vectori ai unor virusuri. Acarianul ierneaza ca femela adulta in inima plantei. din mai pana in iunie. prin oua nefecundate. in cursul noptii. Tetranychus urticae – Paianjenul rosu comun. cu o protuberanta in partea anterioara care reprezinta capul. in mugurele central. etc. Femela matura are corpul in forma de para. Dupa 15-20 de zile din oua apar larvele care prefera frunzele din interiorul tufei unde umiditatea este usor mai ridicata. devin brune si casante. se usuca si cad. Distruge staminele si pistilele florilor si in cazul unui atac puternic poate compromite recolta. reprezentati de speciile Tarsonemus fragariae – Paianjenul capsunului. Acarienii sunt paianjenii rosii si bruni. Acest paduche este vivipar si se inmulteste si partenogenetic. se vor adresa note de prevenire stuparilor din zona. Este o insecta mica ce ierneaza sub resturi vegetale. Nematozii. Exista mai multe specii de afide daunatoare capsunului. Tarsonemus fragariae are 6-7 generatii pe an. Masculul are corpul piriform. Primavara cand capsunul porneste in vegetatie femelele parasesc acest loc si incep sa depuna oua pe frunzulitele tinere. Acarienii. cele mai importante specii sunt: Meloidogyne hapla. 6. Cand atacul este foarte puternic. Are mai multe generatii pe an. Masculul este mai mic decat femela. dintre care amintim pe cea mai frecventa – Myzus fragariae . frunza care se usuca in final. in timp util inainte de aplicarea tratamentului. Frunzele atacate se rasucesc. deoarece multe produse toxice pentru acesti acarieni sunt toxice si pentru albine. petele acopera frunza in intregime. Primavara femelele parasesc locul de iernare si depun oua pe fata inferioara a frunzelor unde se vor dezvolta apoi coloniile.Insecte daunatoare. mai sunt si transmitatori de viroze. 5. Ataca frunzele si florile. Afidele. sau Galerucella tenella. larvele traiesc in sol unde ataca radacinile provocand uscarea plantelor. Larvele apar primavara si populeaza fata inferioara a frunzelor. Corpul femelei este oval de culoare alb sidefie in momentul aparitiei. Gargarita neagra sau Anthomus rubi. iar daca nu. La combaterea lor trebuie tinut cont si de prezenta albinelor. Femela are corpul ellipsoidal. Tetranychus urticae are 5-6 generatii pe an. apoi se brunifica cu timpul.Paduchele verde care ierneaza sub forma de ou in resturile vegetale. Primavara gandacul iese si se hraneste cu frunzele tinere. Sunt o clasa de viermi cilindrici cu corp lung si nesegmentat. incat pe plante se pot gasi concomitent larve dar si gandaci din generatia a doua. galben roziu apoi portocaliu. 4. Gandacul paros – Epicometis hirta. Frunzele atacate se incretesc. Atacul masiv are loc in lunile iunie-iulie. Depune ouale in tot cursul lunii mai. Larvele apar esalonat. Se mai numesc paduchii de frunze. aparatul lor bucal fiind adaptat pentru intepat si supt. care prezinta dimorfism sexual. Pe frunzele atacate apar pete galbui. chiar daca plantele supravietuiesc. 3. Gandacul capsunului. Pe cat posibil se vor utiliza produse cu netoxice fata de fauna utila. In restul anului. galben verzui apoi brun. plantele se usuca si pier. Traiesc in organele plantei pe care o paraziteaza. Afidele pe langa pagubele pe care le produc direct. 1.

blana neagra si catifelata. cu o productie per total estimata la 10 milioane de dolari. Se poate combate prin momeli toxice. Larvele naparlesc de 5-6 ori pana la maturitate. unde rod radacinile plantelor. Limaxul – Agriolimax agrestis Melcul fara cochilie ataca inflorescentele si fructele capsunului. patarii albe si a putregaiului. cultura organica a capsunilor fusese deja abordata de peste 130 de fermieri din 35 de tari. este bine sa se coseasca pentru ca miceliul ciupercilor fitopatogene eventual aflate pe frunze sa nu declanseze o infectie tardiva. University of California) 11 . Se combate prin prafuirea solului cu var proaspat stins. Cârtiţa – Talpa europaea Este un mamifer mic. NZ) In anul 2002.nematodului. insectivor. Alti daunatori. Frunzele cosite vor fi arse. de la inceputul vegetatiei. servindu-i drept protectie si sursa de hrana. paios. Masurile fizico-mecanice : Eliminarea si arderea plantelor infectate. Florile se deformeaza si se atrofiaza. Viermele sârmă – Agriotes vestulatus Traieste in sol si roade radacinile plantelor. (Sean L. (Grigore Mihaescu) Masuri de prevenire si combatere Masurile culturale : Controlul solului. Daca se inmulteste insa excesiv produce pagube capsunului pe care il dezradacineaza. Ditylenchus dipsaci. Coropisnitele traiesc mai ales pe terenurile ingrasate cu gunoi putred. cu petiolul scurt si rasucit. Tratamentele se repeta si de-a lungul fazelor fenotipice. la nevoie sau profilactic. inca de la infiintarea plantatiei. Exemplarele acestei specii sunt foarte mici. La terminarea recoltarii. agricultura lipsita de tratamente chimice de fertilizare si combatere a bolilor si daunatorilor. privitor la existenta larvelor de carabus de mai. Coropişniţa . 7. Cartita este folositoare pentru ca distruge anumite insecte. Swezey. cu corpul greoi si cu picioarele din spate adapatate pentru sapat. dar raman debile si nu mai produc aproape deloc. precum si rasucirea lor. Masuri chimice: in luna aprilie. Frunzele plantelor atacate raman mici cu limbul deformat si ingrosat. cu aspect viermiform. Picioarele anterioare sunt scurte cu gheare puternice. (Nick Waipara. Traieste in toate organele plantei. Cu ajutorul lor isi sapa galerii in sol. ochi mici acoperiti de o membrana. care se termina printr-o camera in care femela depune anual in fiecare primavara circa 200300 de oua. In final plantele mor. Are aspectul unui vierme microscopic subtiat la ambele capete si transparent. Este un nematod polifag. si dreneaza si aereaza solul. a rozatoarelor. Aceste galerii de mare intindere sunt circulare etajate si ramificate. se vor face 2-3 tratamente pentru prevenirea fainarii. de forma unor lopeti. cu corpul cilindric. In final plantele atacate se usuca. subteran. Nematodul se poate perpetua o perioada lunga de timp in sol. SFF Project.Gryllotalpa grylootalpa O insecta din ordinul Ortoptera. Aphelenchoides fragariae. adaptate sapatului de galerii. coropisnitelor si nematozilor. Carabuşul de mai – Melolontha melolontha Larvele acestuia traiesc circa 3 ani in sol. Atacul lui produce zbarcirea si inrosirea frunzelor. Plantele atacate nu mor. Coropisnita se poate combate prin momeli toxice. In ultima perioada se acorda o importanta deosebita agriculturii organice a capsunului. Ataca indeosebi capsunii si legumele carora le rod radacinile. in care patrunde prin stomate si prin rani.

Nu se permite a lăsa fructele sa se răscoaca deoarece se deformează uşor. Recoltatul se va face la maturitate de consum. 12 caserole intro cutie). scurgerile de sevă din fructele supra-maturate şi deformate va păta ambalajul iar unele dintre fructe pot putrezi. Pe de altă parte.ca ambalaj final de comercializare a capsunelor – care pot conţine de la 250 grame pâna la 500 grame de fructe.de obicei. Caserolele se plasează în cutii de plastic sau carton direct în câmp. Maturitatea căpşunilor este cel mai bine oglindită de culoarea suprafeţei externe şi fermitatea fructului. în special la temperaturi peste 25 grade. Fructele 12 . fara ca acestea sa se mişte (de exemplu 6. se deteriorează repede. Cutiile ce se aranjează pe palete nu trebuie să depăşească perimetrul paletului (în caz contrar. Sortarea directă a fructelor în ambalaj final la momentul recoltării reduce de câteva ori numărul de atingeri ale fructului la doar o singură dată.2m. Se va evita recoltatul după amiaza la temperature ridicate. 8. Tot în aceleaşi cutii caserolele cu fructe se transportă la supermarket. respectiv. mărimea paletului standard este 1m x 1. Recoltarea Recoltarea căpşunilor trebuie sa înceapă dimineaţa devreme dupa ce roua de pe suprafata fructelor s-a uscat. După recoltare căpsunele nu se mai îndulcesc. Capsunele nu trebuie sa fie recoltate atunci când fructele sunt umede sau pe timp de ploaie. Fructele de capsun nu se mai coc dupa recoltare. deoarece va conduce la aparitia putregaiului cenusiu Botrytis. La sosirea pe piaţa de destinaţie. va duce la un termen de pastrare a fructelor limitat. cutiile de plastic/carton trebuie sa fie aranjate perfect pe paleţi . Maturitatea de recoltare Căpşunile sunt recoltate la etape diferite de maturitate. deoarece conţinutul de zahăr va fi mic si gustul va fi inadecvat. iar tesuturile albe nu se coloreazî în rosu. Fructele calde suferă vătămări importante în procesul de recoltare şi manipulare. De asemenea. dependent de soi şi preferinţele de piaţă. Designul cutiilor trebuie sa asigure aranjarea perfecta a caserolelor. pulpa interioară va fi albicioasă si vor avea calităţi gustative foarte proaste din cauza conţinutului scăzut de zahăr Fructele imature nu trebuie sa fie culese. Recoltarea trebuie executată în regim de peste o zi pentru regiuni temperate racoroase iar perioadele neobişnuit de aride ar putea sa fie necesară recoltarea zilnica a soiurilor cu fructele moi. se vor detaşa deteriorând produsul şi îngreunând procesul de mânuire. si nu vor rezista rigorilor de transport la distanţe mari. Starea fitosanitara a câmpului Starea fitosanitara adecvata a câmpului constituie un aspect important în mentinerea cotei înalte a pietei de fructe calitative pe parcursul întregului sezon de recoltare. aceste lazi vor fi instabile. fructele rascoapte vor fi moi si vor avea un termen de păstrare scurt. fructele imature vor avea vârfuri si umeri albi. fructele cu temperatura pulpei înalta vor necesita mai multa energie si capacitate de racire pentru a îndepărta căldura câmpului în timpul procesului post-recoltare. În afară de aceasta.MĂSURI PENTRU ASIGURAREA CALITAŢII PRODUCŢIEI Calitatea căpşunilor ajunse pe piaţă este dependentă într-o măsură însemnată de condiţiile în care se fac recoltarea şi păstrarea acestora. Mentinerea calitatii fructelor în conditii ploioase este dificila din cauza probabilităţii sporite de apariţie a putregaiului cenuşiu si care. La rândul lor. Ambalare Aparenţa si calitatea capşunelor vândute în toată lumea s-a îmbunătăţit datorită răspândirii pe larg a caserolelor din plastic .

Operatiuni de racire post-recoltare Fructele de capsun reprezintă o categorie dintre cele mai perisabile si trebuie răcite imediat după recoltare pentru a maximiza termenul de comercializare şi pentru a menţine calitatea fructelor. Termenul de răcire se poate extinde cu 40% dacă deschizăturile inferioare ramân ne-blocate. Se pot utilize ventilatoare de tip axial sau centrifugal. Spre exemplu. temperatura internă a fructului se determină utilizând un termometru cu o sondă lungă.75 kW) are o capacitate de pompare a aerului de circa 1. Deasupra rândurilor paralele de cutii se plaseaza o pânza . pentru a asigura sosirea acestora la destinaţie cu o masa neta de cel putin 250 g. Răcirea forţată cu aer implică plasarea paletelor cu cutii umplute cu căpsune într-o camera frigorifică cu temperatura cuprinsa între 0 si 1° C.25 cm presiune hidraulica (7200 l/h/kg). Cântarirea Dupa ce s-a verificat calitatea fructelor din fiecare ambalaj individual. Exactitatea cântăririi caserolelor pentru comercializare constituie o etapă importantă a procesului de control a calităţii.1 . Pentru a calcula curentul de aer total necesar. Este important să aveţi un termometru cu o sondă lungă pentru a 13 . Pentru a maximiza termenul de comercializare a fructelor.deteriorate. ventilatorul se decuplează si pânza de deasupra cutiilor este rulată. Capsunele sunt răcite adecvat atunci când temperatura în interiorul pulpei atinge 1°C. Se recomandă utilizarea unui ventilator ce pompează cel putin 7.2 m³/h pe kg de căpşuni si 1. De obicei.200 m³/h.700-2. Cutiile sunt aliniate în două rânduri paralele pe de o parte si alta a unui ventilator mare. Racirea fortata cu aer Racirea forţată cu aer este metoda ideală pentru înlăturarea căldurii de câmp din căpsuni. si umiditatea relativa de 90 . Rândurile sunt separate prin spaţiu deschis (care de obicei. Lanţul de răcire trebuie menţinut la etapele de depozitare.2 g. Nu trebuie să existe goluri între stivele de cutii sau deschizături ne-blocate sub palete. pentru a răci 1000 kg de fructe. De regulă. chiar şi daca fructele ramân păstrate în camere frigorifice pentru urmatoarele 7 zile.450 l/sec la 1. care este centrată deasupra spaţiului liber (tunelului) dintre stivele de cutii. Stocarea căpşunilor recoltate cu temperatura fructelor de 30° C timp de patru ore înainte de răcire va avea drept consecinţă faptul ca 1/3 din fructe vor deveni ne-comerciabile. Pentru cântarire se recomandă utilizarea unui cântar cu platforma orizontală cu un ecran digital cu o acuratete de +/. un motor de 1 cal-putere (0. Fructele ambalate trebuie sa aibă o masă cuprinsă între 260 si 265 g (excluzând greutatea ambalajului). caserolele trebuie sa fie cântarite cu precizie. procesul de răcire forţată cu aer ar trebui să înceapă în decurs de o oră după recoltare . trebuie sa se ia în consideraţie masa căpşunilor ce trebuie răcită la un moment anume. constituie diametrul ventilatorului).98 %. Este important ca toate golurile din tunelul de răcire sa fie blocate pentru a evita scurtcircuitarea aerului de răcire.002 m3/sec/kg . distribuţie si desfacere a fructelor la temperaturi cuprinse între 0 si 1° C. După ce toate căpşunile s-au răcit adecvat. va fi necesară utilizarea unui ventilator cu o capacitate de cel puţin 7. supracoapte sau putrezite trebuie să fie înlăturate cu grijă de pe câmp la fiecare recoltare.25 cm presiune statică. Cel putin 5 % din suprafaţa pereţilor cutiei trebuie sa aibă orificii de ventilare pentru a asigura răcirea adecvată. în cazul când cutiile sunt asezate pe palete. Rata recomandată a curentului de aer pentru răcirea forţată eficientă a căpşunilor este de 0. Suprafaţa temporară de stocare trebuie să aibă acoperiş pentru a proteja fructele de razele solare directe si de ploaie.

Căldura cutiilor si paleţilor Cutiile si paleţii goi au spatiu intern de aer ce reprezintă o sursă de energie termică ce necesită refrigerare pentru a se răci. Coeficientul 0.670 kcal. Se recomandă întotdeauna să se instaleze sisteme ce au o capacitate de refrigerare suficientă pentru a acoperi necesitătăţile majore de racire ce pot parveni. pe când la 27º C. Câteva fructe selectate la întâmplare din diferite caserole trebuie să fie penetrate cu sonda termometrului pentru a determina când se poate stopa procesul de răcire forţată cu aer.Cantitatea de caldură pe care o produc capşunile depinde de temperatura fructelor. asigurând în acelaşi timp o izolare eficientă. 1 000 kg de capsuni vor produce circa 11. De obicei. Răcirea fructelor fără a aplica sisteme de răcire forţată (ventilator) este ineficientă. Aceasta va reprezenta sursa primara de energie termica. De obicei. Volumul energiei termice (în kcal) necesar a fi înlaturat este determinat de urmatoarea formulă: masa căpşunilor (kg) x 0. 2. Kilocaloriile de energie termica necesare pentru a fi înlaturate dint-o tona de capsune cu temperatura interna a fructelor la recoltare de 27º C pâna la atingerea temperaturii de depozitare de 0º C se vor determina prin calculul urmator: 1. Prin urmare. Caldura din câmp a fructelor Aceasta este sursa principală de caldură si depinde de temperatura internă a fructelor de capsun la iniţierea procesului de racire. dar conform "regulii de aur" trebuie sa mai adaugati înca 25% la capacitatea totala de refrigerare pentru înlaturarea energiei termice de la sursele nr. va fi nevoie de o capacitate de refrigerare de minim 31 050 kcal pentru a înlatura energia termica de câmp din 1 000 kg de capsune si din alte surse. solicitată de a fi înlăturată) de la fiecare dintre sursele urmatoare trebuie să fie adăugate împreună pentru a determina capacitatea totală de refrigerare necesară. La 0º C. De asemenea. Pentru racirea unei cantitatii de fructe mai mari sau în cazul când camera frigorifica va fi utilizata pentru depozitarea temporara a fructelor dupa racirea fortata cu aer. 1000 kg de capsuni vor produce aproximativ 84 kcal pe zi. şi răcirea cutiilor cu capsuni poate dura până la 24 de ore. 1. este o idee bună să controlaţi ventilatorul prin introducerea în curentul de aer a unui termostat cu voltaj linear. 2 – 5 enumerate mai jos. aceste necesităţi majore coincid cu volumul maxim de produs recoltat.1°C şi cu o umiditate relativă de 98 %. 14 . rata de răcire este de 5-10 ori mai rapidă atunci când se utilizeaza sistemul de racire forţată cu aer comparativ cu răcirea în camere ce nu au astfel de sisteme.840 kcal.verifica temperatura internă a fructelor.92 în formulă reprezintă energia termica specifica a fructelor de capsun.92 x 27º C = 24. 3. Pentru a raci fructele în timp de o ora va fi nevoie de o instalatie de racire capabila sa înlature 24.. Caldura generată în urma respiratiei Dupa recoltare capsunele ramân vii si produc căldură. Capacitate de refrigerare Instalaţia frigorifică de răcire forţată trebuie să aibă capacitate de refrigerare suficienta pentru a putea acoperi volumele maxime de produse recoltate. Depozitarea frigorifică Fructele de capşun trebuie să fie păstrate în depozite temporare la temperatura cuprinsă între 0 . consecintă a procesului de respiraţie.92 x ºC (diferenţa de temperatură dintre temperatura fructelor la recoltare si temperatura dorită pentru depozitare ). va fi necesara o capacitate aditionala de refrigerare. Podeaua din camerele frigorifice de dimensiuni mari trebuie să fie capabilă sa reziste la greutati mari si la mediul ud. Cantitatea de energie termică generată (şi prin urmare.000 kg x 0.840 kcal.

15 . Sistemul de umidificare După recoltare. până la instalarea unui sistem controlat automat de creare a ceţei sau de umidificare. Scurgeri de energie termică Deschiderea uşilor. urmat de retragerea în vid a atmosferei din interiorul învelişului de plastic şi injectarea dioxidului de carbon. Expunerea capsunilor la un nivel înalt de concentraţie atmosferică de CO2 (de la 15 la 20 %) menţine sau intensifică fermitatea si luciul pieliţei si reduce apariţia putregaiului cenuşiu Botrytis. Există mai multe metode disponibile pentru menţinerea unui nivel înalt al umidităţii relative pe durata depozitării temporare. ventilatoarele şi lucrătorii ce intră în camera de depozitare emit energie termică ce trebuie înlăturată. Menţinerea lanţului frigorific pe durata transportului Cutiile cu căpşuni trebuie să fie aranjate pe palete şi pregătite pentru export atunci când fructele sunt în interiorul depozitului frigorific. conţinutul de apă din capsuni scade rapid. sau deschiderea recipientelor umplute cu apă. planurile sistemului de analiza a riscurilor şi punctelor critice de control (HACCP). becurile electrice. Acestea necesită capacitate de răcire adiţională pentru a menţine temperatura joasă a depozitului. Menţinerea unei atmosfere înalte de CO2 pe parcursul depozitării şi transportului poate reduce rata respiratiei căpsunilor. Pentru instalaţiile de depozitare a căpşunilor se recomandă utilizarea unui higrostat instalat pe perete sau atârnat de pod. Cutiile trebuie să fie scoase din depozit şi încărcate într-un camion frigorific. si ale cerintelor EUREPGAP. Acestea variază de la udarea podelei.4. Energia termică a utilajelor Dispozitivele mecanice precum sunt stivuitoare cu furcă. izolatia proastă şi crăpăturile în pereţi sau pod sunt surse potenţiale de scurgeri de energie termică care permit aerului cald să pătrundă în camera frigorifică răcită. Pentru a preveni zbârcirea si ofilirea fructelor sau deshidratarea caliciului verde este importantă menţinerea unui nivel înalt al umiditaţii relative pe parcursul tuturor etapelor de mânuire post-recoltare a produsului. Umiditatea relativă optimă pentru căpsuni este cuprinsă între 90 . 5. Introducerea controlată a vaporilor de apă de către un higrostat este metoda preferată pentru menţinerea unui nivel înalt de umiditate relativă. şi creşte termenul de comercializare cu câteva zile. (ambele metode nu constituie sisteme bine controlate si au anumite dezavantaje în ceea ce priveşte siguranţa alimentului). incidenţa afectării cu Botrytis. Acest nivel înalt de atmosferă de CO2 poate fi obţinut prin utilizarea pungilor sau învelişurilor de plastic impermeabile (cu o grosime de 125 microni) înfaşurate în jurul cutiilorcu căpsuni stivuite.98 %. O metodă de menţinere a lanţului de răcire în perioada tranziţiei este acoperirea stivei de cutii de pe paleţi cu un înveliş termoprotector de staniol laminat. Mentinerea lanţului de racire si monitorizarea temperaturii constituie partile integrale ale cerinţelor privind controlul calitaţii.

00 30000.25 52491.00 2450.00 420.00 806.25 770.00 3750.00 1750. Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Denumire mijloc fix Tractor Plug 2 trupite Grapa discuri Freza Cultivator MIC Remorca Motopompa Maşina tratament fito. obţinem o amortizare pe hectarul de cultură de 10498 lei.75 656. cât şi condiţionarea producţiei.00 1093. Instalatie irigat picurare Depozit Masina modelat solul TOTAL Durata amortizare 5 10 8 8 10 5 5 10 5 10 20 8 Valoare 42000 4200 8750 5250 7700 8750 12250 1750 11100 300000 75000 6450 483200 Cota amort 8400.00 2220.25 Considerând o dimensiune a exploataţiei de 5 ha.00 175.ANALIZA ECONOMICĂ Prezentăm în continuare o listă de mijloace fixe care să permită atât asigurarea mecanizării lucrărilor conform tehnologiei. 16 . valoare utilizată în determinarea indicatorilor de eficienţă economică .

00 Total chelt. 11 Tarif -lei12 Total retrib. agrot -lei19 0.00 0.00 9490.00 0.00 0.00 750.00 0. 0 1 2 LUCRĂRI MANUALE Total chelt .00 0.car b.00 0.00 ha ha 0 0 0 0 Stoloni 0.00 0 0 0 0 0 0 0 250 750 100 0 0 0 Denumirea lucrării 1 Nivelare curenta Incărcat gunoi grajd Transp.00 180.00 0.00 0.00 Total chelt. -lei18 0.00 0. -lei10 0 300 180 45 15 96 15 120 0 10 30 4 25 25 25 ZO nr.00 120.00 1800.00 3 4 5 6 7 8 9 10 11 10 25 1 4 1 5 0 15 5 32 5 40 Stoloni Bu c Bu c 4200 0 4200 0.00 TOTAL 46 97 771 44 1100 11964. 7 Cons.22 9240.00 2100.00 0.lei13 0.0 0 13835. .00 0. gunoi grajd Erbicidat Arat Discuit Frezat Mocirlit stoloni Plantat stoloni Completat goluri Volumul UM lucrări i 4 1 60 600 1 1 1 1 1 Ore mec . gunoi grajd Adm.00 0.22 924.00 15.00 1024.0 0 .00 45. l/um 8 *Tarif lei/U M 9 5 3 ha to to km ha ha ha ha ha MATERII SI MATERIALE Preţ Denumirea U Cant unita materialulu M totală r i -lei14 15 16 17 Gunoi grajd To 60 30.00 0.DEVIZ TEHNOLOGIC – INFIINTARE CULTURA LUCRARI MECANICE Nr crt .00 15.00 96.

00 0.80 6.00 1000.45 21.00 0.DEVIZ TEHNOLOGIC – AN 1 PRODUCTIE LUCRARI MECANICE Nr crt.00 618.90 0.50 94.00 0.00 0.00 0.00 42.00 7355. Denumirea lucrării UM Vol lucrării Ore mecaniz.20 0.00 600.50 Preţ unita r -lei17 1190 Total cheltuieli -lei18 595.00 50.00 0.00 81. 7 5 1 1 2 2 2 2 5 1 1 1 2 Cons carb -l/um8 5 2 5 7 *Tarif lei/UM 9 Total chelt -lei10 75 6 15 42 0 30 40 25 3 25 LUCRĂRI MANUALE ZO nr.00 2800.50 94.00 2113.50 1.00 50.00 0.00 0.00 250.00 0.lei13 0 75 0 0 1000 0 Fungicid Fungicid Insecticid Insecticid 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Irigat Transport paie Împrăştiat paie mulcit Recoltat în 5 treceri Cosirea frunzelor Strans si ars resturi veg.00 75.00 0.0 0 200.00 0.00 601.15 0.00 133.90 550.00 595.0 0 97.80 6.00 148.45 21.00 27 MATERII SI MATERIALE Denumirea materialului 14 Ingr complexe U M 15 to Cant totală 16 0. Transport îngr chimice Administrat îngr chimice Formare benzi roditoare pentru anul următor TOTAL GENERAL 81 mc to km ha to ha ha to ha ha 5 1 1 1 5 2 1 200 1500 60 70 3 0 0 450 18 0 0 200 0 75 6 0 0 917 173 10 25 2 25 2 112 25 25 4 25 100 0 50 2800 0 50 0 0 250 0 4325 Ingr complexe to 0.00 67.50 1190 Paie to 6.00 100 l kg l l 1.15 45 79 43 146 Erbicid l 5.65 Total cheltui eli agrot -lei19 670.65 0 1 2 3 5 6 7 1 Transport îngr chimice Administrat îngr chimice Erbicidat Praşit mecanic 2 treceri Praşit manual 2 treceri Tratament fito 2 tratamente 3 to ha ha ha ha ha 4 . 11 Tarif -lei12 Total retribuţii .

00 9455.00 67.00 600. Denumirea lucrării UM Volumu l lucrării Ore mecaniz .DEVIZ TEHNOLOGIC – AN 2 PRODUCTIE LUCRARI MECANICE Nr crt.65 Total cheltuieli agrotehnice -lei19 670.00 Paie to 6.90 0.00 0.80 6.00 43.00 0.20 0.00 4900.00 595.00 133.45 21.00 97.00 50.00 Erbicid l 5.00 148.50 1190.00 79.90 550.15 45.00 0.00 146.00 0.60 Denumirea materialului 14 Ingra complexe MATERII SI MATERIALE Cant totală 16 0.50 Preţ unitar -lei17 1190.00 618.50 94.00 Total cheltuieli -lei18 595.15 0.50 94.00 0.00 0.00 50.00 26.00 0.00 81.lei13 0 75 0 0 1000 0 Fungicid Fungicid Insecticid Insecticid 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Irigat Transport paie Împrăştiat paie mulcit Recoltat în 8 treceri Cosirea frunzelor Strangere si ardere resturi vegetale Transport îngraşăminte chimice Administrat îngrăşăminte chimice Formare benzi roditoare pentru anul următor TOTAL GENERAL mc to km ha to ha ha to ha ha 5 1 1 1 5 2 1 200 1500 60 70 3 0 0 450 18 0 0 200 0 75 6 0 0 81 917 257 10 25 2 25 2 196 25 25 4 25 100 0 50 4900 0 50 0 0 250 0 6425 Ingra complexe to 0. 7 5 1 1 2 2 2 2 5 1 1 1 2 Consum motorin ă -litri/um8 5 2 5 7 *Tarif lei/U M 9 Total cheltuiel i -lei10 75 6 15 42 0 30 40 25 3 25 LUCRĂRI MANUALE ZO nr.00 75.00 250.00 0.00 1000.00 0.00 200.00 0.00 l kg l l 1.00 100.00 0.00 601.80 6.00 2113. 11 Tarif -lei12 Total retribuţi i .45 21.50 1.65 UM 0 1 2 3 4 5 6 1 Transport îngraşăminte chimice Administrat îngrăşăminte chimice Erbicidat Praşit mecanic 2 treceri Praşit manual 2 treceri Tratament fito 2 tratamente 3 to ha ha ha ha ha 4 15 to .00 42.

00 67.20 0.45 21. -lei19 670.00 50.60 Den.15 0.50 94.00 618.0 0 Total chelt.00 0.00 42.DEVIZ TEHNOLOGIC – AN 3 PRODUCTIE Nr crt .00 100.50 Preţ unitar -lei17 1190.00 4200.00 0.00 1518. 0 1 2 3 4 5 6 Volumu l lucrării 4 5 1 1 2 2 2 2 5 LUCRARI MECANICE Cons Total Ore motorin *Tarif cheltuiel mecaniz ă lei/U i .50 1. îngrăşăminte chimice Erbicidat Praşit mecanic 2 treceri Praşit manual 2 treceri Tratament fito 2 tratamente 3 to ha ha ha ha ha .6 5 Total cheltuieli agrot.00 26.00 l kg l l 1.00 146.45 21.00 600.00 81.00 0.00 Erbicid l 5. material 14 Ingr compl MATERII SI MATERIALE U M 15 to Cant total ă 16 0.lei13 0 75 0 0 1000 0 Fungicid Fungicid Insecticid Insecticid 7 8 9 10 Irigat Transport paie Împrăştiat paie mulcit Recoltat în 8 treceri TOTAL GENERAL mc to km ha to 80 1200 60 70 3 0 0 360 18 0 0 0 546 217 2 168 25 25 4 25 100 0 50 4200 0 5425 Paie to 6.00 1000.00 0.80 6.15 45.90 0.00 0.00 133.65 Denumirea lucrării UM 1 Transport îngr chimice Adm.80 6.90 460.50 94.00 43. -lei18 595. -litri/um M -lei7 8 9 10 1 1 1 2 5 2 5 7 75 6 15 42 0 30 40 25 3 25 LUCRĂRI MANUALE ZO nr.00 148.00 0.00 79.00 7489.00 97.00 0. 11 Tari f -lei12 Total retribuţi i .

514 materiale -Sämãnta si material saditor Lei/ha 10.0 0 870 1.9 25.802 12.167 6.896 22.0 x K) B (+) SUBVENTII Lei/ha 0.0 11.0 0 0 0 D (-) CHELTUIELI TOTALE (I+II+III) Lei/ha 119.295 D1.000.757.0 450 450 4. CHELTUIELI CU FORTA DE Lei/ha 17.425 12.200.0 0.190 1.061.0 MUNCA 1.669 28.100 186 360 602 5.500.9 25.905 AN 3 43.0 52.325 6.114 7.500.0 7 Asigurari (3% din I + II) Lei/ha 3.498 18.153.0 0 3.0 592 434 624 6 Dobanzi la credite Lei/ha 0. Cheltuieli cu irigatii Lei/ha 1.190 .498 E.0 0.700.164 0 0 -Ingrasaminte Lei/ha 4.942.090 11.0 11.100 4.596. VALOAREA PRODUCTIEI Lei/ha 124.019 0 595 324 5.Cheltuieli cu materii prime si Lei/ha 30.992.800 1.0 546 467 467 3.0 10.542 9.741. ALTE CHELTUIELI (5+6+7+8) Lei/ha 47.164.182 1.306 503 1.9 13.0 10.D1) Lei/ha 22.666. CHELTUIELI MATERIALE (1+2+3+4) Lei/ha 36.Alte materiale Lei/ha 14. Cheltuieli cu lucrarile mecanizate Lei/ha 1.1 -25.610.0 29.000 2.775. Cheltuieli de aprovizionare (10% din Lei/ha 3.275.498 10.896 22.700.0 52.566 8 Amortisment pt cladiri si utilitati Lei/ha 41.898 24.898 7.M VALOARE dc: total PLANTARE AN 1 AN 2 A.200.0 A1.BUGET VENITURI CHELTUIELI – CULTURA MULTIANUALA INDICATORI U.886.196 511 751 I.) II.0 1.896 6.260.000.600 6.295 I.0 0 24.498 10. Din care pt productia principala (q1 Lei/ha 124.331 23.602 .964 5.700.0 1.669 28.0 43.305 10.0 324 324 . (=) PROFIT IMPOZABIL (A1 . Din care pentru productia principala Lei/ha 101.Pesticide Lei/ha 971.425 III.094.0 29.706 6.688 5 Cheltuieli generale (4% din I + II) Lei/ha 2.

0% 2.4 2.9% 23.752 -100.081 84.0% -84.3% 16.F (-) Impozite si taxe G.5% 71.144 -21.824 20.976 15.668.626 74.0% 2.90 0 1. (=) PROFIT NET+subventii (E .90 43000 -4.319 27.274.2% 2. PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL L.7% 62. RATA PROFITULUI IMPOZABIL (E : D1) X 100 I.012 5.F + B) H.90 10000 3.8% 2.90 18000 2. RATA PROFITULUI NET + subventii (G : D1) X 100 J.0 19.1 19.90 15000 . COST DE PRODUCTIE (D1 : q1) K.5% 2. PRODUCTIE ESTIMATA Lei/ha Lei/ha % % Lei/kg Lei/kg Kg 3.

Editura MAST.Material documentar elaborat de ICDPP Mărăcineni.Ghid practic. cireş. Mihaela Sumedrea – Ed Ceres Bucureşti. ICDPP Mărăcineni. Ceres 2006  Ghid pentru cultura căpşunului – coord.Editura Ceres.Georgeta Teodorescu.Editura Pământul 2005  Înfiinţarea şi întreţinerea plantaţiilor de prun. univ. vişin. 2000  Tehnologia culturii căpşunului . Sorin Ţepordei – Ed. coacăz negru şi căpşun – ICDPP Mărăcineni . dr Nicolae Cepoiu. Gheorghe Voica . ing. ANCA. 2006 . Coman Mihail. ing.Grigore Mihăiescu . 1987  Tehnologia culturii căpşunului – Material documentar elaborat de MAPDR. Aurelian Olteanu. 2000  Cultura căpşunului – Grigore Mihăilescu . 1998  Cultura capsunului in cimp si solarii . 2002  Ghid pentru condiţionarea post-recoltare a fructelor de căpşun în Moldova – David Picha.Editura Ceres. Traian Roman. 2003  Cultura arbuştilor fructiferi . dr. dr.Isac Ilarie.Lenuţa Chira . 2004  Entomologie horticolă.BIBLIOGRAFIE  Cultura Căpşunului în camp şi în spaţii protejate – Prof. Constantin Manolache.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->