CULTURA CĂPŞUNULUI

PARTICULARITĂŢI BIOLOGICE
Căpşunul este o plantă semiierboasă, perenă, ce creşte sub formă de tufă cu înălţimea de 15-40 cm.

Partea subterană este formată dintr-o rădăcină scurtă (rizom) din care pornesc numeroase rădăcini subţiri, firoase, de grosimi aproape egale şi dispuse ca o reţea. În primii doi ani rădăcinile se dezvoltă foarte mult, ajungând în adâncime până la 50 cm şi lateral până la 30 cm. După 3-5 ani, sistemul radicular se reduce treptat, deoarece o parte din ramificaţiile laterale mor. Primăvara rădăcinile căpşunului încep să crească înaintea părţii aeriene şi înregistrează un maximum de intensitate în aprilie - mai. A doua creştere intensivă a rădăcinilor are loc în iulie, în ambele faze plantele trebuie să găsească în sol condiţii deosebit de favorabile de umiditate şi substante nutritive. Dezvoltarea rădăcinilor pe adâncimea de 25 de cm se realizează printr-o fertilizare, aprovizionare cu apă şi aerare bună a solului pe această adâncime. Totusi căpşunul este o specie sensibilă la secetă, el nu se poate alimenta cu apă aflată în orizonturile mai adânci de sol. Partea aeriană este reprezentată printr-o tulpină scurtă, formată dintr-un număr variabil de ramificaţii, pe care cresc frunzele, pedunculii florali şi stolonii. Tulpina are o înălţime de 10-15 cm, este perenă şi îngropată parţial în pământ. La plantele tinere de căpşun, în primul an de viaţă, tulpina este foarte scurtă, (0.5-2 cm), şi situată aproape de suprafaţa solului. Creşterile anuale sunt reprezentate prin rozete de frunze ce iau naştere prin ramificaţii subterminale. La subţioara frunzelor din rozetă se formează 1-3 muguri vegetativi, din care în

2

specifică acestuia. O inflorescenţă este formată din: o floare primară. Se va evita atingerea frunzelor şi a mugurelui cu mocirlă. O caracteristică a căpşunului. Totuşi moartea frunzelor în fiecare an se datorează temperaturilor scăzute din timpul iernii. Rolul acesteia este de a a asigura un contact mai bun cu solul şi prin continutul ei în substante hormonale favorizează creşterea rădăcinilor. Mocirlirea se realizează prin introducerea sistemului radicular într-un amestec de consistenţa smântânii realizat din pământ (de preferinţă galben). Mugurii floriferi se formează în vârful ramificaţiilor în majoritatea cazurilor fiind unul singur (uneori apar şi 2 sau 3 muguri). frunze uscate şi reducerea aparatului foliar la 1. 4 terţiare şi. Primele fructe care apar sunt cele mai mari şi cele mai tipice şi provin din primele flori crescute pe axul principal. Uneori plantele au capacitatea de a-şi păstra frunzele verzi şi active şi sub stratul protector de zăpadă ceea ce demonstrează că în general suportă umbrirea. Filamentele (stolonii) pot avea lungimea de 20-30 cm uneori putând ajunge până la 1 m. în solarii sau seră. bălegar proaspăt de bovină şi apă. Procesul acesta repetându-se an de an rezultă în cele din urmă o tulpină scurtă. Fasonarea constă în îndepărtarea resturilor de filamente. la care în vârf apare un mugure de rod. Fructul rezultă din dezvoltarea receptaculului floral care se îngroaşă şi se înroşeste. flori de gradele 4 si 5. procurarea lui să se facă de la persoane autorizate cu certificat de calitate. mai rar. liber de viroze. 3 . Eventual. iar cea a conurilor de rod şi a inflorescenţelor în condiţii de zile scurte. În vederea plantării. ea reprezintă şi un aport de azot de care planta va beneficia imediat după plantare. De asemenea. Frunzele căpşunului sunt trifoliate. În funcţie de felul în care se desfăşoară înflorirea există grupele de soiuri: remontante. Tot acest ansamblu alcătuieşte fructul baciform. Pe fruct sunt dispuse numeroase achene mici. au grosimea de 2-5 mm şi din loc în loc formeaza câte un nod. Indiferent de sistemul de cultură ales. Polenizarea la căpşun se realizează cu ajutorul vântului şi/sau al insectelor. Procesul de formare a stolonilor se desfăşoară pe tot parcursul sezonului de creştere. Plantele tinere pot fi detaşate de planta mama numai când îşi formează rădăcinile secundare. indiferent de sistemul de cultură: fasonarea şi mocirlirea stolonilor. stolonilor li se aplică obligatoriu două operaţii premergătoare. doua flori secundare. Dintr-un mugure iau naştere unul sau mai mulţi pedunculi florali. TEHNOLOGIA DE CULTURĂ Plantarea căpşunului este diferită în funcţie de sistemul de cultură: cultură liberă. semiremontante si neremontante. este faptul că plantele sunt întotdeauna verzi iar frunzele nu cad. uneori şi pe cea superioară. direct în câmp sau cultură protejată.primăvara următoare creşte câte un lăstar foarte scurt (1-2 cm) cu o rozetă de frunze. În general producerea stolonilor are loc în condiţii de zile lungi. care se dezvoltă în prelungirea axului principal pe care se formează o inflorescenţă ramificată. materialul săditor trebuie să fie de calitate.2 frunzuliţe. Aceasta este de fapt zona de formare a plantelor tinere. în amestecul de mocirlire se va introduce şi un fungicid. Mugurii laterali pot evolua în stoloni sau conuri de rod. 20-35 stamine şi un număr variabil de pistile. pubescente pe faţa inferioară. 5 petale. De la înflorit la coacerea fructelor soiurile de căpşun necesită 25-30 de zile ceea ce înseamnă 40-45 de zile de la pornirea în vegetaţie. O floare tipică are 5 sepale.

situaţie în care se face în prealabil marcarea rândurilor cu marcatorul tras de tractor sau semimecanizat. ) Terenul desfundat. plane sau uşor înclinate până la 7%. O dată cu desfundatul se încorporează în sol 30-40 t gunoi de grajd bine descompus. O atenţie deodebită trebuie acordată realizării corecte a adâncimii de plantare. ceapă verde. plantele au suficient timp pentru fortificare şi diferenţierea mugurilor floriferi până la sfârşitul toamnei. Căpşunul reacţionează în mod nefavorabil la fertilizarea cu sare potasică. cu cel puţin 10-14 zile înainte de plantere. deoarece tolerează greu clorurile. Nu este bine ca stolonii să fie înşiraţi pe rând pe o distantă mare deoarece se usucă mocirla de pe rădăcini. Dacă materialul săditor este introdus prea adânc în pământ. fasole. fertilizat si dezinfectat se mărunţeşte şi se nivelează cu 2-3 treceri cu grapa cu discuri. căpşunul se plantează vara. Pentru combaterea dăunătorilor din sol înainte de desfundare solul se tratează cu produse pe bază de clorpirifos. între parcele lăsându-se alei sau drumuri. cu plantatorul.8 din legumicultură sau cu rariţa. Terenul se desfundă mecanic la 35-45 cm. ce favorizează o bună dezvoltare a sistemului radicular şi a plantei. în iunie-iulie utilizând stoloni refrigeraţi. Pe fiecare brazdă se plantează câte două rânduri de căpşun la distanţa de 25 cm între ele şi 20-25 cm între plante pe rând în funcţie de vigoarea soiului. respectiv 10-12.08 – 0. 4 . Căpşunul se poate planta manual. Tehnologia de cultură anuală În sistemul de cultură anuală. în aşa fel încât să se obţină o densitate de 80000 – 100000 plante/ha. ceea ce îngreunează plantarea şi prinderea stolonilor. Plantarea propriu-zisă se realizează de preferinţă pe timp noros sau seara. dazome sau oxamil (Mocap 10 G 60 kg/ha. astfel încât să se ţină cont de faptul că fiecărei plante de căpşun îi trebuie asigurat un spaţiu de nutriţie de 0. mugurele terminal este acoperit. Nu se recomandă o îngrăşare abundentă. iar dacă este prea la suprafaţă. etoprofox. spanac. Deoarece în cultura anuală a căpşunului trebuie asigurată irigarea este necesar ca de la început să fie asigurată modelarea corespunzătoate a terenului. expoziţie bună (sudică. Printr-o rotaţie corespunzătoate plantele de căpşun beneficiază de un teren afânat. Pentru cultura anuală se aleg terenuri de grădină. castraveţi. mugurele terminal suferă de secetă şi de temperaturile scăzute din timpul iernii. separate de şanţuri cu adâncimea de 15-20 cm şi lăţimea la partea superioară de 50 cm. cu ajutorul unor maşini specializate.5 plante pe mp.10 mp. solul să aibă în momentul plantării o temperatură în jur de 200 C şi un conţinut optim de apă (75-80% din capacitatea de câmp). după defrişarea culturii anuale de căpşun în iunie. pretabile la mecanizare şi obligatoriu la irigare. 200-400 kg superfosfat şi 200-250 kg sulfat de potasiu pe hectar.având grijă ca mugurele central să rămână neacoperit cu mocirlă. putrezeşte uşor şi pornirea în vegetaţie este întârziată. deoarece producţia de fructe scade în favoarea unei creşteri excesive vegetative. Pentru a se putea lucra mecanizat. Terenul trebuie să fie fertil. Se pot utiliza diferite scheme de modelare a terenului. În anul următor. sud-vestică sau sud-estică) şi ferit de vânturi. Rezultate bune se obţin prin utilizarea terenului modelat sub formă de brazde permanente cu lăţimea de 50 cm. Dacă se respectă perioada de plantare şi asigurarea apei. terenul se pregăteşte şi se însămânţează sau se plantează cu o cultură târzie: varză de toamnă. Aceasta se realizează cu MMS 2. fertilizat şi structurat. terenul se pichetează în parcele dreptunghiulare lungi de 300 m şi late de 100 m. Până la înfiinţarea culturii anuale de căpşun terenul se foloseşte pentru o altă cultură timpurie: salată. peste necesarul optim al plantei în anul plantării.

la 2-3 zile are loc verificarea şi completarea golurilor. liberi de virusuri. În cultura anuală de căpşun producţia de fructe scade proporţional cu numarul golurilor necompletate sau înlocuite târziu. Erbicidarea se realizează cu ajutorul unor erbicide administrate în soluţie. După plantare. Un avantaj al folosirii stolonilor refrigeraţi este acela că permit plantarea foarte de timpuriu. Ca material săditor se folosesc stoloni refrigeraţi. când stolonii din câmp (din recolta anului respectiv) încă nu sunt suficient de dezvoltaţi.5kg/ha. Terenul ales poate fi acoperit sau nu cu folie din polietilenă prevăzută cu orificii în care se vor planta stolonii. plantarea se face în benzi de cate două rânduri distanţate între ele la 25-30 cm. Elbatan 80%PU 2. în perioada de intrare în pârgă a fructelor. Lucrările de întreţinere constau în: Praşilele se execută ori de câte ori se formează crustă sau apar buruienile. Procentul de goluri din plantaţie nu trebuie să depăşească 1%. În zonele sudice plantatul se poate prelungi până la 10-15 august. Mulcirea atunci când aceasta nu s-a realizat de la plantare se face cu paie de grâu sau secară. în lunile iunie-iulie.1 kg/ha) şi postemergent (Fusilade super 3 l/ha şi Galant PRV 1. Erbicidarea se realizează preemergent (Duacil 5653 WP 6kg/ha. mecanic sau manual. cu ajutorul pompelor de stropit. Devrinol 50 wp+Dual 500CE – 6+4kg/ha. prin mobilizarea solului pe o adâncime de 4-5 cm. acolo unde stolonii nu s-au prins.Adâncimea de plantat Poziţia la plantarea stolonilor Epoca de plantare este vara. Stolonii refrigeraţi nu se mai fasonează ci doar se mocirlesc. fără a stânjeni şi aparatul radicular al plantelor. 5 . Daca se aplică irigarea prin aspersiune. iar distanţa între benzi este de 75-80 cm.5 l/ha). în vară. Hexilur 80PU 2.

la scuturarea petalelor şi la întrarea fructelor în pârgă. În anul plantării. iar rădăcinile lor rămân la suprafaţă spre sfârşitul iernii. iar coacerea fructelor în cadrul plantei este mai grupată decât la cultura multianuală. Pregătirea terenului se face ca pentru cultura anuală. Plantările efectuate toamna târziu. diferenţiază suficient mugurii floriferi şi dau o recoltă mare încă de anul următor.2 l/ha pentru mono şi dicotiledonate. Datorită acestui fapt. primăvara sau vara. Combaterea bolilor şi dăunătorilor se realizează prin tratamente înnainte de înflorire. fiind introdusă într-un asolament de 7-8 ani. după 15 octombrie. Astfel. cu o normă de udare de 200-300 mc/ha. în funcţie de soiuri. Imediat după plantare şi pe tot parcursul perioadei de vegetaţie se udă de 5-6 ori.iunie) plantele rodesc abundent după care se defrişează. În primăvara anului următor (mai . sau cu producţie nesemnificativă (1-2 t/ha). Plantaţiile multianuale de căpşun pot fi înfiinţate toamna.  postemergent utilizând Focus Ultra 3-4 l/ha pentru buruieni monocotiledonate şi perene. astfel încât stratul de sol din zona rădăcinilor active să fie permanent reavăn. Plantarea de primăvară. Lucrările de întreţinere sunt în general asemănătoare pentru primul an şi cei cu rod. este indicată în zonele nordice cu primăveri umede şi toamne secetoase. se pot obţine în decurs de 3 ani 3 recolte economice de fructe. Plantele de căpşun în vârstă de un an sunt apte să dea producţii mari (plecând de la faptul că producţia de fructe creşte proporţional cu numărul de plante la unitatea de suprafaţă) iar fructele lor ajung la maturitate cu 2-5 zile mai devreme faţă de cele ale plantelor mai în vârstă (cu consecinţe pozitive asupra preţului de valorificare). 6 .5 kg/ha pentru dicotiledonatele anuale sau Devrinol 50WP 4-6 kg/ha pentru monocotiledonate şi unele dicotiledonatele anuale cât şi Dual Gold 960EC 1. Plantarea de toamnă – din a doua decadă a lunii august pană la mijlocul lui octombrie – dă rezultate bune în zonele cu ploi suficiente. Plantarea de vară (între 15 iulie -15 august) cu stoloni refrigeraţi sau recoltaţi direct din câmp dă rezultatele cele mai bune şi în cultura multianuală întrucât plantele se dezvoltă bine până toamna. Tehnologia de cultură multianuală Cultura multianuală a căpşunului durează de obicei 3 ani. La planta premergatoare (cel mai adesea cartoful sau varza timpurie) se recomandă aplicarea a 30-40 t/ha gunoi de grajd. utilizându-se stoloni din acesaşi soi şi de aceeaşi vârstă. precum şi în condiţii de irigare. cu avantajul că producţia de calitate superioară (extra) reprezintă 75-80% din total. nu se obţin fructe. precum şi în zonele unde stratul de zăpadă nu se menţine pe sol decât un interval scurt de timp.Irigarea este condiţie esenţială de reuşită a culturii anuale de căpşun. Până la sfârşitul toamnei plantuţele reuşesc să înrădăcineze bine şi să îşi dezvolte rozeta de frunze dar de regulă nu formează muguri florali. dau de regulă rezultate negative întrucât plantele nu se dezvoltă suficient. însă fără a mai fi modelat terenul. anul următor plantării este fără rod. diferenţa constând că în primul an se realizează verificarea prinderii şi completarea golurilorla 12-14 zile de la plantare. la acest ultim tratament utilizându-se fungicide cu remanenţă redusă. Plantarea de vară impune efectuarea irigării şi un material săditor de calitate. Pe parcursul fiecărui an se au în vedere următoarele lucrări:  *erbicidarea – preemergent utilizând Venzar 80WP 3-3. în martie-aprilie. Producţia anuală de căpşune a unui hectar de cultură este de 15-25 t.

după care se efectuează o frezare adâncă însoţită de o nivelare a solului. acoperite cu folie de polietilenă şi prevăzute cu un sistem de fertirigare introdus sub folie. 2 manuale pe rând şi 2 mecanice pe interval. evetual acaricid. se realizează prin 3-4 tratamente combinate. reducerea cheltuielilor de irigare.) cu ierbicide pe bază de glifosat. în funcţie de cerinţele pieţei. se foloses rânduri duble de plante la intervale de 20-25-30-35 cm. care dintr-o trecere efectuează rigola. Pentru culturile care se înfiinţează în perioada februarie-iulie. Pregătirea terenului se face cu o arătură adâncă de toamnă la 35-40 cm. În anul II în condiţiile unei tehnologii performante. cantitatea de precipitaţii căzută şi momentul plantării se poate ajunge şi la 5-8 udări. se continuă cu aplicarea fertirigaţiei prin sistemul de udare prin picurare. Cultura multianuală modernă Un nou sistem de plantare introdus în ţară. etc. respectiv prevenirea bolilor şi a dăunătorilor. Iarna.     praşile. în cadrul culturii multianuale moderne. Folia este găurită. irigarea prin aplicarea a 4-6 udări cu câte 350-400 mc apă/ha. În primul an se plantează stolonii refrigeraţi începând cu luna februarie şi până în ultima decadă a lunii august. 7 .000 stoloni/ha.40 to la hectar. se folosesc stoloni refrigeraţi (plante de 60 de zile). prin aplicarea a 500 kg/ha superfosfat.Este important ca în primele 10-14 zile de la plantare solul să fie păstrat reavăn pentru o prindere uniformă. prima la 2 săprămâni de la plantare fără însă a deranja plantele. Se trece la efectuarea rigolelor cu maşina de făcut rigole. pe zăpadă se administrează circa 400 kg îngrăşăminte complexe la hectar. întinde sistemul de irigaţie şi montează folia care acoperă rigola. 200-250 kg/ha sulfat de potasiu ( fracţionat în două doze. (tubul de picurare) în sol. bine descompus (de circa 3-4 ani) prin încorporarea în sol odată cu arătura de toamnă. în densităţi de 40-65. găuri care reprezintă distanţele de plantare. etc. pe biloni 70-80 cm cu distanţa dintre biloni de 40-60cm. 35/30. iar a sistemului de picurare din creşterea productivităţii. stoparea buruienilor. În funcţie de zonă. volbură. Importanţa foliei de protecţie rezidă din: fructe curate la recoltare. Înainte de înfiinţarea unei culturi se aplică o ierbicidare totală pentru curăţirea terenului de buruieni perene (pir. decalate între ele. capabili să realizeze fructe după numai 60-70 zile de la plantare. fertilizarea fazială. Astfel se poate obţine o densitate de 40-80. după ½ recoltarea fructelor şi 1/2 toamna) şi 300-350 kg/ha azotat de amoniu ( fracţionat în două doze. folosindu-se ierbicidul Dual -2 l/ha. pe baza unui calendar al tratamentelor astfel încât să se păstreze o cultură curată. pe ambele părţi ale rândului. Pentru stimularea apariţiei rapide a noului aparat foliar şi diferenţierea mugurilor de rod. un fungicid şi un insecticid. Se administrează gunoi de grajd circa 30 . combaterea bolilor şi dăunătorilor. Tot înainte de efectuarea rigolelor se poate aplica o ierbicidare antigramineică. 2/3 primăvara devreme şi 1/3 după recoltarea fructelor) mulcirea cu paie constă în aşezarea unui strat gros de 3-5 cm de paie curate pe o lăţime de 20-25 cm. datorită aplicării unor lucrări speciale. aceste fiind de 35/35. pentru a preveni atingerea fructelor de pământ şi putrezirea acestora. 30/30. producţia de fructe creşte de 4-5 ori. de regulă. în funcţie de soiul de plantă. este plantarea pe brazde înălţate (25-30 cm înălţime). la adâncimea de 1-2 cm. tipul terenului. palamidă.000 plante/ha. Pentru stimularea creşterii producţiei de căpşuni la ha.

Plantarea se face cu plantatoare speciale după care se face o irigare abundentă. Dithane 0. distanţate la 30-35 cm.5°C mai ridicate decât în cele exterioare. 8 .2%. În perioada de vegetaţie se vor face tratamente pe intervale pentru distrugerea buruienilor. Are o lăţime de 50-60 cm. Fiecare din cele două tunele simple interioare acoperă câte 4 randuri de căpşun. Acestea se înfig în pământ din metru în metru. După cea de-a doua tăiere de flori se pot aplica îngrăşaminte foliare în funcţie de stadiul de dezvoltare a plantei. Manzate 0. Una din marginile foliei care acoperă tunelul rămâne fixată în sol permanent. În aceste adăposturi temperaturile maxime sunt cu 2-5°C mai mici decât în cele cu folie neperforată. prin intermediul unor robineţi de legătură. se face cu materiale ieftine. cum sunt tunele din folie de plastic. Tunelul dublu este format din două tunele simple alăturate. Tunelul simplu este accesibil de construit.Sistemul de irigare prin picurare este montat sub folie. serele solar etc. Între tunelele simple interioare se lasă câte o potecă lată de 60-70 cm. adaposturile temporare se instalează peste cultură în ultima decadă a lunii februarie şi în prima decadă a lunii martie. În astfel de tunele aerisirea se face la început prin descoperirea tunelului la capete. În condiţiile de climă ale ţării noastre. Se aplică de asemenea tratamente pentru putregai. O altă posibilitate este acoperirea adăposturilor (tunelelor) cu folie de polietilenă perforată care permite o aerisire pemanentă. acestea se vor aplica după fiecare tăiere de flori. faţă de tunelele simple (20-30 zile avans faţă de cultura neprotejată). iar temperaturile minime cu 1-1.5 m. Irigarea culturii se va face pe toată perioada vegetaţiei cu doze de apă care să asigure o bună umiditate a solului. Plantarea se începe după ce sistemul de irigare a fost montat şi încercat la presiunea de apă şi după ce irigarea a funcţionat circa 4 ore înainte de plantare. pentru a preveni apariţia botritisului. Pentru acoperire se utilizează folie de polietilenă lată de 1. pentru fortificarea plantei. Acestea vor fi tăiate cu foarfeca circa 8-7 săptâmăni. care grăbeşte coacerea fructelor cu 10-15 zile. si acoperite la rândul lor cu un alt tunel mai larg. Tehnologia de cultură este ca şi în cazul culturilor anuale.6-1kg/ha. Este preferabil ca în anii cu umiditate mare să se efectueze 3 tratamente cu Swici. iar cealalata va fi lăsat mobilă pentru închiderea deschiderea tunelului. Prin dubla acoperire cu folie se asigură o temperatură mai ridicată. Acesta este conectat la capătul tarlalei la o coloană principală din tub de politilenă de 32 mm.2% alternativ cu tratamente pe bază de cupru. iar apoi prin ridicarea foliei dimineaţa după ridicarea temperaturii aerului. acest sistem este de două feluri: regular şi autocompensant. Cultura protejată a căpşunului Se practică sub adăposturi temporare sau permanente. făinare. Întreţinerea culturii : La circa 7-8 zile de la plantare încep să apară primele flori. scheletul de sustinere este format din nuiele sau sârmă groasă. Odată cu tăierea florilor se curăţă plantaţia de stoloni şi buruieni. Pe perioada tăierii florilor se aplică tratamente cu fungicide. după care se lasă flori care vor asigura producţia. cu substanţe pe bază de Carbendazin 0. fără căldură artificială. Temperaturile scăzute în perioada înfloritului pot anula avantajele pe care le asigură protejarea sub adapost a culturii.

intr-o cultura langa Bucuresti.06%. de culoare rosuviolacee. care capata pete rosiatice. 8. altele se găsesc in stare latentă. Frunzele atacate se rasucesc spre fata superioara. 4. 3. iar pulpa se intareste si devine amaruie. mozaicul arabic. Micoze. Putregaiul cenusiu este produs de Botrytis cinerea.BOLILE ŞI DĂUNĂTORII CĂPŞUNULUI Viroze. Docea in naul 1958. Benlate 0. Ataca florile si fructele mai ales pe vreme umeda. Patarea rosie a frunzelor este produsa de ciupercile Marsonia fragariae. Ea ataca radacinile groase si coletul care se brunifica. care capata un contur cenusiu inchis. Ataca rizomul la nivelul coletului. Alte viroze sunt patarea inelara. pedunculii si caliciul florilor. Patarea alba a frunzelor este produsa de Mycosphaerella fragariae. Rizomul se necrozeaza fapt ce conduce in final la uscarea plantei. desi exista soiuri rezistente. Fructele atacate prezinta pete brunii. Infectia masiva are loc in perioada infloritului. de aceea se recomandă utilizarea de stoloni liberi de virusuri şi arderea materialului infectat. Radicelele se necrozeaza la exterior si putrezesc in cele din urma. Pe frunze apar pete mici circulare sau neregulate. rasucirea frunzelor. Este o boala foarte periculoasa. 6. 9 . Boala ataca de primavara pana toamna si se manifesta prin aparitia pe frunze a unor pete mici. Marginile frunzelor se rasucesc si prezinta pete rosiatice. Fainarea produsa de Sphaeroteca fragariae. etc. La suprafata fructului se dezvolta un miceliu fin. rosiatice spre violaceu. Fructele atacate se brunifica si putrezesc. Ataca limbul foliolelor. Este o boala mai rar intalnita. Plantele se ofilesc total si se usuca. Petele cu timpul se maresc si se unesc. unele se transmit prin intermediul cicadelor. Patarea bruna este produsa de Dendrophoma obscurans. 5. In Romania bola a fost descoperita de E. Ciuperca poate ierna in resturile infectate. Marginile frunzelor se brunifica si ele. incretirea frunzelor. frunzele de la baza raman ofilite. pedunculii si caliciul florii. Tesuturile patate se necrozeaza si frunza se usuca in final in totalitate. Plantele pierd din vigurozitate. afidelor sau al nematozilor.1%. 2. cum este cazul pătării frunzelor – Strawberry motley virus. florile si fructele. Ataca frunzele. Ceapa si cartoful utilizate ca plante premergatoare culturii de capsun favorizeaza aparitia bolii. si poate distruge 80% din recolta. Ciuperca se transmite de asemenea prin resturi infectate. Mana comuna este produsa de Phytophtora cactorum. 1. Vestejirea plantelor se produce datorita ciupercii Verticillium alboatrum. Mana este produsa de Phytophtora fragariae. Frunzele prezinta pete rosii violacee care cresc in diametru pana la 2 cm. Ciuperca este deosebit de periculoasa deoarece poate ramane viabila pe resturi infectate timp de 7-8 ani.07%. Fabrea earliana si Diplocarpon earliana. dar mai ales fructele. 7. Este cea mai raspandita boala a capsunului. Fungicide : Karathan 0. Ciuperca se transmite prin sol si prin resturi infectate. Topsin 0. Pe ambele fete ale frunzei dar mai frecvent pe cea inferioara se formeaza o pasla albicioasa ce constituie miceliul si conidiile ciupercii. Boala progreseaza rapid ducand in scurt timp la uscarea plantelor. Ciuperca se transmite prin resturi vegetale infectate. etc. Sunt multe viroze la căpşun. iar culoarea lor devine negricioasa.

frunza care se usuca in final. Nematozii. Gandacul paros – Epicometis hirta. Primavara femelele parasesc locul de iernare si depun oua pe fata inferioara a frunzelor unde se vor dezvolta apoi coloniile. Acest paduche este vivipar si se inmulteste si partenogenetic. care prezinta dimorfism sexual. Acarianul ierneaza ca adult in resturi vegetale. larvele traiesc in sol unde ataca radacinile provocand uscarea plantelor. mai sunt si transmitatori de viroze. apoi se brunifica cu timpul. Afidele pe langa pagubele pe care le produc direct. Sunt o clasa de viermi cilindrici cu corp lung si nesegmentat.Insecte daunatoare. Femela matura are corpul in forma de para. Femela are corpul ellipsoidal. 3. dintre care amintim pe cea mai frecventa – Myzus fragariae . Gargarita neagra sau Anthomus rubi. sau Galerucella tenella. etc. in timp util inainte de aplicarea tratamentului. Primavara gandacul iese si se hraneste cu frunzele tinere. se vor adresa note de prevenire stuparilor din zona. Corpul femelei este oval de culoare alb sidefie in momentul aparitiei. Pe frunzele atacate apar pete galbui. Afidele. cu o protuberanta in partea anterioara care reprezinta capul. Dupa 15-20 de zile din oua apar larvele care prefera frunzele din interiorul tufei unde umiditatea este usor mai ridicata. Traiesc in organele plantei pe care o paraziteaza. in cursul noptii. Dintre acestia. galben verzui apoi brun. Larvele apar primavara si populeaza fata inferioara a frunzelor. reprezentati de speciile Tarsonemus fragariae – Paianjenul capsunului. corespunzatoare locurilor de hranire ale paianjenilor. Frunzele atacate se incretesc. datorate celulelor polinucleate care inconjoara corpul 10 . 1. Depune ouale in tot cursul lunii mai. Are mai multe generatii pe an. cele mai importante specii sunt: Meloidogyne hapla. Acarienii sunt paianjenii rosii si bruni. 4. devin brune si casante. Larvele apar esalonat. galben roziu apoi portocaliu. Este o insecta mica ce ierneaza sub resturi vegetale. Frunzele atacate se rasucesc. Gandacul capsunului. petele acopera frunza in intregime. Pe cat posibil se vor utiliza produse cu netoxice fata de fauna utila. prin oua nefecundate. aparatul lor bucal fiind adaptat pentru intepat si supt. 6. Tetranychus urticae – Paianjenul rosu comun. 5. Tarsonemus fragariae are 6-7 generatii pe an. plantele se usuca si pier.Paduchele verde care ierneaza sub forma de ou in resturile vegetale. Se inmultesc sexuat si sunt vectori ai unor virusuri. Tetranychus urticae are 5-6 generatii pe an. Exista mai multe specii de afide daunatoare capsunului. Ataca frunzele si florile. Cand atacul este foarte puternic. deoarece multe produse toxice pentru acesti acarieni sunt toxice si pentru albine. se usuca si cad. chiar daca plantele supravietuiesc. 2. Atacul se manifesta mai ales pe radacini nde se formeaza gale. La combaterea lor trebuie tinut cont si de prezenta albinelor. Acarienii. Distruge staminele si pistilele florilor si in cazul unui atac puternic poate compromite recolta. Se mai numesc paduchii de frunze. Atacul masiv are loc in lunile iunie-iulie. in mugurele central. Masculul are corpul piriform. Daca atacul este puternic. din mai pana in iunie. Masculul este mai mic decat femela. Acarianul ierneaza ca femela adulta in inima plantei. Primavara cand capsunul porneste in vegetatie femelele parasesc acest loc si incep sa depuna oua pe frunzulitele tinere. In restul anului. iar daca nu. incat pe plante se pot gasi concomitent larve dar si gandaci din generatia a doua.

Ataca indeosebi capsunii si legumele carora le rod radacinile. Coropişniţa .Gryllotalpa grylootalpa O insecta din ordinul Ortoptera. Larvele naparlesc de 5-6 ori pana la maturitate. inca de la infiintarea plantatiei. blana neagra si catifelata. Viermele sârmă – Agriotes vestulatus Traieste in sol si roade radacinile plantelor. In ultima perioada se acorda o importanta deosebita agriculturii organice a capsunului. Aceste galerii de mare intindere sunt circulare etajate si ramificate. de la inceputul vegetatiei. a rozatoarelor. la nevoie sau profilactic. subteran. Cartita este folositoare pentru ca distruge anumite insecte. cu aspect viermiform. In final plantele atacate se usuca. Frunzele plantelor atacate raman mici cu limbul deformat si ingrosat. care se termina printr-o camera in care femela depune anual in fiecare primavara circa 200300 de oua. paios. Exemplarele acestei specii sunt foarte mici. 7. Frunzele cosite vor fi arse. SFF Project. Coropisnita se poate combate prin momeli toxice. Limaxul – Agriolimax agrestis Melcul fara cochilie ataca inflorescentele si fructele capsunului. unde rod radacinile plantelor. Plantele atacate nu mor. Atacul lui produce zbarcirea si inrosirea frunzelor. este bine sa se coseasca pentru ca miceliul ciupercilor fitopatogene eventual aflate pe frunze sa nu declanseze o infectie tardiva.nematodului. in care patrunde prin stomate si prin rani. Tratamentele se repeta si de-a lungul fazelor fenotipice. Masurile fizico-mecanice : Eliminarea si arderea plantelor infectate. coropisnitelor si nematozilor. patarii albe si a putregaiului. Alti daunatori. precum si rasucirea lor. University of California) 11 . servindu-i drept protectie si sursa de hrana. Picioarele anterioare sunt scurte cu gheare puternice. cu corpul greoi si cu picioarele din spate adapatate pentru sapat. dar raman debile si nu mai produc aproape deloc. La terminarea recoltarii. cu petiolul scurt si rasucit. Traieste in toate organele plantei. Aphelenchoides fragariae. cu corpul cilindric. privitor la existenta larvelor de carabus de mai. Se combate prin prafuirea solului cu var proaspat stins. si dreneaza si aereaza solul. insectivor. Ditylenchus dipsaci. In final plantele mor. de forma unor lopeti. Nematodul se poate perpetua o perioada lunga de timp in sol. se vor face 2-3 tratamente pentru prevenirea fainarii. Masuri chimice: in luna aprilie. Cârtiţa – Talpa europaea Este un mamifer mic. Cu ajutorul lor isi sapa galerii in sol. Coropisnitele traiesc mai ales pe terenurile ingrasate cu gunoi putred. agricultura lipsita de tratamente chimice de fertilizare si combatere a bolilor si daunatorilor. Daca se inmulteste insa excesiv produce pagube capsunului pe care il dezradacineaza. cultura organica a capsunilor fusese deja abordata de peste 130 de fermieri din 35 de tari. Carabuşul de mai – Melolontha melolontha Larvele acestuia traiesc circa 3 ani in sol. Swezey. Se poate combate prin momeli toxice. (Sean L. (Grigore Mihaescu) Masuri de prevenire si combatere Masurile culturale : Controlul solului. adaptate sapatului de galerii. Florile se deformeaza si se atrofiaza. Are aspectul unui vierme microscopic subtiat la ambele capete si transparent. ochi mici acoperiti de o membrana. NZ) In anul 2002. Este un nematod polifag. cu o productie per total estimata la 10 milioane de dolari. (Nick Waipara.

Pe de altă parte. deoarece conţinutul de zahăr va fi mic si gustul va fi inadecvat. se deteriorează repede. Maturitatea căpşunilor este cel mai bine oglindită de culoarea suprafeţei externe şi fermitatea fructului. 8. Starea fitosanitara a câmpului Starea fitosanitara adecvata a câmpului constituie un aspect important în mentinerea cotei înalte a pietei de fructe calitative pe parcursul întregului sezon de recoltare. Recoltarea Recoltarea căpşunilor trebuie sa înceapă dimineaţa devreme dupa ce roua de pe suprafata fructelor s-a uscat. Nu se permite a lăsa fructele sa se răscoaca deoarece se deformează uşor. Capsunele nu trebuie sa fie recoltate atunci când fructele sunt umede sau pe timp de ploaie. Recoltatul se va face la maturitate de consum. De asemenea. dependent de soi şi preferinţele de piaţă. Caserolele se plasează în cutii de plastic sau carton direct în câmp.MĂSURI PENTRU ASIGURAREA CALITAŢII PRODUCŢIEI Calitatea căpşunilor ajunse pe piaţă este dependentă într-o măsură însemnată de condiţiile în care se fac recoltarea şi păstrarea acestora. scurgerile de sevă din fructele supra-maturate şi deformate va păta ambalajul iar unele dintre fructe pot putrezi. cutiile de plastic/carton trebuie sa fie aranjate perfect pe paleţi . pulpa interioară va fi albicioasă si vor avea calităţi gustative foarte proaste din cauza conţinutului scăzut de zahăr Fructele imature nu trebuie sa fie culese. Se va evita recoltatul după amiaza la temperature ridicate.2m. aceste lazi vor fi instabile. si nu vor rezista rigorilor de transport la distanţe mari. 12 caserole intro cutie). Maturitatea de recoltare Căpşunile sunt recoltate la etape diferite de maturitate. La rândul lor. va duce la un termen de pastrare a fructelor limitat. Recoltarea trebuie executată în regim de peste o zi pentru regiuni temperate racoroase iar perioadele neobişnuit de aride ar putea sa fie necesară recoltarea zilnica a soiurilor cu fructele moi. Sortarea directă a fructelor în ambalaj final la momentul recoltării reduce de câteva ori numărul de atingeri ale fructului la doar o singură dată. Tot în aceleaşi cutii caserolele cu fructe se transportă la supermarket. în special la temperaturi peste 25 grade. fructele cu temperatura pulpei înalta vor necesita mai multa energie si capacitate de racire pentru a îndepărta căldura câmpului în timpul procesului post-recoltare. Designul cutiilor trebuie sa asigure aranjarea perfecta a caserolelor. După recoltare căpsunele nu se mai îndulcesc. fara ca acestea sa se mişte (de exemplu 6. mărimea paletului standard este 1m x 1. În afară de aceasta.de obicei. Fructele calde suferă vătămări importante în procesul de recoltare şi manipulare. Cutiile ce se aranjează pe palete nu trebuie să depăşească perimetrul paletului (în caz contrar. Mentinerea calitatii fructelor în conditii ploioase este dificila din cauza probabilităţii sporite de apariţie a putregaiului cenuşiu si care. iar tesuturile albe nu se coloreazî în rosu. Ambalare Aparenţa si calitatea capşunelor vândute în toată lumea s-a îmbunătăţit datorită răspândirii pe larg a caserolelor din plastic . La sosirea pe piaţa de destinaţie. se vor detaşa deteriorând produsul şi îngreunând procesul de mânuire. respectiv.ca ambalaj final de comercializare a capsunelor – care pot conţine de la 250 grame pâna la 500 grame de fructe. fructele rascoapte vor fi moi si vor avea un termen de păstrare scurt. deoarece va conduce la aparitia putregaiului cenusiu Botrytis. Fructele de capsun nu se mai coc dupa recoltare. fructele imature vor avea vârfuri si umeri albi. Fructele 12 .

procesul de răcire forţată cu aer ar trebui să înceapă în decurs de o oră după recoltare . ventilatorul se decuplează si pânza de deasupra cutiilor este rulată. Operatiuni de racire post-recoltare Fructele de capsun reprezintă o categorie dintre cele mai perisabile si trebuie răcite imediat după recoltare pentru a maximiza termenul de comercializare şi pentru a menţine calitatea fructelor. trebuie sa se ia în consideraţie masa căpşunilor ce trebuie răcită la un moment anume. temperatura internă a fructului se determină utilizând un termometru cu o sondă lungă.75 kW) are o capacitate de pompare a aerului de circa 1. După ce toate căpşunile s-au răcit adecvat. va fi necesară utilizarea unui ventilator cu o capacitate de cel puţin 7.2 m³/h pe kg de căpşuni si 1. Cel putin 5 % din suprafaţa pereţilor cutiei trebuie sa aibă orificii de ventilare pentru a asigura răcirea adecvată. Răcirea forţată cu aer implică plasarea paletelor cu cutii umplute cu căpsune într-o camera frigorifică cu temperatura cuprinsa între 0 si 1° C. Racirea fortata cu aer Racirea forţată cu aer este metoda ideală pentru înlăturarea căldurii de câmp din căpsuni. pentru a răci 1000 kg de fructe. caserolele trebuie sa fie cântarite cu precizie. Cântarirea Dupa ce s-a verificat calitatea fructelor din fiecare ambalaj individual. Termenul de răcire se poate extinde cu 40% dacă deschizăturile inferioare ramân ne-blocate. constituie diametrul ventilatorului). Se recomandă utilizarea unui ventilator ce pompează cel putin 7. Pentru a calcula curentul de aer total necesar. Rata recomandată a curentului de aer pentru răcirea forţată eficientă a căpşunilor este de 0. Suprafaţa temporară de stocare trebuie să aibă acoperiş pentru a proteja fructele de razele solare directe si de ploaie. si umiditatea relativa de 90 .25 cm presiune hidraulica (7200 l/h/kg). Lanţul de răcire trebuie menţinut la etapele de depozitare.700-2. pentru a asigura sosirea acestora la destinaţie cu o masa neta de cel putin 250 g.002 m3/sec/kg . Nu trebuie să existe goluri între stivele de cutii sau deschizături ne-blocate sub palete.25 cm presiune statică. Exactitatea cântăririi caserolelor pentru comercializare constituie o etapă importantă a procesului de control a calităţii.1 . Deasupra rândurilor paralele de cutii se plaseaza o pânza . Cutiile sunt aliniate în două rânduri paralele pe de o parte si alta a unui ventilator mare.200 m³/h. în cazul când cutiile sunt asezate pe palete. Spre exemplu. care este centrată deasupra spaţiului liber (tunelului) dintre stivele de cutii. Pentru cântarire se recomandă utilizarea unui cântar cu platforma orizontală cu un ecran digital cu o acuratete de +/. distribuţie si desfacere a fructelor la temperaturi cuprinse între 0 si 1° C. Este important ca toate golurile din tunelul de răcire sa fie blocate pentru a evita scurtcircuitarea aerului de răcire. Fructele ambalate trebuie sa aibă o masă cuprinsă între 260 si 265 g (excluzând greutatea ambalajului). Stocarea căpşunilor recoltate cu temperatura fructelor de 30° C timp de patru ore înainte de răcire va avea drept consecinţă faptul ca 1/3 din fructe vor deveni ne-comerciabile. Se pot utilize ventilatoare de tip axial sau centrifugal. chiar şi daca fructele ramân păstrate în camere frigorifice pentru urmatoarele 7 zile.98 %. Rândurile sunt separate prin spaţiu deschis (care de obicei. De obicei. supracoapte sau putrezite trebuie să fie înlăturate cu grijă de pe câmp la fiecare recoltare. Capsunele sunt răcite adecvat atunci când temperatura în interiorul pulpei atinge 1°C. Este important să aveţi un termometru cu o sondă lungă pentru a 13 .2 g. De regulă.450 l/sec la 1.deteriorate. Pentru a maximiza termenul de comercializare a fructelor. un motor de 1 cal-putere (0.

1000 kg de capsuni vor produce aproximativ 84 kcal pe zi. De asemenea. Caldura din câmp a fructelor Aceasta este sursa principală de caldură si depinde de temperatura internă a fructelor de capsun la iniţierea procesului de racire. Cantitatea de energie termică generată (şi prin urmare.840 kcal.840 kcal. Aceasta va reprezenta sursa primara de energie termica.Cantitatea de caldură pe care o produc capşunile depinde de temperatura fructelor. 3.92 x ºC (diferenţa de temperatură dintre temperatura fructelor la recoltare si temperatura dorită pentru depozitare ).000 kg x 0. 14 . asigurând în acelaşi timp o izolare eficientă. pe când la 27º C.1°C şi cu o umiditate relativă de 98 %. va fi nevoie de o capacitate de refrigerare de minim 31 050 kcal pentru a înlatura energia termica de câmp din 1 000 kg de capsune si din alte surse. 1. Pentru racirea unei cantitatii de fructe mai mari sau în cazul când camera frigorifica va fi utilizata pentru depozitarea temporara a fructelor dupa racirea fortata cu aer. este o idee bună să controlaţi ventilatorul prin introducerea în curentul de aer a unui termostat cu voltaj linear. consecintă a procesului de respiraţie. Prin urmare. Caldura generată în urma respiratiei Dupa recoltare capsunele ramân vii si produc căldură.670 kcal. rata de răcire este de 5-10 ori mai rapidă atunci când se utilizeaza sistemul de racire forţată cu aer comparativ cu răcirea în camere ce nu au astfel de sisteme.verifica temperatura internă a fructelor.. Se recomandă întotdeauna să se instaleze sisteme ce au o capacitate de refrigerare suficientă pentru a acoperi necesitătăţile majore de racire ce pot parveni. Coeficientul 0. Capacitate de refrigerare Instalaţia frigorifică de răcire forţată trebuie să aibă capacitate de refrigerare suficienta pentru a putea acoperi volumele maxime de produse recoltate. Căldura cutiilor si paleţilor Cutiile si paleţii goi au spatiu intern de aer ce reprezintă o sursă de energie termică ce necesită refrigerare pentru a se răci. Răcirea fructelor fără a aplica sisteme de răcire forţată (ventilator) este ineficientă.92 x 27º C = 24. Câteva fructe selectate la întâmplare din diferite caserole trebuie să fie penetrate cu sonda termometrului pentru a determina când se poate stopa procesul de răcire forţată cu aer. Volumul energiei termice (în kcal) necesar a fi înlaturat este determinat de urmatoarea formulă: masa căpşunilor (kg) x 0. 1 000 kg de capsuni vor produce circa 11.92 în formulă reprezintă energia termica specifica a fructelor de capsun. Pentru a raci fructele în timp de o ora va fi nevoie de o instalatie de racire capabila sa înlature 24. Kilocaloriile de energie termica necesare pentru a fi înlaturate dint-o tona de capsune cu temperatura interna a fructelor la recoltare de 27º C pâna la atingerea temperaturii de depozitare de 0º C se vor determina prin calculul urmator: 1. solicitată de a fi înlăturată) de la fiecare dintre sursele urmatoare trebuie să fie adăugate împreună pentru a determina capacitatea totală de refrigerare necesară. 2 – 5 enumerate mai jos. La 0º C. şi răcirea cutiilor cu capsuni poate dura până la 24 de ore. va fi necesara o capacitate aditionala de refrigerare. 2. Podeaua din camerele frigorifice de dimensiuni mari trebuie să fie capabilă sa reziste la greutati mari si la mediul ud. dar conform "regulii de aur" trebuie sa mai adaugati înca 25% la capacitatea totala de refrigerare pentru înlaturarea energiei termice de la sursele nr. De obicei. De obicei. aceste necesităţi majore coincid cu volumul maxim de produs recoltat. Depozitarea frigorifică Fructele de capşun trebuie să fie păstrate în depozite temporare la temperatura cuprinsă între 0 .

Expunerea capsunilor la un nivel înalt de concentraţie atmosferică de CO2 (de la 15 la 20 %) menţine sau intensifică fermitatea si luciul pieliţei si reduce apariţia putregaiului cenuşiu Botrytis. O metodă de menţinere a lanţului de răcire în perioada tranziţiei este acoperirea stivei de cutii de pe paleţi cu un înveliş termoprotector de staniol laminat. izolatia proastă şi crăpăturile în pereţi sau pod sunt surse potenţiale de scurgeri de energie termică care permit aerului cald să pătrundă în camera frigorifică răcită. Cutiile trebuie să fie scoase din depozit şi încărcate într-un camion frigorific. 5. urmat de retragerea în vid a atmosferei din interiorul învelişului de plastic şi injectarea dioxidului de carbon. Menţinerea unei atmosfere înalte de CO2 pe parcursul depozitării şi transportului poate reduce rata respiratiei căpsunilor. (ambele metode nu constituie sisteme bine controlate si au anumite dezavantaje în ceea ce priveşte siguranţa alimentului).4. Sistemul de umidificare După recoltare. sau deschiderea recipientelor umplute cu apă. până la instalarea unui sistem controlat automat de creare a ceţei sau de umidificare. conţinutul de apă din capsuni scade rapid. Acest nivel înalt de atmosferă de CO2 poate fi obţinut prin utilizarea pungilor sau învelişurilor de plastic impermeabile (cu o grosime de 125 microni) înfaşurate în jurul cutiilorcu căpsuni stivuite. ventilatoarele şi lucrătorii ce intră în camera de depozitare emit energie termică ce trebuie înlăturată. şi creşte termenul de comercializare cu câteva zile. Menţinerea lanţului frigorific pe durata transportului Cutiile cu căpşuni trebuie să fie aranjate pe palete şi pregătite pentru export atunci când fructele sunt în interiorul depozitului frigorific. becurile electrice. Acestea necesită capacitate de răcire adiţională pentru a menţine temperatura joasă a depozitului. Mentinerea lanţului de racire si monitorizarea temperaturii constituie partile integrale ale cerinţelor privind controlul calitaţii. Există mai multe metode disponibile pentru menţinerea unui nivel înalt al umidităţii relative pe durata depozitării temporare. Umiditatea relativă optimă pentru căpsuni este cuprinsă între 90 . planurile sistemului de analiza a riscurilor şi punctelor critice de control (HACCP). Energia termică a utilajelor Dispozitivele mecanice precum sunt stivuitoare cu furcă. 15 . Scurgeri de energie termică Deschiderea uşilor. Acestea variază de la udarea podelei. Pentru instalaţiile de depozitare a căpşunilor se recomandă utilizarea unui higrostat instalat pe perete sau atârnat de pod. si ale cerintelor EUREPGAP. incidenţa afectării cu Botrytis. Pentru a preveni zbârcirea si ofilirea fructelor sau deshidratarea caliciului verde este importantă menţinerea unui nivel înalt al umiditaţii relative pe parcursul tuturor etapelor de mânuire post-recoltare a produsului.98 %. Introducerea controlată a vaporilor de apă de către un higrostat este metoda preferată pentru menţinerea unui nivel înalt de umiditate relativă.

cât şi condiţionarea producţiei. valoare utilizată în determinarea indicatorilor de eficienţă economică .25 770.00 30000.00 2450. 16 .ANALIZA ECONOMICĂ Prezentăm în continuare o listă de mijloace fixe care să permită atât asigurarea mecanizării lucrărilor conform tehnologiei. Instalatie irigat picurare Depozit Masina modelat solul TOTAL Durata amortizare 5 10 8 8 10 5 5 10 5 10 20 8 Valoare 42000 4200 8750 5250 7700 8750 12250 1750 11100 300000 75000 6450 483200 Cota amort 8400.75 656.00 1750.00 420.00 3750.00 2220.00 175.25 52491.00 806.00 1093. obţinem o amortizare pe hectarul de cultură de 10498 lei. Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Denumire mijloc fix Tractor Plug 2 trupite Grapa discuri Freza Cultivator MIC Remorca Motopompa Maşina tratament fito.25 Considerând o dimensiune a exploataţiei de 5 ha.

00 750.car b.0 0 .00 0.00 TOTAL 46 97 771 44 1100 11964.00 15.00 0. 11 Tarif -lei12 Total retrib. -lei18 0.00 ha ha 0 0 0 0 Stoloni 0.00 0.00 45.00 1800.DEVIZ TEHNOLOGIC – INFIINTARE CULTURA LUCRARI MECANICE Nr crt .00 180.00 0. agrot -lei19 0. gunoi grajd Adm. 0 1 2 LUCRĂRI MANUALE Total chelt .00 1024.00 0. l/um 8 *Tarif lei/U M 9 5 3 ha to to km ha ha ha ha ha MATERII SI MATERIALE Preţ Denumirea U Cant unita materialulu M totală r i -lei14 15 16 17 Gunoi grajd To 60 30.00 0.0 0 13835.00 9490.22 924. 7 Cons.00 0.00 96.lei13 0. gunoi grajd Erbicidat Arat Discuit Frezat Mocirlit stoloni Plantat stoloni Completat goluri Volumul UM lucrări i 4 1 60 600 1 1 1 1 1 Ore mec .00 120. -lei10 0 300 180 45 15 96 15 120 0 10 30 4 25 25 25 ZO nr.00 0.00 0.00 15.00 0.00 0 0 0 0 0 0 0 250 750 100 0 0 0 Denumirea lucrării 1 Nivelare curenta Incărcat gunoi grajd Transp.00 0.22 9240.00 3 4 5 6 7 8 9 10 11 10 25 1 4 1 5 0 15 5 32 5 40 Stoloni Bu c Bu c 4200 0 4200 0.00 Total chelt.00 Total chelt.00 0.00 0. .00 2100.

11 Tarif -lei12 Total retribuţii .00 67.50 1.00 2800.00 0. 7 5 1 1 2 2 2 2 5 1 1 1 2 Cons carb -l/um8 5 2 5 7 *Tarif lei/UM 9 Total chelt -lei10 75 6 15 42 0 30 40 25 3 25 LUCRĂRI MANUALE ZO nr.00 600.0 0 200.00 0.00 7355.15 45 79 43 146 Erbicid l 5.0 0 97.90 550.50 94.20 0. Denumirea lucrării UM Vol lucrării Ore mecaniz.65 0 1 2 3 5 6 7 1 Transport îngr chimice Administrat îngr chimice Erbicidat Praşit mecanic 2 treceri Praşit manual 2 treceri Tratament fito 2 tratamente 3 to ha ha ha ha ha 4 .50 94.00 100 l kg l l 1.00 0.00 50.15 0.00 0.00 148.00 0.00 0.00 2113.00 0.00 0.00 601.00 618.00 250.65 Total cheltui eli agrot -lei19 670.DEVIZ TEHNOLOGIC – AN 1 PRODUCTIE LUCRARI MECANICE Nr crt.80 6.00 50.00 1000.50 1190 Paie to 6.lei13 0 75 0 0 1000 0 Fungicid Fungicid Insecticid Insecticid 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Irigat Transport paie Împrăştiat paie mulcit Recoltat în 5 treceri Cosirea frunzelor Strans si ars resturi veg.45 21.90 0.80 6. Transport îngr chimice Administrat îngr chimice Formare benzi roditoare pentru anul următor TOTAL GENERAL 81 mc to km ha to ha ha to ha ha 5 1 1 1 5 2 1 200 1500 60 70 3 0 0 450 18 0 0 200 0 75 6 0 0 917 173 10 25 2 25 2 112 25 25 4 25 100 0 50 2800 0 50 0 0 250 0 4325 Ingr complexe to 0.00 75.00 0.00 0.00 133.50 Preţ unita r -lei17 1190 Total cheltuieli -lei18 595.00 42.00 595.00 0.00 27 MATERII SI MATERIALE Denumirea materialului 14 Ingr complexe U M 15 to Cant totală 16 0.45 21.00 81.

00 133.45 21.80 6.90 550.00 601.00 Erbicid l 5.45 21.00 0.15 0.50 1.00 75.00 Paie to 6.00 2113.60 Denumirea materialului 14 Ingra complexe MATERII SI MATERIALE Cant totală 16 0.90 0.00 595.00 50.00 81.00 0.00 1000.50 Preţ unitar -lei17 1190.00 42.00 26.50 94.00 4900.00 Total cheltuieli -lei18 595.00 0.00 0.00 0.00 618.00 146.00 200.00 79.lei13 0 75 0 0 1000 0 Fungicid Fungicid Insecticid Insecticid 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Irigat Transport paie Împrăştiat paie mulcit Recoltat în 8 treceri Cosirea frunzelor Strangere si ardere resturi vegetale Transport îngraşăminte chimice Administrat îngrăşăminte chimice Formare benzi roditoare pentru anul următor TOTAL GENERAL mc to km ha to ha ha to ha ha 5 1 1 1 5 2 1 200 1500 60 70 3 0 0 450 18 0 0 200 0 75 6 0 0 81 917 257 10 25 2 25 2 196 25 25 4 25 100 0 50 4900 0 50 0 0 250 0 6425 Ingra complexe to 0.00 l kg l l 1.00 0.00 600.50 94. Denumirea lucrării UM Volumu l lucrării Ore mecaniz .65 UM 0 1 2 3 4 5 6 1 Transport îngraşăminte chimice Administrat îngrăşăminte chimice Erbicidat Praşit mecanic 2 treceri Praşit manual 2 treceri Tratament fito 2 tratamente 3 to ha ha ha ha ha 4 15 to .00 50.00 97.00 148.15 45.00 100.50 1190.00 67. 7 5 1 1 2 2 2 2 5 1 1 1 2 Consum motorin ă -litri/um8 5 2 5 7 *Tarif lei/U M 9 Total cheltuiel i -lei10 75 6 15 42 0 30 40 25 3 25 LUCRĂRI MANUALE ZO nr.00 9455. 11 Tarif -lei12 Total retribuţi i .00 0.00 0.DEVIZ TEHNOLOGIC – AN 2 PRODUCTIE LUCRARI MECANICE Nr crt.00 250.00 0.00 43.00 0.00 0.20 0.80 6.65 Total cheltuieli agrotehnice -lei19 670.

00 l kg l l 1.50 Preţ unitar -lei17 1190.00 100.00 0.80 6.00 97.45 21.00 81.00 0.80 6.00 0.00 0.65 Denumirea lucrării UM 1 Transport îngr chimice Adm.00 0.00 0.00 618.00 133.90 460. 0 1 2 3 4 5 6 Volumu l lucrării 4 5 1 1 2 2 2 2 5 LUCRARI MECANICE Cons Total Ore motorin *Tarif cheltuiel mecaniz ă lei/U i .00 Erbicid l 5.00 148.00 43.90 0.00 0.20 0.00 26.50 94.00 600.00 7489.00 1000.6 5 Total cheltuieli agrot. îngrăşăminte chimice Erbicidat Praşit mecanic 2 treceri Praşit manual 2 treceri Tratament fito 2 tratamente 3 to ha ha ha ha ha . -lei19 670.50 94.00 67.lei13 0 75 0 0 1000 0 Fungicid Fungicid Insecticid Insecticid 7 8 9 10 Irigat Transport paie Împrăştiat paie mulcit Recoltat în 8 treceri TOTAL GENERAL mc to km ha to 80 1200 60 70 3 0 0 360 18 0 0 0 546 217 2 168 25 25 4 25 100 0 50 4200 0 5425 Paie to 6.15 0.DEVIZ TEHNOLOGIC – AN 3 PRODUCTIE Nr crt .0 0 Total chelt.00 50.00 146.45 21. material 14 Ingr compl MATERII SI MATERIALE U M 15 to Cant total ă 16 0. -litri/um M -lei7 8 9 10 1 1 1 2 5 2 5 7 75 6 15 42 0 30 40 25 3 25 LUCRĂRI MANUALE ZO nr.00 1518.60 Den.00 4200.00 79.00 42.15 45. -lei18 595. 11 Tari f -lei12 Total retribuţi i .50 1.

0 546 467 467 3.190 1.0 1.600 6.061. Din care pentru productia principala Lei/ha 101.Pesticide Lei/ha 971.498 E.190 .167 6.0 0.0 x K) B (+) SUBVENTII Lei/ha 0.114 7.0 29.500.100 4.896 22.498 10.200.9 25.0 0 0 0 D (-) CHELTUIELI TOTALE (I+II+III) Lei/ha 119.706 6.000.542 9.0 450 450 4.153.896 6.0 29. VALOAREA PRODUCTIEI Lei/ha 124.1 -25.425 12.0 10.9 25.0 52.886.000.331 23.100 186 360 602 5.992.610.200.898 7.500.602 .) II.0 52.D1) Lei/ha 22.325 6.295 D1.666.0 MUNCA 1.019 0 595 324 5.741. ALTE CHELTUIELI (5+6+7+8) Lei/ha 47.0 11.305 10.688 5 Cheltuieli generale (4% din I + II) Lei/ha 2. Din care pt productia principala (q1 Lei/ha 124. CHELTUIELI MATERIALE (1+2+3+4) Lei/ha 36.700.942.295 I.669 28.196 511 751 I.Cheltuieli cu materii prime si Lei/ha 30.757.896 22.566 8 Amortisment pt cladiri si utilitati Lei/ha 41.596.905 AN 3 43.0 1.Alte materiale Lei/ha 14.0 10.0 7 Asigurari (3% din I + II) Lei/ha 3.0 324 324 .498 10.0 11.498 18.306 503 1.164.0 43. (=) PROFIT IMPOZABIL (A1 .0 0 3.BUGET VENITURI CHELTUIELI – CULTURA MULTIANUALA INDICATORI U.0 0 870 1.0 A1.260. Cheltuieli cu lucrarile mecanizate Lei/ha 1.802 12.M VALOARE dc: total PLANTARE AN 1 AN 2 A.514 materiale -Sämãnta si material saditor Lei/ha 10.0 0. Cheltuieli cu irigatii Lei/ha 1.9 13.700.164 0 0 -Ingrasaminte Lei/ha 4.775.275.700.090 11.0 0 24.425 III.898 24.000 2.800 1.964 5. Cheltuieli de aprovizionare (10% din Lei/ha 3.182 1.669 28. CHELTUIELI CU FORTA DE Lei/ha 17.0 592 434 624 6 Dobanzi la credite Lei/ha 0.094.

(=) PROFIT NET+subventii (E .9% 23. RATA PROFITULUI IMPOZABIL (E : D1) X 100 I. PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL L.274.2% 2.7% 62.4 2.0% 2. COST DE PRODUCTIE (D1 : q1) K.3% 16.F (-) Impozite si taxe G.976 15.90 0 1.144 -21. RATA PROFITULUI NET + subventii (G : D1) X 100 J.0 19.5% 71.0% 2.752 -100.0% -84.626 74. PRODUCTIE ESTIMATA Lei/ha Lei/ha % % Lei/kg Lei/kg Kg 3.081 84.90 18000 2.1 19.90 15000 .668.F + B) H.90 10000 3.319 27.012 5.824 20.90 43000 -4.5% 2.8% 2.

Editura Pământul 2005  Înfiinţarea şi întreţinerea plantaţiilor de prun. Ceres 2006  Ghid pentru cultura căpşunului – coord.Georgeta Teodorescu. Mihaela Sumedrea – Ed Ceres Bucureşti. ing. 2006 .Isac Ilarie. Coman Mihail.Editura Ceres. coacăz negru şi căpşun – ICDPP Mărăcineni . dr Nicolae Cepoiu. Sorin Ţepordei – Ed.Editura MAST. univ.Grigore Mihăiescu . 2000  Cultura căpşunului – Grigore Mihăilescu . 1998  Cultura capsunului in cimp si solarii . 1987  Tehnologia culturii căpşunului – Material documentar elaborat de MAPDR. ing. 2004  Entomologie horticolă. ANCA. Constantin Manolache.Editura Ceres. ICDPP Mărăcineni. 2003  Cultura arbuştilor fructiferi . dr. dr. cireş.Ghid practic.Lenuţa Chira .BIBLIOGRAFIE  Cultura Căpşunului în camp şi în spaţii protejate – Prof.Material documentar elaborat de ICDPP Mărăcineni. vişin. 2000  Tehnologia culturii căpşunului . Aurelian Olteanu. 2002  Ghid pentru condiţionarea post-recoltare a fructelor de căpşun în Moldova – David Picha. Traian Roman. Gheorghe Voica .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful