CULTURA CĂPŞUNULUI

PARTICULARITĂŢI BIOLOGICE
Căpşunul este o plantă semiierboasă, perenă, ce creşte sub formă de tufă cu înălţimea de 15-40 cm.

Partea subterană este formată dintr-o rădăcină scurtă (rizom) din care pornesc numeroase rădăcini subţiri, firoase, de grosimi aproape egale şi dispuse ca o reţea. În primii doi ani rădăcinile se dezvoltă foarte mult, ajungând în adâncime până la 50 cm şi lateral până la 30 cm. După 3-5 ani, sistemul radicular se reduce treptat, deoarece o parte din ramificaţiile laterale mor. Primăvara rădăcinile căpşunului încep să crească înaintea părţii aeriene şi înregistrează un maximum de intensitate în aprilie - mai. A doua creştere intensivă a rădăcinilor are loc în iulie, în ambele faze plantele trebuie să găsească în sol condiţii deosebit de favorabile de umiditate şi substante nutritive. Dezvoltarea rădăcinilor pe adâncimea de 25 de cm se realizează printr-o fertilizare, aprovizionare cu apă şi aerare bună a solului pe această adâncime. Totusi căpşunul este o specie sensibilă la secetă, el nu se poate alimenta cu apă aflată în orizonturile mai adânci de sol. Partea aeriană este reprezentată printr-o tulpină scurtă, formată dintr-un număr variabil de ramificaţii, pe care cresc frunzele, pedunculii florali şi stolonii. Tulpina are o înălţime de 10-15 cm, este perenă şi îngropată parţial în pământ. La plantele tinere de căpşun, în primul an de viaţă, tulpina este foarte scurtă, (0.5-2 cm), şi situată aproape de suprafaţa solului. Creşterile anuale sunt reprezentate prin rozete de frunze ce iau naştere prin ramificaţii subterminale. La subţioara frunzelor din rozetă se formează 1-3 muguri vegetativi, din care în

2

În funcţie de felul în care se desfăşoară înflorirea există grupele de soiuri: remontante. Se va evita atingerea frunzelor şi a mugurelui cu mocirlă. 5 petale. Indiferent de sistemul de cultură ales. bălegar proaspăt de bovină şi apă.2 frunzuliţe. doua flori secundare. În vederea plantării. în solarii sau seră. Dintr-un mugure iau naştere unul sau mai mulţi pedunculi florali. Aceasta este de fapt zona de formare a plantelor tinere. pubescente pe faţa inferioară. De la înflorit la coacerea fructelor soiurile de căpşun necesită 25-30 de zile ceea ce înseamnă 40-45 de zile de la pornirea în vegetaţie. Totuşi moartea frunzelor în fiecare an se datorează temperaturilor scăzute din timpul iernii. Fasonarea constă în îndepărtarea resturilor de filamente. Tot acest ansamblu alcătuieşte fructul baciform. În general producerea stolonilor are loc în condiţii de zile lungi. Filamentele (stolonii) pot avea lungimea de 20-30 cm uneori putând ajunge până la 1 m. specifică acestuia. Plantele tinere pot fi detaşate de planta mama numai când îşi formează rădăcinile secundare. Procesul acesta repetându-se an de an rezultă în cele din urmă o tulpină scurtă. Frunzele căpşunului sunt trifoliate. Mocirlirea se realizează prin introducerea sistemului radicular într-un amestec de consistenţa smântânii realizat din pământ (de preferinţă galben). la care în vârf apare un mugure de rod. Uneori plantele au capacitatea de a-şi păstra frunzele verzi şi active şi sub stratul protector de zăpadă ceea ce demonstrează că în general suportă umbrirea. care se dezvoltă în prelungirea axului principal pe care se formează o inflorescenţă ramificată. O caracteristică a căpşunului. TEHNOLOGIA DE CULTURĂ Plantarea căpşunului este diferită în funcţie de sistemul de cultură: cultură liberă. liber de viroze. O floare tipică are 5 sepale. 20-35 stamine şi un număr variabil de pistile. stolonilor li se aplică obligatoriu două operaţii premergătoare. semiremontante si neremontante. au grosimea de 2-5 mm şi din loc în loc formeaza câte un nod. frunze uscate şi reducerea aparatului foliar la 1. Fructul rezultă din dezvoltarea receptaculului floral care se îngroaşă şi se înroşeste. flori de gradele 4 si 5. ea reprezintă şi un aport de azot de care planta va beneficia imediat după plantare. Rolul acesteia este de a a asigura un contact mai bun cu solul şi prin continutul ei în substante hormonale favorizează creşterea rădăcinilor. 3 . Primele fructe care apar sunt cele mai mari şi cele mai tipice şi provin din primele flori crescute pe axul principal. mai rar. materialul săditor trebuie să fie de calitate. uneori şi pe cea superioară. este faptul că plantele sunt întotdeauna verzi iar frunzele nu cad. în amestecul de mocirlire se va introduce şi un fungicid. De asemenea. Eventual. 4 terţiare şi. Pe fruct sunt dispuse numeroase achene mici. O inflorescenţă este formată din: o floare primară. iar cea a conurilor de rod şi a inflorescenţelor în condiţii de zile scurte. direct în câmp sau cultură protejată. Polenizarea la căpşun se realizează cu ajutorul vântului şi/sau al insectelor. Mugurii laterali pot evolua în stoloni sau conuri de rod. Procesul de formare a stolonilor se desfăşoară pe tot parcursul sezonului de creştere. procurarea lui să se facă de la persoane autorizate cu certificat de calitate. Mugurii floriferi se formează în vârful ramificaţiilor în majoritatea cazurilor fiind unul singur (uneori apar şi 2 sau 3 muguri).primăvara următoare creşte câte un lăstar foarte scurt (1-2 cm) cu o rozetă de frunze. indiferent de sistemul de cultură: fasonarea şi mocirlirea stolonilor.

Pentru a se putea lucra mecanizat. 4 . solul să aibă în momentul plantării o temperatură în jur de 200 C şi un conţinut optim de apă (75-80% din capacitatea de câmp). mugurele terminal este acoperit. respectiv 10-12.5 plante pe mp. Se pot utiliza diferite scheme de modelare a terenului. În anul următor. situaţie în care se face în prealabil marcarea rândurilor cu marcatorul tras de tractor sau semimecanizat. Pe fiecare brazdă se plantează câte două rânduri de căpşun la distanţa de 25 cm între ele şi 20-25 cm între plante pe rând în funcţie de vigoarea soiului. în iunie-iulie utilizând stoloni refrigeraţi. etoprofox. ceea ce îngreunează plantarea şi prinderea stolonilor. dazome sau oxamil (Mocap 10 G 60 kg/ha. Aceasta se realizează cu MMS 2. căpşunul se plantează vara. Căpşunul reacţionează în mod nefavorabil la fertilizarea cu sare potasică. cu ajutorul unor maşini specializate. iar dacă este prea la suprafaţă.8 din legumicultură sau cu rariţa. Pentru combaterea dăunătorilor din sol înainte de desfundare solul se tratează cu produse pe bază de clorpirifos. deoarece tolerează greu clorurile. mugurele terminal suferă de secetă şi de temperaturile scăzute din timpul iernii. Căpşunul se poate planta manual. separate de şanţuri cu adâncimea de 15-20 cm şi lăţimea la partea superioară de 50 cm. terenul se pichetează în parcele dreptunghiulare lungi de 300 m şi late de 100 m. O atenţie deodebită trebuie acordată realizării corecte a adâncimii de plantare. ceapă verde. Printr-o rotaţie corespunzătoate plantele de căpşun beneficiază de un teren afânat. în aşa fel încât să se obţină o densitate de 80000 – 100000 plante/ha. Terenul se desfundă mecanic la 35-45 cm. Plantarea propriu-zisă se realizează de preferinţă pe timp noros sau seara. Tehnologia de cultură anuală În sistemul de cultură anuală. astfel încât să se ţină cont de faptul că fiecărei plante de căpşun îi trebuie asigurat un spaţiu de nutriţie de 0. Nu este bine ca stolonii să fie înşiraţi pe rând pe o distantă mare deoarece se usucă mocirla de pe rădăcini. spanac. Rezultate bune se obţin prin utilizarea terenului modelat sub formă de brazde permanente cu lăţimea de 50 cm. putrezeşte uşor şi pornirea în vegetaţie este întârziată. Dacă se respectă perioada de plantare şi asigurarea apei. Terenul trebuie să fie fertil. ) Terenul desfundat. fasole. după defrişarea culturii anuale de căpşun în iunie. plane sau uşor înclinate până la 7%. O dată cu desfundatul se încorporează în sol 30-40 t gunoi de grajd bine descompus. pretabile la mecanizare şi obligatoriu la irigare. deoarece producţia de fructe scade în favoarea unei creşteri excesive vegetative. expoziţie bună (sudică. sud-vestică sau sud-estică) şi ferit de vânturi. peste necesarul optim al plantei în anul plantării. Dacă materialul săditor este introdus prea adânc în pământ. Pentru cultura anuală se aleg terenuri de grădină.10 mp. cu cel puţin 10-14 zile înainte de plantere. fertilizat si dezinfectat se mărunţeşte şi se nivelează cu 2-3 treceri cu grapa cu discuri. castraveţi.08 – 0. ce favorizează o bună dezvoltare a sistemului radicular şi a plantei. terenul se pregăteşte şi se însămânţează sau se plantează cu o cultură târzie: varză de toamnă. Deoarece în cultura anuală a căpşunului trebuie asigurată irigarea este necesar ca de la început să fie asigurată modelarea corespunzătoate a terenului. cu plantatorul. plantele au suficient timp pentru fortificare şi diferenţierea mugurilor floriferi până la sfârşitul toamnei. fertilizat şi structurat. între parcele lăsându-se alei sau drumuri. Până la înfiinţarea culturii anuale de căpşun terenul se foloseşte pentru o altă cultură timpurie: salată. 200-400 kg superfosfat şi 200-250 kg sulfat de potasiu pe hectar. Nu se recomandă o îngrăşare abundentă.având grijă ca mugurele central să rămână neacoperit cu mocirlă.

la 2-3 zile are loc verificarea şi completarea golurilor.5 l/ha). Stolonii refrigeraţi nu se mai fasonează ci doar se mocirlesc. Devrinol 50 wp+Dual 500CE – 6+4kg/ha. în vară. 5 . fără a stânjeni şi aparatul radicular al plantelor. cu ajutorul pompelor de stropit. Un avantaj al folosirii stolonilor refrigeraţi este acela că permit plantarea foarte de timpuriu. Erbicidarea se realizează cu ajutorul unor erbicide administrate în soluţie. în perioada de intrare în pârgă a fructelor. Hexilur 80PU 2. Terenul ales poate fi acoperit sau nu cu folie din polietilenă prevăzută cu orificii în care se vor planta stolonii. Mulcirea atunci când aceasta nu s-a realizat de la plantare se face cu paie de grâu sau secară. După plantare. când stolonii din câmp (din recolta anului respectiv) încă nu sunt suficient de dezvoltaţi. plantarea se face în benzi de cate două rânduri distanţate între ele la 25-30 cm. liberi de virusuri. În cultura anuală de căpşun producţia de fructe scade proporţional cu numarul golurilor necompletate sau înlocuite târziu. mecanic sau manual.1 kg/ha) şi postemergent (Fusilade super 3 l/ha şi Galant PRV 1. acolo unde stolonii nu s-au prins. În zonele sudice plantatul se poate prelungi până la 10-15 august. Procentul de goluri din plantaţie nu trebuie să depăşească 1%. Elbatan 80%PU 2. Erbicidarea se realizează preemergent (Duacil 5653 WP 6kg/ha.5kg/ha. Daca se aplică irigarea prin aspersiune. prin mobilizarea solului pe o adâncime de 4-5 cm. Ca material săditor se folosesc stoloni refrigeraţi. iar distanţa între benzi este de 75-80 cm.Adâncimea de plantat Poziţia la plantarea stolonilor Epoca de plantare este vara. Lucrările de întreţinere constau în: Praşilele se execută ori de câte ori se formează crustă sau apar buruienile. în lunile iunie-iulie.

Plantaţiile multianuale de căpşun pot fi înfiinţate toamna. precum şi în condiţii de irigare. utilizându-se stoloni din acesaşi soi şi de aceeaşi vârstă. însă fără a mai fi modelat terenul. iar rădăcinile lor rămân la suprafaţă spre sfârşitul iernii. la scuturarea petalelor şi la întrarea fructelor în pârgă. În anul plantării.iunie) plantele rodesc abundent după care se defrişează. La planta premergatoare (cel mai adesea cartoful sau varza timpurie) se recomandă aplicarea a 30-40 t/ha gunoi de grajd. Producţia anuală de căpşune a unui hectar de cultură este de 15-25 t. Plantele de căpşun în vârstă de un an sunt apte să dea producţii mari (plecând de la faptul că producţia de fructe creşte proporţional cu numărul de plante la unitatea de suprafaţă) iar fructele lor ajung la maturitate cu 2-5 zile mai devreme faţă de cele ale plantelor mai în vârstă (cu consecinţe pozitive asupra preţului de valorificare).  postemergent utilizând Focus Ultra 3-4 l/ha pentru buruieni monocotiledonate şi perene.5 kg/ha pentru dicotiledonatele anuale sau Devrinol 50WP 4-6 kg/ha pentru monocotiledonate şi unele dicotiledonatele anuale cât şi Dual Gold 960EC 1. Imediat după plantare şi pe tot parcursul perioadei de vegetaţie se udă de 5-6 ori. cu o normă de udare de 200-300 mc/ha. Plantările efectuate toamna târziu. Datorită acestui fapt. Pe parcursul fiecărui an se au în vedere următoarele lucrări:  *erbicidarea – preemergent utilizând Venzar 80WP 3-3. precum şi în zonele unde stratul de zăpadă nu se menţine pe sol decât un interval scurt de timp. primăvara sau vara.2 l/ha pentru mono şi dicotiledonate. Plantarea de toamnă – din a doua decadă a lunii august pană la mijlocul lui octombrie – dă rezultate bune în zonele cu ploi suficiente. astfel încât stratul de sol din zona rădăcinilor active să fie permanent reavăn. în funcţie de soiuri. dau de regulă rezultate negative întrucât plantele nu se dezvoltă suficient. nu se obţin fructe. este indicată în zonele nordice cu primăveri umede şi toamne secetoase. Combaterea bolilor şi dăunătorilor se realizează prin tratamente înnainte de înflorire. cu avantajul că producţia de calitate superioară (extra) reprezintă 75-80% din total. Lucrările de întreţinere sunt în general asemănătoare pentru primul an şi cei cu rod.Irigarea este condiţie esenţială de reuşită a culturii anuale de căpşun. În primăvara anului următor (mai . Tehnologia de cultură multianuală Cultura multianuală a căpşunului durează de obicei 3 ani. 6 . diferenţa constând că în primul an se realizează verificarea prinderii şi completarea golurilorla 12-14 zile de la plantare. Plantarea de vară impune efectuarea irigării şi un material săditor de calitate. anul următor plantării este fără rod. Pregătirea terenului se face ca pentru cultura anuală. se pot obţine în decurs de 3 ani 3 recolte economice de fructe. fiind introdusă într-un asolament de 7-8 ani. Plantarea de vară (între 15 iulie -15 august) cu stoloni refrigeraţi sau recoltaţi direct din câmp dă rezultatele cele mai bune şi în cultura multianuală întrucât plantele se dezvoltă bine până toamna. iar coacerea fructelor în cadrul plantei este mai grupată decât la cultura multianuală. la acest ultim tratament utilizându-se fungicide cu remanenţă redusă. după 15 octombrie. Plantarea de primăvară. Astfel. diferenţiază suficient mugurii floriferi şi dau o recoltă mare încă de anul următor. Până la sfârşitul toamnei plantuţele reuşesc să înrădăcineze bine şi să îşi dezvolte rozeta de frunze dar de regulă nu formează muguri florali. în martie-aprilie. sau cu producţie nesemnificativă (1-2 t/ha).

pe biloni 70-80 cm cu distanţa dintre biloni de 40-60cm. la adâncimea de 1-2 cm. palamidă. producţia de fructe creşte de 4-5 ori. capabili să realizeze fructe după numai 60-70 zile de la plantare. se realizează prin 3-4 tratamente combinate. 2/3 primăvara devreme şi 1/3 după recoltarea fructelor) mulcirea cu paie constă în aşezarea unui strat gros de 3-5 cm de paie curate pe o lăţime de 20-25 cm. bine descompus (de circa 3-4 ani) prin încorporarea în sol odată cu arătura de toamnă. combaterea bolilor şi dăunătorilor. În primul an se plantează stolonii refrigeraţi începând cu luna februarie şi până în ultima decadă a lunii august. Folia este găurită. pentru a preveni atingerea fructelor de pământ şi putrezirea acestora. pe ambele părţi ale rândului. 2 manuale pe rând şi 2 mecanice pe interval. evetual acaricid.Este important ca în primele 10-14 zile de la plantare solul să fie păstrat reavăn pentru o prindere uniformă. Iarna. stoparea buruienilor.40 to la hectar. prin aplicarea a 500 kg/ha superfosfat. Înainte de înfiinţarea unei culturi se aplică o ierbicidare totală pentru curăţirea terenului de buruieni perene (pir. cantitatea de precipitaţii căzută şi momentul plantării se poate ajunge şi la 5-8 udări. Pentru stimularea creşterii producţiei de căpşuni la ha. Pentru stimularea apariţiei rapide a noului aparat foliar şi diferenţierea mugurilor de rod. În anul II în condiţiile unei tehnologii performante.     praşile. Astfel se poate obţine o densitate de 40-80. (tubul de picurare) în sol. folosindu-se ierbicidul Dual -2 l/ha. etc. aceste fiind de 35/35. care dintr-o trecere efectuează rigola. Se administrează gunoi de grajd circa 30 . după ½ recoltarea fructelor şi 1/2 toamna) şi 300-350 kg/ha azotat de amoniu ( fracţionat în două doze. Importanţa foliei de protecţie rezidă din: fructe curate la recoltare. se folosesc stoloni refrigeraţi (plante de 60 de zile). un fungicid şi un insecticid. Pentru culturile care se înfiinţează în perioada februarie-iulie. fertilizarea fazială. este plantarea pe brazde înălţate (25-30 cm înălţime). găuri care reprezintă distanţele de plantare. decalate între ele. 7 . Pregătirea terenului se face cu o arătură adâncă de toamnă la 35-40 cm. în cadrul culturii multianuale moderne. se continuă cu aplicarea fertirigaţiei prin sistemul de udare prin picurare. etc. întinde sistemul de irigaţie şi montează folia care acoperă rigola. reducerea cheltuielilor de irigare.000 plante/ha. pe baza unui calendar al tratamentelor astfel încât să se păstreze o cultură curată. datorită aplicării unor lucrări speciale. pe zăpadă se administrează circa 400 kg îngrăşăminte complexe la hectar. se foloses rânduri duble de plante la intervale de 20-25-30-35 cm. acoperite cu folie de polietilenă şi prevăzute cu un sistem de fertirigare introdus sub folie. Tot înainte de efectuarea rigolelor se poate aplica o ierbicidare antigramineică.000 stoloni/ha. volbură. 35/30. de regulă. prima la 2 săprămâni de la plantare fără însă a deranja plantele. 200-250 kg/ha sulfat de potasiu ( fracţionat în două doze. după care se efectuează o frezare adâncă însoţită de o nivelare a solului.) cu ierbicide pe bază de glifosat. Cultura multianuală modernă Un nou sistem de plantare introdus în ţară. în funcţie de soiul de plantă. Se trece la efectuarea rigolelor cu maşina de făcut rigole. 30/30. iar a sistemului de picurare din creşterea productivităţii. în funcţie de cerinţele pieţei. tipul terenului. irigarea prin aplicarea a 4-6 udări cu câte 350-400 mc apă/ha. respectiv prevenirea bolilor şi a dăunătorilor. în densităţi de 40-65. În funcţie de zonă.

Irigarea culturii se va face pe toată perioada vegetaţiei cu doze de apă care să asigure o bună umiditate a solului. cum sunt tunele din folie de plastic.2% alternativ cu tratamente pe bază de cupru. Temperaturile scăzute în perioada înfloritului pot anula avantajele pe care le asigură protejarea sub adapost a culturii.Sistemul de irigare prin picurare este montat sub folie. distanţate la 30-35 cm. adaposturile temporare se instalează peste cultură în ultima decadă a lunii februarie şi în prima decadă a lunii martie. cu substanţe pe bază de Carbendazin 0. fără căldură artificială. pentru fortificarea plantei. În aceste adăposturi temperaturile maxime sunt cu 2-5°C mai mici decât în cele cu folie neperforată. iar temperaturile minime cu 1-1.2%. Între tunelele simple interioare se lasă câte o potecă lată de 60-70 cm.5°C mai ridicate decât în cele exterioare. Odată cu tăierea florilor se curăţă plantaţia de stoloni şi buruieni. Pentru acoperire se utilizează folie de polietilenă lată de 1. pentru a preveni apariţia botritisului. faţă de tunelele simple (20-30 zile avans faţă de cultura neprotejată). Pe perioada tăierii florilor se aplică tratamente cu fungicide. Fiecare din cele două tunele simple interioare acoperă câte 4 randuri de căpşun. Întreţinerea culturii : La circa 7-8 zile de la plantare încep să apară primele flori. 8 .5 m. Tehnologia de cultură este ca şi în cazul culturilor anuale. iar cealalata va fi lăsat mobilă pentru închiderea deschiderea tunelului. Tunelul simplu este accesibil de construit. se face cu materiale ieftine. care grăbeşte coacerea fructelor cu 10-15 zile. serele solar etc. Se aplică de asemenea tratamente pentru putregai. Are o lăţime de 50-60 cm. Tunelul dublu este format din două tunele simple alăturate. Acesta este conectat la capătul tarlalei la o coloană principală din tub de politilenă de 32 mm. În condiţiile de climă ale ţării noastre. Acestea se înfig în pământ din metru în metru. scheletul de sustinere este format din nuiele sau sârmă groasă. Acestea vor fi tăiate cu foarfeca circa 8-7 săptâmăni. după care se lasă flori care vor asigura producţia. Prin dubla acoperire cu folie se asigură o temperatură mai ridicată. iar apoi prin ridicarea foliei dimineaţa după ridicarea temperaturii aerului. Una din marginile foliei care acoperă tunelul rămâne fixată în sol permanent. prin intermediul unor robineţi de legătură. făinare. După cea de-a doua tăiere de flori se pot aplica îngrăşaminte foliare în funcţie de stadiul de dezvoltare a plantei. Cultura protejată a căpşunului Se practică sub adăposturi temporare sau permanente.6-1kg/ha. Dithane 0. acestea se vor aplica după fiecare tăiere de flori. În astfel de tunele aerisirea se face la început prin descoperirea tunelului la capete. O altă posibilitate este acoperirea adăposturilor (tunelelor) cu folie de polietilenă perforată care permite o aerisire pemanentă. Plantarea se face cu plantatoare speciale după care se face o irigare abundentă. Manzate 0. Este preferabil ca în anii cu umiditate mare să se efectueze 3 tratamente cu Swici. Plantarea se începe după ce sistemul de irigare a fost montat şi încercat la presiunea de apă şi după ce irigarea a funcţionat circa 4 ore înainte de plantare. si acoperite la rândul lor cu un alt tunel mai larg. În perioada de vegetaţie se vor face tratamente pe intervale pentru distrugerea buruienilor. acest sistem este de două feluri: regular şi autocompensant.

9 . Marginile frunzelor se brunifica si ele. Topsin 0. Micoze. Mana este produsa de Phytophtora fragariae. Ataca florile si fructele mai ales pe vreme umeda. Fungicide : Karathan 0. Patarea rosie a frunzelor este produsa de ciupercile Marsonia fragariae. Ciuperca este deosebit de periculoasa deoarece poate ramane viabila pe resturi infectate timp de 7-8 ani. Ciuperca se transmite prin sol si prin resturi infectate. Patarea alba a frunzelor este produsa de Mycosphaerella fragariae. pedunculii si caliciul florii. Pe frunze apar pete mici circulare sau neregulate. si poate distruge 80% din recolta. Este cea mai raspandita boala a capsunului. 2. Fructele atacate prezinta pete brunii. Marginile frunzelor se rasucesc si prezinta pete rosiatice. 3. Ciuperca se transmite de asemenea prin resturi infectate. altele se găsesc in stare latentă. unele se transmit prin intermediul cicadelor. Ceapa si cartoful utilizate ca plante premergatoare culturii de capsun favorizeaza aparitia bolii. intr-o cultura langa Bucuresti. Boala progreseaza rapid ducand in scurt timp la uscarea plantelor. Plantele pierd din vigurozitate. Fabrea earliana si Diplocarpon earliana. Frunzele prezinta pete rosii violacee care cresc in diametru pana la 2 cm.07%. Petele cu timpul se maresc si se unesc. Alte viroze sunt patarea inelara. florile si fructele. Ciuperca se transmite prin resturi vegetale infectate. Ea ataca radacinile groase si coletul care se brunifica. rosiatice spre violaceu. Pe ambele fete ale frunzei dar mai frecvent pe cea inferioara se formeaza o pasla albicioasa ce constituie miceliul si conidiile ciupercii. Ataca rizomul la nivelul coletului.BOLILE ŞI DĂUNĂTORII CĂPŞUNULUI Viroze.06%. Ataca limbul foliolelor. Patarea bruna este produsa de Dendrophoma obscurans. Ataca frunzele. care capata pete rosiatice. 8. dar mai ales fructele. mozaicul arabic. Este o boala mai rar intalnita. Rizomul se necrozeaza fapt ce conduce in final la uscarea plantei. de aceea se recomandă utilizarea de stoloni liberi de virusuri şi arderea materialului infectat. Este o boala foarte periculoasa. Sunt multe viroze la căpşun. desi exista soiuri rezistente. frunzele de la baza raman ofilite. 5. 6. Radicelele se necrozeaza la exterior si putrezesc in cele din urma. Benlate 0. In Romania bola a fost descoperita de E. iar culoarea lor devine negricioasa. Ciuperca poate ierna in resturile infectate. Tesuturile patate se necrozeaza si frunza se usuca in final in totalitate. afidelor sau al nematozilor. Putregaiul cenusiu este produs de Botrytis cinerea.1%. La suprafata fructului se dezvolta un miceliu fin. 7. rasucirea frunzelor. pedunculii si caliciul florilor. 1. care capata un contur cenusiu inchis. etc. Vestejirea plantelor se produce datorita ciupercii Verticillium alboatrum. Infectia masiva are loc in perioada infloritului. Boala ataca de primavara pana toamna si se manifesta prin aparitia pe frunze a unor pete mici. Plantele se ofilesc total si se usuca. Frunzele atacate se rasucesc spre fata superioara. 4. Mana comuna este produsa de Phytophtora cactorum. de culoare rosuviolacee. incretirea frunzelor. Docea in naul 1958. iar pulpa se intareste si devine amaruie. cum este cazul pătării frunzelor – Strawberry motley virus. Fructele atacate se brunifica si putrezesc. Fainarea produsa de Sphaeroteca fragariae. etc.

Traiesc in organele plantei pe care o paraziteaza. 4. mai sunt si transmitatori de viroze. Cand atacul este foarte puternic. frunza care se usuca in final. sau Galerucella tenella. Corpul femelei este oval de culoare alb sidefie in momentul aparitiei. in mugurele central. corespunzatoare locurilor de hranire ale paianjenilor. cele mai importante specii sunt: Meloidogyne hapla. Se inmultesc sexuat si sunt vectori ai unor virusuri. din mai pana in iunie. Femela are corpul ellipsoidal. Tetranychus urticae – Paianjenul rosu comun. Atacul masiv are loc in lunile iunie-iulie. 6. cu o protuberanta in partea anterioara care reprezinta capul. Ataca frunzele si florile. Gandacul paros – Epicometis hirta. aparatul lor bucal fiind adaptat pentru intepat si supt. in timp util inainte de aplicarea tratamentului. Afidele. Gandacul capsunului. dintre care amintim pe cea mai frecventa – Myzus fragariae . Exista mai multe specii de afide daunatoare capsunului. Acarianul ierneaza ca adult in resturi vegetale. Primavara cand capsunul porneste in vegetatie femelele parasesc acest loc si incep sa depuna oua pe frunzulitele tinere. se usuca si cad. 5. Gargarita neagra sau Anthomus rubi. Afidele pe langa pagubele pe care le produc direct. Dintre acestia. Acarienii sunt paianjenii rosii si bruni. plantele se usuca si pier. etc. Acarianul ierneaza ca femela adulta in inima plantei. Se mai numesc paduchii de frunze. Are mai multe generatii pe an. se vor adresa note de prevenire stuparilor din zona. Depune ouale in tot cursul lunii mai. iar daca nu. datorate celulelor polinucleate care inconjoara corpul 10 . incat pe plante se pot gasi concomitent larve dar si gandaci din generatia a doua. Primavara femelele parasesc locul de iernare si depun oua pe fata inferioara a frunzelor unde se vor dezvolta apoi coloniile. La combaterea lor trebuie tinut cont si de prezenta albinelor. 2. Masculul este mai mic decat femela. Frunzele atacate se incretesc. 3. larvele traiesc in sol unde ataca radacinile provocand uscarea plantelor. Larvele apar esalonat. Primavara gandacul iese si se hraneste cu frunzele tinere. 1. Sunt o clasa de viermi cilindrici cu corp lung si nesegmentat. reprezentati de speciile Tarsonemus fragariae – Paianjenul capsunului. chiar daca plantele supravietuiesc. Distruge staminele si pistilele florilor si in cazul unui atac puternic poate compromite recolta. Tetranychus urticae are 5-6 generatii pe an. In restul anului. in cursul noptii.Insecte daunatoare. Nematozii. Pe cat posibil se vor utiliza produse cu netoxice fata de fauna utila. Larvele apar primavara si populeaza fata inferioara a frunzelor. Atacul se manifesta mai ales pe radacini nde se formeaza gale. apoi se brunifica cu timpul.Paduchele verde care ierneaza sub forma de ou in resturile vegetale. Masculul are corpul piriform. deoarece multe produse toxice pentru acesti acarieni sunt toxice si pentru albine. Daca atacul este puternic. Este o insecta mica ce ierneaza sub resturi vegetale. prin oua nefecundate. galben verzui apoi brun. Frunzele atacate se rasucesc. Dupa 15-20 de zile din oua apar larvele care prefera frunzele din interiorul tufei unde umiditatea este usor mai ridicata. Pe frunzele atacate apar pete galbui. galben roziu apoi portocaliu. Femela matura are corpul in forma de para. devin brune si casante. Acarienii. Acest paduche este vivipar si se inmulteste si partenogenetic. Tarsonemus fragariae are 6-7 generatii pe an. care prezinta dimorfism sexual. petele acopera frunza in intregime.

Frunzele cosite vor fi arse. blana neagra si catifelata. la nevoie sau profilactic. dar raman debile si nu mai produc aproape deloc. Exemplarele acestei specii sunt foarte mici.Gryllotalpa grylootalpa O insecta din ordinul Ortoptera. care se termina printr-o camera in care femela depune anual in fiecare primavara circa 200300 de oua. Swezey. Se poate combate prin momeli toxice. coropisnitelor si nematozilor. Picioarele anterioare sunt scurte cu gheare puternice. Aceste galerii de mare intindere sunt circulare etajate si ramificate. paios. cu corpul greoi si cu picioarele din spate adapatate pentru sapat. Este un nematod polifag. Traieste in toate organele plantei. Masuri chimice: in luna aprilie. (Sean L.nematodului. de la inceputul vegetatiei. si dreneaza si aereaza solul. (Nick Waipara. Coropisnitele traiesc mai ales pe terenurile ingrasate cu gunoi putred. Tratamentele se repeta si de-a lungul fazelor fenotipice. SFF Project. Ataca indeosebi capsunii si legumele carora le rod radacinile. Masurile fizico-mecanice : Eliminarea si arderea plantelor infectate. Nematodul se poate perpetua o perioada lunga de timp in sol. cultura organica a capsunilor fusese deja abordata de peste 130 de fermieri din 35 de tari. servindu-i drept protectie si sursa de hrana. (Grigore Mihaescu) Masuri de prevenire si combatere Masurile culturale : Controlul solului. adaptate sapatului de galerii. In final plantele mor. Atacul lui produce zbarcirea si inrosirea frunzelor. privitor la existenta larvelor de carabus de mai. in care patrunde prin stomate si prin rani. University of California) 11 . ochi mici acoperiti de o membrana. Daca se inmulteste insa excesiv produce pagube capsunului pe care il dezradacineaza. In final plantele atacate se usuca. Florile se deformeaza si se atrofiaza. agricultura lipsita de tratamente chimice de fertilizare si combatere a bolilor si daunatorilor. NZ) In anul 2002. Cu ajutorul lor isi sapa galerii in sol. Plantele atacate nu mor. Viermele sârmă – Agriotes vestulatus Traieste in sol si roade radacinile plantelor. In ultima perioada se acorda o importanta deosebita agriculturii organice a capsunului. este bine sa se coseasca pentru ca miceliul ciupercilor fitopatogene eventual aflate pe frunze sa nu declanseze o infectie tardiva. Cartita este folositoare pentru ca distruge anumite insecte. La terminarea recoltarii. Se combate prin prafuirea solului cu var proaspat stins. cu o productie per total estimata la 10 milioane de dolari. insectivor. a rozatoarelor. subteran. Frunzele plantelor atacate raman mici cu limbul deformat si ingrosat. Are aspectul unui vierme microscopic subtiat la ambele capete si transparent. Carabuşul de mai – Melolontha melolontha Larvele acestuia traiesc circa 3 ani in sol. de forma unor lopeti. Limaxul – Agriolimax agrestis Melcul fara cochilie ataca inflorescentele si fructele capsunului. 7. Coropişniţa . precum si rasucirea lor. unde rod radacinile plantelor. Alti daunatori. cu corpul cilindric. cu petiolul scurt si rasucit. inca de la infiintarea plantatiei. Cârtiţa – Talpa europaea Este un mamifer mic. Aphelenchoides fragariae. se vor face 2-3 tratamente pentru prevenirea fainarii. Larvele naparlesc de 5-6 ori pana la maturitate. patarii albe si a putregaiului. cu aspect viermiform. Ditylenchus dipsaci. Coropisnita se poate combate prin momeli toxice.

Recoltarea trebuie executată în regim de peste o zi pentru regiuni temperate racoroase iar perioadele neobişnuit de aride ar putea sa fie necesară recoltarea zilnica a soiurilor cu fructele moi. cutiile de plastic/carton trebuie sa fie aranjate perfect pe paleţi . Tot în aceleaşi cutii caserolele cu fructe se transportă la supermarket. Nu se permite a lăsa fructele sa se răscoaca deoarece se deformează uşor. fara ca acestea sa se mişte (de exemplu 6. deoarece va conduce la aparitia putregaiului cenusiu Botrytis.de obicei. si nu vor rezista rigorilor de transport la distanţe mari. Pe de altă parte. iar tesuturile albe nu se coloreazî în rosu. La rândul lor. Fructele de capsun nu se mai coc dupa recoltare. Ambalare Aparenţa si calitatea capşunelor vândute în toată lumea s-a îmbunătăţit datorită răspândirii pe larg a caserolelor din plastic . După recoltare căpsunele nu se mai îndulcesc. fructele rascoapte vor fi moi si vor avea un termen de păstrare scurt. aceste lazi vor fi instabile. se vor detaşa deteriorând produsul şi îngreunând procesul de mânuire. pulpa interioară va fi albicioasă si vor avea calităţi gustative foarte proaste din cauza conţinutului scăzut de zahăr Fructele imature nu trebuie sa fie culese. Sortarea directă a fructelor în ambalaj final la momentul recoltării reduce de câteva ori numărul de atingeri ale fructului la doar o singură dată.2m. Capsunele nu trebuie sa fie recoltate atunci când fructele sunt umede sau pe timp de ploaie. Cutiile ce se aranjează pe palete nu trebuie să depăşească perimetrul paletului (în caz contrar. Mentinerea calitatii fructelor în conditii ploioase este dificila din cauza probabilităţii sporite de apariţie a putregaiului cenuşiu si care. în special la temperaturi peste 25 grade. La sosirea pe piaţa de destinaţie. 12 caserole intro cutie). fructele imature vor avea vârfuri si umeri albi. mărimea paletului standard este 1m x 1. Maturitatea de recoltare Căpşunile sunt recoltate la etape diferite de maturitate. Fructele calde suferă vătămări importante în procesul de recoltare şi manipulare. scurgerile de sevă din fructele supra-maturate şi deformate va păta ambalajul iar unele dintre fructe pot putrezi. deoarece conţinutul de zahăr va fi mic si gustul va fi inadecvat. Fructele 12 . Starea fitosanitara a câmpului Starea fitosanitara adecvata a câmpului constituie un aspect important în mentinerea cotei înalte a pietei de fructe calitative pe parcursul întregului sezon de recoltare. fructele cu temperatura pulpei înalta vor necesita mai multa energie si capacitate de racire pentru a îndepărta căldura câmpului în timpul procesului post-recoltare. Recoltarea Recoltarea căpşunilor trebuie sa înceapă dimineaţa devreme dupa ce roua de pe suprafata fructelor s-a uscat.MĂSURI PENTRU ASIGURAREA CALITAŢII PRODUCŢIEI Calitatea căpşunilor ajunse pe piaţă este dependentă într-o măsură însemnată de condiţiile în care se fac recoltarea şi păstrarea acestora. Maturitatea căpşunilor este cel mai bine oglindită de culoarea suprafeţei externe şi fermitatea fructului. Recoltatul se va face la maturitate de consum. se deteriorează repede. dependent de soi şi preferinţele de piaţă. Se va evita recoltatul după amiaza la temperature ridicate. va duce la un termen de pastrare a fructelor limitat. Caserolele se plasează în cutii de plastic sau carton direct în câmp. De asemenea.ca ambalaj final de comercializare a capsunelor – care pot conţine de la 250 grame pâna la 500 grame de fructe. Designul cutiilor trebuie sa asigure aranjarea perfecta a caserolelor. 8. respectiv. În afară de aceasta.

Este important ca toate golurile din tunelul de răcire sa fie blocate pentru a evita scurtcircuitarea aerului de răcire.25 cm presiune statică. supracoapte sau putrezite trebuie să fie înlăturate cu grijă de pe câmp la fiecare recoltare. Se recomandă utilizarea unui ventilator ce pompează cel putin 7.700-2.002 m3/sec/kg . trebuie sa se ia în consideraţie masa căpşunilor ce trebuie răcită la un moment anume. care este centrată deasupra spaţiului liber (tunelului) dintre stivele de cutii. pentru a răci 1000 kg de fructe. Lanţul de răcire trebuie menţinut la etapele de depozitare.2 m³/h pe kg de căpşuni si 1.25 cm presiune hidraulica (7200 l/h/kg). ventilatorul se decuplează si pânza de deasupra cutiilor este rulată. distribuţie si desfacere a fructelor la temperaturi cuprinse între 0 si 1° C. De obicei. Nu trebuie să existe goluri între stivele de cutii sau deschizături ne-blocate sub palete. Se pot utilize ventilatoare de tip axial sau centrifugal. un motor de 1 cal-putere (0.deteriorate. Răcirea forţată cu aer implică plasarea paletelor cu cutii umplute cu căpsune într-o camera frigorifică cu temperatura cuprinsa între 0 si 1° C. pentru a asigura sosirea acestora la destinaţie cu o masa neta de cel putin 250 g. procesul de răcire forţată cu aer ar trebui să înceapă în decurs de o oră după recoltare . Spre exemplu. Deasupra rândurilor paralele de cutii se plaseaza o pânza . Racirea fortata cu aer Racirea forţată cu aer este metoda ideală pentru înlăturarea căldurii de câmp din căpsuni. caserolele trebuie sa fie cântarite cu precizie. De regulă. Exactitatea cântăririi caserolelor pentru comercializare constituie o etapă importantă a procesului de control a calităţii. va fi necesară utilizarea unui ventilator cu o capacitate de cel puţin 7.1 . Este important să aveţi un termometru cu o sondă lungă pentru a 13 .75 kW) are o capacitate de pompare a aerului de circa 1.200 m³/h. Cutiile sunt aliniate în două rânduri paralele pe de o parte si alta a unui ventilator mare. Pentru a maximiza termenul de comercializare a fructelor. Capsunele sunt răcite adecvat atunci când temperatura în interiorul pulpei atinge 1°C. Pentru cântarire se recomandă utilizarea unui cântar cu platforma orizontală cu un ecran digital cu o acuratete de +/. Pentru a calcula curentul de aer total necesar. Cântarirea Dupa ce s-a verificat calitatea fructelor din fiecare ambalaj individual. Rândurile sunt separate prin spaţiu deschis (care de obicei. Suprafaţa temporară de stocare trebuie să aibă acoperiş pentru a proteja fructele de razele solare directe si de ploaie. si umiditatea relativa de 90 . Fructele ambalate trebuie sa aibă o masă cuprinsă între 260 si 265 g (excluzând greutatea ambalajului). în cazul când cutiile sunt asezate pe palete. chiar şi daca fructele ramân păstrate în camere frigorifice pentru urmatoarele 7 zile. constituie diametrul ventilatorului). Cel putin 5 % din suprafaţa pereţilor cutiei trebuie sa aibă orificii de ventilare pentru a asigura răcirea adecvată. Rata recomandată a curentului de aer pentru răcirea forţată eficientă a căpşunilor este de 0. temperatura internă a fructului se determină utilizând un termometru cu o sondă lungă. Termenul de răcire se poate extinde cu 40% dacă deschizăturile inferioare ramân ne-blocate. Operatiuni de racire post-recoltare Fructele de capsun reprezintă o categorie dintre cele mai perisabile si trebuie răcite imediat după recoltare pentru a maximiza termenul de comercializare şi pentru a menţine calitatea fructelor. După ce toate căpşunile s-au răcit adecvat.2 g.98 %.450 l/sec la 1. Stocarea căpşunilor recoltate cu temperatura fructelor de 30° C timp de patru ore înainte de răcire va avea drept consecinţă faptul ca 1/3 din fructe vor deveni ne-comerciabile.

Pentru a raci fructele în timp de o ora va fi nevoie de o instalatie de racire capabila sa înlature 24.1°C şi cu o umiditate relativă de 98 %.verifica temperatura internă a fructelor. aceste necesităţi majore coincid cu volumul maxim de produs recoltat. 1000 kg de capsuni vor produce aproximativ 84 kcal pe zi. 14 . este o idee bună să controlaţi ventilatorul prin introducerea în curentul de aer a unui termostat cu voltaj linear.92 x 27º C = 24. rata de răcire este de 5-10 ori mai rapidă atunci când se utilizeaza sistemul de racire forţată cu aer comparativ cu răcirea în camere ce nu au astfel de sisteme.670 kcal. şi răcirea cutiilor cu capsuni poate dura până la 24 de ore. pe când la 27º C. De obicei. 1 000 kg de capsuni vor produce circa 11. Caldura din câmp a fructelor Aceasta este sursa principală de caldură si depinde de temperatura internă a fructelor de capsun la iniţierea procesului de racire. 2. 1. Capacitate de refrigerare Instalaţia frigorifică de răcire forţată trebuie să aibă capacitate de refrigerare suficienta pentru a putea acoperi volumele maxime de produse recoltate.92 x ºC (diferenţa de temperatură dintre temperatura fructelor la recoltare si temperatura dorită pentru depozitare ). De obicei. La 0º C. Coeficientul 0. asigurând în acelaşi timp o izolare eficientă. va fi nevoie de o capacitate de refrigerare de minim 31 050 kcal pentru a înlatura energia termica de câmp din 1 000 kg de capsune si din alte surse. Se recomandă întotdeauna să se instaleze sisteme ce au o capacitate de refrigerare suficientă pentru a acoperi necesitătăţile majore de racire ce pot parveni. Pentru racirea unei cantitatii de fructe mai mari sau în cazul când camera frigorifica va fi utilizata pentru depozitarea temporara a fructelor dupa racirea fortata cu aer. Căldura cutiilor si paleţilor Cutiile si paleţii goi au spatiu intern de aer ce reprezintă o sursă de energie termică ce necesită refrigerare pentru a se răci. Kilocaloriile de energie termica necesare pentru a fi înlaturate dint-o tona de capsune cu temperatura interna a fructelor la recoltare de 27º C pâna la atingerea temperaturii de depozitare de 0º C se vor determina prin calculul urmator: 1. Caldura generată în urma respiratiei Dupa recoltare capsunele ramân vii si produc căldură. De asemenea. Cantitatea de energie termică generată (şi prin urmare.92 în formulă reprezintă energia termica specifica a fructelor de capsun. solicitată de a fi înlăturată) de la fiecare dintre sursele urmatoare trebuie să fie adăugate împreună pentru a determina capacitatea totală de refrigerare necesară. Aceasta va reprezenta sursa primara de energie termica. 3. Prin urmare. dar conform "regulii de aur" trebuie sa mai adaugati înca 25% la capacitatea totala de refrigerare pentru înlaturarea energiei termice de la sursele nr. Podeaua din camerele frigorifice de dimensiuni mari trebuie să fie capabilă sa reziste la greutati mari si la mediul ud. 2 – 5 enumerate mai jos. Volumul energiei termice (în kcal) necesar a fi înlaturat este determinat de urmatoarea formulă: masa căpşunilor (kg) x 0. va fi necesara o capacitate aditionala de refrigerare. Câteva fructe selectate la întâmplare din diferite caserole trebuie să fie penetrate cu sonda termometrului pentru a determina când se poate stopa procesul de răcire forţată cu aer.000 kg x 0.840 kcal.Cantitatea de caldură pe care o produc capşunile depinde de temperatura fructelor.840 kcal. Răcirea fructelor fără a aplica sisteme de răcire forţată (ventilator) este ineficientă.. Depozitarea frigorifică Fructele de capşun trebuie să fie păstrate în depozite temporare la temperatura cuprinsă între 0 . consecintă a procesului de respiraţie.

Energia termică a utilajelor Dispozitivele mecanice precum sunt stivuitoare cu furcă. Pentru a preveni zbârcirea si ofilirea fructelor sau deshidratarea caliciului verde este importantă menţinerea unui nivel înalt al umiditaţii relative pe parcursul tuturor etapelor de mânuire post-recoltare a produsului. izolatia proastă şi crăpăturile în pereţi sau pod sunt surse potenţiale de scurgeri de energie termică care permit aerului cald să pătrundă în camera frigorifică răcită.4.98 %. Sistemul de umidificare După recoltare. (ambele metode nu constituie sisteme bine controlate si au anumite dezavantaje în ceea ce priveşte siguranţa alimentului). sau deschiderea recipientelor umplute cu apă. urmat de retragerea în vid a atmosferei din interiorul învelişului de plastic şi injectarea dioxidului de carbon. si ale cerintelor EUREPGAP. Acest nivel înalt de atmosferă de CO2 poate fi obţinut prin utilizarea pungilor sau învelişurilor de plastic impermeabile (cu o grosime de 125 microni) înfaşurate în jurul cutiilorcu căpsuni stivuite. 15 . până la instalarea unui sistem controlat automat de creare a ceţei sau de umidificare. Introducerea controlată a vaporilor de apă de către un higrostat este metoda preferată pentru menţinerea unui nivel înalt de umiditate relativă. conţinutul de apă din capsuni scade rapid. Menţinerea lanţului frigorific pe durata transportului Cutiile cu căpşuni trebuie să fie aranjate pe palete şi pregătite pentru export atunci când fructele sunt în interiorul depozitului frigorific. becurile electrice. 5. incidenţa afectării cu Botrytis. O metodă de menţinere a lanţului de răcire în perioada tranziţiei este acoperirea stivei de cutii de pe paleţi cu un înveliş termoprotector de staniol laminat. Cutiile trebuie să fie scoase din depozit şi încărcate într-un camion frigorific. Expunerea capsunilor la un nivel înalt de concentraţie atmosferică de CO2 (de la 15 la 20 %) menţine sau intensifică fermitatea si luciul pieliţei si reduce apariţia putregaiului cenuşiu Botrytis. planurile sistemului de analiza a riscurilor şi punctelor critice de control (HACCP). şi creşte termenul de comercializare cu câteva zile. Scurgeri de energie termică Deschiderea uşilor. Acestea variază de la udarea podelei. Acestea necesită capacitate de răcire adiţională pentru a menţine temperatura joasă a depozitului. Există mai multe metode disponibile pentru menţinerea unui nivel înalt al umidităţii relative pe durata depozitării temporare. Menţinerea unei atmosfere înalte de CO2 pe parcursul depozitării şi transportului poate reduce rata respiratiei căpsunilor. Pentru instalaţiile de depozitare a căpşunilor se recomandă utilizarea unui higrostat instalat pe perete sau atârnat de pod. Umiditatea relativă optimă pentru căpsuni este cuprinsă între 90 . ventilatoarele şi lucrătorii ce intră în camera de depozitare emit energie termică ce trebuie înlăturată. Mentinerea lanţului de racire si monitorizarea temperaturii constituie partile integrale ale cerinţelor privind controlul calitaţii.

25 Considerând o dimensiune a exploataţiei de 5 ha.00 2450.00 1750.00 3750.00 806. obţinem o amortizare pe hectarul de cultură de 10498 lei.25 770.75 656.ANALIZA ECONOMICĂ Prezentăm în continuare o listă de mijloace fixe care să permită atât asigurarea mecanizării lucrărilor conform tehnologiei.00 30000. valoare utilizată în determinarea indicatorilor de eficienţă economică .00 2220.00 175. cât şi condiţionarea producţiei. Instalatie irigat picurare Depozit Masina modelat solul TOTAL Durata amortizare 5 10 8 8 10 5 5 10 5 10 20 8 Valoare 42000 4200 8750 5250 7700 8750 12250 1750 11100 300000 75000 6450 483200 Cota amort 8400. Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Denumire mijloc fix Tractor Plug 2 trupite Grapa discuri Freza Cultivator MIC Remorca Motopompa Maşina tratament fito.00 420. 16 .25 52491.00 1093.

lei13 0.22 9240. l/um 8 *Tarif lei/U M 9 5 3 ha to to km ha ha ha ha ha MATERII SI MATERIALE Preţ Denumirea U Cant unita materialulu M totală r i -lei14 15 16 17 Gunoi grajd To 60 30.00 3 4 5 6 7 8 9 10 11 10 25 1 4 1 5 0 15 5 32 5 40 Stoloni Bu c Bu c 4200 0 4200 0.00 0. .00 0. 11 Tarif -lei12 Total retrib. agrot -lei19 0.00 0. -lei10 0 300 180 45 15 96 15 120 0 10 30 4 25 25 25 ZO nr.00 0.00 45.00 0.00 0.00 15. -lei18 0. gunoi grajd Erbicidat Arat Discuit Frezat Mocirlit stoloni Plantat stoloni Completat goluri Volumul UM lucrări i 4 1 60 600 1 1 1 1 1 Ore mec .00 1800. 0 1 2 LUCRĂRI MANUALE Total chelt .00 0.00 0.0 0 13835.22 924.DEVIZ TEHNOLOGIC – INFIINTARE CULTURA LUCRARI MECANICE Nr crt .00 0.00 15.00 96.00 180.00 ha ha 0 0 0 0 Stoloni 0.car b.00 0 0 0 0 0 0 0 250 750 100 0 0 0 Denumirea lucrării 1 Nivelare curenta Incărcat gunoi grajd Transp.00 0.00 Total chelt.00 2100.0 0 .00 0.00 750.00 0.00 Total chelt. 7 Cons.00 0.00 TOTAL 46 97 771 44 1100 11964.00 1024.00 9490. gunoi grajd Adm.00 120.

00 0.00 0. 11 Tarif -lei12 Total retribuţii .00 50.65 0 1 2 3 5 6 7 1 Transport îngr chimice Administrat îngr chimice Erbicidat Praşit mecanic 2 treceri Praşit manual 2 treceri Tratament fito 2 tratamente 3 to ha ha ha ha ha 4 .00 75. Transport îngr chimice Administrat îngr chimice Formare benzi roditoare pentru anul următor TOTAL GENERAL 81 mc to km ha to ha ha to ha ha 5 1 1 1 5 2 1 200 1500 60 70 3 0 0 450 18 0 0 200 0 75 6 0 0 917 173 10 25 2 25 2 112 25 25 4 25 100 0 50 2800 0 50 0 0 250 0 4325 Ingr complexe to 0.00 0.00 595.00 81.00 42.00 2800.90 0.00 50.00 7355.00 100 l kg l l 1.00 0.00 133.65 Total cheltui eli agrot -lei19 670.00 27 MATERII SI MATERIALE Denumirea materialului 14 Ingr complexe U M 15 to Cant totală 16 0.00 0.00 148.50 94.50 1190 Paie to 6.80 6.00 0.00 0.45 21.00 250.50 Preţ unita r -lei17 1190 Total cheltuieli -lei18 595.00 0.15 0.0 0 200.0 0 97.00 0.00 1000.00 0.80 6. 7 5 1 1 2 2 2 2 5 1 1 1 2 Cons carb -l/um8 5 2 5 7 *Tarif lei/UM 9 Total chelt -lei10 75 6 15 42 0 30 40 25 3 25 LUCRĂRI MANUALE ZO nr.lei13 0 75 0 0 1000 0 Fungicid Fungicid Insecticid Insecticid 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Irigat Transport paie Împrăştiat paie mulcit Recoltat în 5 treceri Cosirea frunzelor Strans si ars resturi veg.00 618.00 2113.DEVIZ TEHNOLOGIC – AN 1 PRODUCTIE LUCRARI MECANICE Nr crt.15 45 79 43 146 Erbicid l 5.00 67.90 550.20 0.45 21.00 601.00 600.50 1.50 94.00 0. Denumirea lucrării UM Vol lucrării Ore mecaniz.

00 146.45 21. 11 Tarif -lei12 Total retribuţi i .DEVIZ TEHNOLOGIC – AN 2 PRODUCTIE LUCRARI MECANICE Nr crt.00 133.00 67.50 1190.00 0.00 0.20 0.00 0.60 Denumirea materialului 14 Ingra complexe MATERII SI MATERIALE Cant totală 16 0.00 250.00 148.50 94.00 0.90 0.00 200.50 94. 7 5 1 1 2 2 2 2 5 1 1 1 2 Consum motorin ă -litri/um8 5 2 5 7 *Tarif lei/U M 9 Total cheltuiel i -lei10 75 6 15 42 0 30 40 25 3 25 LUCRĂRI MANUALE ZO nr.00 2113.15 0.15 45.90 550.00 0.00 9455.00 81.00 618. Denumirea lucrării UM Volumu l lucrării Ore mecaniz .00 Paie to 6.80 6.00 Total cheltuieli -lei18 595.00 0.00 4900.00 0.00 0.45 21.00 601.50 Preţ unitar -lei17 1190.00 75.65 Total cheltuieli agrotehnice -lei19 670.00 100.00 l kg l l 1.50 1.lei13 0 75 0 0 1000 0 Fungicid Fungicid Insecticid Insecticid 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Irigat Transport paie Împrăştiat paie mulcit Recoltat în 8 treceri Cosirea frunzelor Strangere si ardere resturi vegetale Transport îngraşăminte chimice Administrat îngrăşăminte chimice Formare benzi roditoare pentru anul următor TOTAL GENERAL mc to km ha to ha ha to ha ha 5 1 1 1 5 2 1 200 1500 60 70 3 0 0 450 18 0 0 200 0 75 6 0 0 81 917 257 10 25 2 25 2 196 25 25 4 25 100 0 50 4900 0 50 0 0 250 0 6425 Ingra complexe to 0.80 6.00 600.00 50.00 0.00 595.00 42.00 79.00 0.00 50.00 1000.65 UM 0 1 2 3 4 5 6 1 Transport îngraşăminte chimice Administrat îngrăşăminte chimice Erbicidat Praşit mecanic 2 treceri Praşit manual 2 treceri Tratament fito 2 tratamente 3 to ha ha ha ha ha 4 15 to .00 26.00 97.00 0.00 43.00 Erbicid l 5.

00 1000.90 460.15 45. material 14 Ingr compl MATERII SI MATERIALE U M 15 to Cant total ă 16 0.00 148.00 146.00 0.60 Den.00 26. -lei18 595.00 0.50 Preţ unitar -lei17 1190.6 5 Total cheltuieli agrot.00 0.50 1.00 81.15 0.00 l kg l l 1.45 21.00 42.0 0 Total chelt.90 0.00 4200. -lei19 670.00 50.50 94. 0 1 2 3 4 5 6 Volumu l lucrării 4 5 1 1 2 2 2 2 5 LUCRARI MECANICE Cons Total Ore motorin *Tarif cheltuiel mecaniz ă lei/U i .50 94.20 0.00 0.DEVIZ TEHNOLOGIC – AN 3 PRODUCTIE Nr crt .00 0. îngrăşăminte chimice Erbicidat Praşit mecanic 2 treceri Praşit manual 2 treceri Tratament fito 2 tratamente 3 to ha ha ha ha ha .00 600.00 100.lei13 0 75 0 0 1000 0 Fungicid Fungicid Insecticid Insecticid 7 8 9 10 Irigat Transport paie Împrăştiat paie mulcit Recoltat în 8 treceri TOTAL GENERAL mc to km ha to 80 1200 60 70 3 0 0 360 18 0 0 0 546 217 2 168 25 25 4 25 100 0 50 4200 0 5425 Paie to 6.00 97.00 133. -litri/um M -lei7 8 9 10 1 1 1 2 5 2 5 7 75 6 15 42 0 30 40 25 3 25 LUCRĂRI MANUALE ZO nr. 11 Tari f -lei12 Total retribuţi i .00 618.80 6.00 67.45 21.00 1518.00 0.65 Denumirea lucrării UM 1 Transport îngr chimice Adm.00 43.80 6.00 0.00 79.00 7489.00 Erbicid l 5.

0 0 0 0 D (-) CHELTUIELI TOTALE (I+II+III) Lei/ha 119.0 0 24.498 E.0 A1.425 12.164.019 0 595 324 5.D1) Lei/ha 22.Alte materiale Lei/ha 14.Pesticide Lei/ha 971.688 5 Cheltuieli generale (4% din I + II) Lei/ha 2. Cheltuieli cu irigatii Lei/ha 1.896 22.700.706 6.800 1.896 6.094.M VALOARE dc: total PLANTARE AN 1 AN 2 A.0 11.305 10.0 MUNCA 1.602 . VALOAREA PRODUCTIEI Lei/ha 124.182 1.200.0 x K) B (+) SUBVENTII Lei/ha 0.741. CHELTUIELI MATERIALE (1+2+3+4) Lei/ha 36.0 0 3.0 10.114 7.905 AN 3 43.0 11.164 0 0 -Ingrasaminte Lei/ha 4.0 1.190 1.0 7 Asigurari (3% din I + II) Lei/ha 3.306 503 1.325 6.898 7.000.) II.260.596.898 24.0 52.9 25. ALTE CHELTUIELI (5+6+7+8) Lei/ha 47.896 22.000 2. Cheltuieli cu lucrarile mecanizate Lei/ha 1.514 materiale -Sämãnta si material saditor Lei/ha 10. (=) PROFIT IMPOZABIL (A1 .0 450 450 4.886.498 18.498 10.666. CHELTUIELI CU FORTA DE Lei/ha 17.0 52.100 4.542 9.964 5.802 12.0 29.275.061.942.090 11.9 25.295 I.BUGET VENITURI CHELTUIELI – CULTURA MULTIANUALA INDICATORI U. Cheltuieli de aprovizionare (10% din Lei/ha 3.000.0 0 870 1.100 186 360 602 5.167 6.700.196 511 751 I. Din care pt productia principala (q1 Lei/ha 124.153.566 8 Amortisment pt cladiri si utilitati Lei/ha 41.0 592 434 624 6 Dobanzi la credite Lei/ha 0.0 43.0 0.0 29.992. Din care pentru productia principala Lei/ha 101.425 III.Cheltuieli cu materii prime si Lei/ha 30.0 1.500.1 -25.600 6.757.610.0 546 467 467 3.775.190 .0 324 324 .0 10.669 28.0 0.295 D1.500.669 28.498 10.9 13.200.700.331 23.

8% 2.90 0 1.7% 62.144 -21.9% 23.274. PRODUCTIE ESTIMATA Lei/ha Lei/ha % % Lei/kg Lei/kg Kg 3.824 20.4 2.976 15. COST DE PRODUCTIE (D1 : q1) K.626 74.90 18000 2.012 5.90 15000 .0% 2. RATA PROFITULUI NET + subventii (G : D1) X 100 J.90 43000 -4.5% 71.081 84.319 27.0% -84.1 19.0% 2.752 -100.3% 16. PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL L.2% 2.5% 2. RATA PROFITULUI IMPOZABIL (E : D1) X 100 I.668.90 10000 3. (=) PROFIT NET+subventii (E .F (-) Impozite si taxe G.F + B) H.0 19.

Georgeta Teodorescu.Isac Ilarie. ICDPP Mărăcineni. coacăz negru şi căpşun – ICDPP Mărăcineni . 2000  Tehnologia culturii căpşunului . dr Nicolae Cepoiu.Lenuţa Chira . cireş. Traian Roman.Editura Pământul 2005  Înfiinţarea şi întreţinerea plantaţiilor de prun. univ. Ceres 2006  Ghid pentru cultura căpşunului – coord.Ghid practic. 2003  Cultura arbuştilor fructiferi . ing.Editura MAST. 2000  Cultura căpşunului – Grigore Mihăilescu . Constantin Manolache.Grigore Mihăiescu . 2004  Entomologie horticolă.Material documentar elaborat de ICDPP Mărăcineni. dr. ANCA.BIBLIOGRAFIE  Cultura Căpşunului în camp şi în spaţii protejate – Prof. Gheorghe Voica .Editura Ceres. Coman Mihail. 2002  Ghid pentru condiţionarea post-recoltare a fructelor de căpşun în Moldova – David Picha.Editura Ceres. 1998  Cultura capsunului in cimp si solarii . ing. dr. Mihaela Sumedrea – Ed Ceres Bucureşti. 2006 . 1987  Tehnologia culturii căpşunului – Material documentar elaborat de MAPDR. Aurelian Olteanu. vişin. Sorin Ţepordei – Ed.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful