CULTURA CĂPŞUNULUI

PARTICULARITĂŢI BIOLOGICE
Căpşunul este o plantă semiierboasă, perenă, ce creşte sub formă de tufă cu înălţimea de 15-40 cm.

Partea subterană este formată dintr-o rădăcină scurtă (rizom) din care pornesc numeroase rădăcini subţiri, firoase, de grosimi aproape egale şi dispuse ca o reţea. În primii doi ani rădăcinile se dezvoltă foarte mult, ajungând în adâncime până la 50 cm şi lateral până la 30 cm. După 3-5 ani, sistemul radicular se reduce treptat, deoarece o parte din ramificaţiile laterale mor. Primăvara rădăcinile căpşunului încep să crească înaintea părţii aeriene şi înregistrează un maximum de intensitate în aprilie - mai. A doua creştere intensivă a rădăcinilor are loc în iulie, în ambele faze plantele trebuie să găsească în sol condiţii deosebit de favorabile de umiditate şi substante nutritive. Dezvoltarea rădăcinilor pe adâncimea de 25 de cm se realizează printr-o fertilizare, aprovizionare cu apă şi aerare bună a solului pe această adâncime. Totusi căpşunul este o specie sensibilă la secetă, el nu se poate alimenta cu apă aflată în orizonturile mai adânci de sol. Partea aeriană este reprezentată printr-o tulpină scurtă, formată dintr-un număr variabil de ramificaţii, pe care cresc frunzele, pedunculii florali şi stolonii. Tulpina are o înălţime de 10-15 cm, este perenă şi îngropată parţial în pământ. La plantele tinere de căpşun, în primul an de viaţă, tulpina este foarte scurtă, (0.5-2 cm), şi situată aproape de suprafaţa solului. Creşterile anuale sunt reprezentate prin rozete de frunze ce iau naştere prin ramificaţii subterminale. La subţioara frunzelor din rozetă se formează 1-3 muguri vegetativi, din care în

2

pubescente pe faţa inferioară. 20-35 stamine şi un număr variabil de pistile. Primele fructe care apar sunt cele mai mari şi cele mai tipice şi provin din primele flori crescute pe axul principal. frunze uscate şi reducerea aparatului foliar la 1. bălegar proaspăt de bovină şi apă. Uneori plantele au capacitatea de a-şi păstra frunzele verzi şi active şi sub stratul protector de zăpadă ceea ce demonstrează că în general suportă umbrirea. Dintr-un mugure iau naştere unul sau mai mulţi pedunculi florali. În vederea plantării. Mugurii floriferi se formează în vârful ramificaţiilor în majoritatea cazurilor fiind unul singur (uneori apar şi 2 sau 3 muguri). De la înflorit la coacerea fructelor soiurile de căpşun necesită 25-30 de zile ceea ce înseamnă 40-45 de zile de la pornirea în vegetaţie.2 frunzuliţe. mai rar. indiferent de sistemul de cultură: fasonarea şi mocirlirea stolonilor. Aceasta este de fapt zona de formare a plantelor tinere. Eventual. Tot acest ansamblu alcătuieşte fructul baciform. 4 terţiare şi. O inflorescenţă este formată din: o floare primară. în solarii sau seră. De asemenea. Pe fruct sunt dispuse numeroase achene mici. materialul săditor trebuie să fie de calitate. specifică acestuia.primăvara următoare creşte câte un lăstar foarte scurt (1-2 cm) cu o rozetă de frunze. Mocirlirea se realizează prin introducerea sistemului radicular într-un amestec de consistenţa smântânii realizat din pământ (de preferinţă galben). Fasonarea constă în îndepărtarea resturilor de filamente. Polenizarea la căpşun se realizează cu ajutorul vântului şi/sau al insectelor. Rolul acesteia este de a a asigura un contact mai bun cu solul şi prin continutul ei în substante hormonale favorizează creşterea rădăcinilor. doua flori secundare. semiremontante si neremontante. TEHNOLOGIA DE CULTURĂ Plantarea căpşunului este diferită în funcţie de sistemul de cultură: cultură liberă. Se va evita atingerea frunzelor şi a mugurelui cu mocirlă. O caracteristică a căpşunului. În funcţie de felul în care se desfăşoară înflorirea există grupele de soiuri: remontante. Frunzele căpşunului sunt trifoliate. Indiferent de sistemul de cultură ales. Plantele tinere pot fi detaşate de planta mama numai când îşi formează rădăcinile secundare. în amestecul de mocirlire se va introduce şi un fungicid. la care în vârf apare un mugure de rod. În general producerea stolonilor are loc în condiţii de zile lungi. au grosimea de 2-5 mm şi din loc în loc formeaza câte un nod. Fructul rezultă din dezvoltarea receptaculului floral care se îngroaşă şi se înroşeste. flori de gradele 4 si 5. 5 petale. care se dezvoltă în prelungirea axului principal pe care se formează o inflorescenţă ramificată. Procesul de formare a stolonilor se desfăşoară pe tot parcursul sezonului de creştere. procurarea lui să se facă de la persoane autorizate cu certificat de calitate. uneori şi pe cea superioară. Mugurii laterali pot evolua în stoloni sau conuri de rod. 3 . O floare tipică are 5 sepale. Procesul acesta repetându-se an de an rezultă în cele din urmă o tulpină scurtă. direct în câmp sau cultură protejată. ea reprezintă şi un aport de azot de care planta va beneficia imediat după plantare. iar cea a conurilor de rod şi a inflorescenţelor în condiţii de zile scurte. Filamentele (stolonii) pot avea lungimea de 20-30 cm uneori putând ajunge până la 1 m. liber de viroze. Totuşi moartea frunzelor în fiecare an se datorează temperaturilor scăzute din timpul iernii. stolonilor li se aplică obligatoriu două operaţii premergătoare. este faptul că plantele sunt întotdeauna verzi iar frunzele nu cad.

castraveţi. Căpşunul reacţionează în mod nefavorabil la fertilizarea cu sare potasică. deoarece tolerează greu clorurile. În anul următor.5 plante pe mp. Printr-o rotaţie corespunzătoate plantele de căpşun beneficiază de un teren afânat. Terenul trebuie să fie fertil. Nu se recomandă o îngrăşare abundentă. 200-400 kg superfosfat şi 200-250 kg sulfat de potasiu pe hectar. fertilizat şi structurat. Dacă se respectă perioada de plantare şi asigurarea apei. astfel încât să se ţină cont de faptul că fiecărei plante de căpşun îi trebuie asigurat un spaţiu de nutriţie de 0. etoprofox. plane sau uşor înclinate până la 7%.10 mp. Aceasta se realizează cu MMS 2.8 din legumicultură sau cu rariţa. separate de şanţuri cu adâncimea de 15-20 cm şi lăţimea la partea superioară de 50 cm. sud-vestică sau sud-estică) şi ferit de vânturi. pretabile la mecanizare şi obligatoriu la irigare. spanac. Tehnologia de cultură anuală În sistemul de cultură anuală. ) Terenul desfundat. respectiv 10-12. Rezultate bune se obţin prin utilizarea terenului modelat sub formă de brazde permanente cu lăţimea de 50 cm. Se pot utiliza diferite scheme de modelare a terenului. terenul se pichetează în parcele dreptunghiulare lungi de 300 m şi late de 100 m. după defrişarea culturii anuale de căpşun în iunie. expoziţie bună (sudică. ceapă verde. Terenul se desfundă mecanic la 35-45 cm. Căpşunul se poate planta manual. Pentru cultura anuală se aleg terenuri de grădină. O atenţie deodebită trebuie acordată realizării corecte a adâncimii de plantare. terenul se pregăteşte şi se însămânţează sau se plantează cu o cultură târzie: varză de toamnă. în iunie-iulie utilizând stoloni refrigeraţi. Dacă materialul săditor este introdus prea adânc în pământ. ce favorizează o bună dezvoltare a sistemului radicular şi a plantei. cu plantatorul. Pentru a se putea lucra mecanizat. ceea ce îngreunează plantarea şi prinderea stolonilor. Deoarece în cultura anuală a căpşunului trebuie asigurată irigarea este necesar ca de la început să fie asigurată modelarea corespunzătoate a terenului. iar dacă este prea la suprafaţă. în aşa fel încât să se obţină o densitate de 80000 – 100000 plante/ha. mugurele terminal suferă de secetă şi de temperaturile scăzute din timpul iernii. solul să aibă în momentul plantării o temperatură în jur de 200 C şi un conţinut optim de apă (75-80% din capacitatea de câmp).având grijă ca mugurele central să rămână neacoperit cu mocirlă.08 – 0. 4 . plantele au suficient timp pentru fortificare şi diferenţierea mugurilor floriferi până la sfârşitul toamnei. între parcele lăsându-se alei sau drumuri. căpşunul se plantează vara. peste necesarul optim al plantei în anul plantării. dazome sau oxamil (Mocap 10 G 60 kg/ha. cu ajutorul unor maşini specializate. putrezeşte uşor şi pornirea în vegetaţie este întârziată. Până la înfiinţarea culturii anuale de căpşun terenul se foloseşte pentru o altă cultură timpurie: salată. Plantarea propriu-zisă se realizează de preferinţă pe timp noros sau seara. fertilizat si dezinfectat se mărunţeşte şi se nivelează cu 2-3 treceri cu grapa cu discuri. O dată cu desfundatul se încorporează în sol 30-40 t gunoi de grajd bine descompus. Nu este bine ca stolonii să fie înşiraţi pe rând pe o distantă mare deoarece se usucă mocirla de pe rădăcini. deoarece producţia de fructe scade în favoarea unei creşteri excesive vegetative. fasole. Pe fiecare brazdă se plantează câte două rânduri de căpşun la distanţa de 25 cm între ele şi 20-25 cm între plante pe rând în funcţie de vigoarea soiului. situaţie în care se face în prealabil marcarea rândurilor cu marcatorul tras de tractor sau semimecanizat. mugurele terminal este acoperit. cu cel puţin 10-14 zile înainte de plantere. Pentru combaterea dăunătorilor din sol înainte de desfundare solul se tratează cu produse pe bază de clorpirifos.

În cultura anuală de căpşun producţia de fructe scade proporţional cu numarul golurilor necompletate sau înlocuite târziu.Adâncimea de plantat Poziţia la plantarea stolonilor Epoca de plantare este vara. Devrinol 50 wp+Dual 500CE – 6+4kg/ha.5kg/ha. Lucrările de întreţinere constau în: Praşilele se execută ori de câte ori se formează crustă sau apar buruienile. Procentul de goluri din plantaţie nu trebuie să depăşească 1%. liberi de virusuri. în perioada de intrare în pârgă a fructelor. Un avantaj al folosirii stolonilor refrigeraţi este acela că permit plantarea foarte de timpuriu. prin mobilizarea solului pe o adâncime de 4-5 cm. când stolonii din câmp (din recolta anului respectiv) încă nu sunt suficient de dezvoltaţi. mecanic sau manual. Erbicidarea se realizează preemergent (Duacil 5653 WP 6kg/ha. După plantare. fără a stânjeni şi aparatul radicular al plantelor. Stolonii refrigeraţi nu se mai fasonează ci doar se mocirlesc. Ca material săditor se folosesc stoloni refrigeraţi. Erbicidarea se realizează cu ajutorul unor erbicide administrate în soluţie. cu ajutorul pompelor de stropit. acolo unde stolonii nu s-au prins. Daca se aplică irigarea prin aspersiune. Mulcirea atunci când aceasta nu s-a realizat de la plantare se face cu paie de grâu sau secară. Terenul ales poate fi acoperit sau nu cu folie din polietilenă prevăzută cu orificii în care se vor planta stolonii.1 kg/ha) şi postemergent (Fusilade super 3 l/ha şi Galant PRV 1. la 2-3 zile are loc verificarea şi completarea golurilor. plantarea se face în benzi de cate două rânduri distanţate între ele la 25-30 cm. iar distanţa între benzi este de 75-80 cm. 5 . În zonele sudice plantatul se poate prelungi până la 10-15 august. în vară.5 l/ha). în lunile iunie-iulie. Elbatan 80%PU 2. Hexilur 80PU 2.

2 l/ha pentru mono şi dicotiledonate. Plantarea de toamnă – din a doua decadă a lunii august pană la mijlocul lui octombrie – dă rezultate bune în zonele cu ploi suficiente. Plantarea de primăvară. cu o normă de udare de 200-300 mc/ha. La planta premergatoare (cel mai adesea cartoful sau varza timpurie) se recomandă aplicarea a 30-40 t/ha gunoi de grajd. utilizându-se stoloni din acesaşi soi şi de aceeaşi vârstă. precum şi în condiţii de irigare.  postemergent utilizând Focus Ultra 3-4 l/ha pentru buruieni monocotiledonate şi perene. precum şi în zonele unde stratul de zăpadă nu se menţine pe sol decât un interval scurt de timp.5 kg/ha pentru dicotiledonatele anuale sau Devrinol 50WP 4-6 kg/ha pentru monocotiledonate şi unele dicotiledonatele anuale cât şi Dual Gold 960EC 1. iar coacerea fructelor în cadrul plantei este mai grupată decât la cultura multianuală. iar rădăcinile lor rămân la suprafaţă spre sfârşitul iernii. Plantările efectuate toamna târziu. Plantaţiile multianuale de căpşun pot fi înfiinţate toamna. În primăvara anului următor (mai . Pregătirea terenului se face ca pentru cultura anuală. Producţia anuală de căpşune a unui hectar de cultură este de 15-25 t. se pot obţine în decurs de 3 ani 3 recolte economice de fructe. anul următor plantării este fără rod. după 15 octombrie. Plantele de căpşun în vârstă de un an sunt apte să dea producţii mari (plecând de la faptul că producţia de fructe creşte proporţional cu numărul de plante la unitatea de suprafaţă) iar fructele lor ajung la maturitate cu 2-5 zile mai devreme faţă de cele ale plantelor mai în vârstă (cu consecinţe pozitive asupra preţului de valorificare). Astfel. însă fără a mai fi modelat terenul. la scuturarea petalelor şi la întrarea fructelor în pârgă. cu avantajul că producţia de calitate superioară (extra) reprezintă 75-80% din total. diferenţa constând că în primul an se realizează verificarea prinderii şi completarea golurilorla 12-14 zile de la plantare. la acest ultim tratament utilizându-se fungicide cu remanenţă redusă. Până la sfârşitul toamnei plantuţele reuşesc să înrădăcineze bine şi să îşi dezvolte rozeta de frunze dar de regulă nu formează muguri florali. sau cu producţie nesemnificativă (1-2 t/ha). nu se obţin fructe. 6 . în martie-aprilie. În anul plantării. în funcţie de soiuri. Plantarea de vară impune efectuarea irigării şi un material săditor de calitate. diferenţiază suficient mugurii floriferi şi dau o recoltă mare încă de anul următor. Combaterea bolilor şi dăunătorilor se realizează prin tratamente înnainte de înflorire. Datorită acestui fapt.Irigarea este condiţie esenţială de reuşită a culturii anuale de căpşun. Plantarea de vară (între 15 iulie -15 august) cu stoloni refrigeraţi sau recoltaţi direct din câmp dă rezultatele cele mai bune şi în cultura multianuală întrucât plantele se dezvoltă bine până toamna. primăvara sau vara. Imediat după plantare şi pe tot parcursul perioadei de vegetaţie se udă de 5-6 ori. Lucrările de întreţinere sunt în general asemănătoare pentru primul an şi cei cu rod. dau de regulă rezultate negative întrucât plantele nu se dezvoltă suficient. astfel încât stratul de sol din zona rădăcinilor active să fie permanent reavăn. fiind introdusă într-un asolament de 7-8 ani.iunie) plantele rodesc abundent după care se defrişează. Pe parcursul fiecărui an se au în vedere următoarele lucrări:  *erbicidarea – preemergent utilizând Venzar 80WP 3-3. este indicată în zonele nordice cu primăveri umede şi toamne secetoase. Tehnologia de cultură multianuală Cultura multianuală a căpşunului durează de obicei 3 ani.

irigarea prin aplicarea a 4-6 udări cu câte 350-400 mc apă/ha. evetual acaricid. 200-250 kg/ha sulfat de potasiu ( fracţionat în două doze. prima la 2 săprămâni de la plantare fără însă a deranja plantele.000 plante/ha. Importanţa foliei de protecţie rezidă din: fructe curate la recoltare. În primul an se plantează stolonii refrigeraţi începând cu luna februarie şi până în ultima decadă a lunii august. în funcţie de cerinţele pieţei. aceste fiind de 35/35. decalate între ele. producţia de fructe creşte de 4-5 ori. acoperite cu folie de polietilenă şi prevăzute cu un sistem de fertirigare introdus sub folie. un fungicid şi un insecticid.000 stoloni/ha. Înainte de înfiinţarea unei culturi se aplică o ierbicidare totală pentru curăţirea terenului de buruieni perene (pir. se folosesc stoloni refrigeraţi (plante de 60 de zile). 35/30. Pentru culturile care se înfiinţează în perioada februarie-iulie. 2 manuale pe rând şi 2 mecanice pe interval. Pentru stimularea creşterii producţiei de căpşuni la ha. pe biloni 70-80 cm cu distanţa dintre biloni de 40-60cm. combaterea bolilor şi dăunătorilor. capabili să realizeze fructe după numai 60-70 zile de la plantare. în densităţi de 40-65. etc. respectiv prevenirea bolilor şi a dăunătorilor. Se administrează gunoi de grajd circa 30 .) cu ierbicide pe bază de glifosat. în funcţie de soiul de plantă.Este important ca în primele 10-14 zile de la plantare solul să fie păstrat reavăn pentru o prindere uniformă. de regulă. care dintr-o trecere efectuează rigola. se foloses rânduri duble de plante la intervale de 20-25-30-35 cm. bine descompus (de circa 3-4 ani) prin încorporarea în sol odată cu arătura de toamnă. 2/3 primăvara devreme şi 1/3 după recoltarea fructelor) mulcirea cu paie constă în aşezarea unui strat gros de 3-5 cm de paie curate pe o lăţime de 20-25 cm. pe zăpadă se administrează circa 400 kg îngrăşăminte complexe la hectar. după ½ recoltarea fructelor şi 1/2 toamna) şi 300-350 kg/ha azotat de amoniu ( fracţionat în două doze. Iarna. prin aplicarea a 500 kg/ha superfosfat.40 to la hectar. se realizează prin 3-4 tratamente combinate. datorită aplicării unor lucrări speciale. etc. Folia este găurită. găuri care reprezintă distanţele de plantare. palamidă. (tubul de picurare) în sol. întinde sistemul de irigaţie şi montează folia care acoperă rigola. volbură. Se trece la efectuarea rigolelor cu maşina de făcut rigole. În funcţie de zonă. în cadrul culturii multianuale moderne. tipul terenului. fertilizarea fazială. În anul II în condiţiile unei tehnologii performante.     praşile. reducerea cheltuielilor de irigare. se continuă cu aplicarea fertirigaţiei prin sistemul de udare prin picurare. Pentru stimularea apariţiei rapide a noului aparat foliar şi diferenţierea mugurilor de rod. este plantarea pe brazde înălţate (25-30 cm înălţime). 30/30. folosindu-se ierbicidul Dual -2 l/ha. după care se efectuează o frezare adâncă însoţită de o nivelare a solului. cantitatea de precipitaţii căzută şi momentul plantării se poate ajunge şi la 5-8 udări. Tot înainte de efectuarea rigolelor se poate aplica o ierbicidare antigramineică. Astfel se poate obţine o densitate de 40-80. 7 . pentru a preveni atingerea fructelor de pământ şi putrezirea acestora. la adâncimea de 1-2 cm. stoparea buruienilor. pe baza unui calendar al tratamentelor astfel încât să se păstreze o cultură curată. iar a sistemului de picurare din creşterea productivităţii. Pregătirea terenului se face cu o arătură adâncă de toamnă la 35-40 cm. pe ambele părţi ale rândului. Cultura multianuală modernă Un nou sistem de plantare introdus în ţară.

cum sunt tunele din folie de plastic. Se aplică de asemenea tratamente pentru putregai. Plantarea se face cu plantatoare speciale după care se face o irigare abundentă. Acestea se înfig în pământ din metru în metru. acest sistem este de două feluri: regular şi autocompensant. fără căldură artificială. iar apoi prin ridicarea foliei dimineaţa după ridicarea temperaturii aerului. În condiţiile de climă ale ţării noastre. iar cealalata va fi lăsat mobilă pentru închiderea deschiderea tunelului. distanţate la 30-35 cm. Prin dubla acoperire cu folie se asigură o temperatură mai ridicată. Are o lăţime de 50-60 cm. Pe perioada tăierii florilor se aplică tratamente cu fungicide. care grăbeşte coacerea fructelor cu 10-15 zile. Întreţinerea culturii : La circa 7-8 zile de la plantare încep să apară primele flori. după care se lasă flori care vor asigura producţia. Acesta este conectat la capătul tarlalei la o coloană principală din tub de politilenă de 32 mm. acestea se vor aplica după fiecare tăiere de flori.Sistemul de irigare prin picurare este montat sub folie.2% alternativ cu tratamente pe bază de cupru. iar temperaturile minime cu 1-1.2%. făinare. prin intermediul unor robineţi de legătură.5 m. Pentru acoperire se utilizează folie de polietilenă lată de 1. Tunelul dublu este format din două tunele simple alăturate. Una din marginile foliei care acoperă tunelul rămâne fixată în sol permanent.5°C mai ridicate decât în cele exterioare. Cultura protejată a căpşunului Se practică sub adăposturi temporare sau permanente. În perioada de vegetaţie se vor face tratamente pe intervale pentru distrugerea buruienilor. cu substanţe pe bază de Carbendazin 0.6-1kg/ha. 8 . Tunelul simplu este accesibil de construit. pentru a preveni apariţia botritisului. si acoperite la rândul lor cu un alt tunel mai larg. Irigarea culturii se va face pe toată perioada vegetaţiei cu doze de apă care să asigure o bună umiditate a solului. faţă de tunelele simple (20-30 zile avans faţă de cultura neprotejată). În aceste adăposturi temperaturile maxime sunt cu 2-5°C mai mici decât în cele cu folie neperforată. Odată cu tăierea florilor se curăţă plantaţia de stoloni şi buruieni. pentru fortificarea plantei. scheletul de sustinere este format din nuiele sau sârmă groasă. se face cu materiale ieftine. Tehnologia de cultură este ca şi în cazul culturilor anuale. O altă posibilitate este acoperirea adăposturilor (tunelelor) cu folie de polietilenă perforată care permite o aerisire pemanentă. Temperaturile scăzute în perioada înfloritului pot anula avantajele pe care le asigură protejarea sub adapost a culturii. Fiecare din cele două tunele simple interioare acoperă câte 4 randuri de căpşun. Acestea vor fi tăiate cu foarfeca circa 8-7 săptâmăni. În astfel de tunele aerisirea se face la început prin descoperirea tunelului la capete. După cea de-a doua tăiere de flori se pot aplica îngrăşaminte foliare în funcţie de stadiul de dezvoltare a plantei. Manzate 0. Între tunelele simple interioare se lasă câte o potecă lată de 60-70 cm. Plantarea se începe după ce sistemul de irigare a fost montat şi încercat la presiunea de apă şi după ce irigarea a funcţionat circa 4 ore înainte de plantare. serele solar etc. Dithane 0. Este preferabil ca în anii cu umiditate mare să se efectueze 3 tratamente cu Swici. adaposturile temporare se instalează peste cultură în ultima decadă a lunii februarie şi în prima decadă a lunii martie.

Benlate 0. Plantele pierd din vigurozitate. Patarea alba a frunzelor este produsa de Mycosphaerella fragariae. Marginile frunzelor se rasucesc si prezinta pete rosiatice. 3. Fabrea earliana si Diplocarpon earliana. iar culoarea lor devine negricioasa. Tesuturile patate se necrozeaza si frunza se usuca in final in totalitate. afidelor sau al nematozilor. si poate distruge 80% din recolta. care capata un contur cenusiu inchis. Este o boala foarte periculoasa. 6. florile si fructele.06%. Plantele se ofilesc total si se usuca. etc. Sunt multe viroze la căpşun. Infectia masiva are loc in perioada infloritului. 9 . 2. Ataca rizomul la nivelul coletului. Vestejirea plantelor se produce datorita ciupercii Verticillium alboatrum. Ataca limbul foliolelor. Radicelele se necrozeaza la exterior si putrezesc in cele din urma. Ciuperca este deosebit de periculoasa deoarece poate ramane viabila pe resturi infectate timp de 7-8 ani. etc. Alte viroze sunt patarea inelara. de aceea se recomandă utilizarea de stoloni liberi de virusuri şi arderea materialului infectat. Mana este produsa de Phytophtora fragariae. rasucirea frunzelor. Marginile frunzelor se brunifica si ele. Pe ambele fete ale frunzei dar mai frecvent pe cea inferioara se formeaza o pasla albicioasa ce constituie miceliul si conidiile ciupercii. unele se transmit prin intermediul cicadelor.07%. desi exista soiuri rezistente. intr-o cultura langa Bucuresti. Boala progreseaza rapid ducand in scurt timp la uscarea plantelor.1%. Fainarea produsa de Sphaeroteca fragariae. Este o boala mai rar intalnita. iar pulpa se intareste si devine amaruie. 7. Fungicide : Karathan 0. Putregaiul cenusiu este produs de Botrytis cinerea. Ciuperca poate ierna in resturile infectate. Ciuperca se transmite de asemenea prin resturi infectate. Ea ataca radacinile groase si coletul care se brunifica. pedunculii si caliciul florii. de culoare rosuviolacee. Docea in naul 1958. care capata pete rosiatice. Boala ataca de primavara pana toamna si se manifesta prin aparitia pe frunze a unor pete mici. frunzele de la baza raman ofilite. Ceapa si cartoful utilizate ca plante premergatoare culturii de capsun favorizeaza aparitia bolii. Mana comuna este produsa de Phytophtora cactorum. Este cea mai raspandita boala a capsunului. Patarea bruna este produsa de Dendrophoma obscurans. Ciuperca se transmite prin sol si prin resturi infectate. Ataca florile si fructele mai ales pe vreme umeda. mozaicul arabic. rosiatice spre violaceu. 5. Fructele atacate prezinta pete brunii. dar mai ales fructele. incretirea frunzelor. Ciuperca se transmite prin resturi vegetale infectate. Frunzele atacate se rasucesc spre fata superioara. cum este cazul pătării frunzelor – Strawberry motley virus. Ataca frunzele. In Romania bola a fost descoperita de E. 1. 4. 8. Patarea rosie a frunzelor este produsa de ciupercile Marsonia fragariae. Frunzele prezinta pete rosii violacee care cresc in diametru pana la 2 cm.BOLILE ŞI DĂUNĂTORII CĂPŞUNULUI Viroze. altele se găsesc in stare latentă. Petele cu timpul se maresc si se unesc. Rizomul se necrozeaza fapt ce conduce in final la uscarea plantei. Fructele atacate se brunifica si putrezesc. Pe frunze apar pete mici circulare sau neregulate. Topsin 0. pedunculii si caliciul florilor. La suprafata fructului se dezvolta un miceliu fin. Micoze.

in mugurele central. Afidele. Atacul se manifesta mai ales pe radacini nde se formeaza gale. Pe frunzele atacate apar pete galbui. cu o protuberanta in partea anterioara care reprezinta capul. 5. Acarianul ierneaza ca adult in resturi vegetale. Frunzele atacate se rasucesc. plantele se usuca si pier. Primavara cand capsunul porneste in vegetatie femelele parasesc acest loc si incep sa depuna oua pe frunzulitele tinere. Larvele apar primavara si populeaza fata inferioara a frunzelor. reprezentati de speciile Tarsonemus fragariae – Paianjenul capsunului. 3. Gandacul capsunului. cele mai importante specii sunt: Meloidogyne hapla. 1. Atacul masiv are loc in lunile iunie-iulie. Sunt o clasa de viermi cilindrici cu corp lung si nesegmentat. Tetranychus urticae – Paianjenul rosu comun. Depune ouale in tot cursul lunii mai. Corpul femelei este oval de culoare alb sidefie in momentul aparitiei. Dupa 15-20 de zile din oua apar larvele care prefera frunzele din interiorul tufei unde umiditatea este usor mai ridicata. sau Galerucella tenella. Este o insecta mica ce ierneaza sub resturi vegetale. Are mai multe generatii pe an. din mai pana in iunie. Traiesc in organele plantei pe care o paraziteaza. Se inmultesc sexuat si sunt vectori ai unor virusuri. corespunzatoare locurilor de hranire ale paianjenilor. dintre care amintim pe cea mai frecventa – Myzus fragariae . aparatul lor bucal fiind adaptat pentru intepat si supt. Femela are corpul ellipsoidal. care prezinta dimorfism sexual. Masculul este mai mic decat femela. Tarsonemus fragariae are 6-7 generatii pe an. apoi se brunifica cu timpul. Ataca frunzele si florile. Pe cat posibil se vor utiliza produse cu netoxice fata de fauna utila. 6. Larvele apar esalonat. mai sunt si transmitatori de viroze. se vor adresa note de prevenire stuparilor din zona. se usuca si cad. larvele traiesc in sol unde ataca radacinile provocand uscarea plantelor. Exista mai multe specii de afide daunatoare capsunului. Primavara femelele parasesc locul de iernare si depun oua pe fata inferioara a frunzelor unde se vor dezvolta apoi coloniile. in cursul noptii. Acarienii sunt paianjenii rosii si bruni. deoarece multe produse toxice pentru acesti acarieni sunt toxice si pentru albine. 4. Distruge staminele si pistilele florilor si in cazul unui atac puternic poate compromite recolta. In restul anului. prin oua nefecundate. Cand atacul este foarte puternic. Se mai numesc paduchii de frunze. Acest paduche este vivipar si se inmulteste si partenogenetic. incat pe plante se pot gasi concomitent larve dar si gandaci din generatia a doua. Primavara gandacul iese si se hraneste cu frunzele tinere. Tetranychus urticae are 5-6 generatii pe an. Afidele pe langa pagubele pe care le produc direct. galben verzui apoi brun. Gargarita neagra sau Anthomus rubi. Acarienii. petele acopera frunza in intregime. chiar daca plantele supravietuiesc.Paduchele verde care ierneaza sub forma de ou in resturile vegetale. Gandacul paros – Epicometis hirta. Nematozii. Dintre acestia. in timp util inainte de aplicarea tratamentului. Frunzele atacate se incretesc. La combaterea lor trebuie tinut cont si de prezenta albinelor. Acarianul ierneaza ca femela adulta in inima plantei. Masculul are corpul piriform. datorate celulelor polinucleate care inconjoara corpul 10 . etc. galben roziu apoi portocaliu. Daca atacul este puternic. 2. frunza care se usuca in final.Insecte daunatoare. Femela matura are corpul in forma de para. iar daca nu. devin brune si casante.

care se termina printr-o camera in care femela depune anual in fiecare primavara circa 200300 de oua. Carabuşul de mai – Melolontha melolontha Larvele acestuia traiesc circa 3 ani in sol. paios. privitor la existenta larvelor de carabus de mai. coropisnitelor si nematozilor. cultura organica a capsunilor fusese deja abordata de peste 130 de fermieri din 35 de tari. Traieste in toate organele plantei. cu corpul greoi si cu picioarele din spate adapatate pentru sapat. precum si rasucirea lor. Coropisnitele traiesc mai ales pe terenurile ingrasate cu gunoi putred. Cârtiţa – Talpa europaea Este un mamifer mic. (Sean L. In ultima perioada se acorda o importanta deosebita agriculturii organice a capsunului. patarii albe si a putregaiului. Ditylenchus dipsaci. cu o productie per total estimata la 10 milioane de dolari. inca de la infiintarea plantatiei. Florile se deformeaza si se atrofiaza. a rozatoarelor. este bine sa se coseasca pentru ca miceliul ciupercilor fitopatogene eventual aflate pe frunze sa nu declanseze o infectie tardiva. Viermele sârmă – Agriotes vestulatus Traieste in sol si roade radacinile plantelor. 7. insectivor. Aceste galerii de mare intindere sunt circulare etajate si ramificate. Are aspectul unui vierme microscopic subtiat la ambele capete si transparent. (Grigore Mihaescu) Masuri de prevenire si combatere Masurile culturale : Controlul solului. Masurile fizico-mecanice : Eliminarea si arderea plantelor infectate. agricultura lipsita de tratamente chimice de fertilizare si combatere a bolilor si daunatorilor. Nematodul se poate perpetua o perioada lunga de timp in sol. Frunzele plantelor atacate raman mici cu limbul deformat si ingrosat. unde rod radacinile plantelor. Se poate combate prin momeli toxice. Frunzele cosite vor fi arse. Larvele naparlesc de 5-6 ori pana la maturitate. si dreneaza si aereaza solul.Gryllotalpa grylootalpa O insecta din ordinul Ortoptera. (Nick Waipara. Coropisnita se poate combate prin momeli toxice. adaptate sapatului de galerii. servindu-i drept protectie si sursa de hrana. blana neagra si catifelata. In final plantele mor. cu corpul cilindric. In final plantele atacate se usuca. Aphelenchoides fragariae. Atacul lui produce zbarcirea si inrosirea frunzelor. Este un nematod polifag. la nevoie sau profilactic. Daca se inmulteste insa excesiv produce pagube capsunului pe care il dezradacineaza. Cu ajutorul lor isi sapa galerii in sol.nematodului. cu aspect viermiform. La terminarea recoltarii. Exemplarele acestei specii sunt foarte mici. de forma unor lopeti. University of California) 11 . Ataca indeosebi capsunii si legumele carora le rod radacinile. Limaxul – Agriolimax agrestis Melcul fara cochilie ataca inflorescentele si fructele capsunului. Cartita este folositoare pentru ca distruge anumite insecte. se vor face 2-3 tratamente pentru prevenirea fainarii. Coropişniţa . Plantele atacate nu mor. Alti daunatori. in care patrunde prin stomate si prin rani. ochi mici acoperiti de o membrana. Masuri chimice: in luna aprilie. subteran. SFF Project. Swezey. dar raman debile si nu mai produc aproape deloc. NZ) In anul 2002. cu petiolul scurt si rasucit. Picioarele anterioare sunt scurte cu gheare puternice. Se combate prin prafuirea solului cu var proaspat stins. Tratamentele se repeta si de-a lungul fazelor fenotipice. de la inceputul vegetatiei.

în special la temperaturi peste 25 grade. La rândul lor. Cutiile ce se aranjează pe palete nu trebuie să depăşească perimetrul paletului (în caz contrar. fructele rascoapte vor fi moi si vor avea un termen de păstrare scurt. Nu se permite a lăsa fructele sa se răscoaca deoarece se deformează uşor. Maturitatea căpşunilor este cel mai bine oglindită de culoarea suprafeţei externe şi fermitatea fructului. După recoltare căpsunele nu se mai îndulcesc. si nu vor rezista rigorilor de transport la distanţe mari. Recoltarea Recoltarea căpşunilor trebuie sa înceapă dimineaţa devreme dupa ce roua de pe suprafata fructelor s-a uscat. Se va evita recoltatul după amiaza la temperature ridicate. aceste lazi vor fi instabile. va duce la un termen de pastrare a fructelor limitat. deoarece conţinutul de zahăr va fi mic si gustul va fi inadecvat. Fructele calde suferă vătămări importante în procesul de recoltare şi manipulare. Tot în aceleaşi cutii caserolele cu fructe se transportă la supermarket. iar tesuturile albe nu se coloreazî în rosu. Capsunele nu trebuie sa fie recoltate atunci când fructele sunt umede sau pe timp de ploaie.ca ambalaj final de comercializare a capsunelor – care pot conţine de la 250 grame pâna la 500 grame de fructe. Recoltarea trebuie executată în regim de peste o zi pentru regiuni temperate racoroase iar perioadele neobişnuit de aride ar putea sa fie necesară recoltarea zilnica a soiurilor cu fructele moi. Sortarea directă a fructelor în ambalaj final la momentul recoltării reduce de câteva ori numărul de atingeri ale fructului la doar o singură dată. Recoltatul se va face la maturitate de consum.MĂSURI PENTRU ASIGURAREA CALITAŢII PRODUCŢIEI Calitatea căpşunilor ajunse pe piaţă este dependentă într-o măsură însemnată de condiţiile în care se fac recoltarea şi păstrarea acestora. Ambalare Aparenţa si calitatea capşunelor vândute în toată lumea s-a îmbunătăţit datorită răspândirii pe larg a caserolelor din plastic . Caserolele se plasează în cutii de plastic sau carton direct în câmp.2m. dependent de soi şi preferinţele de piaţă. fructele imature vor avea vârfuri si umeri albi. mărimea paletului standard este 1m x 1. se vor detaşa deteriorând produsul şi îngreunând procesul de mânuire. cutiile de plastic/carton trebuie sa fie aranjate perfect pe paleţi . fara ca acestea sa se mişte (de exemplu 6. respectiv. La sosirea pe piaţa de destinaţie. fructele cu temperatura pulpei înalta vor necesita mai multa energie si capacitate de racire pentru a îndepărta căldura câmpului în timpul procesului post-recoltare. Maturitatea de recoltare Căpşunile sunt recoltate la etape diferite de maturitate. De asemenea. Fructele 12 . În afară de aceasta. deoarece va conduce la aparitia putregaiului cenusiu Botrytis. 12 caserole intro cutie).de obicei. Mentinerea calitatii fructelor în conditii ploioase este dificila din cauza probabilităţii sporite de apariţie a putregaiului cenuşiu si care. Pe de altă parte. Starea fitosanitara a câmpului Starea fitosanitara adecvata a câmpului constituie un aspect important în mentinerea cotei înalte a pietei de fructe calitative pe parcursul întregului sezon de recoltare. Designul cutiilor trebuie sa asigure aranjarea perfecta a caserolelor. pulpa interioară va fi albicioasă si vor avea calităţi gustative foarte proaste din cauza conţinutului scăzut de zahăr Fructele imature nu trebuie sa fie culese. Fructele de capsun nu se mai coc dupa recoltare. se deteriorează repede. 8. scurgerile de sevă din fructele supra-maturate şi deformate va păta ambalajul iar unele dintre fructe pot putrezi.

în cazul când cutiile sunt asezate pe palete.2 g. Se pot utilize ventilatoare de tip axial sau centrifugal. si umiditatea relativa de 90 . Capsunele sunt răcite adecvat atunci când temperatura în interiorul pulpei atinge 1°C. chiar şi daca fructele ramân păstrate în camere frigorifice pentru urmatoarele 7 zile. Răcirea forţată cu aer implică plasarea paletelor cu cutii umplute cu căpsune într-o camera frigorifică cu temperatura cuprinsa între 0 si 1° C. De obicei. caserolele trebuie sa fie cântarite cu precizie. Fructele ambalate trebuie sa aibă o masă cuprinsă între 260 si 265 g (excluzând greutatea ambalajului).200 m³/h. Racirea fortata cu aer Racirea forţată cu aer este metoda ideală pentru înlăturarea căldurii de câmp din căpsuni. Cutiile sunt aliniate în două rânduri paralele pe de o parte si alta a unui ventilator mare.75 kW) are o capacitate de pompare a aerului de circa 1. Rândurile sunt separate prin spaţiu deschis (care de obicei. Stocarea căpşunilor recoltate cu temperatura fructelor de 30° C timp de patru ore înainte de răcire va avea drept consecinţă faptul ca 1/3 din fructe vor deveni ne-comerciabile. Cel putin 5 % din suprafaţa pereţilor cutiei trebuie sa aibă orificii de ventilare pentru a asigura răcirea adecvată. distribuţie si desfacere a fructelor la temperaturi cuprinse între 0 si 1° C. După ce toate căpşunile s-au răcit adecvat.25 cm presiune hidraulica (7200 l/h/kg). procesul de răcire forţată cu aer ar trebui să înceapă în decurs de o oră după recoltare . Spre exemplu. Cântarirea Dupa ce s-a verificat calitatea fructelor din fiecare ambalaj individual. Pentru a calcula curentul de aer total necesar. constituie diametrul ventilatorului). Lanţul de răcire trebuie menţinut la etapele de depozitare. va fi necesară utilizarea unui ventilator cu o capacitate de cel puţin 7. pentru a răci 1000 kg de fructe. Pentru cântarire se recomandă utilizarea unui cântar cu platforma orizontală cu un ecran digital cu o acuratete de +/. pentru a asigura sosirea acestora la destinaţie cu o masa neta de cel putin 250 g. Este important ca toate golurile din tunelul de răcire sa fie blocate pentru a evita scurtcircuitarea aerului de răcire.25 cm presiune statică.002 m3/sec/kg . Este important să aveţi un termometru cu o sondă lungă pentru a 13 . Rata recomandată a curentului de aer pentru răcirea forţată eficientă a căpşunilor este de 0. Nu trebuie să existe goluri între stivele de cutii sau deschizături ne-blocate sub palete. Pentru a maximiza termenul de comercializare a fructelor. care este centrată deasupra spaţiului liber (tunelului) dintre stivele de cutii. Se recomandă utilizarea unui ventilator ce pompează cel putin 7. De regulă. trebuie sa se ia în consideraţie masa căpşunilor ce trebuie răcită la un moment anume. Termenul de răcire se poate extinde cu 40% dacă deschizăturile inferioare ramân ne-blocate. Operatiuni de racire post-recoltare Fructele de capsun reprezintă o categorie dintre cele mai perisabile si trebuie răcite imediat după recoltare pentru a maximiza termenul de comercializare şi pentru a menţine calitatea fructelor. temperatura internă a fructului se determină utilizând un termometru cu o sondă lungă.2 m³/h pe kg de căpşuni si 1.deteriorate. Deasupra rândurilor paralele de cutii se plaseaza o pânza .700-2.1 . Suprafaţa temporară de stocare trebuie să aibă acoperiş pentru a proteja fructele de razele solare directe si de ploaie.98 %. supracoapte sau putrezite trebuie să fie înlăturate cu grijă de pe câmp la fiecare recoltare.450 l/sec la 1. un motor de 1 cal-putere (0. Exactitatea cântăririi caserolelor pentru comercializare constituie o etapă importantă a procesului de control a calităţii. ventilatorul se decuplează si pânza de deasupra cutiilor este rulată.

Pentru racirea unei cantitatii de fructe mai mari sau în cazul când camera frigorifica va fi utilizata pentru depozitarea temporara a fructelor dupa racirea fortata cu aer. 14 .840 kcal. Căldura cutiilor si paleţilor Cutiile si paleţii goi au spatiu intern de aer ce reprezintă o sursă de energie termică ce necesită refrigerare pentru a se răci. De obicei.840 kcal. Podeaua din camerele frigorifice de dimensiuni mari trebuie să fie capabilă sa reziste la greutati mari si la mediul ud.verifica temperatura internă a fructelor. dar conform "regulii de aur" trebuie sa mai adaugati înca 25% la capacitatea totala de refrigerare pentru înlaturarea energiei termice de la sursele nr. asigurând în acelaşi timp o izolare eficientă. Prin urmare. 2. consecintă a procesului de respiraţie. 1.670 kcal. La 0º C. 1 000 kg de capsuni vor produce circa 11. Caldura generată în urma respiratiei Dupa recoltare capsunele ramân vii si produc căldură. Pentru a raci fructele în timp de o ora va fi nevoie de o instalatie de racire capabila sa înlature 24. rata de răcire este de 5-10 ori mai rapidă atunci când se utilizeaza sistemul de racire forţată cu aer comparativ cu răcirea în camere ce nu au astfel de sisteme.1°C şi cu o umiditate relativă de 98 %. solicitată de a fi înlăturată) de la fiecare dintre sursele urmatoare trebuie să fie adăugate împreună pentru a determina capacitatea totală de refrigerare necesară. va fi necesara o capacitate aditionala de refrigerare. este o idee bună să controlaţi ventilatorul prin introducerea în curentul de aer a unui termostat cu voltaj linear.92 x ºC (diferenţa de temperatură dintre temperatura fructelor la recoltare si temperatura dorită pentru depozitare ). Depozitarea frigorifică Fructele de capşun trebuie să fie păstrate în depozite temporare la temperatura cuprinsă între 0 . Volumul energiei termice (în kcal) necesar a fi înlaturat este determinat de urmatoarea formulă: masa căpşunilor (kg) x 0. Aceasta va reprezenta sursa primara de energie termica. Câteva fructe selectate la întâmplare din diferite caserole trebuie să fie penetrate cu sonda termometrului pentru a determina când se poate stopa procesul de răcire forţată cu aer. Se recomandă întotdeauna să se instaleze sisteme ce au o capacitate de refrigerare suficientă pentru a acoperi necesitătăţile majore de racire ce pot parveni. Caldura din câmp a fructelor Aceasta este sursa principală de caldură si depinde de temperatura internă a fructelor de capsun la iniţierea procesului de racire. Cantitatea de energie termică generată (şi prin urmare. Răcirea fructelor fără a aplica sisteme de răcire forţată (ventilator) este ineficientă.92 în formulă reprezintă energia termica specifica a fructelor de capsun. Coeficientul 0.000 kg x 0. pe când la 27º C. 2 – 5 enumerate mai jos. aceste necesităţi majore coincid cu volumul maxim de produs recoltat. De obicei. va fi nevoie de o capacitate de refrigerare de minim 31 050 kcal pentru a înlatura energia termica de câmp din 1 000 kg de capsune si din alte surse. şi răcirea cutiilor cu capsuni poate dura până la 24 de ore. De asemenea.92 x 27º C = 24. Capacitate de refrigerare Instalaţia frigorifică de răcire forţată trebuie să aibă capacitate de refrigerare suficienta pentru a putea acoperi volumele maxime de produse recoltate.Cantitatea de caldură pe care o produc capşunile depinde de temperatura fructelor. 3.. Kilocaloriile de energie termica necesare pentru a fi înlaturate dint-o tona de capsune cu temperatura interna a fructelor la recoltare de 27º C pâna la atingerea temperaturii de depozitare de 0º C se vor determina prin calculul urmator: 1. 1000 kg de capsuni vor produce aproximativ 84 kcal pe zi.

O metodă de menţinere a lanţului de răcire în perioada tranziţiei este acoperirea stivei de cutii de pe paleţi cu un înveliş termoprotector de staniol laminat. 15 . Pentru instalaţiile de depozitare a căpşunilor se recomandă utilizarea unui higrostat instalat pe perete sau atârnat de pod. izolatia proastă şi crăpăturile în pereţi sau pod sunt surse potenţiale de scurgeri de energie termică care permit aerului cald să pătrundă în camera frigorifică răcită. Sistemul de umidificare După recoltare.4. becurile electrice. Menţinerea lanţului frigorific pe durata transportului Cutiile cu căpşuni trebuie să fie aranjate pe palete şi pregătite pentru export atunci când fructele sunt în interiorul depozitului frigorific. Introducerea controlată a vaporilor de apă de către un higrostat este metoda preferată pentru menţinerea unui nivel înalt de umiditate relativă.98 %. sau deschiderea recipientelor umplute cu apă. Pentru a preveni zbârcirea si ofilirea fructelor sau deshidratarea caliciului verde este importantă menţinerea unui nivel înalt al umiditaţii relative pe parcursul tuturor etapelor de mânuire post-recoltare a produsului. Acestea necesită capacitate de răcire adiţională pentru a menţine temperatura joasă a depozitului. Acest nivel înalt de atmosferă de CO2 poate fi obţinut prin utilizarea pungilor sau învelişurilor de plastic impermeabile (cu o grosime de 125 microni) înfaşurate în jurul cutiilorcu căpsuni stivuite. Expunerea capsunilor la un nivel înalt de concentraţie atmosferică de CO2 (de la 15 la 20 %) menţine sau intensifică fermitatea si luciul pieliţei si reduce apariţia putregaiului cenuşiu Botrytis. si ale cerintelor EUREPGAP. planurile sistemului de analiza a riscurilor şi punctelor critice de control (HACCP). (ambele metode nu constituie sisteme bine controlate si au anumite dezavantaje în ceea ce priveşte siguranţa alimentului). Scurgeri de energie termică Deschiderea uşilor. 5. Umiditatea relativă optimă pentru căpsuni este cuprinsă între 90 . urmat de retragerea în vid a atmosferei din interiorul învelişului de plastic şi injectarea dioxidului de carbon. incidenţa afectării cu Botrytis. Menţinerea unei atmosfere înalte de CO2 pe parcursul depozitării şi transportului poate reduce rata respiratiei căpsunilor. şi creşte termenul de comercializare cu câteva zile. ventilatoarele şi lucrătorii ce intră în camera de depozitare emit energie termică ce trebuie înlăturată. Energia termică a utilajelor Dispozitivele mecanice precum sunt stivuitoare cu furcă. Există mai multe metode disponibile pentru menţinerea unui nivel înalt al umidităţii relative pe durata depozitării temporare. conţinutul de apă din capsuni scade rapid. Mentinerea lanţului de racire si monitorizarea temperaturii constituie partile integrale ale cerinţelor privind controlul calitaţii. Cutiile trebuie să fie scoase din depozit şi încărcate într-un camion frigorific. până la instalarea unui sistem controlat automat de creare a ceţei sau de umidificare. Acestea variază de la udarea podelei.

Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Denumire mijloc fix Tractor Plug 2 trupite Grapa discuri Freza Cultivator MIC Remorca Motopompa Maşina tratament fito.00 2450.00 2220.75 656. obţinem o amortizare pe hectarul de cultură de 10498 lei.00 175.ANALIZA ECONOMICĂ Prezentăm în continuare o listă de mijloace fixe care să permită atât asigurarea mecanizării lucrărilor conform tehnologiei.00 420. Instalatie irigat picurare Depozit Masina modelat solul TOTAL Durata amortizare 5 10 8 8 10 5 5 10 5 10 20 8 Valoare 42000 4200 8750 5250 7700 8750 12250 1750 11100 300000 75000 6450 483200 Cota amort 8400.00 1093. cât şi condiţionarea producţiei. 16 .00 30000.00 3750.25 52491. valoare utilizată în determinarea indicatorilor de eficienţă economică .00 1750.25 770.25 Considerând o dimensiune a exploataţiei de 5 ha.00 806.

0 0 13835. 0 1 2 LUCRĂRI MANUALE Total chelt . agrot -lei19 0.00 0.00 180.00 15.00 0 0 0 0 0 0 0 250 750 100 0 0 0 Denumirea lucrării 1 Nivelare curenta Incărcat gunoi grajd Transp.00 0. 7 Cons. l/um 8 *Tarif lei/U M 9 5 3 ha to to km ha ha ha ha ha MATERII SI MATERIALE Preţ Denumirea U Cant unita materialulu M totală r i -lei14 15 16 17 Gunoi grajd To 60 30.00 96.00 120.22 924.00 Total chelt. gunoi grajd Erbicidat Arat Discuit Frezat Mocirlit stoloni Plantat stoloni Completat goluri Volumul UM lucrări i 4 1 60 600 1 1 1 1 1 Ore mec .00 15.00 750.00 0.DEVIZ TEHNOLOGIC – INFIINTARE CULTURA LUCRARI MECANICE Nr crt .00 3 4 5 6 7 8 9 10 11 10 25 1 4 1 5 0 15 5 32 5 40 Stoloni Bu c Bu c 4200 0 4200 0.00 0. -lei18 0.00 0.00 0.22 9240.00 1800.00 0.00 45.lei13 0.00 0.00 Total chelt. gunoi grajd Adm. .00 9490.00 ha ha 0 0 0 0 Stoloni 0. -lei10 0 300 180 45 15 96 15 120 0 10 30 4 25 25 25 ZO nr.00 2100.00 0.00 0. 11 Tarif -lei12 Total retrib.00 0.00 1024.00 TOTAL 46 97 771 44 1100 11964.00 0.00 0.0 0 .car b.

00 600.00 133.00 0.00 100 l kg l l 1.00 0.00 0.00 67.00 27 MATERII SI MATERIALE Denumirea materialului 14 Ingr complexe U M 15 to Cant totală 16 0. 7 5 1 1 2 2 2 2 5 1 1 1 2 Cons carb -l/um8 5 2 5 7 *Tarif lei/UM 9 Total chelt -lei10 75 6 15 42 0 30 40 25 3 25 LUCRĂRI MANUALE ZO nr.00 0.0 0 200.50 Preţ unita r -lei17 1190 Total cheltuieli -lei18 595.50 1190 Paie to 6.00 595.90 550.00 1000.00 0.DEVIZ TEHNOLOGIC – AN 1 PRODUCTIE LUCRARI MECANICE Nr crt.00 0.00 2800.00 601.00 81.80 6.00 50.00 2113.90 0.80 6.45 21. Transport îngr chimice Administrat îngr chimice Formare benzi roditoare pentru anul următor TOTAL GENERAL 81 mc to km ha to ha ha to ha ha 5 1 1 1 5 2 1 200 1500 60 70 3 0 0 450 18 0 0 200 0 75 6 0 0 917 173 10 25 2 25 2 112 25 25 4 25 100 0 50 2800 0 50 0 0 250 0 4325 Ingr complexe to 0.00 0.65 0 1 2 3 5 6 7 1 Transport îngr chimice Administrat îngr chimice Erbicidat Praşit mecanic 2 treceri Praşit manual 2 treceri Tratament fito 2 tratamente 3 to ha ha ha ha ha 4 .65 Total cheltui eli agrot -lei19 670.50 94.20 0.00 0.50 1.00 75. Denumirea lucrării UM Vol lucrării Ore mecaniz.45 21. 11 Tarif -lei12 Total retribuţii .00 42.15 0.00 7355.00 148.00 618.00 0.00 0.00 0.50 94.15 45 79 43 146 Erbicid l 5.00 50.lei13 0 75 0 0 1000 0 Fungicid Fungicid Insecticid Insecticid 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Irigat Transport paie Împrăştiat paie mulcit Recoltat în 5 treceri Cosirea frunzelor Strans si ars resturi veg.00 250.0 0 97.

00 0.90 550.50 94.00 0.00 4900. Denumirea lucrării UM Volumu l lucrării Ore mecaniz .00 50.00 43.DEVIZ TEHNOLOGIC – AN 2 PRODUCTIE LUCRARI MECANICE Nr crt.00 Total cheltuieli -lei18 595.65 UM 0 1 2 3 4 5 6 1 Transport îngraşăminte chimice Administrat îngrăşăminte chimice Erbicidat Praşit mecanic 2 treceri Praşit manual 2 treceri Tratament fito 2 tratamente 3 to ha ha ha ha ha 4 15 to .80 6.15 45.00 79.90 0.00 0.50 1190.00 0.00 0.50 94.00 2113.00 Erbicid l 5.20 0.00 0.00 67.50 1.00 97.00 l kg l l 1.00 595.00 42.65 Total cheltuieli agrotehnice -lei19 670.00 Paie to 6.00 100.00 148.80 6.00 9455.45 21.00 0.00 200.00 133.60 Denumirea materialului 14 Ingra complexe MATERII SI MATERIALE Cant totală 16 0.00 601.00 75.00 618.00 0.00 0.lei13 0 75 0 0 1000 0 Fungicid Fungicid Insecticid Insecticid 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Irigat Transport paie Împrăştiat paie mulcit Recoltat în 8 treceri Cosirea frunzelor Strangere si ardere resturi vegetale Transport îngraşăminte chimice Administrat îngrăşăminte chimice Formare benzi roditoare pentru anul următor TOTAL GENERAL mc to km ha to ha ha to ha ha 5 1 1 1 5 2 1 200 1500 60 70 3 0 0 450 18 0 0 200 0 75 6 0 0 81 917 257 10 25 2 25 2 196 25 25 4 25 100 0 50 4900 0 50 0 0 250 0 6425 Ingra complexe to 0.00 0.15 0.00 81.00 600. 7 5 1 1 2 2 2 2 5 1 1 1 2 Consum motorin ă -litri/um8 5 2 5 7 *Tarif lei/U M 9 Total cheltuiel i -lei10 75 6 15 42 0 30 40 25 3 25 LUCRĂRI MANUALE ZO nr.50 Preţ unitar -lei17 1190.00 26.00 146. 11 Tarif -lei12 Total retribuţi i .00 0.45 21.00 50.00 250.00 1000.

50 94. material 14 Ingr compl MATERII SI MATERIALE U M 15 to Cant total ă 16 0. 11 Tari f -lei12 Total retribuţi i .00 618. 0 1 2 3 4 5 6 Volumu l lucrării 4 5 1 1 2 2 2 2 5 LUCRARI MECANICE Cons Total Ore motorin *Tarif cheltuiel mecaniz ă lei/U i .65 Denumirea lucrării UM 1 Transport îngr chimice Adm.00 1000.00 0.80 6.00 79.50 1.90 0.00 Erbicid l 5.00 l kg l l 1.lei13 0 75 0 0 1000 0 Fungicid Fungicid Insecticid Insecticid 7 8 9 10 Irigat Transport paie Împrăştiat paie mulcit Recoltat în 8 treceri TOTAL GENERAL mc to km ha to 80 1200 60 70 3 0 0 360 18 0 0 0 546 217 2 168 25 25 4 25 100 0 50 4200 0 5425 Paie to 6.00 0.90 460.6 5 Total cheltuieli agrot.00 600.00 97.20 0.00 1518.50 94.15 0.00 81. -litri/um M -lei7 8 9 10 1 1 1 2 5 2 5 7 75 6 15 42 0 30 40 25 3 25 LUCRĂRI MANUALE ZO nr.00 7489.00 100.00 0.45 21.00 43.00 42.50 Preţ unitar -lei17 1190.00 0.00 4200.00 50.00 26.00 133.0 0 Total chelt.DEVIZ TEHNOLOGIC – AN 3 PRODUCTIE Nr crt . îngrăşăminte chimice Erbicidat Praşit mecanic 2 treceri Praşit manual 2 treceri Tratament fito 2 tratamente 3 to ha ha ha ha ha . -lei18 595.80 6.00 67.45 21.00 148.00 0.15 45.00 146.00 0.60 Den. -lei19 670.00 0.

666.0 546 467 467 3.9 13.542 9.0 0 0 0 D (-) CHELTUIELI TOTALE (I+II+III) Lei/ha 119.757. VALOAREA PRODUCTIEI Lei/ha 124.090 11.306 503 1. Cheltuieli cu irigatii Lei/ha 1.BUGET VENITURI CHELTUIELI – CULTURA MULTIANUALA INDICATORI U.992. Din care pentru productia principala Lei/ha 101.167 6. CHELTUIELI CU FORTA DE Lei/ha 17.0 1.114 7.164. ALTE CHELTUIELI (5+6+7+8) Lei/ha 47.0 10.000.964 5.1 -25.498 10.498 10.898 24. Din care pt productia principala (q1 Lei/ha 124.700.905 AN 3 43.9 25.500.898 7.182 1.275.498 18.942.295 I.305 10.700.Cheltuieli cu materii prime si Lei/ha 30.498 E.0 1.896 22.0 MUNCA 1.D1) Lei/ha 22.596.0 43.0 592 434 624 6 Dobanzi la credite Lei/ha 0.190 .500.800 1.100 4.Alte materiale Lei/ha 14.295 D1.0 29.0 7 Asigurari (3% din I + II) Lei/ha 3.896 6.602 .0 0 3.0 0 24.706 6.196 511 751 I.425 III.514 materiale -Sämãnta si material saditor Lei/ha 10.260.0 0.061.000.0 11.425 12.331 23. CHELTUIELI MATERIALE (1+2+3+4) Lei/ha 36. Cheltuieli cu lucrarile mecanizate Lei/ha 1.700.000 2.0 52.100 186 360 602 5.610.325 6.802 12.153.741.0 450 450 4.0 29.200.566 8 Amortisment pt cladiri si utilitati Lei/ha 41. (=) PROFIT IMPOZABIL (A1 .0 x K) B (+) SUBVENTII Lei/ha 0.0 11.896 22.019 0 595 324 5. Cheltuieli de aprovizionare (10% din Lei/ha 3.669 28.0 324 324 .0 A1.0 0.688 5 Cheltuieli generale (4% din I + II) Lei/ha 2.M VALOARE dc: total PLANTARE AN 1 AN 2 A.600 6.Pesticide Lei/ha 971.0 52.0 10.775.190 1.9 25.094.164 0 0 -Ingrasaminte Lei/ha 4.200.669 28.0 0 870 1.886.) II.

0% 2.90 0 1.0% -84.8% 2.5% 2.7% 62. COST DE PRODUCTIE (D1 : q1) K.F + B) H.0 19.319 27.274.752 -100. RATA PROFITULUI NET + subventii (G : D1) X 100 J. PRET PIATA INTERNA PREVIZIBIL L.5% 71.012 5.3% 16.90 43000 -4.9% 23.90 10000 3.824 20.0% 2.F (-) Impozite si taxe G.668.4 2.90 15000 .144 -21.626 74. RATA PROFITULUI IMPOZABIL (E : D1) X 100 I.2% 2. PRODUCTIE ESTIMATA Lei/ha Lei/ha % % Lei/kg Lei/kg Kg 3.90 18000 2.976 15. (=) PROFIT NET+subventii (E .081 84.1 19.

BIBLIOGRAFIE  Cultura Căpşunului în camp şi în spaţii protejate – Prof.Editura Pământul 2005  Înfiinţarea şi întreţinerea plantaţiilor de prun. Coman Mihail. dr.Editura MAST. 1998  Cultura capsunului in cimp si solarii . 2000  Tehnologia culturii căpşunului . ing. Aurelian Olteanu.Ghid practic. 1987  Tehnologia culturii căpşunului – Material documentar elaborat de MAPDR. ICDPP Mărăcineni. Constantin Manolache. ANCA. Ceres 2006  Ghid pentru cultura căpşunului – coord. Mihaela Sumedrea – Ed Ceres Bucureşti. dr Nicolae Cepoiu. cireş. vişin. Gheorghe Voica . dr. Sorin Ţepordei – Ed. 2006 . ing. 2003  Cultura arbuştilor fructiferi . coacăz negru şi căpşun – ICDPP Mărăcineni . univ.Georgeta Teodorescu.Editura Ceres.Material documentar elaborat de ICDPP Mărăcineni.Editura Ceres. 2004  Entomologie horticolă.Lenuţa Chira . Traian Roman. 2002  Ghid pentru condiţionarea post-recoltare a fructelor de căpşun în Moldova – David Picha.Isac Ilarie.Grigore Mihăiescu . 2000  Cultura căpşunului – Grigore Mihăilescu .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful